PRIVIND EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR MANAGERIALE

SPECIFICE FUNCȚIEI DE GREFIER-ŞEF LA

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA VATRA DORNEI

Candidat,
Grefier Asoltanei Ionela Ancuța
 Cuprins

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

MINISTERULUI PUBLIC..........................................................................3
II. PARTICULARITĂŢI PRIVIND EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR
MANAGERIALE SPECIFICE FUNCŢIEI DE GREFIER ŞEF................5
1. Locul şi rolul funcţiei de grefier şef......................................................5
2. Aspecte și abilități manageriale specifice funcţiei de grefier şef........6
3. Atribuţiile grefierului şef.......................................................................8
4. Conduita etică a grefierului şef.............................................................9
III.PREZENTAREA PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA
VATRA DORNEI.......................................................................................12
1. Prezentare generală a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra
Dornei......................................................................................................12
2. Prezentarea datelor statistice care reflectă volumul de activitate al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei...................................13
3. Disfuncționalitățile întâlnite la nivelul parchetului în activitatea
grefierilor și soluții propuse pentru remedierea acestora........................14
IV. OBIECTIVE PROPUSE PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII
MANAGERIALE......................................................................................15
CONCLUZII..............................................................................................20
BIBLIOGRAFIE........................................................................................22

2
I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA MINISTERULUI
PUBLIC.

Ministerul Public este definit în Constituția României, în Titlul III, Capitolul

VI (art. 124 – 134), intitulat ”Autoritatea judecătorească”. Legea fundamentală
statuează că, alături de instanțe, Ministerul Public este parte componentă a autorității
judecătorești. Atribuțiile Ministerului Public în ansamblul arhitectural al statului sunt
precizate în art. 131 din Constituție, intitulat ”Rolul Ministerului Public”:
1. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale
societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile
cetăţenilor.
2. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în
parchete, în condiţiile legii.
3. Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii.
Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii,
imparţialităţii şi controlului ierarhic.
a) Ori de câte ori sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a acţiona în
vederea protejării unui interes public, procurorul trebuie să acţioneze în modul şi prin
mijloacele prevăzute de lege.
Procurorul nu poate acţiona decât în limitele competenţei sale, prin mijloacele
şi în cazurile stabilite prin dispoziţiile legale. Cu alte cuvinte, îşi exercită atribuţiile
numai în temeiul legii. Misiunea specifică de esenţă a Ministerului Public este
asigurarea respectării legii.
b) Potrivit principiului imparțialității, în spiritul prevederilor art.16 din
Constituție care statuează că "Nimeni nu este mai presus de lege", procurorul, în
calitatea sa de reprezentant al întregii societăţi, de apărător al ordinii de drept, al
drepturilor şi Iibertăţilor cetăţenilor, are obligaţia să-şi exercite atribuțiile cu
obiectivitate, indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenența sa social
politică.
3
 Procurorul trebuie să vegheze ca organele Ia a căror activitate participă sau a
căror activitate o supraveghează, să aplice legea fără discriminare.
c) Subordonarea ierarhică, un alt principiu al activității Ministerului Public, se
concretizează în aceea că procurorii din fiecare parchet sunt subordonați
conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului
parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.
Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt
obligatorii pentru procurorii din subordine, dar în instanţă procurorul de şedinţă este
liber să prezinte concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit Iegii, ţinând
seama de probele administrate în cauză.
Desigur că procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre
atribuţiile procurorilor din subordine şi să suspende ori să infirme actele şi
dispoziţiile acestora dacă sunt contrare legii.
În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de
lege.
Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi şi îşi
exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii
instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate
se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-
procurorul parchetului.
La judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi
desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de grefieri şefi.

4
 II. PARTICULARITĂŢI PRIVIND EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR
MANAGERIALE SPECIFICE FUNCŢIEI DE GREFIER ŞEF

