Sunteți pe pagina 1din 10

STRUCTURA FINANȚELOR

Hirțe (Bodogai) Mihaela

1
CUPRINS :

1. Finante publice - Concept, evolutie, continut, functii

1.1.Conceptul de finante publice

1.2. Evolutia finantelor publice

1.3.Continutul economic al finantelor publice

1.4. Functiile finantelor publice

1.4.1. Functia de repartitie   

1.4.2. Functia de control

1.5. Concluzii

2
1.1. Conceptul de finante publice

Finanțe își are originea în limba Latină “FINIS” și semnifică plata în bani, in limba franceza
găsim cuvantul asemănător :hommes des finances, in limba germană: finanz.
În sec.al XIII –XV ,termenul de finanțe a intrat în principalele limbi europene ,ajungând să
reprezinte relațiile,resursele și operațiile bănești
Finantele publice constituie o componenta importanta a vietii social-economice a fiecarei tari, iar
impactul lor asupra economiei nationale are conotatii atât în dimensiunile si distribuirile
Produsului Intern Brut (P.I.B.), cât si în modul concret de realizare a acestui proces. Existenta
finantelor publice este indisolubil legatã de existenta statului, care are de îndeplinit functii si
sarcini importante în ce priveste organizarea si conducerea activitatii economico-sociale
nationale, apararea independentei si suveranitatii tarii.
Sistemul financiar prin definiție, reprezintă ansamblul instituțiilor și piețelor care interacționează
între ele, pentru a îndeplini anumite funcții, dintre care cea mai importantă este facilitarea
transferului de fonduri de la cei care înregistreaza excedente, catre cei care se confruntă cu
necesități financiare
În procesul procurarii si repartizarii resurselor financiare necesare statului pentru a-si îndeplinii
functiile si sarcinile sale, se formeaza anumite relatii sociale, de natura economica, care exprima
modul de repartizare a unei parti din P.I.B. între diverse categorii sociale. Aceste relatii se
concretizeaza în transferuri banesti de la agenti economici, institutii si persoane fizice la
bugetul statului, de la bugetul de stat catre agentii economici, între institutii si chiar în interiorul
unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri. De aceea, exista o
deosebire clara între finantele publice si cele particulare, astfel:
finantele publice sunt asociate cu resursele, cheltuielile, împrumuturile, datoria statului,
unitatilor administrativ-teritoriale si altor institutii de drept public;
finantele private cuprind resursele, cheltuielile, împrumuturile, creantele de încasat si obligatiile
de plata ale agentilor economici, bancilor, societatilor de asigurare private.
Între finantele publice si cele private exista unele asemanari, dar si deosebiri
ASEMĂNĂRI ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE sI CELE PRIVATE:
Atât finantele publice, cât si cele private se confrunta cu probleme de echilibru financiar.
DEOSEBIRI ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE sI CELE PRIVATE:
FINANŢELE PUBLICE:

3
Resursele necesare realizarii functiilor si sarcinilor statului se procura de la persoane fizice si
juridice prin masuri de constrângere în principal si într-o proportie mai mica pe baze
contractuale.
Prelevarea unei parti din venitul persoanelor fizice si juridice la bugetul statului are caracter
obligatoriu, fara contraprestatie si este nerambursabila.
Statul poate lua anumite masuri în legatura cu moneda nationala, în care se constituie fondurile
publice.
Finantele publice sunt folosite în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii.
Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public.
FINANŢELE PRIVATE:
Resursele necesare realizarii functiilor si sarcinilor întreprinderii private se procura de la
persoane fizice si juridice în principal pe baze contractuale.
Întreprinderile private, pentru completarea resurselor proprii, îsi procura resursele financiare de
pe piata, pe baze contractuale, în conditiile rezultate din confruntarea cererii si ofertei de capital
de împrumut.
Întreprinderile private nu pot influenta în mod legal aceasta moneda pe care si ele o folosesc.
Finantele private sunt puse în slujba realizarii de profit de catre întreprinzatorii individuali.
Gestiunea financiara a întreprinderilor urmeaza regulile dreptului comercial.
1.2. Evolutia finantelor publice
Fenomenul financiar are o istorie de milenii ,pâna în prezent oamenii încearcă să descifreze acest
mister economic.Gândirea financiară ,care s-a format în principal pe parcursul a sute de ani, are
în rezerve diferite teorii menite să explice mai aprofundat fenomenul financiar. Pornind de la
faptul că de-a lungul anilor numeroși specialiști în materie au sporit volumul cunoștințelor
referitoare la finanțe ,s-au făcut diverse generalizări ,principii, raporturi în cauza între deosebite
fenomene, au fost identificate anumite legități, etc. În urma cercetărilor intreprinse și a
experienței acumulate s-a identificat scopul de a arata necesitatea ,apariția și evoluția finanțelor
pe parcursul dezvoltării societații umane
Conceptul despre finante a evoluat continuu conturandu-se de-a lungul anilor in doua etape
distincte:
cea a capitalismului premonopolist prin care activitatea economica se desfasura conform
principiului laisser-faire, laisser-passer evitindu-se interventia statului intrucat ar perturba
initiativa privata si libera concurenta. Conform acestor conceptii clasice ce aveau un pronuntat
caracter juridic, rolul statului se limita la infaptuirea sarcinilor sale traditionale de mentinerea
ordinii interne, apararea tarii, corespunzatoare unei guvernari ieftine;

