Proces Civil

Cuprins
Testul Nr. 1................................................................................................................................................................................. 2

Testul Nr. 2................................................................................................................................................................................. 5
Testul Nr. 3................................................................................................................................................................................. 8
Testul Nr. 4.............................................................................................................................................................................. 10
Testul Nr. 5.............................................................................................................................................................................. 11
Testul Nr. 6.............................................................................................................................................................................. 14
Testul Nr. 7.............................................................................................................................................................................. 19
Testul Nr. 8.............................................................................................................................................................................. 24
Testul Nr. 9.............................................................................................................................................................................. 28
Testul Nr. 10........................................................................................................................................................................... 31
Testul Nr.11............................................................................................................................................................................. 34
Test nr 12................................................................................................................................................................................. 37
Testul Nr. 13........................................................................................................................................................................... 38
Testul Nr. 14........................................................................................................................................................................... 41
Testul Nr. 15........................................................................................................................................................................... 44
Testul Nr. 16........................................................................................................................................................................... 47
Testul Nr. 17........................................................................................................................................................................... 50
Testul Nr. 18........................................................................................................................................................................... 52
Testul Nr. 19.......................................................................................................................................................................... 54
Testul Nr. 20........................................................................................................................................................................... 56
Testul Nr. 21........................................................................................................................................................................... 58
Testul Nr. 22........................................................................................................................................................................... 60
1
Testul Nr. 1
I. Noțiunea și importanța fazei de intentare a procesului civil
1 Descrieți efectele material-juridice și procesual-juridice ale intentării procesului
Procesuale-partile in litigiu isi capata calitati procesuale(statut pr de reclamant,pirit)
-se instituie rpc tripartit(prezenta IJ)
Materiale:
-intreruperea t de perscriptie
-dr specifice(calcularea pensiei de intretinere)
Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a
solutiona pricina (cazul) civila ce s-a ivit intre reclamant si parat.
Odata cu declansarea procesului se creeaza raporturile de drept procedural intre instanta de
judecata si participantii la proces.Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor
la proces de a folosi toate
2 Comparați efectele nerespectării premiselor și condițiilor dreptului la acțiune
pentru intentarea procesului civil
Refuz,restituire,nu da curs
Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte toate elementele esenţiale în termen de
cel mult şapte zile de la depunere judecătorul va emite o încheiere de a nu da curs cererii.
În încheierea de a nu da curs cererii instanţa va indica neajunsurile şi termenul oferit
pentru corectarea lor.
Dacă persoana care a depus cererea lichidează neajunsurile în termenul ofeirt de instanţă
cererea se consideră depusă la data iniţială. În caz contrar cerea şi toate materialele
anexate se restituie printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Pentru a respecta termenul oferit de instanţă pentru corectarea cererii încheierea de a nu
da curs trebuie adusă la cunoştinţa persoanei care a depus-o.
Încheierea de a nu da curs cererii emisă în baza articolului 171 Cod Procedură Civilă nu
afectează curgerea termenului de prescrpţie, însă restituirea cererii provoacă anularea
întreruperii prescripţiei.
3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de
chemare in judecata s-a constatat:
A) Instanta nu este competenta sa judece pricina-restituie,scoate de pe rol
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina nu este
de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a circumstantelor ce
mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea
cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n
judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a),
b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
2
B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea drepturilor
unei alte persoane, fara ca legea sa-i delege acest drept-refuz,incetare
C)Nu a achitat taxa de stat –nu se da curs
II. Importanța căilor de atac și clasificarea lor. Reguli comune privind folosirea
căilor de atac
1. Descrieți regulile comune privind folosirea căilor de atac
Legalitatea
Ierarhia
Unicitatea
Neagravarea propriei situatii la exercitarea caii de atac
Atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară s-au conturat, de-a lungul
timpului, o serie de reguli generale privitoare la instituirea şi exercitarea căilor de atac. În
continuare, vor fi examinate cele mai semnificative dintre acestea.
1. Legalitatea căilor de atac
Această regulă impune ca, în afara căilor de atac prevăzute de lege, să nu se poată folosi
alte mijloace procedurale în scopul de a obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri
judecătoreşti
2. Ierarhia căilor de atac
Ca o cerinţă a acestei reguli este şi faptul că, împotriva aceleiaşi hotărâri, nu pot fi
exercitate, concomitent, calea de atac ordinară şi o cale de atac extraordinară.
Principiul ierarhiei căilor de atac decurge din modul de organizare a instanţelor
judecătoreşti într-un sistem piramidal
3. Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac
Aceasta înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una şi aceeaşi cale
de atac. În caz contrar, excepţia puterii lucrului judecat va putea fi invocată de cel interesat
sau de instanţă, din oficiu, spre a anihila calea de atac inadmisibilă. Trebuie menţionat că
această regulă este aplicabilă numai în cazul apelului şi recursului, nu şi în cazul celorlalte
căi extraordinare de atac
4. Neagravarea situaţiei părţii în propria cale de atac
Principiul neagravării situaţiei părţii în propria cale de atac, exprimat prin adagiul latin
non reformatio in pejus, presupun ca părţii care a exercitat o cale de atac să nu i se
înrăutăţească situaţia faţă de cea stabilită prin hotărârea judecătorească supusă controlului
judiciar. În absenţa operării principiului non reformatio in pejus, părţile, cunoscând
posibilitatea înrăutăţirii situaţiei lor, ar putea fi determinate să renunţe la atacarea hotărârii,
pentru a nu-şi asuma un risc, chiar dacă hotărârea este nelegală şi netemeinică
2. Evidențiați distincția dintre căi de atac ordinare și extraordinare, de reformare și
retractare, suspensive și nesuspensive de executare, devolutive și nedevolutive
ORDINARE și EXTRAORDINARE
ORDINARĂ O cale de atac este ordinară dacă poate fi exercitată de oricare dintre părţile
din proces, pentru simplul fapt că partea respectivă este nemulţumită de hotărârea
pronunţată. Aşadar, motivele de exercitare a unei căi ordinare de atac nu sunt limitate prin
lege, însă, dacă se doreşte suprimarea acesteia, trebuie să existe o dispoziţie legală expresă
în acest sens.
3
EXTRAORDINARĂ –exercitarea careia este conditionata de temeiuri exprese exhaustiv
reglementate.
CONCLUZIA Această clasificare prezintă importanţă practică datorită câtorva aspecte 1.
În primul rând, executarea silită a hotărârii este suspendată pe durata termenului în care
poate fi exercitată calea de atac ordinară şi pe timpul judecării acesteia, în timp ce căile de
atac extraordinare nu au, în principiu, efect suspensiv. În al doilea rând, cât timp este
deschisă calea de atac ordinară, nu se poate recurge la o cale de atac extraordinară 2. De
asemenea, în unele situaţii, calea de atac extraordinară devine inadmisibilă, dacă partea
interesată putea să invoce motivul respectiv prin intermediul căii de atac ordinare şi nu a
făcut-o; de exemplu, dacă a expirat termenul de apel, hotărârea primei instanţe devine nu
numai definitivă ci şi irevocabilă, nemaiputând fi recurată.
REFORMARE și RETRACTARE
REFORMARE examinarea careia de face de o instanţă ierarhic superioară,. Sunt căi de
atac de reformare apelul, recursul, recursul în anulare şi recursul în interesul legii (ultima
din acestea nefiind menţionată de toţi autorii, deoarece nu este considerată o veritabilă cale
de atac).
RETRACTARE –de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată. Trebuie menţionat că,
prin căile de atac de retractare, se invocă împrejurări, limitativ prevăzute de lege, care nu
au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii atacate, astfel încât, instanţa nu îşi
controlează propria hotărâre, ci judecă unele aspecte noi. Aceste căi de atac sunt revizuirea
DEVOLUTIVĂ și NEDEVOLUTIVĂ
Criteriul distinctiv al acestei clasificări este întinderea atribuţiilor instanţelor competente
să se pronunţe asupra căilor de atac exercitate şi asupra procesului3.
DEVOLUTIVA-rejudecarea cauzei în fond a pricinii, în întregul ei, fără restricţii în
privinţa administrării probelor. Această rejudecare a fondului se realizează numai în limita
a ceea ce s-a solicitat prin acţiune şi în limita a ceea ce formează obiectul căii de atac.
Calea de atac devolutivă tipică, în sistemul nostru actual, este apelul. El permite o nouă
judecare a cauzei, atât sub aspectul problemelor de fapt stabilite de prima instanţă, cât şi
asupra dezlegării date problemelor de drept4.
Există controverse în privinţa stabilirii caracterului devolutiv sau nedevolutiv al celorlalte
căi de atac. Recursul, în întregime, este, potrivit unor autori5, o cale de atac nedevolutivă,
asemenea celorlalte căi de atac extraordinare.
NEDEVOLUTIV –nu presupune rejudecarea fondului cauzei
SUSPENSIVE și NESUSPENSIVE
3 Indicati argumentat modalitatea corectarii greselilor din hotarirea primei instante
de judecata in urmatoarele situatii:
A)Concluziile instantei, expuse in hotarire, sunt in contradictie cu circumstantele
pricinii
Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel
(1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel
1
2
3
4
4
Testul Nr. 2
I. Cererea de chemare în judecată și conținutul ei. Înlăturarea neajunsurilor cererii
de chemare în judecată.
1. Expuneți conținutul cererii de chemare în judecată
Condiţiile generale ale formei şi conţinutului cererii de chemare în
judecată:
1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele

juridice, denumirea si sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si
domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
Desi textul de lege se refera numai la nume, prin nume se intelege de catre legiuitor
numele si prenumele. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta
individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si pentru
determinarea competentei teritoriale.
2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul
reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii este
necesara numai atunci cand persoana in cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea
judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti. Neindicarea calitatii face sa se
prezume ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi respinsa ca fiind
introdusa de o persoana fara calitate.
3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci cand
pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin
actul de investire a instantei. (plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea
unui act, etc.) Determinarea obiectului prezinta interes din mai multe puncte de vedere:
a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate
apara.
b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece
instanta este obligata sa statueze in limitele cererii de chemare in judecata.
c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor
exceptii procesuale – de lucru judecat, de litispendenta si exceptia de conexitate.
d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este necesara
pentru determinarea competentei instantei.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie posibil si sa fie
determinat sau determinabil.
Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina taxele
judiciare de timbru si competenta materiala a instantelor judecatoresti.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari
faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie
sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt
pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de drept trebuie sa se
concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.
2. Identificați procedura de înlăturare a neajunsurilor cererii de chemare în judecată
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă
5
Articolul 168. Primirea cererii de chemare în judecată
(2) Cînd lichidarea imediată a neajunsurilor nu este posibilă, cererea se consemnează în
registrul de intrare a documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a
aduce cererea în conformitate cu art.166. Dacă cererea a fost primită prin poştă,
reclamantului i se vor comunica în scris neajunsurile şi menţiunea că acestea urmează să
fie lichidate în interiorul termenului acordat, în caz contrar urmînd să se aplice sancţiunile
specificate la art.171.
Articolul 171. Cazurile în care nu se dă curs cererii
(1) După ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condiţiile
art.166 şi 167 alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la
depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a
depus cererea acest fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
[Art.171 al.(1) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2) Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în
încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării iniţiale în
judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se
restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs.
3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat:
a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat- nu se da curs cererii
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii
judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da
curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i
un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n
ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata.
n caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie
reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
b)Nu este indicata adresa piritului - nu se da curs cererii
c)La cerere nu sunt anexate documente ce confirma respectarea procedurii prealabile
de solutionare a litigiului-restituie-scoate de pe rol
Articolul 167. Actele care se anexeaza la cererea de chemare n judecata
(1) La cererea de chemare n judecata se anexeaza:
d) documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila a
litigiului, daca respectarea acestei proceduri este prevazuta de lege sau de contractul
partilor;
II. Decizia instanței de apel
1. Descrieți cuprinsul deciziei instanței de apel
Deciziile instantelor de apel si recurs dupa forma si continut constau din trei parti:
 Introductivă
 Descriptivă
 Dispozitivă
A. În partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea instantei de

apel sau recurs, numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului
6
si grefierului, aparatorului, interpretului, numele si prenumele apelantilor, cu indicarea
calitatii lor procesuale, hotarirea atacata, numele si prenumele, patronimicul, anul nasterii
condamnatilor, achitatilor sau persoanelor in privinta carora procesul penal a fost clasat,
conform actelor de identitate.
B. Partea descriptivă a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va

expune fondul apelului ori recursului declarat, continutul solicitarilor partilor participante
in sedinta judiciara, a argumentelor suplimentare.
C. În decizie se expune concluzia generala a instantei pe marginea apelului ori recursului
(dupa caz admiterea ori respingerea lor) si in continuare temeiurile de fapt si de drept,
motivele adoptarii solutiei respective.
Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de apel:
Instanţa de apel poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată.
Ca urmare sunt posibile mai multe soluţii:
a) Instanţa de apel să aprecieze că hotărârea atacată este legală şi temeinică şi să o
menţină, ceea ce echivalează cu respingerea cererii de apel şi deci sentinţa primei instanţe
este confirmată şi efectele ei menţinute;
b) Instanţa de apel să admită cererea şi hotărârea atacată să fie schimbată în tot sau în
parte, dacă cu ocazia controlului exercitat se constată că hotărârea atacată este nelegală sau
netemeinică. În acest caz este necesar să se arate de instanţa de apel că s-a admis apelul şi
să se reproducă soluţia dată de instanţa de apel pe fond.
- dacă se constată că, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în
cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa
de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
- dacă prima instanţă s-a declarat competentă şi instanţa de apel stabileşte că a fost
necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanţei
competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională competent, afară de cazul când
constată propria sa competenţă. În acest caz, precum şi atunci când există vreun alt motiv
de nulitate, iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte
procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va reţine procesul spre judecare.
- instanţa de apel poate pronunţa şi alte soluţii fără a judeca fondul pricinii, dacă admite o
excepţie procesuală peremptorie, în legătură cu apelul respectiv. Spre exemplu, cererea de
apel poate fi respinsă ca inadmisibilă, ca tardiv introdusă, poate fi anulată ca neregulat
introdusă, ca netimbrată, poate fi respinsă ca lipsită de interes sau ca introdusă de o
persoană fără calitate procesuală activă etc.
2. Deduceți limitele judecării apelului
1.IJ e obligata sa verifice temeinicia si legalitatea in masura in care incalcarile date
sunt invocate in cererea de apel.
2.Temeinicia-nu se verifica din oficiu,in masura in care incalcarile n-au fost
invocate(doar aici e limitata)
3.Legalitatea-IJ verifica din oficiu toate incalcarile legalitatii,chiar daca partile n-au
invocat acest lucru in Cererea de apel.
3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele situatii:
7
A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru â
Testul Nr. 3
I. Dezbaterile judiciare a pricinii în prima instanță
1. Formulați noțiunea fazei dezbaterile judiciare, nominalizînd etapele acestei faze
În desfăşurarea procesului civil, şedinţa de judecată constituie o fază hotărâtoare, întrucât
în această perioadă se clarifică faptele ce au generat litigiul dintre părţi, prin administrarea
şi cercetarea probelor şi a mijloacelor materiale de probă, se stabilesc drepturile încălcate
sau contestate în legătură cu care instanţa va trebui să emită hotărârea de restabilire a
ordinii de drept încălcate.
În această fază operează principiile rolului activ al judecătorului, nemijlocirii şi
continuităţii, contradictorialităţii, disponibilităţii, aflării adevărului, dreptului de apărare, al
publicităţii ş.a.
Etapele:
1. Partea pregătitoare
2. Judecarea pricinii în fond
3. Susţinerile orale si replica
4. Deliberarea si adoptarea hotărârii
2. Determinați sarcinile fiecărei etape a dezbaterilor judiciare
1. Partea pregătitoare începe cu deschiderea şedinţei la ora fixată şi anunţarea
procesului care se va judeca.
Partea pregătitoare include următoarele acţiuni procesuale:
 verificarea prezenţei părţilor la proces (art. 198 din Codul de procedură
 civilă);
 stabilirea identităţii părţilor şi verificarea împuternicirilor reprezentanţilor art. 198 al.
(2) CPC);
 explicarea drepturilor şi obligaţiilor interpretului (art. 199 din Codul de
 procedură civilă);
 îndepărtarea martorilor din sala de şedinţă (art. 200 din Codul de procedură
 civilă);
 anunţarea completului de judecată şi dreptului de a face propuneri de
 recuzare şi de abţinere de la judecată (art. 201 din Codul de procedură civilă).
2. Judecarea pricinii în fond începe cu un raport asupra pricinii, prezentat de
preşedintele şedinţei sau de un judecător. În raport se indică cine a înaintat acţiunea,
împotriva cui este înaintată, pretenţiile reclamantului, valoarea acţiunii, circumstanţele
de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază acţiunea, precum şi probele
anexate la dosar. Dacă este înaintată acţiunea reconvenţională instanţa este obligată să
raporteze şi conţinutul acesteia, precum şi obiecţiile asupra cererii reconvenţionale.
3. Susţinerile orale si replica-Cuvântul în susţinerile verbale se oferă participanţilor la
proces în ordinea prevăzută de art. 233 din Codul de procedură civilă. Dacă în timpul
susţinerilor verbale sau după încheierea lor, instanţa, consideră, că trebuie clarificate unele
circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetate probe noi, ea printr-o
încheiere poate dispune reluarea examinării pricinii în fond. Ulterior, urmează din nou
8
susţinerile orale, conform regulilor generale. După încheierea susţinerilor orale, instanţa se
retrage în camera de deliberare, în vederea deliberării şi pronunţării hotărârii.
4. Deliberarea si adoptarea hotărârii În cadrul deliberării completul de judecată este
obligat să analizeze şi să aprecieze probele după intima sa convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepăprtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor în ansamblu şi
interconexiunea lor, călăuzindu-se pe lege (art. 130 din Codul de procedură civilă). La
deliberarea hotărârii instanţa determină :
 care circumstanţe şi în baza căror probe urmează a fi recunoscute stabilite sau
nestabilite;
 caracterul raportului juridic şi legea ce urmează a fi aplicată;
 cum se va soluţiona litigiul în baza legii aplicabile;
 ordinea de repartizare a cheltuielilor de judecată;
 dacă hotărârea urmează a fi executată imediat.
3 Cum procedeaza instanta in cazul cind:
A)Reclamantul a renuntat la actiune-incheiere de incetare

