Structura și funcționarea

Procuraturii. Reglementarea
profesiei de procuror, personal al
procuraturii.
NATALITA.GAVRILENCO@GM
AIL.COM
 • - să definească noţiunea de procuratură;
• - să caracterizeze trăsăturile și sarcinile esenţiale ale activităţii
procuraturii;

Voi fi capabil • - să clasifice organele procuraturii;

• - să stabilească importanţa activităţii procuraturii în vederea

să: edificării unui stat de drept;

• - să identifice activitatea corectă a procuraturii prin prisma
principiilor de organizare a acesteia
• - să identifice cazurile de abatere disciplinară a procurorilor și
sancțiunile aplicabile pentru aceste cazuri
 LEGE Nr. 3din 25-02-2016
cu privire la Procuratură
, republicată în 2021

Bibliografie
LEGE Nr. 199din 16-07-2010
cu privire la statutul persoanelor
cu
funcţii de demnitate publică
Codul de procedură penală
Procuratura
• Procuratura este o instituție
publică autonomă în cadrul
autorității judecătorești care, în
procedurile penale și în alte
proceduri prevăzute de lege,
contribuie la respectarea ordinii de
drept, efectuarea justiției, apărarea
drepturilor și intereselor legitime
ale persoanei și ale societății.
Procurorul
• Procurorul este persoana cu
funcție de demnitate publică care
exercită atribuțiile Procuraturii,
prevăzute de Constituție, de
prezenta lege, de alte acte
legislative și de tratatele
internaționale la care Republica
Moldova este parte, și este numit în
această funcție în modul prevăzut
de prezenta lege.
 procuror – persoană oficială numită, în modul stabilit de lege,
pentru a conduce sau a exercita urmărirea penală şi a
reprezenta în judecată învinuirea în numele statului;

Cod de
procedură
penală procuror ierarhic superior – procurorul-șef al procuraturii
teritoriale, adjunctul (adjuncţii) procurorului-șef al
procuraturii teritoriale, procurorul-șef al procuraturii
specializate, adjunctul (adjuncţii) procurorului-şef al
procuraturii specializate, procurorii-şefi ai subdiviziunilor
Procuraturii Generale, adjuncţii Procurorului General,
Procurorul General, conform ierarhiei stabilite de prezentul
cod;
 Funcţiile de demnitate publică se instituie în temeiul actelor
emise de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova şi de
Guvern, în limitele competenţei lor, stabilite de Constituţie şi
de alte legi.

Funcţia de Funcţia de demnitate publică este o funcţie publică ce se

demnitate publică ocupă prin mandat obţinut direct, în urma alegerilor, sau
indirect, prin numire în condiţiile legii.