1. Locul şi rolul funcţiei de grefier şef

Activitatea de management ce revine grefierului-şef al unui parchet are ca scop

motivarea şi determinarea personalului din subordine de a-şi îndeplini atribuţiile
specifice funcţiei pe care o ocupă, de a identifica, propune şi adopta soluţii, de a
repartiza eficient personalul şi de a folosi mijloacele tehnice din dotare în condiţii
corespunzătoare.
Cunoaşterea conţinutului funcţiilor managementului specific parchetelor
constituie o premisă importantă pentru însuşirea şi utilizarea eficientă a sistemelor,
metodelor şi tehnicilor de management.
În cadrul parchetelor, actul managerial se înfăptuieşte conform normelor
generale de management, care trebuie adaptate la particularităţile sistemului
Ministerului Public.
Ocuparea unei funcţii de conducere în cadrul unui parchet presupune aptitudini
manageriale, profesionalism, o conduită morală ireproşabilă pentru a fi un exemplu
demn de urmat pentru grefierii din subordine, dar şi în considerarea faptului că „a
conduce" înseamnă a fi răspunzător de munca celorlalţi.
Pentru a fi un bun manager, grefierul şef trebuie să ştie că managementul are
în vedere valorificarea talentelor oamenilor şi că orice fisură în management
înseamnă o irosire de talente, un rău social cu implicaţii multiple şi profunde asupra
oamenilor.
Prin atribuţiile prevăzute de legi şi regulamente, grefierul şef asigură sprijin
material prim-procurorului, concretizat în principal prin organizarea şi ţinerea
evidenţelor curente, precum şi prin asigurarea unei bune colaborări între categoriile
de personal din cadrul parchetului .
Activitatea grefierului şef se desfăşoară în cadrul compartimentului de grefă,
fiind responsabil în faţa prim-procurorului în ceea ce priveşte activitatea de grefă

5
propriu-zisă, în raport cu cantitatea şi calitatea muncii sale, precum şi cu progresele
realizate în activitatea sa.

2. Aspecte și abilități manageriale specifice funcţiei de grefier şef.

Elaborarea unui model de management trebuie să vizeze o împărţire corectă a

atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor după o prealabilă şi profundă analiză
a situaţiei particularizate. Ea trebuie să ţină seama de ştiinţa managementului ce oferă
principii general valabile care trebuie însă adaptate specificului activităţii. Astfel, şi
în cazul managementului unităţilor de parchet, întâlnim fazele procesului de
management, atributele prevăzute de legi şi regulamente, pentru fiecare funcţie de
conducere circumscriindu-se, prin natura activităţii şi scopul urmărit uneia dintre cele
trei faze clasice:
-în faza previzională se stabilesc obiectivele activităţii parchetului în corelaţie
cu strategia elaborată pentru sistemul judiciar;
-în faza operativă, în cadrul funcţiei de organizare, coordonare şi antrenare a
personalului se adoptă şi se implementează deciziile privind activitatea parchetului şi
se asigură mobilizarea şi manipularea personalului din subordine.
-în faza postoperativă, căreia îi corespunde funcţia de control-reglare,
performanţele parchetului sunt măsurate şi comparate cu rezultatele obţinute într-o
perioadă de referinţă şi se identifică deficienţele şi cauzele de producere a acestora.
Activitatea de conducere se defineşte ca o activitate complexă ce are drept
scop eficientizarea eforturilor oamenilor în procesul muncii.
Exigenţele conducerii compartimentului grefă din cadrul parchetului impun
cunoaşterea principiilor, regulilor şi metodelor elaborate de ştiinţa conducerii,
capacităţi şi aptitudini organizatorice, echilibru, previziune, adaptabilitate, capacitatea
de a lua decizii şi de a-şi asuma responsabilităţi.
Aptitudinile unui conducător se subscriu „inteligenţei emoţionale”, respectiv
capacităţii de a recunoaşte propriile emoţii şi sentimente şi pe cele ale celorlalţi, de a
motiva şi de a face un bun management al impulsurilor noastre spontane, cât şi al
celor apărute în relaţiile cu ceilalţi.
6
 În raporturile dintre grefierul-şef şi structura din care face parte, primul
trebuie să fie prezent în unitate nu ca executant, ci din punct de vedere conceptual şi
organizatoric, dând aplicabilitate principiului răspunderii personale. El trebuie să
cunoască bine realităţile şi, pornind de la acestea, să ia măsurile necesare pentru
îmbunătăţirea activităţii pe toate planurile, să fie orientat, în sensul de a şti, în orice
moment, în ce stadiu se află, să fie preocupat pentru găsirea metodelor noi de lucru,
care să uşureze munca şi să reducă stresul.
Comunicarea permanentă cu ceilalţi grefieri şi restul personalului,
cunoaşterea şi evaluarea corectă a realităţilor din cadrul unităţii, stabilirea cu claritate
şi realism a obiectivelor şi mijloacelor prin care pot fi atinse, contribuie în mod
decisiv la îmbunătăţirea echilibrului, ca obiectiv major şi primordial al activităţii, şi
creează premisele pentru îmbunătăţirea activităţii.
Relaţia internă dintre grefierul şef şi colegii săi vizează în special o atitudine
comună de respect între ei şi faţă de lege, dorinţă de autodepăşire şi de performanţă.
Trebuie evitat autoritarismul, asigurându-se o bună comunicare şi deschidere faţă de
opinii şi idei pertinente.
Elaborarea unei structuri organizaţionale sau a unui plan managerial trebuie să
tindă întotdeauna la o împărţire corectă a atribuţiilor, a responsabilităţilor şi a
competenţelor şi să se fundamenteze pe calităţile şi profilul psihologic al
personalului, pe volumul şi specificul activităţii.
Numai cunoaşterea personalului, înţelegerea comportamentului indivizilor în
instituţie şi utilizarea stilului managerial adecvat fiecărei persoane pot conduce la
stabilirea abordării potrivite pentru crearea unei relaţii de comunicare şi încredere, la
obţinerea informaţiilor necesare în vederea determinării locului şi rolului potrivit
fiecărui membru al instituţiei, la aplicarea unei strategii optime, care să conducă la
coeziunea colectivului, la crearea unui mediu de lucru armonios şi familial, cu
respectarea ierarhiei atribuţiilor şi reponsabilităţilor şi, implicit, la obţinerea celor mai
bune rezultate din partea personalului parchetului .
Astfel, grefierul-şef trebuie să posede o serie de calităţi personale şi
profesionale adecvate funcţiei pe care o deţine în cadrul parchetului, ca de exemplu:
7
inteligenţă, memorie, capacitate de concentrare, spirit de observaţie, cunoştinţe
juridice, sociologice, abilităţi de analiză şi sinteză în abordarea problemelor,
capacitate rapidă de decizie, abilităţi pentru a sprijini lucrul în echipă şi rezolvarea
conflictelor, dorinţă de autoperfecţionare şi nu în ultimul rând asumarea
responsabilităţii, nu numai pentru propriile fapte ci şi pentru acţiunile subordonaţilor.
Capacitatea de a conduce în echipă (în practică impunându-se recent tipul de
management participativ ca fiind cea mai eficace şi adaptată manieră de a pune în
practică scopurile fixate) implică o strânsă colaborare cu subordonaţii, de aceea
managerul trebuie să îmbine calităţile personale cu cele ale colectivului serviciului.