(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza ca
nu se admite o noua adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe
aceleasi temeiuri.
B) Dupa retragerea completului de judecata in camera de deliberare s-a constatat

necesitatea elucidarii unor circumstante importante judecarii pricinii
Articolul 235. Reluarea examinarii pricinii n fond
(2) n cazul n care, n timpul sustinerilor orale sau dupa ncheierea lor, considera ca trebuie
clarificate noi circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetate noi probe,
instanta dispune, printr-o ncheiere, reluarea examinarii pricinii n fond, sustinerilor orale,
conform regulilor generale.
C)Pina la examinarea pricniii in fond piritul a ridiciat obiectii impotriva examinarii

pricinii civile in instanta de judecata, indicind asupra clauzei de arbitraj-170 lit.a-
scoate de pe rol
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care:
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala,
iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii litigiului
n judecata;
9
Testul Nr. 4
I. Temeiurile și procedura amînării procesului
1. Formulați definiția amînării procesului și nominalizați temeiurile de amînare
Amînarea procesului este un incident procesual care la apariția unor circumstanțe legale
împiedică desfășurarea ședinței de judecată și condiționează examinarea pricinii la o altă
dată și la altă oră. Amînarea procesului poate fi o consecință a unor deficiențe de pregătire
a pricinii pentru dezbateri judiciare sau a unor circumstanțe referitoare la prezența
participanților la proces, necesitatea de a reclama noi probe.
Amînarea procesului se impune dacă:
 instanța recunoaște imposibilitatea examinării pricinii în lipsa participantului la
proces, a martorului, expertului, specialistului, interpretului
 a fost înaintată o acțiune reconvențională
 necesită prezentarea sau reclamarea probelor suplimentare
 se cere împiedicarea în proces a altor persoane
 trebuie îndeplinite unele acte procedurale
Amînarea procesului se dispune prin încheiere judecătorească care nu poate fi stabilită
atacată cu recurs. În cazul amînării procesului, instanța fixează data și ora reluării ședinței
de judecată, din aceste considerente atît participanții, cît și instanța sînt informați cu
certitudine cînd va fi reluat procesul.
2. Evidențiați distincția dintre amînarea și suspendarea procesului
Aminarea-data cunscuta
-nu poate fi atacata
suspendarea- nu cunoastem data
-temei:ce nu depind de vointa partilor,expres prevazute
-se ataca cu recurs
II. Împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor instanței de apel
1. Expuneți efectul suspensiv de executare a recursului împotriva deciziilor instantei
de apel
Recursul suspendă executarea hotărîrii in cazul stramutarii de hotare,distrugerii de
plantatii si semanaturi,demolari de constructii sau de orice bun imobil,,,
2. Deduceți împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor instanței de apel
1.respinge recursul-mentine decizia CA+mentine Hot primei instante
Mentine doar decizia CA
2.Admite recursul-modificarea
Casarea cu : * adoparea unei noi Hot.
10
*Trimiterea la rejudecare
*Incetare
*Scoaterea de pe rol
Testul Nr. 5
I. Temeiurile și procedura de încetare a procesului. Efectele încetării procesului
1. Expuneți noțiunea de încetarea a procesului și descrieți temeiurile care generează

încetarea procesului
Încetarea procesului .Procesul civil într-o pricină concretă urmează a fi încetat dacă după
primirea cererii de chemare în judecată a fost constatată lipsa dreptului la intentarea
acțiunii civile. Însă, în virtutea principiului disponibilității, reclamantul sau părțile pot
decide încetarea procesului prin exercitarea unor acte de dispoziție, cum ar fi renunțarea
reclamantului la acțiune sau încheirea tranzacției de împăcare a părților.
Temeiuri:
 pricina nu urmează a fi judecată în procedura civilă
 într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și aceleași temeiuri s-a
emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a
procesului în legătură cu renunțarea reclamantului la acțiune sau cu confirmarea
tranzacției de împăcare dintre părți
 reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță
 părțile au încheiat o tranzacție confirmată de instanță
 într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și aceleași temeiuri s-a
emis o hotărîre judecătorească aribtrală care a devenit obligatorie pentru părți, cu
excepția cazului cînd instanța refuză eliberarea titlului de executare
 partea în proces persoana fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite
succesiunea în drepturi
 partea în proces persoana juridică este lichidată
2. Evidențiați distincția dintre efectele încetării procesului și scoaterii cererii

Articolul 268. Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol
(1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere
judecătorească. în ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la
art.267.
(2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.
(3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana
interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind
scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe
care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării
instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind
11
scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs.
Articolul 266. Procedura şi efectele încetării procesului
(1) Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate
fi atacată cu recurs.
(2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează
că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect
şi pe aceleaşi temeiuri.
3. Cum va proceda instanta
a) Piritul a recunoscut actiunea-examinam cauza mai departe

Articolul 212. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt si
tranzactia partilor
In cazul recunoasterii actiunii de catre prt si admiterii ei de catre instanta, se pronunta o
hotarre de admitere a pretentiilor reclamantului.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un motiv legal pentru satisfacerea actiunii
reclamantului prin pronuntarea hotaririi de satisfacere a cererii de chemare in judecata.
Procesul nu inceteaza.
B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor

aminam,daca e reptat scoatem de pe rol
Pornind de la prezumtia ca partile au fost legal citate instanta va aplica art. 206 .
In caz contrar, cererea nu va fi scoasa de pe rol si instanta va dispune citarea legala a
partilor.
c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta

generala-169 lit a.refuz-incetare
II. Împuternicirile instanței de apel

1. Descrieți împuternicirile instanței de apel
Articolul 385. Împuternicirile instanţei de apel
(1) Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept:
a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;
b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe;
c) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţei:
-casare si adoptarea unei noi hotariri
-casare si trimitere la rejudecare
-casare si incetare a procesului
12
-casare si scoatere de pe rol

2. Comparați modificarea hotărîrii de către instanța de apel cu pronunțaera unei noi
hotărîri și cu remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță
Pronunțarea unei noi hotărîri:

 Denumită în literatură de specialitate // casarea cu reținere // se aplică în cazurile
cînd eroarea judiciară poate fi corectată de către instanța de apel, astfel se asigură
economia procesuală, contribuindu-se la reducerea termenelor de examinare a
pricinilor civile și apărarea eficientă a drepturilor subiective civile.
 Noua hotărîre pronunțată de către instanța de apel, trebuie să fie bazată pe
circumstanțele dovedite și constatate la judecarea pricinii în fond și după caz în
apel.
 Casarea hotărîrii primei instanței poate fi parțială sau totală. Casarea totală dacă se
referă la toate aspectele pricinii și la toți participanții la proces. Casarea parțială
dacă vizează doar unele aspecte ale pricinii sau numai raporturile dintre unii
participanți.
Remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță:

 Denumită în literatura de specialitate // casare cu trimitere // are loc numai în
cazurile cînd eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanța de apel. Instanța de
apel trebuie să motiveze în decizie imposibilitatea rejudecării pricinii și necesitatea
restituirii ei spre examinare în prima instanță.
 Pricina se restituie spre rejudecare în instanța care a examinat-o în fond în alt
complet de judecată.
 Dacă hotărîrea primei instanțe a fost casată pentru lipsă de competență
jurisdicțională, pricina se trimite spre rejudecare instanței competente, cu excepția
cazului în care curtea de apel constată propria competență, atunci ea va fi judecată
în fond de curtea de apel.
3. Cum va proceda instanta de APEL
a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele de

competenta generala
Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele

cerrerii de apel daca la solutionarea pricinii in fond s-a incalcat competenta generala.
Aceasta omisiune – aplicare eronata a normelor procesuale si va dispune trimiterea cauzei
pentru rejudecarea la instanta competenta.
b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu

imprejurarile reale ale pricinii
Daca concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu
circumstantele pricinii hotarrea primei instante - constituie temei de casare sau se
modifica de instanta de apel in baza art.
13
rejudecind cauza, instanta poate adopta o hotarire noua sau modifica hotarirea
atacata cu apel.
c)Pricina a fost judecat in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a
comunicat in mod legal data/ora/locul sedintei
hotarirea urmeaza a fi casata indiferent de circumstantele indicate in cererea de apel
Testul Nr. 6
I. Temeiurile și procedura scoaterii cererii de pe rol. Efectele procesuale ale scoaterii
cererii de pe rol.
1. Definiți noțiunea de scoatere a cererii de pe rol și descrieți efectele scoaterii cererii

de pe rol.
Articolul 268. Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol

(1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere
judecătorească. în ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la
art.267.
(2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.
(3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana
interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind
scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe
care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării
instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind
scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs.)
2. Deduceți temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol

a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor,
de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară;
b) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită;
d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în
curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta;
e) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală,
iar pînă la examinarea pricinii în fond, pîrîtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării
litigiului în judecată;
f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu
au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat
instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită
soluţionarea pricinii în fond;
14
h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul
sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită
reclamantului de către judecător;
i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.72
alin.(2) şi art.73 alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în
proces în calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a
preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă;
k) instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în
termenul stabilit de instanţă;
l) la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de
competenţa instanţelor judecătoreşti;
m) în alte cazuri prevăzute de lege.
3. Cum va proceda instanta:
a) Cererea a fost depusa de o persoana incapabila

Judecatorul restituie cererea de chemare in judecata daca ea a fost depusa de o persoana
incapabila.incheiere de scoatere de pe rol
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina nu este
de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a circumstantelor ce
mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea
cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n
judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a),
b), c) si g) poate fi atacata cu recurs.
B) S-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de

competenta jurisdictionala teritorialava indica care IJ e competenta sa judece pricina
Articolul 43. Stramutarea pricinii

(1) Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competenta, se solutioneaza de aceasta n fond, inclusiv n cazul devenirii ei ulterioare de
competenta unei alte instante.
(2) Instanta stramuta pricina la o alta instanta daca:
a) prtul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere stramutarea pricinii la
instanta de la domiciliul sau locul de aflare al sau;
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu
ncalcarea normelor de competenta jurisdictionala;
15
c) ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii
probelor;
d) din motivul recuzarii (abtinerii de la judecata) unui sau mai multor judecatori ori din
alte motive ntemeiate, substituirea judecatorilor sai devine imposibila;
e) exista motive pentru masuri de securitate publica;
f) exista banuieli ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de circumstantele pricinii
sau de calitatea participantilor la proces;
g) n circumstante exceptionale, instanta competenta sa judece pricina nu poate functiona
timp ndelungat.
(3) Stramutarea pricinii de la o instanta la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b)
si c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instantei n care este intentat procesul.
ncheierea de stramutare a pricinii poate fi atacata cu recurs.
(4) Stramutarea pricinii n cazurile prevazute la alin.(2) lit.d), e), f) si g) se efectueaza de
catre instanta ierarhic superioara, a carei ncheiere este irevocabila si nu este susceptibila de
recurs.
(41) Instanta este obligata sa remita instantei competente dosarul n termen de 5 zile de la
data la care ncheierea de stramutare a pricinii devine irevocabila.
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii
pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara
modificarea lor.
C) Reclamantul a renuntat la actiune-incheiere de incetare
Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului

Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:
a) pricina nu urmeaza a fi judecata n procedura civila;
b) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri s-a
emis o hotarre judecatoreasca ramasa irevocabila sau o ncheiere de ncetare a procesului n
legatura cu renuntarea reclamantului la actiune sau cu confirmarea tranzactiei dintre parti;
c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta;
d) partile au ncheiat o tranzactie, confirmata de instanta;
e) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri s-a
emis o hotarre judecatoreasca arbitrala care a devenit obligatorie pentru parti, cu exceptia
cazului cnd instanta refuza eliberarea titlului executoriu si restituie pricina spre o noua
examinare judecatii arbitrale care a emis hotarrea, iar solutionarea pricinii n aceeasi
judecata arbitrala s-a dovedit a fi imposibila;
f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite
succesiunea n drepturi;
g) partea n proces persoana juridica este lichidata.
Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului

(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza ca
16
nu se admite o noua adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe
aceleasi temeiuri.
II. Procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor instanței de

apel
1. Descrieți procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor

instanței de apel
Recursul se trimite spre judecare Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție numai în
cazul în care un complet din 3 judecători va decide în prealabil asupra admisibilității
acestuia. Astfel s-a instituit o veritabilă procedură de // filtrare // a recursurilor declarate
împotriba deciziilor instanței de apel.
Procedura admisibilității recursului este destinată să garanteze o bună administrare a
justiției prin degrevarea instanței supreme de acele recursuri care nu corespund
imperativelor legii.
(2) Asupra admisibilităţii recursului se decide fără citarea părţilor.
2. Deduceți motivat temeiurile inadmisibilității recursului
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilităţii recursului
Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.400 alin. (2) şi (3) sau este
vădit neîntemeiat;
 Va fi inadmisibilă cererea de recurs care conține temeiuri formulate sub forma unor
enunțuri generale nedezvoltate (exemplu cererea de recurs care se întemeiază pe
aplicarea eronată de către instanțele judecătorești a normelor de drept material, fără
a specifica prevederea legală încalcată). Inadmisibil este și recursul care se referă la
situția cînd motivarea recursului lipsește totalmente sau cînd aceasta se reduce la
reluarea formulărilor legale fără a specifica esența încălcării comise.
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul este abuziv sau este depus repetat după examinarea lui.
3 Cum va proceda instanta de Recurs (SECTIUNEA II)
A) Cererea de recurs a fost depusa impotriva deciziei C APEL, prin care pricina a
fost restituita spre rejudecare in prima instanta Instanta il va declara inadmisibil
conform normelor:
17
Articolul 429. Deciziile care pot fi atacate cu recurs
(4) Nu pot fi atacate cu recurs deciziile Curtii de Apel de trimitere a cauzei la rejudecare
ce nu se supun nici unei cai de atac (aceste decizii pe linga faptul ca nu pot fi atacate cu
recurs, ele conform normei citate nu pot fi atacate nici cu revizuire)
Articolul 432. Temeiurile declararii recursului
Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care se invoca
ncalcarea esentiala sau aplicarea eronata a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural prevazute la art.400 alin.(2) si (3).
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilitatii recursului

Cererea de recurs se considera inadmisibila n cazul n care:
a) recursul nu se ncadreaza n temeiurile prevazute la art.400 alin.(2) si (3) sau este vadit
nentemeiat;
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevazut la art.434;
c) persoana care a naintat recursul nu este n drept sa-l declare;
d) recursul este abuziv sau este depus repetat dupa examinarea lui.
[Art.433 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006
Articolul 440. Procedura examinarii admisibilitatii recursului

