Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
organisme internaționale
Raport privind
în anul 2016
București
2018
INTRODUCERE
CAPITOLUL I.
1.2. Protecția socială a salariaților, realizată prin legislația privind salariul minim brut
pe țară garantat în plată 42
1.4.3. Servicii sociale finanțate în anul 2016 din bugetul Ministerului Muncii și
Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 72
1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul Ministerului
Muncii și Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 79
CAPITOLUL II. 96
CAPITOLUL III.
3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 111
CAPITOLUL 1
PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2016 DE MINISTERUL MUNCII ŞI
JUSTIŢIEI SOCIALE ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE
Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități
persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,
socială și culturală a României.
Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri
specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate
în căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri
absolvenți, persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural,
persoane cu dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici
susținători ai familiilor monoparentale etc.).
1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2016
Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă
au fost în anul 2016, în principal, următoarele:
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede:
1. Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă:
a) informarea și consilierea profesională – un ansamblu de servicii acordate gratuit
persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de informații
privind piața muncii, evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea personalității
în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și încrederii în sine a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a
deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui
loc de muncă;
b) medierea muncii – se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de
muncă și constă în informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de
ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de
muncă;
4. Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea
indemnizației de șomaj.
Indemnizația de șomaj este acordată, potrivit Legii nr. 76/2002, doar dacă
solicitanții îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții. Cea mai importantă
dintre acestea este să aibă un stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de
luni de dinaintea înregistrării cererii.
În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, acestora nu le trebuie un
stagiu de cotizare anterior pentru a obține ajutorul de șomaj.
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor care au realizat un stagiu de cotizare de
minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, pe perioade stabilite diferențiat, după cum
urmează:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
1 Legea nr.179/2013
1.400.000
1.200.000
1.000.000
Număr de șomeri
800.000
600.000
400.000
200.000
10
Rata șomajului (%)
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Direcția Politici Servicii Sociale 14
Graficul de mai jos arată evoluția ratei șomajului înregistrat în perioada 2010-2016.
Rata șomajului înregistrat în anul 2016 s-a situat la un nivel redus, având un trend
descendent aprope tot parcursul anului de la 4,90 - 4,87% lunile ianuarie, februarie 2016,
la 4,75 – 4,77% lunile noiembrie, respectiv decembrie 2016.
În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind
șomajul înregistrat se prezintă astfel:
Număr Universitar;
Nivel de educație
mediu 4,2%
Universitar 17.453
Sursa : MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Sursa: MMJS -Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
o În luna ianuarie 2016 numărul șomerilor indemnizați a fost de 108.952 persoane, iar în
decembrie 2016 de 90.111 persoane.
o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între 352 mii și 321
mii persoane.
Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada
de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc
condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile
agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.
Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor
de lungă durată (tineri cu vârsta sub 25 de ani aflați de peste 6 luni în șomaj și
adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12 luni).
La finele anului 2016, se aflau înregistrați în evidențele ANOFM:
- 17.953 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce
reprezintă 33% din totalul șomerilor sub 25 de ani),
- 169.528 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (46,6% din totalul
șomerilor adulți).
Diferenţă 2016
Indicator 2016 2015
faţă de 2015
Rata şomajului înregistrat % * 4,77 5,12 -0,35
Rata şomajului feminin înregistrat % * 4,33 4,66 -0,33
Rata şomajului masculin înregistrat % * 5,14 5,50 -0,36
Numar mediu de şomeri, din care: 418.552 455.830 -37.278
- Indemnizaţi 83.698 103.260 -19.562
- Neindemnizaţi 334.854 352.570 -17.716
Total intrări (persoane), din care: 552.015 732.854 -180.839
- Noi înscrişi 431.365 550.166 -118.801
- Disponibilizări 97.595 96.736 859
Total ieşiri (persoane), din care: 570.020 774.950 -204.930
- Prin încadrare 277.328 340.813 -63.485
Ponderea ieșirilor prin incadrare în total
48,65 43,98 4,67
ieșiri (%)
* Date medii
Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
500
450 20 14 7 14 16 15
2 1 1 1 16 16
400
70 67 65
89 88 81 76 73 65 65 69 75
350
300
mii
250
200
332 333 337 341 352 342 337 336 333
321 326 328
150
100
50
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Se poate constata faptul că, în anul 2016, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a
fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție
făcând lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe
dintre activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.
30.000
28.380
27.461
25.000
26.841
22.978 25.737
23.501 23.477
20.000 22.969
21.631 23.128
persoane
15.677
15.000 15.548
10.176 10.293
10.000
9.654
8.716 9.640
9.006
5.000 7.484 6.617 6.594 6.408 6.776
6.231
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate
de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de ocupare
a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.
Pentru anul 2016, proiectarea programului național de ocupare a avut la bază obiectivele
Programului de Guvernare, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de
ocupare în perspectiva Europa 2020, transpuse în Strategia Natională de Ocupare 2015 -2020.
Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2016, au fost:
• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc
de muncă,
• Prevenirea şomajului de lungă durată,
• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,
• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.
Programul de ocupare aferent anului 2016 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să
fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și
consiliere/orientare profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare,
consolidarea relațiilor cu partenerii sociali.
Prin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2016, a 360.000 persoane.
Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2016, s-a realizat încadrarea
unui număr de 288.589 persoane (tabelul nr.2).
În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în
una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.
Programat Realizat
Nr. crt. Tip de masura %
2016 2016
Prin acest program, au fost propuse pentru anul 2016, ocuparea pe perioada vacanțelor a
1.855 persoane, din care: 1.185 elevi și 670 studenți.
1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2016 pentru aplicarea programului de ocupare pentru
tinerii cu risc de marginalizare socială
Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale a prevăzut o serie
de măsuri specifice de prevenire și combatere a marginalizării sociale a tinerilor. Acest act
normativ a fost modificat prin Legea nr. 250/2013 prin abrogarea Secțiunii 1 ”Accesul la un loc
de muncă” din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale și
introducerea în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2016 pentru realizarea
măsurilor în domeniul ocupării
Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au
avut următoarele valori:
o În anul 2016, nivelul contribuțiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost
stabilit la:
0.5% pentru contribuția datorată de angajatori și persoanele juridice și fizice
asimilate acestora,
0.5% pentru cea datorată de salariați/angajaţi,
1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare
pentru șomaj.
o Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale
a persoanelor în câutarea unui loc de muncă a fost de 1.008.049 mii lei (tabel nr.3).
o Situația cheltuielilor finanțate în anul 2016 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în vederea
realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:
Tabel nr. 4. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea
măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2016 (lei)
Execuţia bugetară
Măsura activã la 31.12.2016
o Deși, în valoare absolută, cheltuielile pentru realizarea măsurilor active s-au menținut,
în anii 2003 – 2010, la un nivel de aproape 10 ori mai mare decât în anul 2000,
ponderea acestora în PIB a înregistrat o curbă ușor descendentă, datorată ritmului de
creștere mai accentuat al PIB.
20,0
Pondere măsuri active (%)
15,0
10,0
5,0
0,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate
de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
0,16
0,14
Ponderea în PIB (%)
0,12
0,10
0,08
0,06
0,04
0,02
0,00
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2016, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței
de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de
șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de
bază, cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.
1400
1200
1000
800
lei
600
400
200
0
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
mai
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
ianuarie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
septembrie
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale (salariul minim brut), respectiv Institutul Național de
Statistică (pragul de sărăcie). Pragul sărăciei relative reprezentat grafic este corespunzător unui adult care locuiește singur.
Pragul de sărăcie este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, conform Anchetei bugetelor de familie.
(Metodologia de calcul al pragului se regăsește în capitolul II al acestui raport).
Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,
fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte
de transferurile sociale”.
Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și
completările ulterioare, aceasta are misiunea:
o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale,
o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,
o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și
eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului
Muncii și Justiției Sociale.
În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit
de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:
o perioada de contribuție,
o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,
o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual.
Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
Conform prevederilor Legii nr. 340/2015 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2016 și ale Legii nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016, coroborate cu prevederile
Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și
completările ulterioare:
1000
900
872
800 830
762 791
718 733
Valoare punct - lei
700 698
600 581
541
500
400 396 396 416
323 339
300 296
287
200
160
100
0
În perioada ianuarie - decembrie 2016 s-au întocmit documentele pentru plata pensiilor
și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin casele
teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 6.880,4 mii beneficiari de prestații, așa
cum rezultă din tabelul de mai jos.
Pentru 50.087 pensionari s-au acordat indemnizaţii pentru însoţitor, în cuantum de 80%
din valoarea punctului de pensie, conform prevederilor art.77 alin.(1) din Legea
nr.263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru 12.015 beneficiari s-a acordat ajutorul anual de încălzire cuvenit veteranilor de
război, văduvelor de război, precum și accidentaților de război în afara serviciului
ordonat, în luna decembrie 2016, ca urmare a aplicării prevederilor H.G.
nr.900/08.12.2016, valoarea totală de plată fiind 4.025.025 lei.
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale –Direcția Asigurări Sociale, pe baza datelor Casei
Naționale de Pensii Publice
6.000
5.000
mii persoane
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Institutul
Național de Statistică
Sursa:Ministerul Muncii și Justiției Sociale - DAS, pe baza datelor Casei Naționale de Pensii Publice
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa
Națională de Pensii Publice
o La sfârșitul lunii decembrie 2016, cea mai mare parte dintre pensionarii de asigurări sociale de
stat erau pensionari pentru limită de vârstă: 74,24%, corespunzătoare unui număr de
3.474.923 persoane. Raportată la pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat (931)
lei), pensia acestora (1.066 lei) a fost în luna decembrie 2016 cu 14,5% mai mare (cu 135 lei).