3. Atribuţiile grefierului şef

Atribuţiile grefierului şef al parchetului de pe lângă judecătorie sunt stabilite

în Regulamentul de ordine interioară al parchetelor , precum şi de unele din
prevederile Legii 304/2004 privind organizarea judiciară – republicată şi Legea
567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, după cum urmează:
a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi
propune primului procuror măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
b) primeşte corespondenţa adresată unităţii, o verifică şi o prezintă conducătorului
unităţii ;
c) conform rezoluţiei prim procurorului, predă lucrările repartizate personalului
unităţii, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;
d) din dispoziţia prim procurorului, înregistrează lucrările în registrele de
specialitate ale parchetului;
e) ţine la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează primul
procuror asupra respectării acestora;
f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă,
consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;

8
 g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi
evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;
h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a
acestor operaţiuni de îndată;
i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire,
înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;
j) asigură utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor,
imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa unităţii;
k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte
materiale unitate şi propune dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;
l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru
dactilografiere sau tehnoredactare;
m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului
arhivistic;
n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau
serviciului, conform prevederilor legale;
o) ţine la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de
prezenţă, şi ia măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii
drepturilor salariale;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducătorul unităţii;
q) răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor.

4. Conduita etică a grefierului şef.

Conduita etică a grefierului şef, ca de altfel a întregului personal auxiliar de

specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei este esenţială
pentru calitatea justiţiei din România, pentru transparenţa, imparţialitatea şi
independenţa actului de justiţie.
„A-ţi respecta profesia înseamnă a te respecta pe tine însuţi, respectându-i pe
ceilalţi”
9
 Grefierul şef trebuie să posede o serie de capacităţi profesionale, cum ar fi:
abilităţi de exprimare în scris şi oral, abilităţi de analiză şi sinteză în abordarea
problemelor, abilităţi în administrarea timpului de lucru, acurateţe, deschidere şi
abilitate de învăţare, abilităţi pentru a sprijini lucrul în echipă şi rezolvarea
conflictelor.

Pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, grefierul şef

trebuie să dea dovadă de o bună pregătire profesională şi să manifeste o preocupare
permanentă pentru perfecţionarea acesteia, dând dovadă de competenţă, seriozitate,
celeritate, imparţialitate şi diligenţă, fiind obligat să se abţină de la orice faptă care ar
putea aduce prejudicii justiţiabililor ori prestigiului justiţiei.
Pe durata desfăşurării programului de lucru, îşi va dedica întreaga energie
rezolvării problemelor şi responsabilităţilor funcţiei cu bună-credinţă şi cu loialitate
faţă de instituţia pe care o serveşte.
Grefierul şef are obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor de care
ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Prin activitatea pe care o
desfăşoară zilnic, are acces la informaţii şi date confidenţiale, pe care are obligaţia de
a nu le divulga nici unei persoane neautorizate, pentru nici un motiv. Aceste
informaţii pot fi utilizate numai în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu. O
categorie importantă de date confidenţiale o reprezintă lucrările ce conţin informaţii
secrete de stat sau de serviciu. Grefierul şef are avizul de a lucra cu astfel de
documente şi, cu atât mai mult, confidenţialitatea acestora trebuie respectată.
De asemenea, exercitarea atribuţiilor de serviciu de către grefierul şef nu
trebuie să constituie, sub nici o formă, iniţierea de încercări de a intra în posesia unor
informaţii pe care nu este îndreptăţit să le cunoască.
Dacă asupra grefierului se fac încercări în a-l determina să încalce în orice fel
caracterul confidenţial al lucrărilor, acesta va raporta fapta imediat autorităţii
corespunzătoare. De asemenea nu va face sau nu va încerca să facă uz de poziţia sa
oficială pentru a obţine beneficii, pentru sine sau pentru altă persoană.

10
 Imparţialitatea, respectul, obiectivitatea şi atitudinea echidistantă trebuie să
fie caracteristicile activităţii desfăşurate de grefierul şef. Prin limbajul folosit şi prin
conduita sa, acesta nu va da dovadă de părtinire sau prejudecăţi pe criterii de religie,
rasă naţionalitate, sex, statut social, economic, politic, cultural, faţă de persoanele cu
care intră în contact în calitate oficială.
De asemenea, are îndatorirea de a se abţine ori de către ori se află într-unul
din cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
În îndeplinirea responsabilităţilor sale profesionale, grefierul şef va evita
conflictele de interese, iar atunci când apar si obiectivismul sau imparţialitatea
acestuia în îndeplinirea sarcinilor sale profesionale sunt influenţate sau afectate acesta
trebuie să se abţină de la orice atitudine care l-ar putea face vulnerabil.
În activitatea sa, grefierul şef nu va primi, pretinde sau accepta să primească
nici un fel de cadou, favoare, serviciu, credit, ospitalitate, gratuitate, reducere sau
orice alte bunuri de valoare în baza unei înţelegeri, fie explicită sau implicită, dacă se
poate presupune în mod rezonabil că, scopul major al donatorului este acela de a-l
influenţa pe acesta în exercitarea responsabilităţilor sale oficiale.
Grefierului şef nu-i este permis a încheia contracte personale, prin persoane
interpuse ori ca mandatar cu sistemul judecătoresc, pentru furnizarea de servicii,
materiale, echipament, fiindu-i interzis să îşi exprime orice fel de opinii sau să
comenteze public, fie în presă, fie în cadrul unor emisiuni radio ori de televiziune, cu
privire la legalitatea unor măsuri întreprinse de parchet, prin reprezentanţii săi, în
dosare soluţionate sau aflate în lucru ori în cauze despre care a luat la cunoştinţă.
Grefierul şef îşi va îndeplini responsabilităţile în mod politicos şi amabil,
având o atitudine lipsită de aroganţă în relaţiile cu justiţiabilii, dar şi cu procurorii,
colegii, avocaţii, experţii şi alte persoane. Totodată, acordarea de consultanţă juridică
sau recomandarea, nominală, de avocaţi, experţi, notari, persoane interesate, sunt
interzise.
Grefierul şef nu va modifica, falsifica, distruge, deforma, antedata sau omite
să înregistreze intrările de lucrări în registru. De asemenea, are datoria de a folosi şi
păstra bunurile care i-au fost încredinţate pentru exercitarea profesiei.
11
 În relaţiile cu colegii trebuie să dea dovada de respect şi bună-credinţă,
probitatea profesională şi morală a acestora nefiind un motiv de comentarii. De
asemenea, grefierul şef trebuie să aibă o ţinută decentă, sobră şi îngrijită, care să
impună respect şi bună-cuviinţă din partea celor cu care intră în relaţiile oficiale.

