Încrengătura NEMATHELMINTHES

(gr. nema=aţă; helminthos=vierme)

Nematelminţii sunt metazoare triploblastice cu simetrie bilaterală şi de

formă cilindrică (viermi rotunzi), la care corpul este acoperit de cuticulă groasă.
Cavitatea viscerală este largă, considerată un rest al blastocelului embrionar,
ceea ce clasifică aceşti viermi rotunzi ca pseudocelomate.
Mezenchimul este redus, constituind un pseudocel sau schizocel. Tubul
digestiv este complet, format din intestin anterior, mijlociu şi posterior. Lipsesc
aparatele circulator şi respirator iar organele de simţ sunt superficiale. Sexele sunt
separate, rar hermafrodite. Dezvoltarea embrionară se face prin năpârliri.
Nematodele sunt libere, răspândite în mediu acvatic şi terestru, comensale şi
endoparazite, la plante şi la animale.
un lichid, în care plutesc celule
Clasificare: mezenchimatice.
 Clasa Nematoda Tubul digestiv este rectiliniu. Gura,
 Clasa Acanthocephala situată anterior se deschide prin trei
 Clasa Rotatoria buze, ornate cu papile senzitive.
Aceste buze sunt armate cu structuri
Clasa Nematoda chitinoase (fig. 25), servind la
sfărâmarea hranei (nematodele sunt
Cuprinde viermi cilindrici, ascuţiţi la carnivore, fitofage, sau se hrănesc cu
capete şi cu corpul acoperit de o alţi paraziţi).
cuticulă inextensibilă . Sunt forme
libere şi parazite. Nematodele au
dimensiuni de la câteva sutimi de
microni până la câţiva metri. Având
sexe separate, masculii sunt mai
mici decât femelele.
Tegumentul, este format dintr-un
epiteliu unistratificat, acoperit de o
cuticulă groasă, protectoare. Această
epidermă, este îngroşată prin două
creste latero-longitudinale, in
interiorul cărora se află tubii Fig. 25. Armătura bucală -nematod
excretori şi încă două creste în care
se află cordoanele nervoase. Între Intestinul, este continuat cu anusul
câmpurile formate de aceste creste, ce se deschide ventral, prin orificiul
sunt localizate celulele musculare de anal la femelă şi orificiul cloacal la
tip mioepitelial, cu rol contractil mascul care se deschide subterminal.
(miofibrile), racordate la cordonul Sistemul nervos este compus dintr-
nervos ventral sau dorsal. un inel periesofagian de unde
Pseudocelul nematodelor pornesc trunchiuri nervoase.
prezintă importanţă, fiind umplut de
Aparatul excretor este format din mm diametru este mai mic de cât
puţine celule excretoare specializate femela, prezintă un anus subterminal
şi de canale excretoare care se varsă ventral. lângă care se găsesc doi
într-un por excretor ventral, situat spiculi copulatori. Femela (25 cm
înapoia gurii. lungime, 5-6 mm ) prezintă atât un
Reproducerea este sexuată. anus subterminal cât şi un orificiu
Dimorfism sexual. Dezvoltarea, în genital, aflat în treimea anterioară a
general este indirectă, adesea cu 5 corpului . (fig. 26).
stadii larvare între care intervin 4
năpârliri. Se întâlneşte şi
partenogeneza printre nematode.
Aparatul genital-este tubular, dublu
la femelă şi simplu la mascul.
Ovarele lungi şi subţiri se continuă
cu două oviducte şi două uretere
care se unesc în treimea anterioară a
corpului şi se continuă cu vaginul
care se deschide prin orificiul
genital, pe partea ventrală.
Masculul are aparatul genital tot
filamentar, doar cu o singură
gonadă. Testiculul lung, se continuă
cu canalul deferent, vezicula
seminală şi canalul ejaculator care se
deschide în cavitatea cloacală.

Dintre formele parazite, distingem:

1) nematode cu o singură
gazdă, fără stadiu liber: Oxyurus,
Ascaris, Trichocephalus
2) nematode cu o singură
gazdă, cu stadii libere: Ancylostoma,
Strongylus.
Ascarizii sunt viermi de talie mare,
localizaţi în intestinul gros al unor Fig. 26. Organizatia unui nematod
mamifere.Din Genul Ascaris fac
parte: Ascaris suum -limbricul de
porc; Parascaris equorum -la cal;
Toxocara canis –la câine; Ascaris Ciclul vital. Ouăle eliminate
lumbricoides-la om . de femela adultă în număr foarte
mare ajung în mediu exterior odată
Ascaris suum cu fecalele. Ele sunt, acoperite de o
La partea anterioară, mai subţire, se coajă groasă mamelonată (fig. 27).
află orificiul bucal cu trei buze. În mediu exterior, în ouă se
Masculul de cca. 15 cm lungime, 2-4 formează în 2-3 săptămâni o larvă
vermiformă, care rezistă în această caracterizată prin diaree cu fecale
formă câteva luni. gălbui sau cu sânge, anemie .

Oxiurus (sin. enterobius)

vermicularis infestează intestinul
copiilor. Femela depune ouăle la
marginea anusului care provoacă
mâncărime. Aceste ouă sunt
infestante din momentul embrionări.
Omul ingeră aceste ouă prin auto
infestare. Eclozarea are loc în
intestinul subţire (fig. 28).