4
cea a doctrinei interventioniste, prin care statul providenta trebuia sa-si largeasca sfera
preocuparilor, sa intervina activ in economie, sa influenteze procesele economice si sa stopeze
efectele crizelor economice. In aceasta conceptie moderna finantele publice nu mai sunt doar un
mijloc de acoperire a cheltuielilor publice ci un mijloc de interventie economica si sociala.
Finantele publice trebuie sa-si aduca un aport important pentru cresterea investitiilor publice si
pentru redistribuirea veniturilor in beneficiul categoriilor sociale defavorizate, bugetul statului
devenind un filtru urias pentru prelevare si redistribuire.

1.3. Continutul economic al finantelor publice

În procesul procurării și repartizării resurselor financiare necesare statului pentru a-și îndeplini
funcțiile și sarcinile sale, se formează anumite relații sociale, de natura economică, care exprimă
modul de repartizare a unei părți din P.I.B. între diverse categorii sociale. Aceste relații se
concretizează în transferuri bănești de la agenți economici, instituții și persoane fizice la bugetul
statului, de la bugetul de stat catre agenții economici, între instituții și chiar în interiorul unor
structuri economice, cu prilejul formării sau utilizării diferitelor fonduri. De aceea, există o
deosebire clară între finanțele publice și cele particulare, astfel:

· finanțele publice sânt asociate cu resursele, cheltuielile, împrumuturile, datoria statului,


unităților administrativ-teritoriale și altor instituții de drept public;

· finanțele private cuprind resursele, cheltuielile, împrumuturile, creanțele de încasat și


obligațiile de plată ale agenților economici, băncilor, societăților de asigurare private

Conceptul de sistem financiar are un continut foarte complex, putând fi interpretat sub mai multe
aspecte, si anume:

ca un sistem de relații economice, în expresie banească, prin care se vehiculează resurse


financiare;

Se disting doua mari subsisteme financiare:

- subsistemul financiar public , care reprezinta ansamblul relatiilor financiare prin care se
constituie, distribuie si utilizeaza fondurile banesti publice. Prin prisma componentelor
principale pe care le înglobeaza, subsistemul financiar public se structureaza pe urmatoarele
subsisteme principale: bugetul de stat; bugetele locale; asigurarile sociale de stat; creditul (cu
participarea unor entitati publice); asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila (prin
societati cu capital de stat); finantele întreprinderilor si altor entitati publice;        

5
Primele doua subsisteme (bugetul de stat, bugetele locale) reprezinta relatiile de redistribuire a
produsului intern brut privind constituirea fondurilor bugetare, precum si distribuirea si utilizarea
acestor fonduri pentru satisfacerea nevoilor publice, de interes national mai larg, respectiv local.

Asigurarile sociale exprima relatiile prin care se constituie, distribuie si utilizeaza, în principiu,
fondurile destinate protectiei celor ce îsi pierd capacitatea de munca.

Considerata ca o componenta deosebita a subsistemului financiar public, creditul exprima


relațiile financiare caracteristice constituirii si utilizării unor fonduri de creditare, diferențiindu-
se de subsistemele financiare prezentate anterior prin faptul ca au la baza principiul
rambursabilitătii si plății de dobânzi ca preț al folosirii resurselor împrumutate.