III.PREZENTAREA PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA

VATRA DORNEI

1. Prezentare generală a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei

Parchetul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea pe lângă Judecătoria Vatra

Dornei - instanţă de fond şi se află în circumscripţia Parchetului de pe lângă
Tribunalul Suceava, respectiv a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava,
fiind una din cele șase unităţi locale de parchet din judeţ, alături de Parchetul de pe
lângă Judecătoria Suceava, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, Parchetul de
pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Parchetul de pe lângă Judecătoria
Fălticeni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului.
Ca parte componentă a Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria
Vatra Dornei reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, fiind independent în relaţiile cu
instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
Activitatea sa se desfăşoară sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile
legii şi este guvernată de principiile legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
Potrivit legii de organizare judiciară, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra
Dornei este condus de un prim procuror iar personalul este compus din procurori,
personal auxiliar de specialitate şi personal conex.
Schema de personal a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei
cuprinde 6 posturi dintre care 3 de procurori, 2 posturi personal auxiliar de
specialitate și 1 post personal conex (conducător auto).

12
 Din punct de vedere tehnico-economic, unitatea este dotată cu echipament IT şi
este integrată în sistemul serviciilor de comunicare WAN şi în sistemul ECRIS, având
actualizată baza de date legislativă şi de jurisprudenţă asigurate prin programul LEX
EXPERT.
La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei funcţionează
următoarele compartimente auxiliare de specialitate : registratura, grefa, arhiva,
biroul de informare şi relaţii publice. Grefa, registratura şi arhiva efectuează
operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea
actelor, păstrarea registrelor necesare bunei desfăşurări a activităţii judiciare a
parchetului .
Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit
dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public .
Acest birou asigură legăturile parchetului cu publicul şi cu mijloacele de
comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare în
condiţiile legii .

2. Prezentarea datelor statistice care reflectă volumul de activitate al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei

Conform Raportului privind starea justiţiei pentru anul 2018 pentru Parchetul
de pe lângă Tribunalul Suceava, în anul 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Vatra Dornei erau în curs de soluționare un total de 2503 cauze, dintre care 12 se
aflau în urmărire proprie la procuror, iar 2491 se aflau în supravegherea procurorilor
de caz.
Din datele statistice, se constată că în anul 2018 au fost soluţionate un număr
de 968 cauze, din care 123 de rechizitorii, fiind trimiși în judecată un număr de 128
inculpați, iar față de 4 dintre aceștia a fost luată măsura preventivă a arestului
prevenit/ arestului la domiciliu.
Renunțarea la urmărirea penală s-a dispus într-un număr de 85 cauze penale
în care au fost cercetați 76 de suspecți și inculpați.
Soluția de clasarea a fost dispusă într-un număr de 766 dosare.
13
 În cursul aceluiaşi an, erau în lucru un număr de 659 lucrări vizând plângerile,
memoriile, și diverse sesizări adresate acestei unități de parchet, fiind soluționate un
număr de 369 de plângeri, petiții și memorii, iar un număr de 62 de lucrări au fost
trimise spre competentă soluţionare altor organe.

3. Disfuncționalitățile întâlnite la nivelul parchetului în activitatea grefierilor și

soluții propuse pentru remedierea acestora

Principalele disfuncționalităţi întâlnite la nivelul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Vatra Dornei sunt următoarele:
- lipsa unui echilibru între activitățile desfășurate de către grefieri;
- lipsa de preocupare şi implicare a personalului în anumite sectoare de
activitate;
- lipsa grefierului arhivar;
- spațiul insuficient destinat depozitării lucrărilor unității;
- erorile apărute în aplicaţia Ecris odată cu actualizarea programului.
- modificările legislative, inclusiv intrarea în vigoare a noilor coduri, care au
dus la creşterea activității din cadrul compatimentului grefă, schema de personal
rămânând aceeaşi.

