Testarea nr.

1 Apărarea în cauze penale

Întrebarea nr.1
Pornind de la noțiunea dreptului la apărare care este un drept fundamental al omului
garantat de normele naționale cît și cele internaționale în vederea asigurării bănuitului
posibilitatea de a-și exercita apărarea prin toate metodele și mijloacele neinterzise de lege.
Astfel dreptul la apărare este un element esențial al procesului echitabil garantat de
prevederile art. 6 CEDO, în virtutea căruia, bănuitul trebuie să știe despre ce este bănuit, în
cel mai scurt timp după reținere, sau imediat după ce i s-a adus la cunoștință actul în baza
căruia persoana a fost reținută de ex : proces-verbal de reținere, ordonanță sau încheiere de
aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate, ordonanța de recunoaștere în
calitate de bănuit.
Este important de menționat garanția acuzatul, de a fi informat în prezența apărătorului
ales, sau care acordă AJGS, în limba pe care o înțelege, despre conținutul bănuielii, precum și
încadrarea juridică a faptelor infracționale este suspect. Renunțarea la apărător dacă este la
momentul reținerii, obligatoriu să fie prezent un apărător care acordă AJGS, care semnează
procesul-verbal.
Dreptul acuzatului la apărare în calitate de element al procesului echitabil, este să
primească de la persoana care o reține informații despre drepturil și obligațiile acestuia,
precum și obligația de a tăcea și a nu mărturisi împotriva sa (se consemnează în proces-verbal
de reținere sau ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit. De primi copii gratuit și fără
întîrziere, consultață juridică cu apărătorul confidențială nelimitată la timp și număr, pînă
la audierea acestuia etc.
Element specific după mine al procesului echitabil în vederea garantării dreptului
acuzatului este prezența la proces a acuzatului , de menționat că procesul poate să se
desfășoare în absența acestuia dar trebuie realizate toate posibilițățile privind citarea legală.
Alt drept după mine este, accesul la materialele cauzei regulă impusă de necesități
obiective ce ține de operativitatea actelor de urmărire penală, pentru respectarea demnității
persoanelor care fac obiectul actelor de umrărire penală, recent în RM a fost Hot CC din
23.09.21 care face obictul accesului la materialele cauzei a părții vătămate.
Motivarea hotărîrii altfel urmează condamnări la CEDO, prezumția nevinovăției,
dreptul de a interoga martori, accisibilitatea probelor etc.

Întrebarea nr. 2
Importanța stabilirii contactului psihologic cu acuzatul ( bănuitul, invinuitul, inculpatul,
dar și condamnatul de ce nu!), este un element primordial în vederea asigurării eficienței
apărării. Aici ne referim la însăși comunicarea între subiecți vizați dintre apărător și acuzat,
prin transmiterea unor informații cu scopul de a lămuri toate circumstanțele neclare clientului.
Asemenea factori psihologici antrenați într-o relație interpersonală sunt temperamentul și
caracterul de impact pentru a stabili contactul cu clientul nostru. Contactul psihologic
reprezintă eficientizarea comunicării dintre avocat și client, dar obiectivul final este
identificarea motivului și obținerea informațiilor relevante pentru soluționarea problemei cu
care se confruntă acuzatul.
Un rol important îl are spațiul de comunicare cu clientul, plasamentul la masă, poziția de
subordonare, de cooperare, comunicare etc. Pornind de la rolul și esența apărătorului care este
în primul rînd un sfătuitor al bănuitului, înv. , element cu caracter unilateral ce diferențiază de
funția procurorului sau organului de urmărire penală.
Importanța elementului psihologic reprezintă după mine un element emoțional, care se
bazează pe încredere dintre interlocutori și face eficient rezultatul, dar și munca avocatului. În
concluzie menționez că un avocat trebuie să fie un stăpîn al intervievării, puternic psihologic
și răbdător.

Întrebarea nr.3
O să mă refer doar la cele specifice după mine, nu la drepturie generale ale apărătorului în
proces penal.
Dreptul apărătorului de a cunoaște esența bănuielii în pribința bănuitului care este p-v de
reținere, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit, ordonanță sau încheiere de aplicare a
unei măsuri privative neprivative de libertate, spre deosebire de drepturile apărăorului
învinuitului fiin ordonanța de punere sub învinuire. Garanțiile procesule fiind normele de
drept naționale și internaționale care garantează dreptul apărătorului de a avea intrevederi cu
clientul său.
Apărătorul capătă un câmp larg de activitate și își exercită din plin atribuțiile sale în cursul
judecății, în principiu, la judecată, apărătorul poate exercita toate drepturile de care dispune
inculpatul, în afară de acelea a căror exercitare este strict personală de ex: de a face declarații,
dreptul de a avea ultimul cuvînd, este o deosebire.
O altă deosebire este că invinuitul trebuie să fie adus imedial in fața unui judecător, și să
fie judecat într-un termen rezonabil sau eliberat în cel mai scurt timp dreptul apărătorului fiind
exercitat prin asistarea acestuia, de asemenea să acorde asistență juridică confidențial.
Dreptul apărătorului de a lua cunoștință cu materialele cauzei trimise în instanța de
judecată pentru confirmarea arestării sale, ceea ce nu este specific dreptului apărătorului
baănuitului, cu unele excepție dacă procurorul consideră ca nu poate fi afectată ancheta.
De asista la luarea ultimului cuvînd al inculpatului ceea ce nu este specific banuitului.
Dreptul apărătorului de a lua cunoștință cu materialele și probele prezentate de către
procuror îmtreună cu demersul sau recursul cu privire la aplicarea , prelungirea revocarea,
înlocuirea msurii procesuale de constrangere, dreptul de a ataca aceste hotariri inainte de a fi
trimite judecătorului de instructie sau instantei de judecată.
Dreptul apărătorului de a se expune în instanța de judecată referitor la cererile și
propunerile altor părti in proces, precum si la chestiunile solutionate de instanța de judecată.