(1) n cazul n care se constata existenta unuia din temeiurile prevazute la art.433,
completul din 3 judecatori decide, printr-o decizie motivata irevocabila, asupra
inadmisibilitatii recursului.
(2) Asupra admisibilitatii recursului se decide fara citarea partilor.
B) La depunerea cererii de recurs recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de

stat
Daca la depunerea cererii de recurs, recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de stat,
in cazul prezentarii documentelor justificative un complet din 3 judecatori se va pronunta
printr-o incheiere nesusceptibila de atac asupra demersului satisfacerea sau respingerea
cererii datae.
Articolul 438. Restituirea cererii de recurs
(1) Cererea de recurs se nregistreaza la serviciul grefa al Curtii Supreme de Justitie.
(2) Daca cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, instanta, printr-o ncheiere
semnata de presedintele sau vicepresedintele colegiului respectiv, o restituie n termen de 5
zile. ncheierea este nesusceptibila de atac.
(21) n cazul n care se solicita scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat (cu
prezentarea documentelor justificative), suspendarea executarii hotarrii atacate cu
recurs sau aplicarea masurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie,
completul din trei judecatori urmnd sa se pronunte, printr-o ncheiere nesusceptibila
de atac, asupra demersului naintat.
(22) Daca demersul privind scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat a
fost respins, se dispune, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, de a nu da curs
cererii, acordndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de
stat. Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca,
recursul se considera depus la data prezentarii initiale. n caz contrar, cererea de
recurs se restituie recurentului.
18
(3) Restituirea cererii de recurs nu mpiedica declararea repetata a recursului dupa
lichidarea neajunsurilor si respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea
lui.
(4) Daca cererea de recurs corespunde prevederilor art.437, serviciul grefa al Curtii
Testul Nr. 7
I. Suspendarea obligatorie a procesului. Temeiurile și procedura suspendării.
1. Definiți noțiunea de suspendare a procesului și descrieți felurile suspendării
Prin suspendarea judecăţii înţelegem oprirea cursului acesteia, datorită unor împrejurări
voite de părţi, care nu stăruie în soluţionarea pricinii, sau independent de voinţa lor, fiind
în imposibilitate fizică sau juridică de a se prezenta la judecată.
În funcţie de natura împrejurărilor care o determină, suspendarea se clasifică în:

– suspendarea voluntară;
– suspendarea legală;
Suspendarea voluntară
Prin voinţa lor, manifestată în mod expres sau tacit, părţile pot interveni şi suspenda
procesul. Instanţa va suspenda judecata:
– când amândouă părţile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune de obiectul
procesului;
– dacă nici una din părţi, deşi legal citate, nu se înfăţişează la termenul de judecată, şi nici
una din ele nu a cerut judecarea în lipsă; în acest caz, voinţa părţilor este tacită, fiind
dedusă de lege pe cale de prezumţie.
În lipsa părţilor, procurorul poate cere judecarea procesului, cu excepţia acţiunilor strict
personale.
Dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea pricinii în lipsa lor, procesul are
loc chiar dacă ambele părţi lipsesc.
Suspendarea legală
Articolul 261. Dreptul instanţei de a suspenda procesul
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate

suspenda procesul în cazul în care:
a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe
şi formaţiuni militare ale Republicii Moldova;
b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-
profilactică, situaţie adeverită de instituţia respectivă;
[Art.261 lit.b) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
19
c) pîrîtul este căutat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară;
f) a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai

ale adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi
interesele copilului;
g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe.
2. Deduceți temeiurile de suspendare obligatorie a procesului
Articolul 260. Obligaţia instanţei de a suspenda procesul
(1) Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul:
a) decesului sau reorganizării părţii în proces ori a intervenientului principal dacă
raportul juridic litigios permite succesiunea în drepturi;
[Art.260 al.(1), lit.a) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
b) pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces;
c) delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură;
d) situaţiilor prevăzute de Legea insolvabilităţii;
e) ridicării excepţiei de neconstituţionalitate.
[Art.260 al.(1), lit.e) introdusă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor termenelor de

procedură, precum şi încetarea temporară a actelor procedurale, cu excepţia celor de
asigurare a acţiunii şi a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate în timpul suspendării procesului nu au efect juridic.
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA IN CAZURILE CIND:
a) PIRITUL ESTE INCADRAT IN SERVICIUL MILITAR IN TERMEN
20
nu-I temei de suspendare
Daca piritul este incadrat in serviciul militar in termen, instanta este in drept conform
art.261 (1)A sa suspende procesul
Articolul 261. Dreptul instantei de a suspenda procesul
La cererea participantilor la proces sau din oficiu, instanta judecatoreasca poate suspenda
procesul n cazul n care:
a) prtul sau reclamantul se afla ntr-o unitate activa a Fortelor Armate sau a altor
trupe si formatiuni militare ale Republicii Moldova; suspendare facultativa
b) partea n proces sau intervenientul principal se afla ntr-o institutie curativ-profilactica,
situatie adeverita de institutia respectiva;
c) prtul este cautat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegatie judiciara unei alte instante judecatoresti din tara;
f) a dispus organului de tutela si curatela efectuarea unui control al conditiilor de trai ale
adoptatorilor n pricinile de adoptie si n alte pricini n care pot fi lezate drepturile si
interesele copilului;
g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecata nainte de solutionarea unei alte pricini conexe.
b) CEREREA A FOST DEPUSA DE O PERSOANA INCAPABILA-restitui-scoate

de pe rol
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata

(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de contractul
partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul
sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna ori
este semnata fara a se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana nemputernicita
de a porni si a sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti, asupra
aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie financiara
unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea procesului.
c) S-A DAT O DELEGATIE CATRE O INSTANTA JUDECATOREASCA

STRAINA
21
Articolul 260. Obligatia instantei de a suspenda procesul
(1) Instanta judecatoreasca este obligata sa suspende procesul n cazul:
a) decesului sau reorganizarii partii n proces ori a intervenientului principal daca raportul
juridic litigios permite succesiunea n drepturi;
b) pierderii capacitatii de exercitiu a partii n proces;
c) delegarii catre o instanta judecatoreasca straina a efectuarii actelor de procedura;
d) situatiilor prevazute de Legea insolvabilitatii;
e) ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
(2) Suspendarea procesului invoca suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedura,
precum si ncetarea temporara a actelor procedurale, cu exceptia celor de asigurare a
actiunii si a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate n timpul suspendarii procesului nu au efect juridic.
Articolul 262. Termenele de suspendare a procesului

Procesul se suspenda:
a) pna la determinarea succesorului n drepturi al persoanei iesite din proces sau pna la
numirea tutorelului sau curatorului persoanei incapabile sau lipsite de capacitatea de
exercitiu n cazurile prevazute la art.260 lit.a) si b);
b) pna la prezentarea de catre instanta straina a delegatiei de acordare a asistentei
juridice n cazurile prevazute la art.260 lit.c);
c) pna la data intrarii n vigoare a hotarrii judecatoresti n cadrul procedurii insolvabilitatii n
cazurile prevazute la art.260 lit.d);
d) pna la data eliberarii din rndurile Fortelor Armate a partii n proces sau externarii ei din
institutia curativ-profilactica, pna la gasirea prtului ori ncetarea cautarii lui, pna la
prezentarea n instanta a raportului de expertiza, a raportului organului de tutela si curatela
sau a delegatiei judiciare n cazurile prevazute la art.261 lit.a), b), c), d), e), f) si g);
e) pna la data ramnerii irevocabile a hotarrii, deciziei, sentintei sau ncheierii judecatoresti
sau pna la data hotarrii emise n baza materialelor examinate pe cale administrativa sau n
ordinea jurisdictiei constitutionale n cazurile prevazute la art.261 lit.h).
Articolul 263. Atacarea ncheierii judecatoresti privind suspendarea procesului

(1) n toate cazurile de suspendare a procesului, instanta pronunta o ncheiere, care poate fi
atacata separat cu recurs.
(2) Recursul se poate declara, att ct dureaza suspendarea procesului, mpotriva ncheierii
prin care s-a dispus suspendarea, precum si mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea
de repunere pe rol a pricinii.
Articolul 264. Reluarea procesului

Dupa decaderea circumstantelor care au dus la suspendarea procesului, instanta
judecatoreasca dispune, la cererea participantilor la proces sau din oficiu, reluarea
procesului. n acest caz, instanta citeaza participantii la proces conform regulilor generale.
II. Procedura de judecare a recursului împotriva deciziilor instanței de apel. Limitele

judecării recursului.
22
1. Expuneți limitele judecării recursului împotriva deciziilor instanței de apel
Articolul 442. Limitele judecării recursului
(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, pe baza
actelor din dosar, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, fără a
administra noi dovezi.
(2) Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în
recurs.

2. Determinați procedura de judecare a recursului împotriva deciziilor instanței de
apel
În cazul în care completul de judecată a decis că recursul este admisibil, el este trimis spre
judecare colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție. Președintele colegiului lărgit
stabilește, în cel mult o lună, termenul de judecare a recursului și dispune să se comunice
faptul participanților la proces. Odata cu citarea părților li se expediază copia de pe recurs,
cu înștiințarea necesității depunerii obligatorii, cel tîrziu cu 5 zile înainte de judecată, a
referinței asupra recursului declarat.
Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică pe baza actelor
din dosar, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrilor atacate, fără a administra noi
dovezi. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
recurs. În conformitate cu prevederile
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA DE RECURS (SECTIUNEA II)
a)RECURENTUL NU A ACHITAT TAXA DE STAT

Speta specifica expres daca este Sectiunea I sau S II.
Pentru Sectiunea I:
Daca recurentul nu a achitat taxa de, potrivit art. 408 cererii nu i se va da curs.
Aceasta situatie este valabila pentru recurs sectiunea I.
Pentru Sectiunea II:

Taxa de stat pentru Sectiunea a II este obligatorie.
Respectiv, daca taxa nu a fost achitata – cererea este restituita daca nu s-a cerut
esalonarea, aminarea, scutirea.
b)RECURENTUL A SOLICITAT ANEXAREA LA MATERIALELE DOSARULUI

A INSCRISULUI CARE CONFIRMA TEMEINICIA CERERII DE RECURS
Daca in sedinta de judecata a recursului in sectiunea aII , recurentul a solicitat anexarea la
materialele dosarului a inscrisului care confirma temeinicia cererii de recurs, precum si
daca intimatul o cere pentru a dovedi lipsa de temei a recursului instanta de recurs va
23
respinge aceste demersuri si nu va anexa la dosar materialele solicitate deoarece conform
art. 442 sunt fixate limitele judecarii recursului:
Testul Nr. 8
Subiect 1. Suspendarea facultativa a procesului. Temiurile si procedura suspendarii.
1. Definiti notiunea de suspendare a procesului si descrieti felurile suspendarii.

Suspendarea procesului- un incident procesual care face imposibila examinarea temporara
a pricinii puse pe rol in dezbateri judiciare.
Distingem suspendare obligatorie si suspendare facultativa reglementata de art 260-264
CPC. In cazurile suspendarii procesului, circumstantele care impiedica desfasurarea
sedintei de judecata nu pot fi inlaturate de catre instanta sau participanti la proces si nu se
stie cu certitudine cind acestea vor decadea. Suspendarea procesului indiferent de temei
are ca efect suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedura. Totodata, inceteaza
exercitarea tuturor actelor procedurale, cu exceptia celor de asigurare a actiunii si
asigurarii probelor. In perioada suspendarii procesului nu pot fi efectuate acte de
procedura, intrucit acestea nu vor produce nici un efect procesual – juridic. În toate
cazurile de suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată
separat cu recurs.
2. Deduceti temeiurile de suspendare facultativa a procesului.

Suspendarea facultativa se dipune in urmatoarele cazuri:
Articolul 261. Dreptul instanţei de a suspenda procesul
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate
suspenda procesul în cazul în care:
a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe
şi formaţiuni militare ale Republicii Moldova- aflarea uneia din parti in unitate miltara
activa semnifica implicarea acesteia in actiuni militare exceptionale.prezenta partii in
cadrul altor trupe militare ale RM in timp de pace (serviciul militar in termen, serviciul in
rezerva, serviciul militar prin contract) nu implica suspendarea procesului.in vechiul cod
acesta era un temei de suspendare obligatorie cum este si in federatia rusa.
b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-
profilactică, situaţie adeverită de instituţia respectivă- procesul poate fi suspendat pina la
externarea persoanei din institutia mentionata.insa suspendarea se poate dispune doar daca
o institutie curativ- profilactiva, va certifica aflarea indelungata a subiectilor mentionati in
incapacitate fizica.instanta va trebui sa tina cont de duratavaflarii persoanei in institutia
data, posibilitatea prezentarii acesteia in sedinta de judecata, precum si de faptul daca
persoana interesata a cerut sau nu examinarea pricinii in lipsa sa;
c) pîrîtul este căutat - Articolul 109. Căutarea pîrîtului
Dacă, în acţiunile intentate în interesul statului, în pricinile de plată a pensiilor de
întreţinere, în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vătămare a integrităţii
corporale, prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se cunoaşte locul de aflare a
pîrîtului, instanţa judecătorească este obligată să ordone căutarea lui.
24
În cazul în care, la judecarea altor categorii de pricini decît cele de la alin.(1), locul de
aflare a pîrîtului nu este cunoscut, judecătorul poate ordona căutarea lui prin intermediul
organelor abilitate numai după ce persoana interesată depune suma cheltuielilor de căutare.

d) a dispus efectuarea unei expertize- in functie de complexitatea si durata preconizata

a expertizei instanta este in drept, la cererea participantilor la proces ori din oficiu, sa
decida aminarea ori suspendarea procesului . daca prin incheere judecatoreasca s-a dispus
suspendarea procesului atunci termenul suspendarii se va prelungi pina la prezentarea in
instanata a raportului de expertiza.
e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară- Articolul
125. Delegaţiile judecătoreşti
În cazul necesităţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare într-un alt oraş,
municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă instanţei judecătoreşti respective, prin
încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite acte de procedură.
În încheierea privind delegaţia judecătorească se indică fondul pricinii, datele referitoare
la părţi, inclusiv domiciliul sau locul aflării lor, circumstanţele ce urmează a fi clarificate
şi probele pe care trebuie să le adune instanţa executoare a delegaţiei. Această încheiere
este obligatorie pentru instanţa căreia îi este adresată şi trebuie să fie îndeplinită în regim
prioritar.