1.57% pensie
anticipată parțială
74.24% pensie
0.48% limită de vârstă
pensie anticipată
Sursa: MMJS - Direcția Asigurări Sociale, pe baza datelor publicate de Casa Națională de
Pensii Publice
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Casa
Națională de Pensii Publice
o Pensionarii agricultori pentru limită de vârstă aveau o pensie medie de 402 lei, cu 20 lei mai mare
decât în luna decembrie 2015.
Grafic nr. 15. Evoluția pensiei nominale de asigurări sociale (lei), decembrie 2004–2016
1000
888
900 841
796
761
800 720 723
674 688
700 623
600
474
lei
500
400 325
300 250
211
200
100
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: MMJS - DPSS, pe baza datelor statistice publicate de Casa Națională de Pensii Publice
450
400
350
300
%
250
200
150
100
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: MMJS - DPSS, pe baza datelor statistice publicate de Casa Națională de Pensii Publice
160
140
120
indicele pensiei reale (%)
100
80
60
40
20
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
1
inclusiv pensiile M.Ap., M.A.I., S.R.I
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Institutul Național de Statistică
Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile
generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și
funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit
art.4 al acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au
domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului
Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au
domiciliul sau reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației
române, precum și ale reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care
România este parte.
Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin
care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și
societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei,
familiei, grupurilor ori comunităților (art.2 din Legea nr.292/2011).
Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar
sistemelor de asigurări sociale și se compune din:
sistemul de beneficii de asistență socială,
sistemul de servicii sociale.
Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a
veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai
minimal, precum și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității
vieții anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde
nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii
situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării
incluziunii sociale și creșterii calității vieții.
În cursul anului 2016 au fost realizate modificări și completări ale actelor normative care au vizat
întărirea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și actualizarea reglementărilor la evoluția
nevoilor sociale. Astfel, au fost elaborate și aprobate:
- Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune,
- Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.900/2016 prin care s-a stabilit cuantumul ajutorului
anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice
pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război, văduvelor de război, precum şi
accidentaților de război în afara serviciului ordonat,
- 6 hotărâri ale Guvernului pentru acordarea de ajutoare de urgență de la bugetul de stat pentru
un număr de 1.669 familii și persoane singure, 4 hotărâri ale Guvernului pentru sprijinirea
celor afectați în evenimentul din 30 octombrie 2015, Hotărârea Guvernului nr.605/2016 pentru
sprijinirea cetățenilor români afectați de cutremurul din Italia.
- O.U.G. nr.34/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența
socială a persoanelor vârstnice, care prevede ca, în completarea contribuției persoanei
beneficiare/susținătorilor legali se alocă sume din bugetele locale și, în completarea acestora,
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel mult 10% din necesarul
stabilit anual de MMJS, la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor minime de cost
aprobate prin hotărâre a Guvernului, în condițiile legii.
- Ordinul MMFPSPV nr. 245/12.02.2016 prin care s-a aprobat acordarea sumei de 2.520.780,56
lei, subvenții de la bugetul de stat, pentru asociații și fundații;
În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații
care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori
comunităților, în anul 2016 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific
unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:
pentru familiile cu copii:
o alocația de stat pentru copii,
o indemnizația pentru creșterea copilului,
o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la
concediu de creștere a copilului realizează venituri profesionale,
o alocația pentru susținerea familiei,
o alocația lunară de plasament.
pentru persoanele și familiile cu venituri mici:
o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,
ajutoare de înmormântare,
o ajutoare de încălzire.
pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu
dizabilități.
Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistență socială sunt stabilite în raport cu
indicatorul social de referință, prin aplicarea unui indice social de inserție. Indicatorul social de
referință (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de
asistență socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecției
persoanelor în cadrul sistemului de asistență socială, cât și în vederea stimulării persoanelor
beneficiare ale sistemului de asistență socială, pentru a se încadra în muncă. În anul 2016
indicatorul social de referință a avut valoarea de 500 lei, în conformitate cu Legea nr.76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările
ulterioare.
Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani,
precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului
liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat
Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație lunară.
Începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014, cuantumul acesteia a fost în de 600
lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul a fost de 900 lei (legislația prevede că este
majorat cu 50%).
Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2016 de 40.735 copii,
din care 5.129 copii cu handicap (12,6%), iar suma cheltuită a fost de 324.894.200 lei.
Comparativ cu anul 2015, a avut loc o creștere de 702 beneficiari (1,8%), iar suma
cheltuită a fost mai mare cu 7.686.627 lei (2,4%), datorită majorării cuantumurilor.
2 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare
Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de
urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.
În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii
născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp
de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat opțional de următoarele
drepturi:
1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu
putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei;
Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care au obținut venituri din salarii, din activități
independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de un an, au avut dreptul la un stimulent de inserție în
cuantum lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de
2 ani. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și a solicitat dreptul la
stimulent de inserție, plata acestei indemnizații a fost suspendată;
2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație
lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu
putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.