Soluții propuse:
- crearea unei atmosfere competitive la locul de muncă, prin motivarea
personalului. Grefierul-șef trebuie să știe că activitatea corect îndeplinită ușurează
activitățile subsecvente. Acesta este un exemplu de motivare a personalului pentru
îndeplinirea la timp, corect și complet a actului pe care trebuie să-l îndeplinească;
- oamenii trebuie puși în valoare și trebuie apreciați atunci când activitatea lor
este ireproșabilă, impecabilă;
- în aplicarea principiului qui potest plus, potest minus, grefierul-șef trebuie să
ajute efectiv atunci când împrejurările reclamă acest lucru: de exemplu: în situațiile în

14
care un compartimet este supraaglomerat, grefierul-șef trebuie să se implice activ,
degrevând activitatea.
- volumul mare de muncă reclamă și disponibilitatea de a lucra peste orele de
muncă, mai ales atunci când ne aflăm la sfârșit de an, când volumul de activitate
creşte semnificativ.

IV. OBIECTIVE PROPUSE PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII

MANAGERIALE

Personalul auxiliar de specialitate care își desfășoară atribuțiile în cadrul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei are un rol deosebit de important în

îndeplinirea cu celeritate a activităților din sectorul justiției. Trebuie subliniat faptul

că întocmirea corectă și la timp a lucrărilor aflate în curs de soluționare este necesară

în munca magistraților pentru soluționarea în condiții optime a acestora.

Volumul de muncă este tot mai mare și poate de cele mai multe ori copleșitor.

În plus, grefierii se confruntă cu o multitudine de perturbări de factură externă, venite

de la magistrați, colegi, lucrători de poliție, toți adresându-le concomitent câte o

solicitare care trebuie rezolvată, uneori cu prioritate. Mai mult decât atât, este posibil

să apară și situații de criză (calculatorul sau imprimanta se defectează ori a intervenit

o pană de curent, lipsă toner). În vederea evitării unor astfel de situații, consider că

planificarea pentru o anumită perioadă de timp ajută la utilizarea timpului cât mai

eficient posibil, păstrând un termen în plus, pentru evenimentele neașteptate și

reducerea stresului produs de volumul copleșitor de muncă.

În munca de grefier, de cele mai multe ori, totul pare să aibă prioritate. De

fiecare dată când trebuie îndeplinită o sarcină este necesară renunțarea în mod
15
automat la orice altceva s-ar putea face în același timp. Este util să se aibă în vedere,

atunci când se stabilesc prioritățile, care activitate este cea mai importantă și dacă

merită să fie desfășurată exact în acel moment. Odată luată decizia, trebuie urmărite

care sunt obiectivele de realizat în perioada imediat următoare și care sunt cele care

au prioritate.

În vederea evitării supraaglomerării unora dintre grefierii din cadrul unității de

parchet, apreciez că trebuie să se țină cont de repartizarea echitabilă a sarcinilor

acestora, altfel existând riscul de blocare sau întârziere în realizarea obiectivelor

propuse. Pentru evitarea unor astfel de situații, este esențial să fie promovat și pus în

practică lucrul în echipă, ținându-se cont de aptitudinile fiecăruia dintre grefieri, în

raport cu gradul de complexitate și timpul necesar efectuării activităților.

Opinez că grefierul șef trebuie să aibă capacitatea de a comunica și a lucra cu

grefierii din colectivul pe care îl coordonează în vederea asigurării armoniei sociale.

Comunicarea cu atenție și respect total, necondiționat, coparticipând la autoanaliza

problemelor grefierilor are următoarele efecte : înnobilează conduitele interpersonale

(felul în care grefierii se implică și se ajută reciproc), desăvârșesc relațiile de

comunicare, contribuie la relaxarea grefierilor, la eliberarea lor de anumite tensiuni

psihologice, oferă suport moral, psihologic celor care au nevoie de acesta.

Apreciez că funcția de grefier șef înseamnă vigilență permanentă privind

propriul comportament și, uneori, lupta cu monotonia rutinei și, deși nu este atât de

simplu, trebuie făcute eforturi susținute pe drumul eficienței spre succes.

16
 Sunt de părere că grefierii trebuie să își îmbunătățească constant cunoștințele

juridice, acest aspect conducând spre o activitate calitativă. Pregătirea profesională

poate fi îmbunătățită individual, aceasta fiind o obligație a celor care lucrează în

sistemul judiciar, dar și prin participarea la cursuri de specializare. Trebuie găsită o

soluție pentru adaptarea la evoluțiile sociale și stabilirea permanentă a unui echilibru,

date fiind dispozițiile legale supuse frecvent modificărilor și a numeroaselor reforme

care au impact asupra justiției.

