Sunteți pe pagina 1din 3

MUDREA ION Grupa 5 15.02.

2022

TEST 3
Pentru examenul  la disciplina: Activitatea specială de investigaţii și alte activități
informative
1.Subiecţii care efectuează activitatea specială de investigaţii 
1.1 Relataţi despre competenţa subiecţilor care efectuează activitatea specială de
investigaţii 
Competența subictilor care efectuiază activitatea specială de investigație sunt: material,
teritorială, personal, generălă și special.
Competența material este determinate de către caracterul faptelor ilicite care constă
obiectul de investigații
Competentă materială a MAI in desfăsurarea ASI: în domeniul asigurării ordinii și
securității publice;pe linia frontierei de stat, combaterii criminalității organizate; precum
și pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
apărarea proprietăţii publice şi private.
Competența Materială CNA înși realizează ASI in prevenirea și combaterea corupției, a
actelor conexe corupției, a faptelor de comportament corupțional,125precum și în
domeniul recuperării bunurilor infracționale.
Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat realizează activităţi orientate spre depistarea,
prevenirea şi contracararea acţiunilor, care, conform legislaţiei, constituie sau ar putea
constitui riscuri sau ameninţări la adresa demnitarilor de stat.
Competența teritorială ASI este determinată de locul săvărșirii presupusei fapte penale și
de alte circumstanțe ce determină raza de activitate a unei subdiviziuni speciale.
Competența personală ASI este determinată de calitatea persoanei față de care sunt
exercitate atribuțiile prevăzute de lege.
Competența generală ASI este prevăzută de art.7 din Legea nr.59 din 29.03.2012.
Competența specială ASI presupune abilitatea organelor de a desfășura toate sau numai
anumite măsuri speciale de investigații
1.2 Determinaţi rolul conducătorului  subdiviziunilor specializate ale autorităţilor care
efectuează  activitatea  specială de investigaţii şi rolul procurorului.
Rolul conducătorului subdiviziunilor specializate ale autorităţilor care efectuează 
activitatea  specială de investigaţii conform art 8 din Legea cu privire la activitatea specială
de investigații are următoarele atribuții repartizează actele prin care se dispune efectuarea
măsurilor speciale de investigaţii, coordonează activitatea ofiţerilor de investigaţii din
subordine şi exercită controlul departamental asupra lor.
autorizează măsurile prevăzute la art. 18 alin. (1) pct. 3) şi exercită controlul asupra
executării lor.Poartă răspundere pentru organizarea activităţii şi pentru respectarea termenului
de efectuare a acesteia. În cazul efectuării activităţii speciale de investigaţii de către
conducătorul subdiviziunii specializate, asupra acestuia se răsfrîng drepturile şi obligaţiile
ofiţerului de investigaţii.În exercitarea funcţiilor administrative, conducătorul subdiviziunii
specializate  dă indicaţii care sînt obligatorii pentru ofiţerii de investigaţii. Rolul Procurorului
constă că procurorul autorizează măsurile speciale de investigaţii care, potrivit prezentei legi,
urmează a fi autorizate de procuror;coordonează sau conduce măsurile speciale de investigaţii
efectuate în cadrul unui proces penal pe care le-a autorizat sau asupra cărora a solicitat
autorizarea judecătorului de instrucţie;controlează legalitatea efectuării măsurilor speciale de
investigaţii, precum şi rezultatele măsurilor speciale de investigaţii pe care le-a autorizat sau
asupra cărora a solicitat autorizarea judecătorului de instrucţie;examinează contestaţiile
asupra legalităţii măsurilor speciale de investigaţii efectuate de ofiţerul de investigaţii;solicită
conducătorului subdiviziunii specializate desemnarea ofiţerilor de investigaţii în grupul de
ofiţeri de investigaţii;în cadrul urmăririi penale, solicită conducătorului subdiviziunii
specializate efectuarea de măsuri speciale de investigaţii concrete.

1.3 Apreciaţi statutul juridic al colaboratorilor confidenţiali prin prisma legislaţiei


naţionale.doctrinei şi jurisprudenţei CtEDO(C.Ludi c. Elveţiei ,1992;C.Teixeira de Castro
c. Portugaliei, 1998)
2. Urmărirea vizuală
2.1 Relatați despre felurile și formele urmăririi vizuale:
Felutile urmăririi vizuale sunt generale, speciale, obișnuită, deosebită.
Urmărirea generală constă în reținerea si dezarmarea criminalilor profisionisti în locurile
publice
Urmărirea special se efectuiaza asupra a unei sau mai multe persoane concrete în scopul
clarificarii unor circumstante.
Urmărirea obișnuită se consideră măsură în cadrul caruia persoana care o desfășoara nu își
schimbă înfățișarea
Urmărirea deosebită se efectuează prin folosirea machiajului, schimbare îmbracămintei, de
către persoana care o efectuează.
Formele urmăriirii vizuale sunt fizică, electronică și complexă
Urmărirea fizică exclude folosirea miloacelor tehnice de fotografiere, de imprimare video
și/sau de fixare sonoră a comportamentului persoanei supravegheate; în caz contrar, suntem
în prezența urmăririi electronice sau complexe și, respectiv, este necesară autorizarea
judecătorului de instrucție
2.2 Delimitați urmărirea vizuală de supravegherea domiciliului prin  mijloace tehnice ce
asigură înregistrarea.
2.3 Apreciați importanța și oprtunitatea folosirii rezultatelor urmăririi vizuale
Folosirea rezultatelor urmăririi vizuale sunt importante să oportune deoarece rezultatele sunt
folosite pentru a demonstra că faptuitorul a săvârșit infracțiunea si care sunt prezentate ca
probe judecătorului de instructie pentru a da mandat de reținere a făptuitorului. Fară aceste
rezultate care au fost obtinute in cadrul urmăriii vizuale multi infractori care au comis
infractiuni de coruptie terorism si altele ar fi la moment in libertate si aveau sa săvârseasca in
continuare infractiuni de coruptie terorism omor.

S-ar putea să vă placă și