3. pentru copilul cu handicap indemnizația s-a acordat până la împlinirea de către acesta a
vârstei de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.
Indemnizația nu putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea
beneficiarii acesteia au avut dreptul la stimulent de inserție.
În luna aprilie 2016 a fost promulgată Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia
lunară pentru creşterea copiilor. Prevederile legii au fost aplicate începând cu luna iulie 2016.
Principalele modificări aduse programului de acordare a concediului și indemnizația pentru
creșterea copiilor sunt următoarele:
• limita minimă a indemnizației a crescut de la 600 lei la 85% din salariul minim brut pe
țară garantat în plată, respectiv 1.063 lei în perioada analizată (corespunzător salariului
minim de 1.250 lei);
• stimulentul de inserție a fost stabilit la 50% din indemnizația minimă, respectiv s-a
majorat de la 500 lei la 532 lei;
• acordarea stimulentului de inserție a fost prelungită cu încă un an, în cazul celor care se
întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a
vârstei de 2 (3) ani;
• a fost majorat cuantumul indemnizației acordată persoanei care are în întreținere un copil
cu handicap și care solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta
cuprinsă între 3 ani și 7 ani, de la 450 lei la 1.063 lei;
• a fost introdusă o nouă indemnizație, care se acordă persoanelor active pe piața muncii
care au copii cu handicap în întreținere și care solicită program de lucru redus. Noua
indemnizație se stabilește la 50% din indemnizația minimă, respectiv 532 lei;
Modificare Modificare
Beneficiul
anul 2015 anul 2016 anul 2015 anul 2016
absolută relativă absolută relativă
+/- % +/- %
- 7.664 persoane care au optat pentru concediu și indemnizație pentru creșterea copilului
în vârstă de până la un an (opțiunea I), care au reprezentat 5,4% din total;
Din total, 1.469 persoane au primit un supliment corespunzător copiilor proveniți din
sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți.
De asemenea, conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în
medie, 219 persoane au primit indemnizația acordată celuilalt părinte (din perioada totală a
concediului pentru creșterea copilului, poate să fie alocată cel puțin o lună, pe bază
netransferabilă, celuilalt părinte, dacă acesta îndeplinește condițiile de acordare).
Din totalul beneficiarilor de indemnizație pentru creșterea copilului, aproape jumătate
(45,0%, respectiv 63.571 persoane) au primit cuantumul minim.
Cei mai mulți beneficiari de indemnizație s-au aflat în Municipiul București (17.647).
Suma cheltuită în anul 2016 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 2.060.258.501 lei
și a fost mai mare cu 481.333.755 lei (30,5%) decât în anul 2015, iar numărul de beneficiari a
crescut cu 2.801 persoane (2,0%). Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane
beneficiare de indemnizație a crescut de la 951 lei în anul 2015 la 1.216 lei în anul 2016.
Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de
asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în acest scop a fost de
114.680.260 lei în anul 2016, mai mare cu 26.626.086 lei (30,2%) decât în anul anterior.
Indemnizația de acomodare
În conformitate cu Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, ”adoptatorul sau, opţional,
oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit
potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau
activităţi agricole, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an,
care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie
lunară, raportată la indicatorul social de referinţă”, în cuantum de 1.700 lei.
În anul 2016, în medie, 273.337 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma
totală plătită a fost de 525.919.920 lei. Comparativ cu anul 2015 a avut loc o scădere a numărului
de beneficiari de 4.287 familii (cu 1,5%) și a sumelor cheltuite, de 9.598.080 lei (cu 1,8%).
Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de
promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează
acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și
modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui
ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut
de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru
încălzirea locuinței. În anul 2016 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului
rece noiembrie 2015 – martie 2016.
Tabel nr. 11. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de
încălzire: compensare procent din valoarea facturii (%)
Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)
Indicator până 155,1 210,1 260,1 310,1 355,1 425,1 480,1 540,1 615,1 786,1 –
la 155 - 210 - 260 - 310 - 355 - 425 - 480 - 540 - 615 - 786 1.082
Buget de stat
- persoane
100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10
singure
- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0
Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63
1)
Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale
Tabel nr. 12. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de gaze naturale
Tabel nr. 13. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie electrică
pentru încălzire
Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu
net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.
Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16
În anul 2016 din bugetul M.M.J.S. s-au acordat 202 ajutoare pentru persoanele care au
dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul român (număr
mediu lunar), în cuantum de 540 lei/lună. Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu
posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării.
Comparativ cu anul 2015, sumele plătite, în valoare de 1.194.480 lei, au fost mai mici cu
79.380 lei (6,2%), iar numărul mediu de beneficiari a scăzut cu 352 persoane (cu 63,5%).