f) a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai

ale adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi
interesele copilului- Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare
În cadrul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecătorul emite o încheiere prin
care expediază copiile de pe cererea de adopţie şi actele anexate organului de tutelă şi
curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, obligînd organul să prezinte în
judecată un aviz asupra caracterului raţional al adopţiei şi corespunderii acesteia
interesului copilului. Prin încheiere, procesul se suspendă pînă la primirea avizului
organului de tutelă şi curatelă.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:
a) a fost ridicata exceptia de ilegaliate- se suspenda procesul(suspendare
obligatorie) Articolul 121. Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate
Dacă, în procesul judecării pricinii, se constată că norma de drept ce urmează a fi
aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei
Republicii Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa
Curţii Constituţionale, instanţa de judecată este în drept să sesizeze, în conformitate cu
prevederile Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională pentru a verifica
constituţionalitatea actului respectiv.
b) este necesar de a atrage in proces intervenientul accesoriu- se amina conform art
208 al 1- Amînarea procesului se admite în cazurile prevăzute de prezentul cod, precum şi
în cazurile în care instanţa judecătorească recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în
şedinţa respectivă din cauza neprezentării participantului la proces sau martorului,
expertului, specialistului, interpretului, fie din cauza intentării unei acţiuni
25
reconvenţionale, necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage în
proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale.
c) au incetat imputernicirile curatorului partii in proces -se suspenda

procesul(vezi mai sus argumentarea 1.2)
Subiect 2.Consideratii generale privind revizuirea hotaririlor, incheerilor si deciziilor

irevocabile.
1. Stabiliti obiectul revizuirii si instanta competenta sa examineze cerea de
revizuire a hotaririlor irevocabile.
Revizuirea hotaririlor este o cale extraordinara de atac, de retractare, de regula
nesuspensiva de executare, prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea hotaririlor
si incheerilor irevocabile si rejudecarea pricinii in cazurile expres prevazute de lege.
Obiectul: hotărîrile, încheierile şi deciziile irevocabile .
Subiect:-partile si alti participanti la proces
-pers care n-au participat la proces,dar care sint lezate in dr prin hot,incheiere sau decizie
judecatoreasca
-agentul guvernamental
Termenul-depinde,,,3 luni,6 luni,pe perioada derularii
Obiect al revizuirii il constituie dispozitiile judecatoresti prin care se solutioneaza fondul
pricinii(hot primei instante) sau fondul apelului, recursului(deciziile instantelor de control
judiciar). Pot fi supuse revizuirii si incheierile judecatoresti prin care se termina procesul
sau care au o valoare juridica de sine statatoare(de a refuza primirea cererii, de a inceta
procesul etc)
Nu pot fi supuse revizuirii incheierile jud premergatoare prin care nu se termina
procesul si care dobindesc valoare juridica doar concomitent cu hotarirea: de exemplu,
incheerile cu privire la aminarea procesului, administrarea probelor, recuzare etc.
Deasemeni nu se supun revizuirii : incheierile prin care se solutioneaza conflictele de
competenta ; incheierile cu privire la anularea ordonantei judecatoresti; deciziile de
trimitere a pricinii spre rejudecare.
Obiect al revizuirii il constituie hotarirea , decizia sau incherea judecatoreasac in
intregime. Insa in acele cazuri in care intr-un singur proces au fost conexate mai multe
pricini, obiect al reviziurii poate fi hotarirea , decizia sau incheirea jud in parte numai cu
privire la acele pretentii in privinta carora exista temeiuri de revizuire.
Articolul 448. Instanţele competente să examineze
cererea de revizuire
Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin
neatacare se soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului.
Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost
menţinută, modificată sau casată, emiţîndu-se o nouă hotărîre, se soluţionează de instanţa
care a menţinut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre. Astfel, in caz de atacare
a hotaririi examinarea cererii de revizuire va fi de competenta acelei instante de control
judiciar care ultima a examinat fondul apelului sau, dupa caz, a recursului fara a restitui
26
pricina spre rejudecare. Daca hotarirea primei instante a fost atacat cu apel(recurs), insa
apelul(recursul) nu a fost examinat in fond, fiind restituita cererea de apel(recurs0, prima
instanta va fi competenta sa judece cererea de revizuire.
2. Deduceti particularitatile revizuirii hotaririlor irevocabile.
Cererea de revizuire se depune in scris de persoanele mentionate la Articolul

447. Persoanele care sînt în drept să depună cerere de revizuire

a) părţile şi alţi participanţi la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin
hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească;
c) Agentul guvernamental.
Fiiind indicate in mod obligatoriu temeiurile:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că unul dintre participanţii la
proces sau unul dintre judecători a comis o infracţiune în legătură cu judecarea pricinii;
b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au
fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior;
c) după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de
un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu
depinde de voinţa participantului la proces;
d) prin sentinţă penală irevocabilă, au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului,
fals raportul de expertiză, incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă proba materială în al
căror temei s-a emis hotărîre
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti
sau hotărîrea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii
sau deciziei a căror revizuire se cere;
f) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională;
g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte
împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin hotărîrea instanţei s-a încălcat grav
un drept prevăzut de Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau
libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine, potrivit
legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărîrii pronunţate de o
judecată din ţară.
3. Indicati argumentat instanta competenta sa judece cerea de revizuire a

hotaririlor irevocabile in urmatoarele situatii:
a) hotarirea pronuntata de judecatoria a fost modificata de curtea de apel, iar
cererea de recurs a deciziei Curtii de apel a fost declarata inadmisibila de catre Curtea
Suprema de Justitie - se examineaza de Curtea Suprema de Justitie art 448.al.4 Cererile de
revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa cărora Curtea Supremă de Justiţie
27
s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii se examinează de Curtea Supremă de
Justiţie.
Testul Nr. 9
Subiectul 1. Felurile dispozitiilor primei instante de judecata.
1. Expuneti esenta fiecarei dispozitii a primei instante de judecata.
Examinarea si solutionarea in fond a pricinilor civile de catre instantele judecatoresti
este insotita cu emiterea unor acte de dispozitie.
Actele de dispozitie sint acte procesuale emise in forma scrisa cu caracter individual,
autoritar si obligatoriu, adoptate de catre instantele de judecata in baza legislatiei in
vigoare in procesul examinarii si solutionarii pricinilor civile. In prima instanta pot fi
adoptate trei tipuri de acte de dispozitie:hotariri, incheieri si ordonante. Dispozitia prin
care se solutioneaza fondul apelului si recursului se emite sub forma de decizi.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza
fondul oricarei pricini civile.
2. Evidentiati deosebirile dintre hotarire, incheiere si ordonanta.

A.
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Ordonanţa judecătorească este o dispoziţie dată unipersonal de judecător, în baza
materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de
bunuri de la debitor în pretenţiile specificate la art 345.
B.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar raportul
material litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi
cererea de chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau
admite anumite acte de dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei
tranzactii etc.
Ordonanţa judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în
modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza ordonanata poarta un caracter
exhaustiv si nu poate fi supusa unei interpretari extensive, fiind prevazuta inArticolul 345:
Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia:
a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune
altfel;
c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea
acceptului, autentificat notarial;
28
d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea
paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte
persoane interesate;
e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplătite
salariatului;
f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a
actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau
debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri
judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a
bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă;
i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social;
j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală.
C.
Ordonanţa judecătorească se pronunţă de judecător după examinarea pricinii în fond,
fără citarea părţilor pentru explicaţii, fără dezbateri judiciare şi fără întocmire de proces-
verbal.ART 350
Dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluţionează în
fond se emit în formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în
condiţiile art.48.
În cazul soluţionării unor probleme simple, instanţa poate emite încheiere fără a se
retrage în camera de deliberare. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al
şedinţei de judecată. Încheierii i se dă citire imediat după enunţ. ART 269
Rezultatul deliberării se consemnează în hotărîrea integrală sau în dispozitivul ei,
semnat de toţi judecătorii care au participat la deliberare, inclusiv de judecătorul care are
opinie separată. Modificările operate în cuprinsul hotărîrii se consemnează mai sus de
semnăturile judecătorilor.
După semnarea hotărîrii, nici un judecător nu poate reveni asupra opiniei sale.ART 238
D.
Hotaririle primei instante pot fi atacate cu apel sau cu recurs in functie de prevederile legii.
Incheierile pot fi atacate cu recurs separat, cu apel odata cu fondul. In unele cazuri expres
prevazute de CPC incheierile in genere nu sunt susuceptibile de atac( ex. Solutinarea
conflitului de competenta, anularea ordonantei).
Hotarirea reprezinta un act de aplicare si realizare a dreptului. Astfel aceasta impune
respect tuturor, consolideaza constiinta juridica si increderea oamenilor in justitie. Deci
hotaririi ii revine un rol de aparare a drepturlor, libertatilor si intereselor ocrotite de lege,
precum si un rol educativ.
Incheierile ramin a fi un instrument procesual cu ajutorul caruia instanta solutioneaza
orice problema procedurala care poate aparea pe parcusul desfasurarii procesului.
3. Argumentati dispozitia primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in caz de :
29
a) admiterea renuntarii partiale a reclamantului la actiune- incheiere deoarece are
loc manifestarea vointei reclamantului de a renunta la o parte din actiune, astfel
in limita acestei parti se inceteaza procesul.
b) recunoasterea actiunii de catre unul dintre copiritii facultativi – incheiere??hot
c) decesul reclamantului in raport juridic litigios care nu admite succesiune-
hotarire.incheiere de incetare
Subiectul 2. Temeiurile si termenele declararii revizuirii hotaririlor irevocabile.

1. Specificati persoanele care au dreptul sa depuna cereri de revizuire.
Articolul 447. Persoanele care sînt în drept să depună
cerere de revizuire
Sînt în drept să depună cerere de revizuire:
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin
hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească admisa;
c)Agentul guvernamental.
Persoana care depune o cerere de revizuire se numeste revizuent, iarpartea adversa-
intimat.
2. Deduceti temeiurile declararii revizuiri hotaririlor irevocabile.
Articolul 449. Temeiurile declarării revizuirii

Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă comiterea unei infractiuni in legatura
cu pricina care se judeca;
:
b)au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu
au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului,daca acesta dovedeste ca a
intreprins toate masurile pt afla circumstantele si faptele esentiale in tmpul
judecarii anterioare a pricinii
c)instanta a emis o hot cu priv la dr pers care n-au fost implicate in proces
e)s-a anulat/modificat hotarirea,sentinta sau decizia IJ
g)CEDO /Guvernul RM a initiat o procedura de reglementare pe cale amiabila
intr-o cauza pendinte impotriva MD
h)CEDO a constat printr-o hot ,fie Guvernul a recunoscut printr-o declaratie o
incalcare a dr sau libertatilor fundamentale care poate fi remediata prin anularea
hot pronuntate de o IJ nationala
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de revizuire, daca s-a constatat,

ca :
a) la pronuntarea hotaririi instanta a aplicat o lege care nu trebuia sa fie aplicata-
30
potrivit art 28 din legea cu privire la curtea constitutionala, legile si alte acte juridice sau
unele prevederi ale lor declarate necostitutionale isi pierd puterea juridica la data adoptarii
hot curtii constitu si nu pot fi aplicate pe viitor. Pina la adoptarea hot CC instanta
calauzinduse de prezumtia constitutionaliatii a aplicat norma juridica respectiva, emitind o
hotarire legala. Insa dupa adoptarea hot CC, hotarirea judecatoreasca pierde caracterul sau
legal in urma unor circumstante necunoscute instantei la solutionarea pricinii. Acesta
impune revizuirea hot judecat emise in baza actului normativ declarat neconstitutional de
catre CC
b)impotriva martorului a fost pornit proces penal pentru darea depozitiilor false
la examinarea pricinii, solutionata prin hotarirea, a carei reviziure se cere.
Testul Nr. 10
Subiect 1. Incheerile primei instanta de judecata.Felurile incheerii.
1. Formulati notiunea incherilor judecatoresti, evidetiind deosebirile acestora de
hotaririle judecatoresti.
Incheierea judecatoreasca ca act de dispozitie - actul procesual emis in forma scrisa cu
caracter individual, autoritar si obligatoriu, adoptat de catre instantele de judecata in baza
legislatiei in vigoare in procesul examinarii si solutionarii pricinilor civile.actul de
dispozitie a primei instnte prin care nu se solutioneaza fondul cauzei
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar raportul
material litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi
cererea de chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau
admite anumite acte de dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei
tranzactii etc.
2. Evidentiati felurile incheierilor judecatoresti in functie de cel putin 3 criterii.

In functie de continutul incheierilor judecatoresti, acestea pot fi:
- incheieri referitoare la bunul mers al procesului: Printr-o încheiere nesusceptibilă de
recurs, judecătorul soluţionează, în decursul a 5 zile de la depunere, primirea cererii de
chemare în judecată, dacă legea nu prevede altfel.;
Încheierea privind pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare se emite de către
judecător, fără înştiinţarea participanţilor la proces, în decursul a 5 zile de la data primirii
cererii de chemare în judecată, cu enumerarea actelor ce urmează a fi efectuate pentru
pregătirea pricinii şi cu indicarea termenelor îndeplinirii lor.
- incheieri care constituie un impediment legal in desfasurarea procesului:
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare în judecată. În decursul a 5
zile de la data depunerii cererii de chemare în judecată, judecătorul dispune, printr-o
încheiere motivată, refuzul de primire a cererii şi remite reclamantului încheierea şi
cererea cu toate documentele anexate. Încheierea poate fi atacată cu recurs.
31
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată. Cererea de chemare în
judecată se restituie printr-o încheiere motivată, în care judecătorul indică instanţa unde
trebuie să se adreseze reclamantul, dacă pricina nu este de competenţa instanţei respective,
sau modalitatea de înlăturare a circumstanţelor ce împiedică intentarea procesului.
Articolul 171. Cazurile în care nu se dă curs cererii
(1) După ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condiţiile
art.166 şi 167 alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la
depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a
depus cererea acest fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
- Incheierea de finalizare a procesului.
Articolul 265. Temeiurile de încetare a procesului
c) reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă
d) părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă;
- incheieri care contribuie la realizarea hot judecatoresti

Articolul 251. Explicarea hotărîrii
(1) Dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa
emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a organului de executare a hotărîrii,
să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a
modifica cuprinsul hotărîrii.
(2) Explicarea hotărîrii este admisibilă dacă nu a fost executată şi nu a expirat termenul
de executare silită.
(3) Explicarea hotărîrii se face în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se
comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea
hotărîrii.
(4) Încheierea judecătorească privind explicarea hotărîrii se supune recursului.
- incheieri prin care instnata comperenta admite sau respinge cererea de revizuire
si incheieri privind anularea ordonantei judecatoresti
Articolul 453. Împuternicirile şi actele de dispoziţie ale instanţei de revizuire

(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte
de dispoziţie:
a) Încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;
b) încheierea de admitere a cererii de revizuire şi de casare a hotărîrii sau deciziei
supuse revizuirii.
Articolul 353. Anularea ordonanţei judecătoreşti
(1) În termen de 5 zile de la data depunerii obiecţiilor, instanţa care a emis ordonanţa
dispune, prin încheiere care nu se supune nici unei căi de atac, admiterea obiecţiilor
debitorului şi anularea ordonanţei sau dispune, prin încheiere, respingerea obiecţiilor
Dupa posibilitatile de contestare distindem:

- incheieri care sunt susceptibile de recurs separat de hotarire;
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare în judecată
32
În decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare în judecată, judecătorul
dispune, printr-o încheiere motivată, refuzul de primire a cererii şi remite reclamantului
încheierea şi cererea cu toate documentele anexate. Încheierea poate fi atacată cu recurs.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată
(1) Judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă:
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea
extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul
părţilor;
b) instanţa nu este competentă să judece pricina;
c) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
g) la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi părţi,
asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
- Incheieri care se ataca odata cu fondul,
Articolul 23. Caracterul public al dezbaterilor judiciare
Privitor la examinarea pricinii în şedinţă secretă, instanţa judecătorească emite o încheiere
motivată.
Articolul 53. Procedura de soluţionare a cererii de recuzare
Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care
nu se supune nici unei căi de atac decît o dată cu fondul hotărîrii sau al deciziei.
Admiterea coparticiparii obligatorii facultative ( art 62), admiterea intervenientului
principal in proces ( art 65 ), examinarea probelor la fata locului ( art 255 al 1.)
- Incheierii care nu se supun nici unei cai de atac
Incheierii peivind solutionarea conflictului de competenta art 44 al. 8
Anularea ordonantei art 353 al.1
Refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonantei judecatoresti art 348 al. 3
Dupa importanta si complexitatea problemei ce determina procedura emiterii si forma

perfectarii.
- incheieri adoptate fara a se retrage in camera de deliberari, fiind consemnata

continutul acesteia in proces verbal al sedintei de judecata.-in cazul solutionarii
unor probleme simple
- Incheieri ce se emana dupa deliberare in scris sub forma unui act dispozitional
separat in czurile privitor la probleme pocesuale complexe
3. Argumentati dispozitiile primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in

urmatarele cazuri privind:
a)admiterea renuntarii reclamantului la actiune;
hotarire.incheiere
b)recunoasterea actiunii de catre pirit;
incheiere.admitem pretentiile reclamantului si examinam mai departe,deci-hotarire
33
c)admiterea cererii reclamantultui de repartizare a cheltuieililio de judecata dupa ce a
fost emisa hotarirea.
Incheiere ???poate hot. suplimentara
Testul Nr.11
SUBIECTUL 1: Efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a
participantilor la proces.
1 .Descrieti efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a participantilor
la proces, a reprezentantilor acestora si a persoanelor care contribuie la infaptuirea
justitiei.
Participantii-amina o sg data,apoi scoate de pe rol
reprezentantii-amina o sg data
pers care contribuie la infaptuirea justitiei-va emite o incheiere de prelungire a
dezbaterilor judiciare sau de aminare a procesului
Prezentarea in sedinta de judecata pt a participa la examinarea pricinii civile este
conditionata de faptul instiintarii sau citarii persoanelor respective.Daca nu sunt date
despre citarea legala a unui participant care nu s-a prezentat la proces atunci acesta se
amina(art.205,al.2).Atunci cind cei instiintati sau citati prezinta motive intemeiate ce
justifica faptul ca nu vor putea sa se prezinte la proces,acestia trebuie sa anunte instanta
din timp.Daca instanta considera intemeiat motivul respectiv, ea va dispune aminarea
sedintei.Cind motivele sunt apreciate de instanta k fiind nejustificate si participantul nu
cere examinarea pricinii in lipsa lui, atunci efectele sunt diferite in dependenta de
obligatiile si interesele acestora.In cazul in care reclamantul citat legal nu se prezinta in
sedinta de judecata, nu expune motivele neprezentarii sau sunt considerate de instanta k
neintemeiate si daca reclamantul nu solicita solutionarea cauzei in lipsa sa,iar piritul nu
solicita examinarea pricinii in fond,cererea de chemare in judecata va fi scoasa de pe rol,cu
conditia ca prin acest act procedural nu se incalca drepturile altor participanti la
proces.Atunci cind nu se prezinta intervenientul principal sau coreclamantul facultativ,se
vor aplica regulile ca si pt reclamant.
2. Comparati actele procesuale ale instantei in caz de neprezentare a reclamantului
sedinta de judecata si in caz de neprezentare a piritului.
In primul rind trebuie sa precizam ca importanta acestor persoane in proces este justificata
prin drepturile ce sunt aparate si obligatiile ce necesita a fi indeplinite pentru a fi solutionat
conflictul dintre ele. Dacă reclamantul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu
s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă
34
motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă reclamantul nu a
solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar pîrîtul nu cere soluţionarea pricinii în fond,
instanţa scoate cererea de pe rol printr-o incheiere judecatoreasca dacă prin acest act
procedural nu se încalcă dreptul altor participanţi la proces.
3.Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:
a)avocatul reclamantului nu s-a pezentat in sedinta, fara a aduce la cunostinta
instantei motivatia
-Daca partile solicita,instanta poate amina o singura data judecarea pricinii,in caz contrar
va fi examinata cauza in lipsa acestuia.
b)intervenientul principal nu s-a prezentat repetat in sedinta din motive necunoscute-
Cererea intervenientului va fi scoasa de pe rol.
c)reclamantul citat lega; nu s-a prezentat la proces si nu a comunicat instantei motivele
neprezentarii-Instanta amina procesul iar la neprezentarea repetata scoate cererea de pe rol
daca acest act procedural nu incalca drepturile altor participanti.
SUBIECT 2:Recursul impotriva incheierilor primei instante