Procuror General, adjunct al

Procurorului General,
Demnitarii sînt persoane care exercită funcţii de demnitate
procurori de toate nivelurile
publică în temeiul Constituţiei, al prezentei legi şi al altor acte
legislative.
 Principiile de organizare și de activitate a
Procuraturii și a procurorului
• Procuratura își desfășoară activitatea în conformitate cu legea.
• Organizarea și activitatea Procuraturii sînt transparente și presupun
garantarea accesului societății și al mijloacelor de informare în masă la
informațiile despre această instituție, cu excepțiile prevăzute de lege și
cu asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal.
• http://procuratura.md/md/newslst/
Procuratura este independentă de
puterile legislativă, executivă și
judecătorească, de orice partid
politic sau organizaţie social-
politică, precum și de oricare alte
instituții, organizații sau persoane.
Imixtiunea în activitatea Procuraturii
este interzisă. Procuratura
cooperează cu alte autorități pentru
realizarea funcțiilor prevăzute de
prezenta lege.
Procurorul își desfășoară
activitatea în baza principiilor
legalității, imparțialității,
rezonabilității, integrității și
independenței procesuale, care îi
oferă posibilitatea de a lua în
mod independent și unipersonal
decizii în cauzele pe care le
gestionează.
 •În condițiile prevederilor art. 13 din prezenta lege și ale Codului de
procedură penală, activitatea procurorului poate fi supusă controlului
din partea procurorului ierarhic superior și a instanței judecătorești.
•Procurorul este obligat, prin întreaga sa activitate, să asigure
supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor,
egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic
nediscriminatoriu pentru toți participanţii la procedurile judiciare
indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul de etică al
procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
Funcțiile Procuraturii
b) organizează, conduce și
a) conduce și exercită urmărirea
controlează activitatea organelor
penală și reprezintă învinuirea în
de urmărire penală în cadrul
instanța de judecată;
procesului penal;
f) asigură asistența juridică
e) pornește, examinează și
internațională în materie penală și
participă la judecarea cauzelor
colaborarea internațională în
contravenționale;
domeniul său de activitate;
j) în cazul neînceperii sau al
i) aplică măsurile de protecție a
încetării urmăririi penale, în
martorilor, a victimelor
condițiile legii, intentează
infracțiunii și a altor participanți
acțiunea civilă și participă la
la procesul penal;
examinarea acesteia;
d) efectuează, inclusiv din oficiu,
c) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării
controlul asupra respectării legislației privind înregistrarea
legislației privind activitatea sesizărilor despre săvîrşirea sau
specială de investigații; pregătirea săvîrşirii unor
infracţiuni;
h) prezintă propuneri privind
g) participă la implementarea
perfecționarea legislației și
unitară a politicii naționale și
participă la elaborarea de acte
internaționale a statului în materie
normative în domeniul său de
penală;
activitate;
k) exercită controlul privind
respectarea legilor în aplicarea
măsurilor de protecție a l) examinează cereri și petiții
martorilor, a victimelor conform competenței.
infracțiunii și a altor participanți
la procesul penal;
STRUCTURA PROCURATURII
Competenţa Procuraturii Anticorupţie
• Procuratura Anticorupţie exercită urmărirea penală în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 181 1, 1812, 2421, 2422, 324–329, 332–335 din Codul penal şi în cazul
infracţiunilor comise cu folosirea situaţiei de serviciu, prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal:
• 1) dacă au fost săvîrşite de:
• a) persoane cu funcţii de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și comunelor, consilierilor locali ai
satelor și comunelor;
• b) funcţionari publici de conducere de nivel superior;
• c) ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţii;
• d) avocaţi;
• e) executori judecătorești;
• f) administratori autorizați;
• g) persoane ce reprezintă conducerea întreprinderilor de stat și a societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;
• h) persoane ce reprezintă conducerea băncilor comerciale;
• i) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, alte persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Statului Major General al
Forţelor Armate, precum şi de persoane care dețin gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;
• 2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă şi altor foloase, pretinse, promise, acceptate,
oferite, date sau primite, depăşesc 5000 de unităţi convenţionale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracţiune depăşeşte 50000 de unităţi convenţionale;
• 3) dacă valoarea finanţării, resurselor administrative, a donaţiilor, alocaţiilor de la bugetul de stat şi/sau mijloacelor din fondul electoral utilizate la săvîrşirea infracţiunii
depăşeşte 5000 de unităţi convenţionale – în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 181 2din Codul penal.
• (2) Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție.
 Competenţa Procuraturii pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale

• Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul:
• a) infracţiunilor cu caracter terorist în sensul art. 134 11din Codul penal;
• b) infracțiunilor prevăzute la art. 135–144, art. 166 1alin. (3) și (4), art. 283, 284, 295–295 2, 337–346 din Codul penal;

• c) infracţiunilor prevăzute la art. 244, 248, 2481, 2482, 249, 259–2611din Codul
penal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor, a drepturilor de import sau a prejudiciului
cauzat prin infracţiune depăşeşte valoarea de 50000 de unităţi convenţionale;
• d) infracţiunilor săvîrşite de un grup criminal organizat în sensul art. 46 din Codul penal, al infracțiunilor deosebit de grave și
excepțional de grave, cu excepția celor menționate la art. 270 1alin. (1) din prezentul cod;
• e) infracțiunilor săvîrșite de o organizaţie (asociație) criminală în sensul art. 47 din Codul penal.
• (2) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care
urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competenţa pe întreg teritoriul Republicii Moldova, menționate la
art. 266, 268 și 2692 din prezentul cod.
• (3) Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită sau conduce urmărirea penală în cauzele
transmise acesteia de către Procurorul General.
Completează tabelul

Competențele procuraturilor
Procuratura Generală Procuraturile specializate Procuraturile teritoriale
 Răspunde la întrebări:

1. Cine este procurorul?

Vezi video 2. Enumere cel puțin 3 atreibuții ale

AICI procurorului
Ce este un rechizitoriu?

Poate interveni într-un proces civil?

Argumentează
 a) să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii Moldova
și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;

b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii;

c) să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor

sale;

d) să respecte regulile deontologice ale procurorilor și să se abțină de la fapte care ar discredita imaginea
Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror;

e) să își perfecționeze în mod continuu abilitățile profesionale;

Obligațiile f) să depună anual o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu este ofițer de investigații,
inclusiv sub acoperire, sau informator, sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de

procurorului
investigații;
g) să depună, în condițiile legii, declaraţia de avere și interese personale;

h) să informeze procurorul ierarhic superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu încălcarea legii,
precum și despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese ce poate să apară;

i) să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și faptele de comportament corupțional
care i-au devenit cunoscute;

j) să întreprindă măsuri în vederea denunțării și înregistrării tuturor încălcărilor de lege care i-au devenit
cunoscute în exercițiul funcției sau în afara exercițiului funcției;

k) să respecte regimul secretului de stat, precum și al altor informații cu acces limitat care i-au devenit
cunoscute în exercițiul funcției.
Drepturile procurorului

• În cadrul procedurilor penale sau contravenționale, are acces liber în localurile instituțiilor
publice, ale agenților economici, ale altor persoane juridice;
• inițiază proceduri disciplinare pentru încălcările de lege, pentru neîndeplinirea sau
îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor în cadrul procedurilor penale de către ofițerii de
urmărire penală, lucrătorii organelor de constatare, lucrătorii organelor care exercită activitatea
specială de investigații, precum și de către lucrătorii responsabili de înregistrarea sesizărilor;
• asocierea în organizații profesionale sau în alte organizații care au drept scop reprezentarea și
protejarea intereselor profesionale;
• accesul liber la dosarul său personal și la datele sale personale din alte acte ținute în cadrul
Procuraturii;
• informarea cu privire la toate deciziile Procuraturii și ale organelor de autoadministrare a
procurorilor care îl vizează.
 Funcția de procuror este incompatibilă cu
orice altă funcție publică sau privată, precum
și cu alte activități remunerate sau
neremunerate.

Incompatibilități
Prin derogare de la prevederile alin. (1),
procurorul poate desfășura activități didactice
și științifice. Regulile privind cumulul
funcției cu aceste activități se stabilesc de
către Consiliul Superior al Procurorilor.
Interdicții
• să facă parte din partide sau din formațiuni politice, să desfășoare ori să participe la activități cu caracter politic, să exprime sau să-și
manifeste în orice mod convingerile politice în exercitarea atribuțiilor sale;
• să participe la greve;
• să participe la instrumentarea sau examinarea cauzelor în cazul în care intră sub incidență de recuzare;
• să facă declarații publice cu privire la cauze pe care nu le instrumentează sau cu privire la cauze pe care le gestionează, dacă acest
lucru ar putea încălca prezumția nevinovăției, dreptul la viața privată al oricărei persoane sau ar putea afecta urmărirea penală;
• să fie ofițer de investigații, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorități care efectuează activitatea specială de
investigații;
• să desfășoare o activitate de întreprinzător sau o activitate comercială direct ori prin persoane interpuse;
• să fie arbitru în instanțele arbitrale;
• să acorde consultații scrise sau verbale în chestiuni litigioase, inclusiv în situația în care cauza respectivă este examinată de un alt
organ al Procuraturii decît acela în cadrul căruia își exercită funcția, cu excepția consultațiilor acordate soțului/soției, copiilor sau părinților,
nici să îndeplinească vreo altă activitate care, potrivit legii, este efectuată de avocat;
• să dețină calitatea de membru în organul de conducere, de administrare sau de control al unei societăți comerciale, inclusiv într-o
bancă sau într-o altă instituție de credit;
• să dețină funcția de procuror în subordinea nemijlocită a soțului său/soției sale, a persoanelor cu care este înrudit prin sînge sau
adopție (părinți, copii, frați, surori, bunici, nepoți, unchi, mătuși) sau a persoanelor cu care este înrudit prin afinitate (cumnat, cumnată,
socru, soacră, ginere, noră).
 În ședințele de judecată, procurorul este
obligat să poarte mantie.

Ținuta
vestimentară Statul asigură gratuit procurorului ținuta
vestimentară corespunzătoare.

Modelul mantiei și însemnele distinctive se

stabilesc prin regulament aprobat de
Consiliul Superior al Procurorilor.
Creează o
schemă
conceptuală /
Poți utiliza: https://coggle.it/
broșură în care
vei demonstra
pașii de Poți utiliza:
accedere la https://www.canva.com/
funcția de
procuror