La rândul lor, asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila, se considera ca subsistem


financiar, particularizat prin specificul relatiilor de constituire, distribuire si utilizare a unui fond
specific numit de asigurare. Un alt subsistem financiar public este reprezentat de finantele
întreprinderilor si altor entitati economico-sociale, publice. Un asemenea subsistem exprima
relatiile financiare prin care se constituie, distribuie si utilizeaza capitalurile, respectiv fondurile
banesti administrate de aceste entitati.

- subsistemul financiar privat, considerat ca ansamblu de relații financiare prin care se


constituie, distribuie si utilizează fondurile financiare private, având în prim plan, ca participanți,
entitățile si persoanele private ce administreaza în interes privat fondurile respective

Subsistemul financiar privat înglobeaza relatiile financiare de constituire, distribuire si


utilizare a fondurilor banesti în cadrul proprietatii private. Ca sistemul financiar privat, acesta se
structureaza pe urmatoarele subsisteme: finantele întreprinderilor si altor entitati sau firmelor
private; creditul bancar (privat); -         asigurarile sociale private si asigurarile de bunuri,
persoane si raspundere civila (private); finantele gospodariilor (menajelor).

Finantele private ale firmelor reflecta relatiile economice în forma baneasca prin care se
mobilizeaza, repartizează si utilizează resursele banești necesare activității de producție,
investiții precum si pentru satisfacerea altor cerinte la nivel entitatilor respective.

Ca o componenta distincta a subsistemului financiar privat, creditul bancar înglobeaza toate


relatiile banesti vizând mobilizarea de resurse banesti si redistribuirea acestora pe principiul
rambursabilitatii si al platii de dobânda pentru sumele împrumutate

6
Asigurarile sociale private pot apare ca o componentă distinctă a subsistemului financiar privat
în masura în care diferite persoane fizice si juridice participa la constituirea, distribuirea si
utilizarea unor fonduri de asigurari sociale, administrate de institutii cu capital privat.

Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila cuprind relațiile financiare specifice


constituirii, distribuirii si utilizarii fondurilor de asigurare, la care participa însa societatile de
asigurari cu capital privat, ca asiguratori, si diferite persoane fizice si juridice, ca asigurati.

Finantele gospodariilor (menajelor) înglobează relatiile financiare la care participa entitati


institutionale (familii, celibatari, diferite comunitati consumatoare etc.) care realizeaza venituri si
le folosesc potrivit nevoilor lor pentru a procura bunurile si serviciile necesare consumului,
inclusiv economisirea si plasamentele de resurse banesti.

ca un sistem de institutii care participa la organizarea relațiilor, la constituirea si distribuirea


fondurilor, precum si la elaborarea, executarea si controlul planurilor financiare.

La solutionarea problemelor financiare participa o multitudine de organe, care fac parte din
sistemul democratiei reprezentative, din autoritatea administrativa sau constituie organe
specializate ale puterii executive ori compartimente financiare în întreprinderi si institutii, dupa
caz.

Din categoria organelor democratiei reprezentative fac parte organele puterii centrale si locale
de stat, Parlamentul si consiliile judetene, municipiile, orasenesti si comunale. Sub directa
îndrumare a acestor organe functioneaza organele administratiei de stat, centrale si locale:
Guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administratiei de stat, prefecturile si primariile.

Din categoria institutiilor financiare specializate fac parte: Ministerul Finantelor, bancile,
societatile de asigurari si reasigurari etc.

ca un sistem de fonduri de resurse financiare ce se constituie în economie la anumite esaloane si


se utilizeaza în scopuri precis determinate;

Sistemul fondurilor financiare reprezinta o alta forma de manifestare a sistemului


financiar în sine. Privit în mod distinct, acesta se defineste ca totalitatea fondurilor banesti
constituite, distribuite si utilizate în economie si societate, între care se manifesta anumite
conexiuni specifice.

O imagine de ansamblu asupra acestui sistem poate fi realizata prin gruparea acestora
dupa mai multe criterii:
7
1.4. Functiile finantelor publice

1.1. Funcțiile finanțelor publice

Misiunea socială a finanțelor publice se înfaptuieste prin functiile pe care le exercită și anume:
1)Funcția de repartitie

2) Funcția de control.

1.4.1. Functia de repartitie   

1)Funcția de repartiție a finanțelor publice cuprinde doua faze, distincte, dar organic legate
între ele, și anume:

a)Constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii și redistribuirii P.I.B., între


diverse persoane fizice și juridice, pe de o parte, și stat, pe de alta.