1. Caracterizati recursul impotriva incheierilor primei instante drept cale de atac.
Instantele judecatoresti emit incheieri in urma examinarii cauzei,conditie indispensabila
fiind ca acestea sa fie legale si intemeiate.Oferirea dreptului de a ataca cu recurs separat
toate incheierile primei instante ar duce la tergiversarea examinarii pricinii in fond.Insa
unele incheieri ale primei instante au o relevanta sporita pt participanti la proces si
interzicerea atacarii lor cu recurs,separat de hotarire ar duce la incalcarea intereselor
legitime ale participantilor la proces.Astfel,CPP prevede diferite modalitati de atacare a
incheierilo primei instante,in dependenta de rolul procesual:
a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;
b)atacarea incheierilor odata cu hotarirea.
Art.423 stipuleaza ca incheierile primei instante pot fi atacate cu recurs,separat de hotarire
in 2 cazuri:
1.in cazurile expres prevazute de lege;2.cind incheierea nu permite desfasurarea de mai
departe a procesului.
2. Comparati categoriile de incheieri judecatoresti in functie de posibilitatea de
atacare a acestora.
Incheierile primei instante pot fi clasificate in dependenta de posibilitatea de atac in
urmatoarele categorii: a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;b)atacarea
incheierilor odata cu hotarirea. Evidentiind mai sus criteriul care permit recursul incheierii
primei instante putem deduce ca prin aceasta actiune participantii pot sa-si apere mai
efectiv drepturile si interesele.Astfel legea prevede expres cazurile in care este posibil
recurs fata de aceste incheieri,considerind ca participantul are dreptul sa innainteze recurs
daca considera ca ia fost incalcat vreun drept.Exista cazuri cind incheieri nu permite
desfasurarea procesului si ar fi nevoie de atac asupra acestor inchieri ce impiedica
solutionarea cauzei.Legiuitorul permite recurs neseparat de hotarie fata de incheierile
primei instante deoarece puterea hotariri demonstreaza obligativitate maxima datorita
importantei acesteia.Drept exemplu poate servi cazul aminarii procesului.
35
3. Argumentati care este modalitatea de atacare a incheierilor privind:
a)scoaterea cererii de pe rol- Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în
care:
a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor,
de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară;
b) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită;
d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află
în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta;
e) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale
arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pîrîtul a ridicat obiecţii împotriva
soluţionării litigiului în judecată;
f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici
nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat
instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită
soluţionarea pricinii în fond;
h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul
sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită
reclamantului de către judecător;
i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2),
art.72 alin.(2) şi art.73 alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în
proces în calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a
preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă;

b)stramutarea pricinii- Pricina pe care instanţa a reţinut-o spre judecare, cu respectarea
normelor de competenţă, se soluţionează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii
ei ulterioare de competenţa unei alte instanţe
Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă:
a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strămutarea pricinii la
instanţa de la domiciliul sau locul de aflare al său
b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea
normelor de competenţă jurisdicţională;
c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii
probelor;
d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din
alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă;
e) există motive pentru măsuri de securitate publică;
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii
sau de calitatea participanţilor la proces;
g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate
funcţiona timp îndelungat.
36
Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) şi
c) se face în temeiul unei încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul.
c)aplicarea amenzii judiciare- Aplicarea amenzii se stabileşte prin încheiere

judecătorească executorie în şedinţa în care se examinează pricina, la judecarea căreia s-au
comis încălcări procedurale, precum şi în şedinţă aparte, cu înştiinţarea persoanelor
interesate, a căror neprezentare nu exclude sancţionarea vinovaţilor. În cazul în care
aplicarea amenzii este examinată în lipsa persoanelor vinovate, celor sancţionaţi li se va
comunica încheierea judecătorească.
Test nr 12
I. Cuprinsul Hot primei instante.cerintele care se inainteaza
I.1 partile componente ale hot jud.:
- partea introductiva
–descpriptiva
-motivata
-dispozitiva
I.2 Cerintele fata de Hot :

Legalitatea
Temeinicia(sa fie stabilite toate circum importante pt cauza;sa fie probate toate
circumstantele;concluziile IJ trebuie sa corespunda probelor si circumstantelor
constate)
Deplina
Certa
Neconditionata
1.3a)illegal-nrm material
b)incomplete,,,,poate neintemeiata
c)illegal-procesual
II.Not. si esenta procedurii speciale.participantii la process in procedura speciala
1.1def pr speciala,descrieti participantii la process
Pr speciala- o pr judiciara in cadrul careia se examineaza pricini caracterizate prin lipsa
litigiului de drept ,care este inaintata de petitioner in vederea confirmarii circumstantelor
care au valoare juridca,a dr incontestabile,stabilirea statutului juridic al cet sau al bunului.
Petitionar(cet si organizatii ale caror interese sau drepturi pot fi atinse nemijlocit prin Hot
IJ) si pers interesate(atragerea lor in process e obligatia IJ).
2.1 Particularitatile pr speciale in raport cu pr contencioasa
37
Dupa natura juridical
Contencioase-se apara dr incalcate sau contestate ale cet si organizatiilor
Speciala-confirmarea prezentei sau lipsei faptelor juridice sau a altor situatii de drept de
care depinde aparitia,modificarea sau stingerea dr.
Speciala-pers isi apara dr in cazurile in care nu le pot realiza fara confirmarea lor pe
cale judiciara.ii sunt caracteristice anumite categorii de pricini
Pers se numesc –petitionar si pers interesate,lipsa litigiului,competenta teritoriala se
stabileste in dependenta de tipul pricinii.sarcina probatiunei e pe seama petitionarului
Hotaririle pr speciale-se realizeaza fara a fi supuse executarii silite,realizarea lor se
realizeaza de organele in competenta carora intra inregistrarea faptelor
juridice,perfectarea si eliberarea actelor respective.
2.3 a)se va examina in actiune civila
b)
c)nu se da curs cererii
Testul Nr. 13
SUBIECTUL 1:Efectele juridice ale hotaririi ramase definitive (irevocabile)
1. Indicati esenta puterii lucrului judecat prin prisma efectelor juridice ale hotaririi
ramase definitive(irevocabile).
Definitive-nu poate fi atacata cu o cale de atac.irevocabila-cu nici o cale de
atac,exceptie:revizuirea si recursul in interesul legii.
Exclusivitatea.executorialitatea.obligativitatea.prejudicialitatea.
Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice impune respectarea puterii lucrului
judecat al hotaririi judecatoresti irevocabile.CEDO indicind in repetate rinduri ca Solutia
definitive a oricarui litigiu nu trebuie rediscutata, exceptie de la acst principiu poate fi
facuta doar in cazurile in care reexaminarea este necesara in virtutea circumstantelor
fundamentale si obligatorii.
2. Deduceti momentul devenirii hotaririi judecatoresti definitive si irevocabile.
Fond-dupa 30 zile devine definitive si irevocabila;
Apel-dupa 2 luni….;
Recurs-de la pronuntare
Conform art 254 CPC Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile
 Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
b) emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel, în cazul în
care apelul este respins;
c) emise în apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă, după expirarea termenului de atac;
b) emise în primă instanţă, atacate în apel sau recurs, după examinarea pricinii în recurs,
în cazul în care recursul este respins;
38
c) emise în recurs, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
 După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces,
precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în
judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să contesteze în alt proces
faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească irevocabilă.
 Hotărîrea judecătorească irevocabilă este obligatorie pentru persoana în al cărei
interes a fost pornit procesul de către organele şi persoanele specificate la art.7 alin.
(2).
 Dacă pîrîtul este obligat, prin hotărîre definitivă, să efectueze plăţi periodice şi dacă
se schimbă circumstanţele care influenţează determinarea cuantumului obligaţiilor
de plată sau durata lor, fiecare parte este în drept să depună o nouă cerere în
judecată şi să solicite schimbarea cuantumului obligaţiilor de plată sau a termenului
lor, înaintînd o nouă acţiune.
In concluzie putem sa mentionam
3. Argumentati caracterul (nedefinitiv, definitive sau irevocabil)ale hotariririlor

mentionate:
a) Hotarirea primei instante care a fost mentinuta si de catre CSJ ca instant de
recurs- este hotarire irevocabile de la pronuntare, neputind fi contestate nici cu apel
nici cu recurs, fiind neanulabile, ea obtinind puterea lucrului judecat.
b) Hotarirea emisa in prima instanat succesibila de apel,pina la expirarea
termenului de atac –hotarirea este nedefinitiva deoarece sunt sucetibile de atac cu
apel
c) Hotarirea emisa in prima instant, fara dreptul de apel-hotarirea este definitiva
deoarece participantii la proces nu mai dreptul de a cere redjudecarea fondului
pricinii civile respective art 254 CPC a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
SUBIECTUL 2:Notiune si esenta procedurii in ordonanata(procedura simplificata)
1. Enumerati categoriile de pretentii in al caror temei se elibereaza ordonanata

judecatoreasca.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza in ordonantafixate in art. 345CPC
poarta un caracter exhaustive si nu poate fi supusa unei interpretari extensive.
Potrivit art. 345 CPC ordonanta judecatoreasca se emite in cazul in care:
a) Pretentia deriva dintr-un act juridic autentificat notarial-se au in vedere doar
conventiile legalizate pe cale notariala legate de incasarea unor sume de bani,de
restituirea sau transmiterea unor bunuri mobiliare, ci nu vizeaza bunurile
imobiliare.Pentru eliberarea ordonante se prezinta copia actului juridic
autentificat notaria, iar daca acesta urmeaza a fi inregistrat, se prezinta si dovada
inregistrarii actului respective in organelle competente.
b) Pretentia rezulta dintr-un act juridic incheiat printr-un inscris simplu, iar legea nu
dispune altfel-este de mentinut ca se au in vedere
39
c) Pretentia este intemeiata pe protestul cambiei in neachitarea , neacceptarea sau
ndatarea acceptului,autentificat notarial.
d) Pretentia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu
necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea
în proces a unor alte persoane interesate;
e) Pretentia urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar
neplătite salariatului;
f) Pretentia este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de
executare a actelor judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării
pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul
unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor
sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
g) Pretentia rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) Pretentia rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă;
i) Pretentia decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de
Fondul Social;
j) Pretentia rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
k) Pretentia rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor
de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
2. Comparati particularitatile procedurii in ordonanta(procedura simplificata)in

raport cu procedura in actiunea civila.
Din prevederile CPC Procedura speciala face parte din procedurile neconticioase,spre
deosebire de procedura in actiunea civila care fac parte di procedura contencioasa.
Procedura in actiunea civila este procedura in care se adreseaza in instant de judecata cu
privire la examinarea intr-o anumiat ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale
unei persoane fata de alta,care rezulta din raportul material litigious,iar procedura in
ordonanta este o forma specifica de aparare a dr. si intereselor creditorului ce se bazeaza
pe acte incontestabile cu privire la obligatiile debitorului pe care nu le executa in mod
evident.APlicabilitatea procedurii in ordonanta este conditionata de natura specifica a
pretentiilor material juridice inaintate de catre creditor aceste fiind expres prevazute in art
345.CPC ,insa aplicabilitatea procedurii in actiunea civila este conditionata de natura
juridical a pretentiilor material-juridic a reclamantului fata de pirit, concretizate in cererea
de chemare In judecat ,care rtezulta din raportul material litigios , temeinicia careia instant
dee judecata trebuie sa o verifice si sadopta o hotarire in acest sens.
3. Indicati argumentat actiunile judecatoresti la primirea ceririi de eliberare a
ordonantei judecatoresti in urmatoarea situatie:
a) Se cere incasarea pensiei de intretinere pentru un copil major inapt de munca-
Art 74 cod de starea familiei Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi
copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată a pensiei
de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între
părinţi şi copilul major inapt de muncă. Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu
participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale
40
judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii
tutelare.
b) Lipseste documentele care confirma cererea creditorului- In cazul in care legea
prevede depunerea cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti dupa respectarea
procedurii prealabile, creditorul va prezenta probe care vor confirma respectarea
procedurii prealabile.
Drept dovada de respectare a procedurii prealabile de catre autoritatea fiscala va fi
prezentarea urmatoarelor inscrisuri:
- avizul despre necesitatea stingerii obligatiei fiscale, expediat contribuabilului pe un
formular tipizat pina la expirarea termenului de stingere a obligatiei fiscale;
- hotarirea autoritatii de executare silita a obligatiei fiscale in cazul neonorarii benevole;
- dispozitia incaso trezoreriala remisa de institutia financiara organului fiscal cu
mentiunea despre lipsa totala sau partiala a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului
(in cazul existentei contului);
c)Lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului-nu se va elibera ordonanta
judecatoreasca deoarece lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului.
Testul Nr. 14
1. TEMEIURILE SI PROCEDURA EMITERII HOTARIRII SUPLIMENTARE IN
PRIMA INSTANTA
1.1 Expuneti metodele de corectare a deficientelor Hot Jud de catre instant care a
pronuntat-o.
După pronunţarea hotărîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze
nici să o modifice. Instanta de judecata care a pronuntat hot o poate rectifica:
- indreptarea erorilor materiale si de calcul evidente;
- explicarea hotaririi;
- emiterea hotaririi suplimentare
Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată.
Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată.
Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor.
Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate
fi atacată cu recurs.