Fig.27. Ou de nematod

Aceste ouă înghiţite de gaazdă odată

cu apa sau alimentele, ajung în
intestin unde eclozează şi din ele
iese o larvă care va efectua o
migrare prin corpul gazdei astfel:
traversează peretele intestinului, iar
pe cale sangvină ajunge în ficat,
cordul drept şi de aici în plămân. În
plămân traversează bariera (peretele)
alveolară, urcă prin branhiole –
bronhii, trahee până la faringe. Din
faringe, trec în esofag, ajung din
nou în intestin, unde devin adulţi.
Aceste migraţii au loc în circa două
luni de la infestaţie. La nivelul
intestinului, prezenţa acestor larve
crează disfuncţii de ordin mecanic
(ocluzii), gasro-intestinale –colici-,
diaree sau disfuncţii nervoase
soldate cu crize epileptiforme .

Trichocephalus vulpis (gr.

trichos=păr; kephale=cap) (sin.
Trichuris vulpis) este un nematod de
3-5 cm care produce la
rumegătoare, porc, om şi carnivore, Fig.28. Oxiur şi ou
infestaţia intestinului gros,
Ancylostoma duodenale(fig.29)
măsoară 1-2 cm, este un parazit
intestinal al cărui ciclu necesită o
fază de viaţă liberă (exogenă).
Adultul trăieşte în duoden -în
mucoasă, unde provoacă hemoragii
urmate de anemii grave. Ouăle,
eliminate la exterior au nevoie de
mediu umed şi cald pentru
dezvoltare. Larele, în contact cu
pielea omului pătrund prin efracţie,
ajung pe cale sagvină în pulmon,
intestin. Se mai numeşte şi boala
minerilor.
Fig.29. Ancylostoma
Ancylostoma caninum se localizează
în intestinul subţire la câine.
Trichinella spiralis (fig. 30) (femela
adultă=3,5 mm; masculul adult mai
mic, 1,5 mm), este un parazit care se
găseşte ca adult în intestinul subţire
la aproape toate mamiferele, iar ca
larvă în musculatura striată. Boala
se numeşte trichineloză. Femela
este ovovivipară, eliminând larve
vii, de cca. 100 microni care, străbat
peretele intestinal şi pe cale
limfatică invadează toate organele şi
musculatura.
Fig.30. Larve cu chişti de Trichinella
Larvele din musculatura striată,
bine oxigenate, se inchistează şi
astfel pot supravieţui zeci de ani .
Trebuie ca gazda, să fie mâncată de
o altă gazdă (un răpitor mâncat de
altul, un porc să mănânce un rozător
contaminat cu chişti; omul să
mănânce carne de porc infestată,
pentru a se transmite boala. Acest
ciclu este numit autoheteroxen.
Filaria de Medina Dracunculus
medinensis este un nematod filiform,
uneori de 1 m lungime. Adultul
parazitează la om, trăieşte în vasele
limfatice sau ţesutul subcutanat şi
provoacă o hipertrofie a membrelor
inferioare numită elefantiazis.
Larvele sunt eliminate în mediul
exterior (apă) unde sunt înghiţite de
un copepod (Cyclops) iar aici îşi
continuă dezvoltarea. Când omul bea
apă infestată cu copepode
parazitate, larvele ajung în intestin,
apoi se localizează subcutan mai
ales pe mâini şi pe picioare, ajung
adulte şi femelele depun larve.
Clasa Nematomorpa (Gordiacea)
Sunt o clasă de nematelminţi
filiformi, la care adulţii sunt forme
libere, acvatice sau paraziţi ai unor
insecte. Masculii şi femelele se
acuplează formând ghemuri
încurcate. Larvele sunt în schimb
parazite pe insecte sau crustacee.
După câteva săptămâni de
dezvoltare, adultul părăseşte gazda
traversând peretele corpului.
Clasa Acanthocephala
Cuprinde paraziţi ai intestinului
subţire la unele vertebrate superioare
şi peşti. Larvele acestor viermi
parazitează artropodele.
Indivizii acestei clase posedă la
extremitatea anterioară o trompă
protractilă numită proboscis
prevăzută cu ţepi, alcătuind un
aparat care serveşte la fixarea
parazitului adult.
(gr. macros=mare,akantha=ţep/spin,
kephalos= cap, cefalic).
Macracanthorhynchus hirudinaceus
este cel mai mare acantocefal (60 cm
- femela), parazitând intestinul
subţire al porcului. Sexele sunt
separate, masculul fiind mai mic
decât femela. Ouăle sunt alungite şi
conţin un embrion numit acantor.
Larvele acestor paraziţi le găsim la
gândacii de bucătărie sau la unele
specii de cărăbuşi ori crustacee
acvatice. Multe specii de
acantocefali sunt parazite in
intestinul peştilor, broaştelor,
păsărilor. Unele vertebratele
constituie gazde paratenice (gazde
de aşteptare) în care larvele
acantocefalilor se închistează.
Aceste gazde nu sunt necesare în
desfăşurarea ciclului vital
Clasa Rotatoria
Cuprinde animale numite şi rotifere -
fiindcă se rotesc prin intermediul
unui aparat rotator- (fig. 31). Sunt
viermi de dimensiuni microscopice
întâlniţi îndeosebi în ape dulci ca
forme libere, servind drept hrană
pentru unele specii de peşti.
Fig.31. Rotifere cu aparat rotator