Situația numărului total de persoane pe țări de proveniență a fost următoarea:
- câte un beneficiar a provenit din: Algeria, Armenia, Arabia Saudită, Coasta de Fildeș,
Egipt, Etiopia, Gambia, Libia, Republica Centrafricană;
- câte doi beneficiari din: Bangladesh, Camerun, Rwanda, Sri Lanka și Zimbabwe;
- câte trei beneficiari din: Congo, Liban;
Suma plătită în anul 2016 corespunzătoare celor cinci beneficii de mai sus acordate
persoanelor cu handicap a fost de 2.825.628.974 lei. Comparativ cu anul anterior, suma plătită
pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de 216.444.317 lei (8,3%).
Tabel nr. 15. Principalele beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap, finanțate din
bugetul MMJS, în anul 2016, comparativ cu anul 2015 - număr de beneficiari
Numărul de beneficiari
În anul 2016, M.M.J.S., prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți
pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 11.600.120.583 lei (ceea ce
înseamnă în medie 966.676.715 lei/lună).
Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor
gestionate de M.M.J.S. pentru aceste beneficii de asistență socială a fost direcționată în anul 2016
către alocația de stat pentru copii: 38,1%, alocație de care au beneficiat 3.662.793 copii.
Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de
24,4% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de circa 740 mii
persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza
datelor statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (19,2%) au avut-o sumele plătite
pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, sprijinului pentru creșterea copilului
acordat persoanelor cu handicap, indemnizației de acomodare în vederea adopției, precum și
contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor beneficiare de aceste
indemnizații. De acest program au beneficiat 149.984 familii.
Pentru programul de garantare a unui venit minim, program ce cuprinde plata
ajutoarelor sociale pentru asigurarea venitului minim garantat, contribuțiilor pentru asigurarea
obligatorie a locuințelor pentru familiile beneficiare de venit minim garantat și contribuțiilor de
asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor din aceste familii, s-a cheltuit 7,4% din suma
totală a beneficiilor de asistență socială acordate în anul 2016 (859.350.535 lei). Numărul mediu
lunar de beneficiari ai programului a fost de 244.814 familii, care au cuprins circa 600 mii
persoane.
În ceea ce privește alocația de susținere a familiei, pentru 273.337 familii, din care au
făcut parte 529.307 copii, s-au plătit 4,5% din totalul cheltuielilor cu beneficiile de asistență
socială din anul 2016.
Tabel nr. 16. Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență socială
în anul 2016
Pondere în Modificare anul 2016
Sume
total sume față de anul 2015
plătite
Beneficiu plătite,
anul 2016 absolută relativă
anul 2016
(lei) (+/-) (%)
(%)
Beneficii sociale 1 - Total 11.600.120.583 100,0 1.740.933.875 17,7
Alocaţia de stat pentru copii 4.415.501.616 38,1 873.910.827 24,7
Indemnizaţia pentru creşterea copilului 2.060.258.501 17,8 481.333.755 30,5
Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi
accentuat
1.546.959.115 13,3 78.668.762 5,4
Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat 811.680.726 7,0 138.269.673 20,5
Bugetul personal complementar lunar pentru persoanele
cu handicap grav, accentuat şi mediu
750.352.398 6,5 29.147.250 4,0
Alocaţia de susţinere a familiei 525.919.920 4,5 -9.598.080 -1,8
Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii adulţilor cu
handicap vizual grav
477.554.982 4,1 103.171.342 27,6
Alocaţia lunară de plasament 324.894.200 2,8 7.686.627 2,4
Stimulentul de inserție 263.932.900 2,3 33.573.912 14,6
Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente
beneficiarilor de indemnizaţii pentru creşterea copilului
114.680.260 1,0 26.626.086 30,2
Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau combustibili
petrolieri
67.197.722 0,6 -11.102.704 -14,2
Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 50.994.126 0,4 -21.025.277 -29,2
Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor
infectate cu HIV sau bolnave de SIDA
50.037.838 0,4 5.394.997 12,1
Sprijinul lunar în vederea creşterii copilului acordat
pentru persoanele cu handicap
48.060.642 0,4 11.821.826 32,6
Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate aferente
ajutorului social pentru asigurarea venitului minim 44.614.672 0,4 7.501.803 20,2
garantat
Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în
sistem centralizat
26.538.635 0,2 -16.366.334 -38,1
Ajutoare de urgenţă 9.499.395 0,1 1.614.292 20,5
Ajutoare de încălzire cu energie electrică 3.835.468 0,03 -723.809 -15,9
Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor
pentru familiile beneficiare de venit minim garantat
3.055.137 0,03 -19.868 -0,6
Ajutoare financiare 1.594.000 0,01 27.000 1,7
Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.194.480 0,01 -79.380 -6,2
Indemnizaţia de acomodare în vederea adopției 986.284 0,01 986.284 x
Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV / SIDA 724.641 0,01 61.966 9,4
Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente
beneficiarilor de indemnizaţii de acomodare
52.925 0,00 52.925 x
1
Exclusiv taxe poștale
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor
statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Tabel nr. 17. Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor cheltuite pentru
principalele beneficii de asistență socială, în anul 2016,
comparativ cu anul 2015 (+/-)
Diferență Diferență Diferență Diferență
nr. de sume nr. de sume
Beneficiu Beneficiu
beneficiari cheltuite, lei, beneficiari cheltuite,
+/- +/- +/- lei, +/-
Beneficii sociale – Total 1.740.933.875 - continuare -
Indemnizaţia lunară de
Ajutoare de
hrană cuvenită
încălzire cu gaze -42.496 -21.025.277 443 5.394.997
persoanelor infectate cu
naturale
HIV sau bolnave de SIDA
Contribuţii pentru
Ajutoare de asigurările sociale de
încălzire cu energie sănătate aferente
-31.504 -16.366.334 -10.459 7.501.803
termică furnizată în ajutorului social pentru
sistem centralizat asigurarea venitului
minim garantat
Ajutoare de
încălzire cu lemne,
Alocaţia lunară de
cărbuni sau -47.951 -11.102.704 702 7.686.627
plasament
combustibili
petrolieri
Sprijinul lunar în vederea
Alocaţia de creşterii copilului acordat
-4.287 -9.598.080 78 11.821.826
susţinere a familiei pentru persoanele cu
handicap
Contribuţii pentru
Ajutoare de asigurările de sănătate
încălzire cu energie -468 -723.809 aferente beneficiarilor de 2.012 26.626.086
electrică indemnizaţii pentru
creşterea copilului
Bugetul personal
Ajutorul acordat complementar lunar
persoanelor -352 -79.380 pentru persoanele cu 23.228 29.147.250
refugiate handicap grav, accentuat
şi mediu
Contribuţii pentru
asigurarea
obligatorie a
locuinţelor pentru -266 -19.868 Stimulentul de inserție 3.950 33.573.912
familiile beneficiare
de venit minim
garantat
Indemnizaţia lunară
Ajutoare financiare -1 27.000 pentru adulţii cu handicap 19.615 78.668.762
grav şi accentuat
Contribuţii pentru
asigurările de
Indemnizaţia lunară
sănătate aferente
189 52.925 pentru însoţitorii adulţilor -17 103.171.342
beneficiarilor de
cu handicap vizual grav
indemnizaţii de
acomodare
Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor
statistice comunicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență
socială mai mult cu 1.740.933.875 lei, ceea ce înseamnă o creștere de 17,7%.
A avut loc o creștere a sumelor cheltuite pentru:
1.4.3 Servicii sociale finanțate în anul 2016 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția Națională
pentru Plăți și Inspecție Socială
În anul 2016, activitatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale din domeniul serviciilor sociale a
urmărit atingerea următoarelor obiective specifice:
- dezvoltarea cadrului legal pentru realizarea unui sistem național, sustenabil, de servicii
sociale eficiente, de calitate, accesibile tuturor și adaptate la nevoile diferitelor categorii de
persoane aflate în situații de dificultate,
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, inclusiv pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
persoane
150000
3.900.000
3.800.000
100000
3.700.000
3.600.000
3.500.000 50000
3.400.000
3.300.000 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
500000
persoane
25.000
20.000 400000
15.000 300000
10.000 200000
5.000 100000
0 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
familii
500000
400000 150.000
300000 100.000
200000
50.000
100000
0 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
*2006 – 2010: alocaţia familială complementară + alocaţia de susţinere *2006 – 2010: ajutoarele au fost acordate din bugetele locale
pentru familia monoparentală
persoane
10.000
30000
8.000
20000 6.000
4.000
10000
2.000
0 0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2016
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
apr.
iul.
2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2016
Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim Alocația pentru susținerea familiei
garantat
390.000
270.000 370.000
260.000 350.000
250.000 330.000
240.000 310.000
230.000 290.000
220.000 270.000
210.000 250.000
200.000
190.000 230.000
180.000 210.000
170.000 190.000
160.000 170.000
150.000 150.000
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2016
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
ian.
oct.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
apr.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
iul.
2012 2013 2014 2015 2016 2012 2013 2014 2015 2016
Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul M.M.J.S., prin intermediul Agenției Naționale pentru
Plăți și Inspecție Socială, pentru finanțarea serviciilor sociale (finanțarea unităților de asistență
socială pentru investiții sau acordarea de subvenții asociațiilor și fundațiilor care înființează și
administrează unități de asistență socială) a fost de 33.859.109 lei, cu 21.426.712 lei (38,8%) mai
mică decât în anul 2015.
Din totalul cheltuielilor realizate de M.M.J.S. pentru asistența socială (beneficiile de asistență
socială și serviciile sociale), suma cheltuită pentru serviciile sociale a reprezentat 0,3%.
În anul 2016 au fost acordate subvenții de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998 privind
acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care
înființează și administrează unități de asistență socială, în sumă de 17.033.064 lei pentru asociații
și fundații care au acordat servicii pentru 8.993 persoane. Comparativ cu anul 2015, s-a înregistrat
o reducere de 3.275 persoane îngrijite (26,7%), iar sumele acordate au fost mai mici cu 3.736.287
lei (18,0%).
1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul M.M.J.S., prin bugetul
Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială - total
Suma cheltuită în anul 2016 din bugetul M.M.J.S. alocat programelor de asistență socială
prezentate mai sus (beneficii și servicii de asistență socială), plătite prin bugetul Agenției
Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, a fost de 11.701.589.953 lei.
Comparativ cu valoarea din anul 2015, de 9.975.758.373 lei, a avut loc o creștere a sumelor
cheltuite de 1.725.831.580 lei (17,3%).
Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea s-a datorat măririi sumelor plătite pentru beneficiile de
asistență socială.
Actul normativ în baza căruia sunt acordate principalele beneficiile sociale cuvenite persoanelor
cu handicap este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată. Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
1.5.2. Indicatori privind serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor
copilului
Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și
private, a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor, fie prin
reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, adopție, sau prin înlocuirea măsurii de protecție
de tip rezidențial cu una de tip familial, fiind promovată ideea că dezvoltarea armonioasă din
toate punctele de vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca și posibilitatea integrării lui
în societate sunt cel mai bine realizate în cadrul unei familii.
Număr copii protejati în familii (rude până la gradul IV inclusiv, asistenţi maternali profesionişti angajati ai DGASPC sau ai
organismelor private acreditate, alte familii)
La 31 decembrie 2016 existau 1.127 servicii de tip rezidențial publice și 338 servicii de tip
rezidențial ale organismelor private acreditate. Aceste servicii includ: centre de plasament
clasice sau modulate, apartamente, case de tip familial, centre maternale, centre de primire în
regim de urgență, alte servicii (serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viață
independentă, adăpost de zi și de noapte).
Grafic nr. 23. Numărul de persoane angajate ale Direcțiilor Generale de Asistență Socială
și Protecția Copilului, în departamentul „Protecția Copilului”,
la 31 decembrie 2016
11,83% 13,7%
38,36% 36,07%
II. Programul RO11 – Mainstreaming Gender Equality and Work Life Balance
• Numele ariei programului adresat: „Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-
Life Balance”
• Numele operatorului programului: M.M.J.S.
Contribuția financiară în conformitate cu abordarea integratoare a egalității între sexe și
promovarea programului de echilibru între muncă-viață este de 4.519.478 de euro.
Cofinanțarea M.M.J.S. pentru pregătirea si implementarea programului va fi de 797.555 Euro,
respectiv 15% din valoarea totală a programului.
Programul va oferi finanțare pentru promovarea egalității între femei și bărbați si a echilibrului
intre viața profesionala si cea privata, pentru următoarele domenii prioritare:
• promovarea integrarității dimensiunii de gen,
• echilibru intre viața profesională si viața privată,
• relații bilaterale intre promotori de proiecte din România și cei din statele donatoare
privind abordarea integratoare de gen.
Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile
economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim
pe economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale,
de acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a
unor servicii sociale de calitate.
În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de
probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,
de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului,
promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a
problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.
În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația
națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții
de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.
3
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-
sociala/755
o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and
Living Conditions.
o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează
mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat
anual și indicatorii de calitate.
o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.
o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului
anual disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a
precedat desfășurarea anchetei de teren.
Astfel, indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe baza datelor obținute prin
cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de exemplu rata sărăciei relative).
Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de
colectare a informațiilor, lunar, respectiv anual.
Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia
sunt cei referitori la sărăcia relativă.
Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de
populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest
motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați
indicatori ,,ai riscului de sărăcie’’.
În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative,
aceasta exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției persoanelor
sărace, dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.
Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.
Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.
Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale
gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana.
Notă: Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.
Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri
familiale:
- un adult 725,0
- un adult cu un copil 942,6
- un adult și doi copii 1.160,1
- 2 adulți 1.087,6
- 2 adulți cu un copil 1.305,1
- 2 adulți cu doi copii 1.522,6
Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică
Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza
populației rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2016
nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.
Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la
naștere.
o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la
naștere a crescut de la 75,39 ani în anul 2015 la 75,56 ani în anul 2016.
o În anul 2016, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât
cele de gen masculin (79,07 ani comparativ cu 72,11 ani).
o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,79
ani față de 74,03 ani).
În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform
metodologiei naționale pe baza Anchetei bugetelor de familie.
Se poate constata că rata sărăciei relative a crescut de la 18,0% în anul 2015 la 18,6% în
anul 2016.
Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2016 (%)
În anul 2016, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 111,8%.
120
116,5
114,3 114,7
115
111,8
110,1
109
110
106,4
105
%
101,5 100,8
100
98,5 98,1
95 96,3
90
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
În anul 2016, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul anterior
a fost de 107,5%.
Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul
anterior, 2005-2016
140
134,1
135
130
125 122,8
120
115 112
%
Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2016, 32,3% au fost destinate
consumului alimentar și 30,5% consumului de servicii.
Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.
Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului
gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională este
cel referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul din
resurse proprii.
Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza
anchetei bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-SILC).
Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.
Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2016 (%)
Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1 14,0
1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2 20,6
1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4 25,7
2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5 10,7
2 adulți, din care cel puțin 1 este în
6,9 7,0 7,9 9,3 9,8 11,3
vârstă de 65 ani și peste
Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9 22,2
părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6 25,1
2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8 11,0
2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3 18,2
2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1 52,6
alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6 24,2
Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de
Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie
Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2016 (%)
Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor, a
avut în anul 2016 valoarea de 18,6%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat
pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei relative ar
crește la 43,4% (cu 24,8 pp). Acest indicator arată că programele de protecție socială
sunt deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale.
Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2016 (%)
90,0 84,0
80,0
70,0
60,0
50,0 46,1
43,4
% 39,8
40,0 34,2
30,0 26,4 27,1
23,2
18,6 16,9
20,0 15,1 15,8
10,0
0,0
Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şi
peste
după transferurile sociale înainte de transferurile sociale
Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar
trebui să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în
perioade dificile.
Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 118 milioane de
persoane, reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul
2016 cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 86 milioane de
europeni, reprezentând 17,3% din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2016 venituri mai
mici decât pragurile naționale ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea
ce privește accesul la un loc de muncă, educație, locuință și servicii financiare.
Strategia „Europa 2020”4 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până
în anul 2020.
Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază
realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,
dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.
Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele
membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de
coeziune socială.
Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind
ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care
urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au
stabilit obiective naționale.
Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până
în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin
20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.
4
http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei
Europa 2020
Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că
beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la
marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.
Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată
după transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include
sumele provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială),
determinată pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult
echivalent (venituri din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a
impozitelor și taxelor).
Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor sunt
insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de societatea în
care trăiesc.
Rata sărăciei relative a avut în anul 2016 valoarea de 17,3%, ceea ce înseamnă că
aproximativ 86.904 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de
sărăcie5.
Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac
parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.
Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate
esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește
standardele de viață.
În medie, în anul 2016, circa 7,5% dintre europeni – 37.799 mii persoane - se
confruntau cu privațiuni materiale severe.
5
Conform paginii de web a Eurostat, accesată în 31 ianuarie 2018
3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene
Tabelele și graficele din Anexa 1 prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată
poziția României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2016, precum și evoluția
indicatorilor referitori la România în perioada 2007-2016.
CONCLUZII
Așa cum s-a arătat în capitolul I al acestui raport, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și
Justiției Sociale, a acționat în vederea creșterii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării
coeziunii sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială, promovării de strategii și
politici, coordonării implementării unitare a legislației naționale și perfecționării cadrului juridic
și instituțional.
Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea socială
şi reducerea sărăciei sunt:
- creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample
de activare pe piața muncii;
- creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse (prin programul
referitor la venitul minim de inserție) și introducerea stimulentelor pro-activare pentru
beneficiarii programului de beneficii sociale;
- promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare
integrată, concentrată asupra copiilor;
- îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;
- transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de
management de caz;
- creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.
Conform datelor publicate de Eurostat, prezentate în al treilea capitol al raportului, indicatorii
referitori la România arată în general o poziționare la distanță față de media europeană și alte
state membre, însă se pot observa și evoluții pozitive. Astfel, în România, numărul de persoane
care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut o reducere de 1.421,0 mii
persoane, în anul 2016, comparativ cu anul 2008. De asemenea, rata riscului de sărăcie sau
excluziune socială a scăzut în perioada menționată cu 5,4 puncte procentuale.
Acești indicatori arată o evoluție favorabilă îndeplinirii obiectivului asumat de România conform
Strategiei Europa 2020, de reducere a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de
sărăcie și excluziune socială cu 580 mii în anul 2020, comparativ cu anul 2008.
***
Marea Britanie 14.359 22,2 10.268 15,9 3.353 5,2 5.536 11,3
Republica Cehă 1.375 13,3 1.001 9,7 497 4,8 515 6,7
2016 / 2016/
Indicator UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2008 2015
Numărul persoanelor în risc de % din populație 47,0 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 38,8 -5,4 1,4
sărăcie și excluziune socială mii persoane 9.940 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 7.694 -1.421,0 259,0
Numărul persoanelor în risc de % din populație 24,6 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 25,3 1,7 -0,1
sărăcie relativă mii persoane 5.198 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 5.006 146,0 -50,0
Numărul persoanelor care % din populație 9,9 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 8,2 -0,3 0,3
locuiesc într-o gospodărie
pentru care intensitatea muncii mii persoane 1.676 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 1.230 -154,0 38,0
este foarte redusă
Numărul persoanelor afectate % din populație 38,0 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 23,8 -8,9 1,1
de privațiuni materiale severe mii persoane 8.032 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 4.707 -2.050,0 187,0
Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați pentru toți anii începând cu 2007, pornind de la populația rezidentă
obținută pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.
20.000
18.000
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
UE 28 : 86.904
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
UE 28: 39.132
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
20,0
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
20,0
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0