1.2 Deduceti temeiurile si procedura emiterii Hot suplimentare in prima instanta.
Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la
proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă(TEMEIURILE):
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au
prezentat probe şi au dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce
urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să
se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor
sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se
cuvine(regretabil ca este omis interpretul).
41
Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul
executării silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea
suplimentară, care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la
proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică
examinarea problemei.
Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat.
Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri suplimentare se
supune recursului.( legea nu stabileste termen in care instanta ar putea fi sesizata de a
corecta greselile din hotarire, pe cind explicarea Hot este admisibila daca aceasta nu a fost
executata si nu a expirat termenul de executare silita.
1.3 Explicati argumentat in fiecare din cazurile mentionate daca instant care a
pronuntat Hot poate sau nu sa emita o Hot Supl:
a. Instanta nu s-a pronuntat asupra pretentiilor tuturor coreclamantilor care au participat
efectiv in cadrul dezbaterilor judiciarei- chiar si atunci cind in cerere sunt mai multe
pretentii adresate piritului, dar pe parcursul examinarii pricinii coreclamantul nu a dat
explicatii si a dovedit unele dintre pretentiile sale, instanta trebuie in Hot suplim sa se
pronunte asupra lor;
b. Instanta nu s-a expus asupra compensarii cheltuielilor de asistenta juridica suportate de
catre piritul care a cistigat procesul- Daca piritul a solicitat compensarea cheltuielilor de
asistenta juridica, Instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să
compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura
în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.
Cheltuielile menţionate se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a
fost reprezentată în judecată de un avocat.
În cazul în care partea care a cîştigat procesul a beneficiat de asistenţă juridică calificată
garantată de stat, plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine părţii
care a pierdut procesul.
c. La adoptarea Hot a fost enumerate incomplet bunurile care urmeaza a fi partaje intre
fostii soti- Instanta care a solutionat pricina civila( Hotarirea fiind incompleta) trebuie sa
indice clar intro Hot suplim ce bunuri iau fost adjudecate piritului care urmeaza sa fie
partajate intre fosti soti.
2. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din pricinile juridico-publice;
2.1. Definiti esenta procedurii ce rezulta din pricinile jur-polit.
Procedura ce rezulta din pricinile juridico-publice(Contenciosul administrativ) este o
forma de aparare judiciara a drepturiloe si libertatilor persoanelor impotriva abuzurilor
comise de organele autorit publice si a functionarilor publici din cadrul acestor organe.
Art 1 L cu pr la contencios administrat. Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea
abuzurilor şi exceselor de putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în
spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,
de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ
42
competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea
pagubei ce i-a fost cauzată.
2.2 Comparati particularitatile procedurii contenciosului administra in raport cu

procedura in actiune civila.
Actiunea Civila Contencios Administrativ
1. Pozitia de egalitate a partilor Pozitia de Subordonarea( una dintre
parti obligatoriu o Autoritate publica,
functionar public
2. Se achita taxa de stat 3% din Nu se achita taxa de stat
valoarea actiunii( Act patrimoniala)
Prevazut in Legea privind taxa de
stat( act nepatrim)
3. Probeaza acel care invoca petitii Probeaza Autoritate publica, functionar
public.
4. Calea de atac- Apel Recurs
5. Hot nedefinitiva Hot definitiva din momentul
pronuntarii primei instante.Hot trebuie
sa fie pub in act normativ
2.3 Indicati argumentat actiunile judecatorului in urmatoarele cazuri:

a. In procesul privind anularea Deciziei comisiei de licentiere reclamantul nu s-a prezentat
in sedinta de judecata fara a invoca careva motive ale absentei sale- neprezentarea la
sedinta de judecata, fara motive temeinic justificate, a reclamantului si/sau a
reprezentantului lui nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul in care este imposibil a
judeca cauza in lipsa reclamantului, instanta de judecata va scoate cererea de pe rol;
b. In judecatoria economica de circumscriptie Chisinau a fost contestat refuzul notarului
de a autentifica modificarile in statutul SRL “ONix” cu privire la component fondatorilor-
Judecatorul va restitui cererea de chemare in judecata dacă pricina nu este de competenţa
instanţei respectiv. Cererea de chemare în judecată se restituie printr-o încheiere motivată,
în care judecătorul indică instanţa unde trebuie să se adreseze reclamantu(judecatoria de
fond);
Articolul 7. Competenţa judecătoriilor L Contencios administrativ
(4) Judecătoriile judecă litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini
anumite acte notariale, precum şi verifică legalitatea actelor notariale îndeplinite, cu
excepţia cazurilor cînd între persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce
decurge din actul notarial contestat, situaţie în care cauza se examinează în ordinea acţiunii
civile.
c. Reclamanta Macovei a solicitat anularea Deciziei Primariei Codru privind atribuirea

lotului de teren din momentul emiterii acesteia- trebuie respectata procedura prealabila
43
Testul Nr. 15
Sub 1: Procedura de incuviintare a adoptiei;
1.1 Enumerati actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii de incuviintare a
adoptiei pentru dezbateri judiciare.
La cererea de adopţie se anexează:
a) copia de pe certificatul de naştere al adoptatorului, în cazul adopţiei de către o
persoană necăsătorită;
b) copia de pe certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în cazul adopţiei de către
persoane căsătorite;
c) consimţămîntul scris al celuilalt soţ sau înscrisul care confirmă divorţul şi faptul că
foştii soţi nu convieţuiesc cel puţin un an, în cazul adopţiei de către un soţ. Dacă anexarea
unui astfel de act este imposibilă, în cerere se indică dovezile care confirmă faptul;
d) adeverinţa de sănătate a adoptatorilor;
e) certificatul de la locul de muncă al adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul
salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar;
f) copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de folosinţă sau dreptul de
proprietate al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.
Instanţa judecătorească poate reclama, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, şi
alte documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar.
1.2 Identicati procedura de examinare a pricinilor cu privire la incuviintarea
adoptiei;
În cadrul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecătorul emite o încheiere prin
care expediază copiile de pe cererea de adopţie şi actele anexate organului de tutelă şi
curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului, obligînd organul să prezinte în
judecată un aviz asupra caracterului raţional al adopţiei şi corespunderii acesteia
interesului copilului. Prin încheiere, procesul se suspendă pînă la primirea avizului
organului de tutelă şi curatelă.
44
Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată avizul cu următoarele anexe:
a) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de
la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor examinării condiţiilor de trai ale
adoptatorilor;
b) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de
la domiciliul adoptatorilor asupra rezultatelor verificării piedicilor din calea încuviinţării
adopţiei, posibilităţii de a fi adoptator şi corespunderii adopţiei intereselor copilului;
c) copia de pe certificatul de naştere al copilului, autentificată în modul stabilit de lege;
d) adeverinţa medicală privind starea de sănătate, dezvoltarea fizică şi mentală a copilului;
e) consimţămîntul scris al copilului, dacă acesta a împlinit vîrsta de 10 ani, precum şi
consimţămîntul la o eventuală schimbare a numelui la înscrierea adoptatorilor în calitate
de părinţi ai săi (cu excepţia cazurilor cînd consimţămîntul, conform legii, nu se cere);
f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.125
din Codul familiei;
g) consimţămîntul scris la adopţie al tutorelui (curatorului), al părinţilor adoptivi, al
conducătorului instituţiei în care este internat copilul rămas fără ocrotire părintească;
h) documentul ce confirmă că la banca de scont statală a datelor despre copiii rămaşi fără
ocrotire părintească există informaţii despre copilul ce se adoptă, precum şi documentele
ce atestă imposibilitatea plasării lui, pentru educaţie, într-o familie de cetăţeni ai
Republicii Moldova sau, pentru adopţie, în familia rudelor lui, indiferent de cetăţenia şi
domiciliul acestora, în cazul adopţiei de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în
străinătate, de către cetăţeni străini sau apatrizi care nu sînt în raporturi de rudenie cu
copilul.
Instanţa judecătorească poate cere şi alte date necesare soluţionării pricinii.
După ce primeşte avizul organului de tutelă şi curatelă, instanţa dispune, printr-o
încheiere, reluarea procesului, stabilind data examinării pricinii în şedinţă de judecată, cu
citarea participanţilor la proces, precum şi a organului de tutelă şi curatelă.
Cererea de adopţie se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a
împlinit vîrsta de 10 ani. În proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de
actul adopţiei.
1.3 Argumentati instanta de judecata competent sa judece pricina in urmatoarele
situatii:
a. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean al RM depusa de cetatenii RM,
domiciliati in tara- Judecătoria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau, dacă este
în interesul acestuia, de la domiciliul lor;
b. cererea de incuviintare a adoptiei aflare) al copilului a unui copil cetatean RM depusa de
cetateni straini-va depunde direct sau prin intermediul organului international strain cu
atributii in domeniul adoptiei internationale l JUDECATORIA DIN Raza domiciliului
copilului adoptabil.;
c. cererea de declarare a nulitatii adoptiei unui copil cetatean RM depusa de cetatenii RM,
domiciliati in strainatate- instanta de fond de la domiliul (la locul de aflare) al copilului..
2. Recursul impotriva deciziilor instantei de apel. Elementele recursului( subiectii,
obiectul) si instant competent sa judece recursul.
2.1Caracterizati recursul impotriva deciziilor instantei de apel drept cale de atac;
45
Cale extraordinara de atac-temeiuri expres prevazute
Nedevolutiva-nu se rejudeca fondul
Nesuspensiva
De reformare-se judeca de o inst ierarhic superioara
De drept-se verifica doar legalitatea
Cale de atac generala-au acces toti pariticpantii
2.2 Deduceti elementele recursului( subiecti, obiect) si instant competent sa judece

recurs;
Obiectul recursului:
-deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţă de apel
-Hot CA date ca instanta de fond(insovlabilitatea,marcile,destinatiile
geografice,litigiile prop intelectuael,adoptia internationala)
-Încheierile care se ataca separat cu recurs
Nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se
supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele nu au folosit
calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa
cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374.
Persoanele în drept să declare recurs:
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
Termenul-2 luni de la momentul luarii de cunostinta cu Hot Integrala
Instanţa competentă să examineze recursul. Examinarea recursului împotriva
deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie.
Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători desemnaţi de
preşedintele colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie.
Examinarea recursului admisibil se efectuează de colegiul lărgit al Curţii Supreme
de Justiţie, format din 5 judecători, care se constituie de preşedintele sau, după caz, de
vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de regulă din rîndul judecătorilor colegiului
respectiv. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele şi, după caz,
vicepreşedintele colegiului respectiv sînt de drept preşedinţi ai colegiului lărgit. În cazul în
care aceştia sînt în imposibilitatea de a participa la judecarea cauzei, preşedintele sau
vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie desemnează preşedintele colegiului lărgit.
2.3Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de recurs in urmatoarele situatii:

a. cererea de recurs a fost depusa cu omiterea din motive intemeiate a termenului de 2
luni- instanta va recunoaste inadmisibilitatea recursului art 433 lit B);
b. recurentul a solicitat eliberarea de plata taxei de stat- Art 438 CPCivila.
În cazul în care se solicită scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat (cu
prezentarea documentelor justificative), suspendarea executării hotărîrii atacate cu recurs
sau aplicarea măsurilor de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei
judecători urmînd să se pronunţe, printr-o încheiere nesusceptibilă de atac, asupra
demersului înaintat.
Dacă demersul privind scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat a fost
46
respins, se dispune, printr-o încheiere nesusceptibilă de atac, de a nu da curs cererii,
acordîndu-i-se recurentului un termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Dacă
recurentul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, recursul se
consideră depus la data prezentării iniţiale. În caz contrar, cererea de recurs se restituie
recurentului.;
c. in calitate de temei al recursului se indica lipsa de probe in dovedirea circumstantelor
considerate de instant de fond si instant de apel ca fiind stabilite – inadmisibilitatea
recursului art 433 lit a.
Testul Nr. 16
Sub 1: Notiunea de actiune civila. Elementele actiunii civile si importanta lor.
1.1 Formulati definitia actiunii civile.
1.2. Identificati elementele Actiunii Civile;
1.3 Determinati argumentat elementele actiunii civile in urmatoarele pricini:
a. Albu V a inaintat o cerere de chemare in judecata catre Negru I si Slutu O cu privire la
repararea prejudiciului material in valoare de 3500 lei si a prejudiciului moral in marime
de 10.000 lei, cauzat in legatura cu vatamarea integritatii corporale;
b. Fusu N si Croitoru M au inaintat o cerere de chemare de judecata catre SRL”struguras”
cu privire la contestarea concedierii ilegale, restabilirea la locul de munca, incasarea
platilor salariale pentru absenta fortata de la locul de munca si repararea prejudiciului
moral, solicitind si atragerea in proces a directorului intreprinderii Nacu I.
1.1 Actiunea civila- adresarea in instanta de judecata cu privire la examinarea intro
anumita ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta,
care rezulta din raportul material litigios.
1.2 Elementele A.C. constituie:
Obiectul- actiunii reprezinta pretentia material-juridica a reclamantului fata de pirit,
concretizata in cererea de chemare in judecata, care rezulta din raportul material litigios,
temeinicia careia instanta de judecata trebuie sa o verifice si sa adopte o hotarire in acest
sens. (nu trebuie confundat cu bunurile materiale. Ex casa de locuit) Ex obiect: pretentia
de recunoastere dreptului de proprietate; partajul, evacuarea uni locatar;
Temeiul actiunii civile reprezinta circumstantele de fapt si de drept din care rezulta si pe
care se intemeiaza pretentiile reclamantului fata de pirit. Faptele juridice din pretentiile
reclamnatului (incheierea unui contract, inregistrarea casatorie).
Continutul AC este format din actiunile instantei pe care le solicita reclamantul, Metodele
de aparare a dreptului prevazt Art 11 Cod Civil.
47
Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile
Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care
se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o
autoritate publică;
l) alte căi prevăzute de lege.
Partile AC- Subiect activ(a carui drept a fost incalcat) si Subiect Pasiv(cel care a atenat la
exercitarea normala a drept subiectiv)
Elementele actiunii sunt interdependente
1.3
A. Partile: Albu V- Subiect Activ); Negru I si Slutu O- sub pasiv;
Obiect- Repararea prejudiciului material si moral;
Temei- Vatamarea integritatii corporale( temei de fapt) Art 11 Codul civil lit g) repararea
prejudiciilor( temei de drept.
B. Partile: Fusu N si Croitoru M – subiect activ; SRL „struguras”, Nacu I- subiect pasiv;
Obiect: cerere de chemare de judecata cu privire la contestarea concedierii ilegale si
repararea prejudiciului moral;
Temei – concedierea ilegala restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale
pentru absenta fortata de la locul de munca;
2. Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Actele procedural ale partilor,
judecatorului in vederea pregatirii pricinii pt dezbateri judiciare.
2.1 Descrieti sarcinile pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare.
După ce primeşte cererea de chemare în judecată, judecătorul pregăteşte pricina pentru
dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă şi promptă. Pregătirea pentru
dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă şi are ca scop(SARCINILE):
a) precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre
părţi;
b) constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii;
c) stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane;
d) prezentarea de probe.
2.2 Comparati actele procesuale pe care pot sa le execite participantii la process cu
cele care trebuie exercitate de instant de judecata.
Actele procesuale pe care le exercita participantii la proces:
-prezentarea inscrisurilor
48
-audierea martorilor
-dispunerea expertizei
-anexarea probelor,inscrisurilor suplimentare
Actele care trebuie exercitate de judecator:
- determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza. Cheamă în judecată
reclamantul pentru a-l audia privitor la pretenţiile lui, îi explică drepturile şi obligaţiile
procedurale; cheamă în judecată pîrîtul pentru a-l audia privitor la circumstanţele pricinii,
clarifică obiecţiile pe care le are împotriva acţiunii şi probele prin care pot fi dovedite
aceste obiecţii. Circumstanele care au importanta pt solutionarea justa a pricinei sint
determinate de Instant de jud pentru solutionarea justa a pricinii.
- Stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a
altor persoane. Identificarea concreta a participantilor la proces si clarificarea necesitatii
implicarii in proces a subiectilor conduc la adoptarea unei Hot legale. Componenta
participantilor persoane care au interes material(pirit, reclmant)+ procesual, pers care au
interes procesual(procuror, Org autorit publice).
Pentru solutionarea justa si prompta a pricinii civile, jud urmeaza sa stabileasca si
persoanele care pot fi implicate pentru a contribui la infaptuirea justitiei(experti, martori..)
Judecatorul este obligat sa verifice formularea imputernicirilor care acorda
reprezentatilor dreptul la sav actelor de procedura. Instanta este in drept sa numeasca din
oficiu partii reprezentant avocat.
Din oficiu, la cererea partilor la proces printr-o incheiere, judecatorul poate ordona
expertiza pentru elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei, tehnicei.
Judecatorul din oficiu ordona efectuarea expertizei in cazurile incuviintarii
spitalizarii fortate, tratamentului fortat, incuviintarii examenului psihiatric
- Prezentarea probelor. „Absenta unei probe, este egala cu absenta dreptului”. La
cererea participanţilor la proces, reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele
necesare. Probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces.
Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la
solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor
necesare.
Instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor
participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce
constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.
- Alte acte ar fi conexarea pretentiilor; judecatorul este obligat sa intreprinda masuri
pt incheierea tranzactiei de impacare intre parti/ sa propuna medierea; sa propuna
solutionarea cauzei pe cale arbitrala.
- Fizarea termenului pt judecarea cauzei. Judecatorul pronunţă o încheiere prin
care stabileşte termenul de judecare a pricinii în şedinţă de judecată, notificînd părţilor şi
altor participanţi la proces locul, data şi ora şedinţei. Legea obliga judecatorul sa
stabileasca termen pt judecare pricinii, luind in consideratie opinia partilor
2.3 Argumentati care din actele enumerate mai jos pot fi efectuate de catre
judecator in faza pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare:
A. Incheierea de a nu da curs cererii, motivate prin neachitarea de catre reclamant a taxei
de stat.
49
Consider ca Judecatorul poate sa nu dea curs cererii in faza intentarii procesului in
instanta de judecata, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se
respecta plata taxei de stat, judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii,
o încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest
fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor;
B. Trimiterea unei delegatii judecatoresti international.
Art 185 al 1 lit k. În cazul necesităţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare
într-un alt stat instanţa care judecă pricina sesiyeaya Ministerul afacerilor externe prin
încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite acte de procedură, la care MAE ia
legatura cu tara respectiva.
Instantele jud RM adreseaya delegatii instantelor jud straine in vederea efectuarii unor
acte de procedura in modul stabilit de legislat RM, acordurile si conventiile internationale
la care RM este parte.;
C. Incuviintarea Tranzactiei de Impacare(TI).
In cadrul pregat pricinii pt dezbater judiciare, judecatorul e obligat sa intreprinda masuri pt
incheierea tranzactiei de impacare intre parti. Insa judecatorul nu poate sa se pronunte
asupra solutiei care ar putea fi luata de catre instanta in urma neconfirmarii tranzact de
impacare.
Testul Nr. 17
Subiectul 1.Clasificarea actiunilor civile dupa scopul material juridic urmarit si dupa
scopul procesual.
1.1.Identificati categoriile actiunilor civile in functie de interesele cui se apara prin
exercitarea acestora.
Cea mai utila si raspindita clasificare a actiunilor civile este clasificarea procesual-
juridica,avind drept criteriu:obiectul actiunii,scopul urmarit de reclamant si natura solutiei
instantei.Contine categoriile de actiuni:
*actiuni civile de realizare a dreptului(cu putere executorie);
*actiuni civile de constatare a existentei sau inexistentei dreptului(de continuare);
*actiuni civile de transformare-avem un dr sb civil care dupa proces se modifica,apare sau
dispare.
1.2.Comparati particularitatile actiunii in realizare in raport cu actiunea in
constatare si transformare.
Actiunii in realizare ii este caracteristic faptul:nu se pune la indoiala existenta raportului
material litigios;are drept scop confirmarea existentei sau lipsei unui drept sau obligatii,a
raportului juridic dintre parti;in baza hotaririi se elibereaza titlul executoriu,avind loc
executarea silita a hotaririi.In raport cu actiunea in realizare,actiunea de constatare se
deosebeste prin particularitatile:se pune la indoiala existenta raportului material
litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv;in baza hotaririi nu se
elibereaza titlul executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.Deasemenea,actiunii
civile de transformare ii sunt specific particularitati care o individualizeaza prin
faptul:au ca scop aparitia,modificarea sau stingerea unor raporturi material-
juridice;modificarea sau stingerea unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in
50
baza hotaririi judecatoresti;adresarea in judecata cu actiuni de constituire este cauzata de
divergentele dintre parti; in baza hotaririi nu se elibereaza titlul executoriu,instant nu va
putea examina si solution astfel de actiuni decit daca legea prevede expres acest lucru;prin
hotarirea instantei nu se va confrima un raport preexistent,ci se va constitui o situatie
juridical noua. Se aseamana cu act. in realizare prin faptul ca nu se pune la indoiala
existent raportului material litigios.
1.3.Determinati argumentat felul actiunii civile dupa scopul procesual in urm pricini:
a)actiunea in revendicare unui bun mobil-actiune de constatare deoarece nu au niciodata
ca obiect constatarea unei stari de fapt. Actiunile în constatare sunt admisibile doar când
reclamantul nu are la îndemâna calea unei actiuni în realizarea dreptului.
b)actiunea cu privire la declararea nulitatii unui contract de donatie-actiune de constatare
deoarece se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant si pirit si actiunea de
constatare este negativa.
c)actiunea de anulare a adoptiei-actiune de transformare deoarece consecintele acestei
actiuni de transformare tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si
la crearea unor raporturi juridice noi intre parti.
Subiectul 2.Esenta si particularitatile procedurii speciale.Participanti la proces in
procedura speciala.
2.1.Definiti procedura speciala si identificati participantii la proces in proc.
Speciala.Procedura speciala reprezinta o procedura judiciara in cadrul careia se
examineaza pricini caracterizate prin lipsa litigiului de drept si prin aplicarea modalitatilor
special de aparare,in care instanta de judecata recunoaste existenta sau lipsa faptelor
juridice de care depinde aparitia,modificarea sau stingerea drepturilor personale sau
patrimoniale ale cetatenilor si organizatiilor,determina prezenta dreptului
incontestabil,stabileste statutul juridic al cetateanului sau al bunului.Partile procedurii
special sunt:petitionarul in calitate de cetateni si organizatii,ale caror interese sau drepturi
pot fi atinse nemijlocit prin hotarirea instantei de judecata.Deaemeane participa si
persoanele interesate(rudele petitionarului,organele
locative,financiare,notarul,organizatiile si intitutiile,etc).In pricina pentru emancipare
poate fi intenta minorul care a atins virsta de 16 ani;cererea de adoptie se depune de catre
cetatenii care o solicita si dispun de dreptul de-a adopta,pricina de incuviintare a
examinului psihiatric fara liberal consimtamint al persoanei poate fi intentata in instant de
judecata la cererea medicului psihiatru.
2.2.Comparati particularitatile procedurii special in raport cu procedurile
contencioase (in actiune civila,in contencios adm.)
a.pr speciala-necontencioasa
b.pr in actiune civila si in contencios adm-contencioasa
a.1 sg parte-petitionar,ceilalti implicate in process:pers interesate
b.2 parti:reclamant si pirit
a.lipsesc interesele contrare
b.interese contrare
a.-constarea unui fapt cu valoare juridical
-recunoasterea unui drept fara de care acesta nu poate fi exercitat
-determinarea statutului juridic a bunului/persoanei
51
b.lezarea dr sb civil prin act adm
nesolutionarea in termen a unui cereri
Esenta procedurii special este determinate de natura juridical a priciniilor ce constituie
obiectul acestei procedure,de scopurile dar si d emodalitatile prin care se realizeaza justitia
in procedura speciala.Procedura speciala se deosebeste de procedura contencioasa in
actiune civila si de cea in actiunea contenciosului administratic prin natura juridical a
priciniilor care constituie obiectul dezbaterilor judiciare.In procedurile juridice
contencioase(in actiune civila si administrative)se apara drepturile inculcate sau contestate
ale cetatenilor si organizatiilor.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)la examinarea pricinii in procedura speciala s-a constatat existent unui litigiu de
drept.-scoate cererea de pe rol, si explica petitionarului si persoanelor interesate ca
acestea sint in drept sa depuna o cerere de chemare in judecata in baza regulilor generale
in instant de judecata competent.
b)in cadrul procedurii de constatare a faptului acceptarii unei succesiuni si a locului ei
de deschidere,petitionarul solicita in vederea asigurarii actiunii,punerea sechestrului pe
bunurile care fac parte din masa succesorala.-judecatorul nu admite actiunea de
asigurare deoarece exista doar in contencios administrativ.
c)cererea a fost depusa de petitionar cu incalcarea conditiilor de forma si continut,cit si
fara achitarea taxei de stat.-nu se da curs cererii,se aplica reguli generale,se da termen.
Testul Nr. 18
Subiectul 1.Premisele de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati premisele dreptului la intentarea actiunii.Premisele -au
valoarea unor conditiide baza si care constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care
depind aparitia dreptului la intentarea actiunii.Premisele dreptului la intentarea actiunii
sint:
1.Competenta generala a instantelor judecatoresti;
2.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile sau a unei incheieri judecatoresti.
3.sa fie depusa de un organ/organizatie conform prev legale;
4.capacitatea de folosinta a reclamantului si piritului
1.2.Comparati particularitatile premiselor dreptului la intentarea actiunii in raport
cu conditiile dreptului la intentarea actiunii.Premisele si conditiile de exercitiu ale
actiunii civile supraenuntate poarta caracter general,fiind aplicabile in toate cazurile si
formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura
contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii
constituie temei de refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea
cesteia.In caz de absenta a unei premise de intentare a actiunii,instanta refuza in primirea
cererii sau inceteaza procesul pornit dind o incheiere motivate in acest sens si avind efect
imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in judecata intre aceleasi parti,cu
privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare
a actiunii,instanta restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate
cererea de pe rol adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea
52
de a se mai adresa in instant cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea
conditiilor necesare.
1.3.Indicati argumentat actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare
in judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)exista o incheiere judecatoreasca cu privire la un litigiu intre aceleasi parti,asupra
aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri prin care s-a dispus incetarea procesului in
legatura cu incheierea tranzactiei de impacare intre parti-judecatorul refuza sa
primeasca cererea de chemare in judecata.
b)instant de judecata sesizata nu este competent sa judece pricina-restituirea cererii de
chemare in judecata,printr-o incheiere motivate in care judecatorul indica instanta unde
trebuie sa se adreseze reclamantul.
c)in cererea de chemare in judecata nu este indicat domiciliul piritului-nu se da curs
cererii deoarece nu s-au respectat conditiile art 166(forma si cuprinsul cererii de chemare
in judecata).
Subiectul 2.Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica.
2.1.Descrieti conditiile de contatare a faptelor cu valoare juridica.
Instanţa judecătorească constată faptul cu valoare juridică enumerate exhaustiv in lege în
cazul în care:
a) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice: apariţia, modificarea
sau încetarea unor drepturi personale sau reale ale petiţionarului;
b) petiţionarul nu are o altă posibilitate de a obţine efectele recunoasterii;
c) trebuie sa lipseasca lititgiul de drept
2.2.Comparati procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica cu

actiunile civile de constatare a dreptului litigios. Procedura de constatare a faptelor care
au valoare juridica se evidentiaza prin particularitatile sale fata de actiunile civile de
constatare a dreptului litigios prin faptul ca contribuie la realizarea drepturilor cetatenilor
si organizatiilor de a obtine pensie, mostenire, restituirea daunei etc., instantele
judecatoresti isi iau obligatie sa curme incercarile unor persoane de a folosi ordinea
judiciara de constatare a faptelor in scopul obtinerii ilegale a privilegiilor si altor beneficii
patrimoniale. Primind cererile despre constatarea faptului de valoare juridica, judecatorul
verifica daca constatarea acestui fapt este de competenta instantei judecatoresti, daca
petitionarul are dreptul sa se adreseze cu o asemenea cerere in instanta judecatoreasca,
clarifica scopul constatarii faptului respectiv, cere de la petitionar probe scrise care ar
confirma imposibilitatea obtinerii sau restabilirii documentului care certifica faptul,
precum si probele necesare pentru pricina.Actiunea civila de constatare ii este caracteristiv
faptul ca se pune la indoiala existenta raportului material litigios;are drept scop exercitarea
coercitiva a dreptului subiectiv.Daca se cere confirmarea existentei unui raport
juridic,actiunea in constatare este pozitiva,de exemplu:constatarea
paternitatii,recunoasterea dreptului de ator,etc.Daca se cere constatarea lipsei unui raport
juridic intre reclamant si pirit.actiunea de constatare este negativa,de exemplu:constatarea
paternitatii,delararea nulitatii casatoriei,a unui testament sua contract.Deasemenea ,in baza
hotaririi in actiunea civila de constatare nu se elibereaza un titlu executoriu,ne avind loc
executarea silita a hotaririi.
53
2.3.Determinati argumetat actiunile judecatorului in urm situatii:
a)s-a stabilit ca petitionarul are o alta posibilitate de a obtine sau de a restabili
documentele care certifica faptul juridic a carui constatare o solicita-judecatorul va
restitui cerererea deoarece reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila
a litigiului pe cale extrajudiciara.
b)in cadrul examinarii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridica
,apare un litigiu de drept,care nu tine de competenta instantelor judecatoresti-(art
282 al.2.) Dacă, în cadrul examinării pricinii de constatare a unui fapt cu valoare juridică,
apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti,
instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială.
c)cererea de constatare a faptului de posesiunesi folosinta a unui bun imobil a fost
depusa de petitionar la instant judecatoreasca de la domiciliul sau-judecatorul va
restitui cererea deoarece cererea se depune la instant de la locul aflarii bunului-aceasta e
exceptia!
Testul Nr. 19
Subiectul1.Conditiile de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati conditiile dreptului la intentarea actiunii.
Conditiile de intentare a actiunii civile constituie acele imprejurari de fapt si de drept de
care depinde valorificarea dreptului la intentarea actiunii.Conditiile de exercitare a actiunii
civile sunt:
*respectarea regulilor cu privire la competent jurisdictionala;
*respectarea regulilor cu privire la capacitatea de exercitiu a drepturilor procesuale civile;
*respectarea regulilor cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata;
*respectarea regulilor cu privire la timbrarea cererii de chemare in judecata,adica la
achitarea taxei de stat.
*respectarea regulilor cu privire la formularea imputernicirilor reprezentantului.
1.2.Comparati particularitatile conditiilor dreptului la intentarea actiunii cu
premisele dreptului la intentarea actiunii.
Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta caracter
general,fiind aplicabile in toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni
civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura contenciosului adm,indiferent de natura
litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii constituie temei de refuz la primirea
cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de absenta a unei premise de
intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit dind o
incheiere motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua
chemare in judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi
temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare a actiunii,instanta restituie cererea
54
de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol adoptind o
incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in instant
cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Argumentati actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in
judecata se vor constata urmatoarele situatii:
a)sotul a inaintat o actiune de desfacerea casatoriei,cu consimtamintul sotiei,in timpul
sarcinii acesteia-judecatorul va da curs cererii si se va examina in sedinta de judecata.
b)in cerere nu sunt clar determinate pretentiile reclamantului- judecatorul nu da curs
cererii, si ii acorda un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
c)actiunea este intentata impotriva unui pirit-persoana juridica-lichidata déjà-judecatorul
refuza de-a primi cererea printr-o incheiere motivata.
Subiectul 2.Procedura de limitare in capacitate de exercitiu si declarare a
incapacitatii cetateanului.
2.1.Descrieti procedura de limitare a persoanei in capacitate de exercitiu si de
declarare a incapacitatii.
Procesul privind limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu din cauza consumului
abuziv de alcool sau consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope, prin care fapt
se agravează situaţia materială a familiei, poate fi pornit la cererea membrilor ei de
familie, a procurorului sau a organului de tutelă şi curatelă.
Procesul privind declararea incapacităţii persoanei din cauza unei tulburări psihice (boli
mintale sau deficienţe mintale) poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a rudelor
apropiate (părinţi, copii, fraţi, surori, bunei), indiferent de faptul că domiciliază ori nu în
comun cu aceasta, sau la solicitarea organului de tutelă şi curatelă, a instituţiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a procurorului.
2.2.Deduceti particularitatile procedurii de anulare a limitarii capacitatii de exercitiu

si de declararea a capacitatii de exercitiu.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut,instanţa
judecătorească, la cererea persoanei, a membrilor ei de familie sau a curatorului, a
organului de tutelă şi curatelă, a dispensarului de psihiatrie, intentează un proces şi
pronunţă o hotărîre prin care anulează limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu. În
temeiul acestei hotărîri, curatela instituită asupra persoanei se anulează.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instanţa, la
cererea tutorelui, a membrilor de familie a persoanei, a instituţiei de psihiatrie
(psihoneurologie), a organului de tutelă şi curatelă, a procurorului şi în baza raportului de
expertiză psihiatrică legală, porneşte un proces şi emite o hotărîre prin care declară
capabilă persoana însănătoşită. În temeiul acestei hotărîri, tutela instituită asupra
persoanei se anulează.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:

a)dupa intentarea procesului privind declararea unei persoane incapabile,instanta a
constatat ca persoana vizata nu este asistata in judecata de un avocat,pentru apararea
intereselor ei in proces:
judecatorul numeste un avocat din oficiu,care va dispune de imputernicirile unui
reprezentant legal.
55
b)persoana in a carei privinte este intentat un proces de declarare a incapacitatii se
eschiveaza in mod vadit de la expertiza de constatare a starii psihice:instant poate
pronunta,in sedinta de judecata,cu participarea medicului psihiatru,o incheiere privind
trimiterea fortata a persoanei la expertiza psihiatrica.
c)dupa intentarea procesului s-a constat ca a fost desfacuta casatoria petitionarei cu
persoana in privinta careia a cerut limitarea in capacitate de exercitiu:judecatorul nu-l
limiteaza in capacitate de exercitiu ca nu este temei si continua examinarea judecatii.
Testul Nr. 20
Subiectul nr. 1. Modalitati de aparare
1. Modalitatile de aparare
Modalitatile de aparare sunt:
- Inaintarea obiectiilor
- Actiunea reconventionala
Obiectiile impotriva actiunii sunt contraargumentele de fapt si de drept prin care piritul
combate pretentiile reclamantului. Ele pot fi procesuale si material.
Obiectiile procesuale sunt indreptate spre combaterea dreptului la intentarea actiunii,
piritul avand ca scop sa probeze ca procesul tb sa fie suspendat sau sa inceteze, ori
cererea sa fie scoasa de pe rol din cauza ca nu sunt respectate preisele sau conditiile
intentarii actiunii.
Obiectiile material sunt indrepatate spre combaterea dreptului la admiterea actiunii si
vizeaza temeiurile de fapt si de drept ale actiunii. Piritul afirma si incearca sa
dovedeasca ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate si nelegitime., adica
reclamantului nu-I apartin drepturile la care pretinde si dovezile prezentate sunt
insuficiente sau impertinente, iar normele juridice care se invoca nu sunt aplicarte sau
nterpretATe correct.
Actiunea reconventionala consta dinntr-o pretentie material-juridica separate a piritului
impotriva reclamantului ce urmeaza sa fie examinata concomitant cu actiunea
principal.
2. Comparati act reconventionala cu obiectiile