La constituirea acestor fonduri participă, în proporții diferite, în raport cu capacitatea lor


financiară:unitățile economice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora și de forma
de proprietate asupra capitalului social;instituțiile publice și unitățile din subordinea
acestora;populația; persoanele fizice și juridice rezidente în strainătate, dar care realizează
venituri în țară considerată.

b) Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare constă în repartizarea acestora pe


beneficiari, persoane fizice și juridice, după ce s-au inventariat nevoile sociale, respectiv cererea
de resurse financiare de la fondurile publice în anul de referință. Datorită faptului că cererea de
resurse financiare este mai mare decât oferta, este necesar că autoritățile publice competente să
trieze și să ierarhizeze cererile organelor centrale și locale în funcție de importanță pe care o
reprezintă unele în raport cu celelalte.

Distribuirea acestor fonduri reprezintă, de fapt, dimensionarea volumului cheltuielilor publice


pe destinații, si anume pentru: învatamânt, cultură, sanatate; asigurari sociale și protecție
socială; gospodărie comunală și construcții de locuințe; aparare națională; ordine publică; acțiuni
economice; alte acțiuni; datorie publică.

Așadar, dirijarea resurselor financiare de la fondurile publice către diversi beneficiari se


realizeaza tot în procesul distribuirii si redistribuirii P.I.B. și are loc între stat și diverse
persoane fizice și juridice.Prin urmare, constituirea și dirijarea fondurilor publice de
8
resurse financiare constituie un proces unitar și neîntrerupt, care se realizeaza cu ajutorul
funcției de repartiție a finantelor și joacăun rol important în înfaptuirea reproductiei
sociale largite.

1.4.2. Functia de control

2)Funcția de control

        Funcția de control a finanțelor publice este îndeplinită concomitent cu funcția de repartiție,


dar are o sferă de manifestare mult mai larga decât aceasta, deoarece vizeaza, pe lânga
constituirea și repartizarea fondurilor financiare publice, și modul de utilizare a resurselor. Între
cele doua funcții ale finantelor publice există raporturi de intercondiționare. Aceasta
interconditionare se manifestă prin faptul ca repartiția ocazioneaza controlul, iar controlul
determina un anumit mod de mobilizare și alocare a resurselor prin repartiție.

        Necesitatea funcției de control a finanțelor publice decurge din faptul că fondurile de


resurse financiare publice aparțin întregii societăți și că acestea materializează o bună
parte din P.I.B.

        Controlul statului are o sferă largă de manifestare, cuprinzând toate domeniile vieții
sociale care țin de sectorul public și anume: activitatea economică, cultural-educativă, de
ocrotire medicală, de asigurări sociale de stat, de aparare națională, de menținere a ordinii
publice, de protecție socială, de promovare a relațiilor cu celelalte state ale lumii ș.a. Ca urmare,
controlul îmbracă forme diferite, se realizeaza de organe diferite și folosește instrumente diferite.

Controlul financiar vizează urmatoarele aspecte: modul de constituire, repartizare și utilizare a


fondurilor de resurse financiare publice, pastrarea integrității și a bunei gestionări a patrimoniului
public, încasarea integrală și la timp a creanțelor statului, onorarea plăților datorate de către stat
terților.

În țara noastră, controlul financiar se exercită de organe specializate ale Curții de Conturi, ale


Ministerului Finanțelor Publice, organe specializate ale ministerelor, departamentelor,
autoritaților publice locale, garda financiară, etc.

1.5 Concluzii

9
Influențe importante ale finanțelor publice pot fi identificate și în domeniul politic și
administrativ. Democratizarea vieții noastre economico-sociale a antrenat un proces de
reorganizare și restructurare a tuturor instituțiilor care compun suprastructura societății. S-a
reorganizat sistemul politic și administrativ, au fost inființate noi instituții care să asigure
apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și ordinea de drept în stat, siguranța națională și
apărarea țării. În plan financiar, aceasta a insemnat mobilizarea și utilizarea unei parți din PIB
pentru înzestrarea corespunzătoare a acestor instituții și organisme publice, asigurarea logisticii
necesare, încadrarea acestora cu personal corespunzător. Raporturile dintre organele
administrative centrale și locale au fost reconsiderate, optandu-se pentru descentralizarea
activităților administrative și sporirea autonomiei colectivităților locale.

10

S-ar putea să vă placă și