Pregătirea profesională a unui grefier nu trebuie să privească doar de

cunoştinţelor de legislaţie, ci trebuie să aibă în vedere şi dezvoltarea abilităţilor non-

juridice (deontologie, comunicare).

Sunt conştientă că şi de activitatea mea depinde ca Parchetul de pe lângă

Judecătoria Vatra Dornei să fie eficient.
Pentru ca acest lucru să fie realizabil, îmi propun, fără ca enumerarea să fie
exhaustivă, următoarele:
a. Pe termen scurt
1. Controlul continuu, preventiv şi corectiv a modului în care se duc la
îndeplinire obligaţiile de serviciu de către grefierii din subordine, în
vederea îmbunătăţirii activităţii şi înlăturării unor erori sau prevenirea lor
Se va realiza prin fundamentarea deciziilor după consultarea directă a
grefierului din subordine, consultarea periodică, în funcţie de problematică, atât a
factorilor decizionali cât şi a celor de execuţie în luarea deciziilor, crearea unui climat
de muncă deschis, favorabil dezvoltării personalităţii angajaţilor unităţii.
2. Dezvoltarea în rândul colegilor grefieri a ideii că sunt o echipă, lucru care
va conduce la creşterea performanţelor acestora
Promovarea unui management flexibil, consultativ, eficient, implică în acelaşi
timp asigurarea unui management corespunzător de relaţii publice, în care o

17
preocupare de bază trebuie să fie reprezentată de comunicarea cu justiţiabilii, de
tratarea cu respect şi interes a problemelor acestora.
Promovarea unui management de tip participativ presupune din partea
grefierului-şef manifestarea capacităţii de lucru în echipă.
Spiritul deschis, receptivitatea la sugestiile celorlalţi, nu trebuie să îl determine
pe grefierul-şef să renunţe la abordarea pe care o consideră corectă, chiar dacă ceilalţi
nu sunt de acord, la a-şi apăra principiile şi ideile, chiar dacă ceilalţi le resping şi la a
face sugestii, chiar dacă ceilalţi trebuie convinşi că are dreptate.
b. Termen mediu
1. Identificarea şi previzionarea unor factori de care depinde buna
desfăşurare a activităţii parchetului
2. Dezvoltarea motivaţiei şi formarea unei atitudini pozitive faţă de profesie,
a receptivităţii şi responsabilităţii faţă de schimbările inovatoare din
sistemul judiciar
3. Îmbogăţirea cunoştinţelor juridice fundamentale necesare îndeplinirii
sarcinilor ce-i revin grefierului şi actualizarea acestora pe măsura evoluţiei
legislaţiei şi a schimbării practicii judiciare;
Potrivit Legii nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize
Criminalistice grefierii au obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă
de pregătire profesională continuă, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri.
Formarea continuă se desfăşoară sub formă de seminarii, sesiuni de pregătire,
conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate.
Creşterea nivelului de pregătire a personalului auxiliar de specialitate se va
realiza prin propunerea unor tematici în programele de formare profesională continuă
descentralizată care să vizeze aspecte practice ale activităţii lor şi care să îi stimuleze
la discuţii interactive.
c. Pe termen lung

18
 1. Perfecţionarea şi actualizarea planului de învăţământ în funcţie de
necesităţile formării profesionale a personalului auxiliar, generat de
evoluţia profesiilor din acest domeniu;
În vederea desfăşurării unei bune activităţi este prioritară preocuparea
personalului auxiliar al parchetelor să studieze legislaţia în vigoare, actele normative
noi, precum şi normele de drept comunitar.

La implementarea planului de management voi avea în vedere atât folosirea

experienţei dobândite în cursul celor 3 ani de activitate în calitate de grefier în cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism –Biroul
Teritorial Botoșani (ianuarie 2017-prezent), cât şi capacitatea de adaptare la situaţii
sau sisteme funcţionale noi. Provenind din interiorul sistemului am ajuns să cunosc
atât modul în care funcţionează , implicarea fiecăruia, factorii care îi motivează pe
fiecare în parte. Am reuşit să conştientizez necesitatea unei bune organizări a
activităţii, asigurării unui climat deschis al comunicării şi a unei atmosfere de
coeziune şi echilibru, care să conducă la obţinerea performanţelor de către fiecare
grefier în parte.

Un sprijin în exercitarea activității specifice pe care urmează să o desfășor o va

constitui și experiența acumulată în urma participării la cele 2 seminarii organizate de
Școala Națională de Grefieri, respectiv „Drept procesual penal. ECRIS.
Comunicare si deontologie" organizat la Centrul de Pregatire Sovata 10-13 iunie
2019 și „Drept procesual penal. Registratură. Ecris" desfășurat la Centrul de
Pregătire Bârlad, în perioada 14-17 martie 2017.

CONCLUZII

19
 În urma activităţilor desfăşurate în cadrul Direcția de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism –Biroul Teritorial
Botoșani, consider că am calităţile necesare pentru îndeplinirea funcţiei de grefier-şef
deoarece am o bună pregătire profesională, sunt capabilă să lucrez rapid prin abordări
punctuale ale problemelor, fără a neglija detalii relevante, am spirit de echipă şi spirit
organizatoric (acesta l-am dobândit, în primul rând, prin organizarea propriilor
activităţi).
Deşi încă de la numirea în funcţia de grefier, m-am confruntat cu un volum
foarte mare de activitate în cadrul acestui parchet (aducând la zi situația în programul
Ecris, prin introducerea dosarelor rămase neînregistrate încă din anul 2014), datorită
posturilor vacante, am dobândit cu uşurinţă abilităţi specifice funcţiei, realizând în
mod corect şi la timp sarcinile, dovedind rezistenţă la stres.
De asemenea, având în vedere specificul activității Direcției de Investigare
a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism , nu de puține ori am
participat alături de procurori la audieri prelungite, care se finalizau a doua zi, în jurul
orelor 05:00-07:00, cultivându-mi în acest fel capacitatea la efort prelungit.
Sunt receptivă la nou, manifest iniţiativă şi implicare, acord sprijin
membrilor colectivului, caut metode de eficientizare a activităţii desfăşurate, inclusiv
prin valorificarea cunoştinţelor de operare pe calculator (Word, Exel), am o bună
relaţie cu colegii şi procurorii din cadrul unităţii precum şi cu conducerea acesteia.
Ca şi grefier-şef îmi propun să-mi îmbunătăţesc continuu cunoştinţele
teoretice şi practice, să cunosc foarte bine unde trebuie înaintate dosarele şi lucrările,
în ce registre şi formulare statistice se evidenţiază, să am o evidenţă clară a lucrărilor,
o circulaţie optimă a acestora între compartimentul de grefă şi procuror, între
instituţia parchetului şi alte instituţii sau justiţiabili, astfel încât, în orice moment, să
se poată identifica instituţia căreia i-a fost înaintată o lucrare sau persoana căreia i-a
fost repartizată lucrarea respectivă, stadiul soluţionării acesteia şi orice alte date care
interesează, toate acestea fiind necesare pentru o informare corectă a conducerii
unităţii asupra situaţiei poziţiilor neînchise din registre, cauzelor infirmate, achitări,

20
restituiri şi netrimiteri în judecată pentru a fi analizate în vederea luării măsurilor ce
se impun pentru îmbunătăţirea indicatorilor de calitate.
Consider că unele dificiultăți în gestionarea relațiilor dintre grefierii cu
funcții de execuție și grefierul-șef, existente vremelnic, pot fi rezolvate fără
periclitarea activității parchetului, prin luarea în considerare ca funcția de grefier-șef
să fie ocupată de o persoană care, anterior, a desfășurat activitatea pe care consideră
că o poate manageria. Aceasta nu este o condiție sine qua non însă, cunoscând
specificul activității desfășurate, dificultățile întâlnite pot fi rezolvate în timp util.
În viitor îmi propun să fiu permanent activă şi implicată în creşterea
performanţelor şi ajutarea personalului auxiliar din subordine să devină mai talentat
şi mai oportun.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare;
2. Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea si al personalului
care funcţioneaza în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu
modificările ulterioare;

21
3. Ordinul ministrului justiţiei privind aprobarea regulamentului de ordine
interioară a parchetelor nr.2632/C/30.07.2014, cu modificările si completările
ulterioare;
4. Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor.

5. Anca Călin, Măria Solomon, Manualul grefierului din cadrul parchetelor,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008;
6. Cornelia Irina Prisăcariu, Elemente de comunicare şi particularităţile
managementului în parchete. Suport de curs;
7. D.Constantin, Repere actuale privind activitatea grefierului;
8. E. Burduş, Gh. Căprărescu, Fundamentele managementului organizaţiei, Ed.
Economică, Bucureşti, 1999.

22
23