56
Act reconventionala Obiectiile (referinta)
- Are character incidental - are caracter obligatoriu
- Poate fi inaintata pana la finisarea - trebuie inaintata la etapa de pregatire a
examinarii cauzei in fond cauzei pt dezbateri judiciare
-
3. A) material, pt ca se specifica ca pe aceste norme se bazeaza pretentiile

B) procesual, prevazuta de cpc, art. 170
c) procesual, termenul de prescriptive , este prevazut de cpc, adica termenul de
inaintare a actiunii
Subiectul nr. 2. Drept de a declara apel

1. Elementele si instant
Obiectul –Toate hot pronuntate de judecatorii
-toate hot pronuntate de JCC in ordine generala la CA Chisinau
-incheierile care se ataca odata cu fondul
Obiect al apelului in general, este dispozitivul hotararii cuprinzand Solutia data de instant,
cu care nu este de accord apelantul. Sunt posibile totusi cazuri cand o parte este de accord
cu Solutia adoptata, dar nu este multumit de motivarea acesteia.
Subiectii.
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de
lege;
c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
+creditorii chirografari pe calea actiunei oblice in calitate de reprezentant al apelantului
(2) Persoana interesată care a renunţat expres la apel în privinţa unei hotărîri nu
mai are dreptul să declare apel.
Termenul-30 de zile de la pronuntarea dispozitivului hotarirei
2. Comparati apelul cu recursul

Apel Recurs impotriva deciziilor instantei de
apel
- Cale ordinara de atac - Cale extraordinara de atac
- Verfiica atat temeinicia,cat si - Verifica doar legalitatea hotararii
legalitatea hotararii atacate - -instanta competenta – curtea
- Instanta competenta – curtea de suprema de justitie
apel - Termen de declarare a recursului
- Termen de declarare a apelului- – 2 luni de la data pronuntarii
30 zile de la data pronuntarii deciziei integrale
dispozitivului hot - Nesuspensiva
- Suspensiva
57
3. A) cererea a fost depusa in afara termenului – nu este examinata cererea, dar
daca se intrunesc conditiile, prevazute la art.116, atunci are loc repunerea in termen
B) cererea va fi restituita, deoarece conform art. 71, 73 ale cpc, procurorul este in
drept sa exercite apel doar in cazurile intentate de el
c) daca cererea nu este motivata, instamta de apel nu o poate examina, dat fiind faptul ca
atunci cand apelantul are o nemultumire referitor la judecarea cauzei in prima instanta, si
vrea sa declara apel, atunci el trebuie sa dovedeasca.373(3)in cazul in care motivarea
apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi,instanta de apel se pronunta in
fond,numai in temeiul celor invocate in prima instanta.
Testul Nr. 21
Subiectul nr. 1. Actiunea reconventionala

1. Conditiile de exrcitare a actiunii reconventionale
Articolul 173. Condiţiile primirii acţiunii reconvenţionale
(1) Judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:
a) aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale;
[Art.173 al.(1), lit.a) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
c) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce
la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor;
d) acţiunea este înaintată în cadrul aceluiaşi litigiu între aceleaşi părţi.
[Art.173 al.(1), lit.d) introdisă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
art.814]
(2) Dacă, în cazurile menţionate la alin.(1) lit.a) şi c), se constată că numai acţiunea
principală poate fi judecată, instanţa o judecă separat.
2. Procedura
Actiunea reconventionala Referinta
Articolul 172. Intentarea acţiunii Articolul 186. Prezentarea de către pîrît
58
reconvenţionale a probelor şi referinţei
(1) Pînă la stabilirea termenului de (1) În cadrul pregătirii pricinii pentru
judecare a pricinii în şedinţă de dezbateri judiciare, judecătorul propune
judecată, pîrîtul este în drept să pîrîtului să prezinte în judecată în
intenteze împotriva reclamantului o termen probele necesare.
acţiune reconvenţională pentru a fi [Art.186 al.(1) modificat prin LP244-
judecată odată cu acţiunea iniţială. XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
Acţiunea reconvenţională poate fi art.814]
intentată şi pînă la finalizarea examinării (2) Depunerea referinţei este
pricinii în fond în cazul în care pîrîtul obligatorie. În cazul nedepunerii ei în
demonstrează că a fost în imposibilitatea termenul stabilit de instanţă, pricina
de a o intenta pînă la stabilirea poate fi examinată în baza materialelor
termenului de judecare a pricinii în anexate la dosar.
şedinţă de judecată. [Art.186 al.(2) în redacţia LP244-XVI
[Art.172 al.(1) în redacţia LP2-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06
din 07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.814]
art.121] (3) În referinţă se indică instanţa la
[Art.172 al.(1) modificat prin LP244- care se depune, numele sau denumirea
XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 reclamantului şi revendicările lui,
art.814] răspunsul la pretenţiile de fapt ale
(2) Intentarea acţiunii reconvenţionale acţiunii şi probele aduse împotriva
se face conform regulilor generale de fiecărei revendicări, alte date importante
intentare a acţiunii. pentru soluţionarea pricinii, precum şi
demersurile pîrîtului. În cazul mai
multor pîrîţi, se poate depune o singură
referinţă ori atîtea referinţe cîţi pîrîţi sînt
sau cîte grupuri de pîrîţi există. La
referinţă se anexează atîtea copii de pe
referinţe cîţi reclamanţi şi intervenienţi
există în proces. Pentru instanţa
judecătorească se anexează acelaşi
număr de copii certificate de pe
înscrisuri şi de pe alte documente pe
care se întemeiază referinţa.
(4) Judecătorul explică pîrîtului că
neprezentarea în termen a probelor şi a
referinţei nu împiedică soluţionarea
pricinii în baza materialelor din dosar.

3. Argumentati
A) Nu este conditie, pt ca chiar daca actiunea de desfacere a casatoriei si actiunea de
partajare a averii sunt in conexiune, judecarea lor simultana nu a r duce la o
solutionare justa si rapida a litigiilor
59
B) Este conditie de primire a cererii actiunii reconventionale, pt ca actiunea este
inaintata in cadrul aceluiasi litigiu, intre aceleasi parti, actiunile sint in conexiune,
iar judecarea lor simultana ar duce la o solutionare justa si rapida
C) DA, pt ca actiunea reconventionala urmareste compensarea pretentiei initiale
Subietul Nr. 2 . Temeiuri pentru Casare

1. Enumerati incalcarile ce duc la casare
-circumstantele importante pt solutionarea cauzei n-au fost constate si elucidate pe
deplin
-circums importante pt solutionarea pricinii,pe care prima isntanta le considera constate
n-au fost dovedite cu probe veridice si suficiente
-concluziile primei instante sunt in contradicite cu circumstantele pricinii
-normele de dr material sau procedural au fost inculcate sau aplicate eronat
2. Felurile aplicarii eronate a ormelor de drept material

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
3. A) daca instant a incalcat procedura de audiere a martorului, iar acest lucru se

atesta prin lipsa procesului verbal de audiere, apelul delarat se finiseaza cu casarea
hotararii primei instante
B) hotararea se modifica
c) hotararea semodifica, conf art 249 cpc
Testul Nr. 22
Subiectul 1. Asigurarea actiunii
1. Descrieti masurile de asigurare a actiunii
In conformitate cu alin (1) art 175 CPC, in vederea asigurarii actiunii, judecatorul sau
instanta este in drept:
 Sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului, inclusive pe cele
care se afla la alte personae
 Sa interzica piritului savarsirea anumitor acte
 Sa interzica altor personae savarsirea anumitor acte in privinta obiectului in litigiu,
inclusive transmiterea de bunuri catre pirit sau indeplinirea unor alte obligatii fata
de el
 Sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu, contestat de catre
debitor pe cale judiciara
 Sa suspende vanzarea bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de
ridicare a sechetrului de pe ele
2. Identificati procedura
60
Procedura asigurarii actiunii: se depune o cerere de asigrare a actiunii de catre
reclamant.
Articolul 177. Soluţionarea cererii de asigurare a acţiunii
Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau de instanţa care
examinează pricina chiar în ziua depunerii ei, fără a-l înştiinţa pe pîrît şi pe ceilalţi
participanţi la proces. Privitor la asigurarea acţiunii, judecătorul sau instanţa pronunţă o
încheiere.
Articolul 180. Anularea măsurilor de asigurare a acţiunii

(1) Măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate fi anulată din oficiu sau la cererea
pîrîtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat măsura de asigurare ori de
judecătorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.
(2) Anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii se soluţionează în şedinţă de
judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea
lor repetată însă nu împiedică examinarea problemei.
(3) În cazul respingerii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii se menţin
pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile
anterioare de asigurare îşi păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti.
(4) Despre anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, judecătorul sau instanţa
înştiinţează, după caz, organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.
Articolul 181. Atacarea încheierii de asigurare a acţiunii (CONTESTAREA)
(1) Încheierile de asigurare a acţiunii pot fi atacate cu recurs.
(2) Dacă încheierea de asigurare a acţiunii a fost emisă fără ştirea recurentului, termenul
de depunere a recursului se calculează din ziua în care persoana interesată a aflat despre
pronunţarea încheierii.
(3) Depunerea recursului împotriva încheierii de asigurare a acţiunii nu suspendă
executarea încheierii. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a
acţiunii sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspendă executarea
încheierii.
Articolul 179. Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii

printr-o altă formă
(1) La cererea participanţilor la proces, se admite substituirea unei forme de asigurare a
acţiunii printr-o altă formă.
(2) Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă se soluţionează în
şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de
judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei.
(3) În cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pîrîtul este în drept ca,
în locul măsurilor de asigurare luate, să depună pe contul de depozit al instanţei suma
cerută de reclamant.
3. A. conform art 177 CPC, actiunea insantei este legala. Sub acest aspect
incheierea pronunata de catre judecator nu va putea fi contestata
61
B. in conformitate cu art 176 CPC, alin (2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita
valorii revendicărilor din acţiune., astfel, sechestrarea bunului imobil care evalueaza 30
mii, este oarecum ilegala, in contextual in care, actiunea constituie doar 10 mii. Cu toate
acestea instant nu poate pune sechestru doar pe un perete, o camera din apartament.
C. inca nu stiu raspuns
Subiectul nr. 2. Rec tificarea hotararii

1. Metodele de corectare a hotaririi
A) Indreptarea erorilor material si de calcul evidente (art. 249 cpc) – se reduce la
corectarea greselilor in scrierea sumelor, pozitiei procesuale, etc., iar cele de calcul
evidente nu tb sa schimbe esenta hotaririi. Important este ca erorile material si de
calcul evidente sa nu afecteze esenta solutiei pronuntate prin hor judecat. O hot
judecat fara greseli material sau de calcul evidente este certa, nu produce confuzii in
procesul executarii si nu creaza disesnsiuni pt cei care urmeaza sa-si conformeze
conduit prescrierilor acesteia.
B) Explicarea hotaririi (art. 251 cpc) – se face atunbci cand nu este clar sensul,
extinderea sau aplicarea dispozitivului hot ori cand dispozitiile din hot sunt
contradictorii. Extinderea se face pt ca hot sa fie certa si neconditionata.
C) Emiterea hot suplimentare (art. 250 cpc) - (1) Instanţa care a pronunţat hotărîrea
poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre
suplimentară dacă:
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au
prezentat probe şi au dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce
urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să
se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor
sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.
(2) Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării
silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea
suplimentară, care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la
proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică
examinarea problemei.
(3) Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat.
(4) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri
suplimentare se supune recursului.
2. Temeiurile si procedura emiterii hot suplimentare – vezi mai sus
3. Argumentati modul
- Nu se aplica nici o metoda de corectare, deoarece nu este temei pt nici o metoda de
corectare a hot
- Se emite o hot suplimentara, dat fiind faptul ca etse temei pt aceasta, art. 250, alin
(1), lit. c cpc
- Se corecteaza eroarea materiala
62
63

Proces Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proces Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Testul Nr. 1................................................................................................................................................................................. 2

1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele

A. În partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea instantei de

B. Partea descriptivă a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va

3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele situatii:

3 Cum procedeaza instanta in cazul cind:

A)Reclamantul a renuntat la actiune-incheiere de incetare

B) Dupa retragerea completului de judecata in camera de deliberare s-a constatat

C)Pina la examinarea pricniii in fond piritul a ridiciat obiectii impotriva examinarii

1. Formulați definiția amînării procesului și nominalizați temeiurile de amînare

2. Evidențiați distincția dintre amînarea și suspendarea procesului

1. Expuneți noțiunea de încetarea a procesului și descrieți temeiurile care generează

2. Evidențiați distincția dintre efectele încetării procesului și scoaterii cererii

3. Cum va proceda instanta

a) Piritul a recunoscut actiunea-examinam cauza mai departe

B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor

c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta

II. Împuternicirile instanței de apel

Articolul 385. Împuternicirile instanţei de apel

(1) Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept:

a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;

b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe;

Pronunțarea unei noi hotărîri:

Remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță:

3. Cum va proceda instanta de APEL

a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele de

Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele

b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu

1. Definiți noțiunea de scoatere a cererii de pe rol și descrieți efectele scoaterii cererii

Articolul 268. Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol

2. Deduceți temeiurile scoaterii cererii de pe rol

Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol

3. Cum va proceda instanta:

a) Cererea a fost depusa de o persoana incapabila

B) S-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de

Articolul 43. Stramutarea pricinii

C) Reclamantul a renuntat la actiune-incheiere de incetare

Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului

Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului

II. Procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor instanței de

1. Descrieți procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor

(2) Asupra admisibilităţii recursului se decide fără citarea părţilor.

2. Deduceți motivat temeiurile inadmisibilității recursului

Articolul 433. Temeiurile inadmisibilităţii recursului

Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

3 Cum va proceda instanta de Recurs (SECTIUNEA II)

Articolul 433. Temeiurile inadmisibilitatii recursului

Articolul 440. Procedura examinarii admisibilitatii recursului

B) La depunerea cererii de recurs recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de

I. Suspendarea obligatorie a procesului. Temeiurile și procedura suspendării.

1. Definiți noțiunea de suspendare a procesului și descrieți felurile suspendării

În funcţie de natura împrejurărilor care o determină, suspendarea se clasifică în:

La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate

d) a dispus efectuarea unei expertize;

f) a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai

g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului;

2. Deduceți temeiurile de suspendare obligatorie a procesului

Articolul 260. Obligaţia instanţei de a suspenda procesul

(1) Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul:

b) pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces;

c) delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură;