Cuprins

1. Alegerea motorului electric și calculul cinematic al mecanismului de

acționare.
1.1 Alegerea motorului electric
1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al MA.
2 Calculul angrenajului cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati ale
reductorului.
2.1 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile
în treapta a I-a
2.2 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile
în treapta a II-a
3 Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
3.1 Calculul de dimensionare
3.2. Calculul de verificare
4. Calculul arborilor
4.1 Calculul de predimensionare.
4.2 .Alegerea rulmenților
4.3. Calculul asamblarilor prin pene longitudinale
5. Calculul elementelor corpului reductorului
6. Calculul arborilor
1. Alegerea motorului electric și calculul cinematic al mecanismului de acționare.

1.1 Alegerea motorului electric

1.1.1 Determinăm puterea necesară a organului de lucru (OL) din cadrul maşinii proiectate Pol,
[kW]:

𝑃𝑖𝑒ș = 𝐹𝑡∙𝑣

unde Ft este forţa de tracţiune OL, Ft =5.5 [kN];

v – viteza liniară a OL, vol =0.45 [ m/s]
𝑚
𝑃𝑖𝑒ș = 5. 5𝑘𝑁·0. 45 𝑠
= 2, 375 [𝑘𝑊]

1.1.2 Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare (MA), :

,
unde

- randamentul transmisiei prin curea trapezoidală,

acceptăm = 0,95;

- randamentul angrenajului reductorului ( reductor cu roţi dinţate cilindrice),

acceptăm =0,97;

- randamentul unei perechi de rulmenţi, acceptăm ;

- randamentul lanț, acceptăm hlanț = 0,93

η𝑚𝑒𝑐 = 0. 95∙0. 9∙0. 93∙0, 99 = 0. 78
𝑛𝑒𝑐
1.1.3 Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric (ME) 𝑃𝑚𝑒 , :
𝑛𝑒 𝑃𝑖𝑒𝑠 2.475
𝑃𝑚𝑒𝑐 = η𝑚𝑒𝑐
= 0.78
= 3. 17 [𝑘𝑊]
1.1.4 Calculul vitezei unghiulare a conveierului la iesire
2𝑣 3 2∙0.45 3 −1
ω𝑖𝑒𝑠 = 𝐷
• 10 = 400
• 10 = 2. 25 𝑠
ω𝑖𝑒𝑠∙30 2.25∙30 1
η𝑖𝑒𝑠 = π
= 3.14
= 21. 49 𝑚𝑖𝑛
1.1.5 Calculul prealabil al raportului de transmitere a mecanismului
𝑈𝑚𝑒𝑐 = 𝑈𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 • 𝑈𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟·𝑈𝑙𝑎𝑛ț = 2∙12. 6·2 = 50. 4
ω𝑚𝑒𝑐 = ω𝑖𝑒𝑠 • 𝑈𝑚𝑒𝑐 = 2. 25∙50. 4 = 113, 4
𝑛𝑚𝑒𝑐 = 𝑛𝑖𝑒𝑠 • 𝑈𝑚𝑒𝑐 = 21. 49∙50, 4 = 1083, 09
Tabelul 1.1 – Alegerea conform catalogului a motorului electric.
Caracteristica tehnica

Modelul ME
 Puterea nominala Turatia nominala
[kW] [min-1]

112MA6/955 3 955

1.2 Determinarea şi distribuirea raportului total de transmitere al MA.

1.2.1 Calculul vitezelor reale a arborelui motor electric.

π∙𝑛𝑚𝑒𝑐 3.14∙955 −1
ω𝑚𝑒 = 30
= 30
= 99. 95 𝑠
1.2.2 Calculul raportului de transmitere real al mecanismului de actionare.
ω𝑚𝑒 99,95
𝑈𝑚𝑟𝑒𝑎𝑙 = ω𝑖𝑒𝑠𝑖𝑟𝑒
= 2.25
= 44, 42

1.2.3 Distribuirea raportului de transmisie total intre transmisii

Recalcularea raportului de transmitere al transmisiei prin lanț
𝑈𝑚𝑐 𝑟𝑒𝑎𝑙 44,42
𝑈𝑙𝑎𝑛ț = 𝑈𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟·𝑈𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎
= 12,6∙2
= 1, 76

Valorile definitive ale rapoartelor de transmitere:

𝑈𝑚𝑒𝑐.𝑟𝑒𝑎𝑙 = 44, 42
𝑈𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 = 2
𝑈𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟 = 12. 6
𝑈𝐼 = 3. 15
𝑈𝐼𝐼 = 4
𝑈𝑙𝑎𝑛ț = 1, 76

Consecutivitatea legăturii mecanismului de acţionare conform schemei

Ar cinematice.
Parametrul bo
re
 Motor electric→Transmitere prin curea→reductor(tr I,trII)→cuplaj →organ de lucru

me 𝑃𝑛𝑜𝑚 = 𝑃𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠 = 3, 17𝑘𝑊

I
𝑃1 = 𝑃𝑛𝑜𝑚 · hcurea · hrulm =·2,98
Puterea
P,[kW] II 𝑃2 = 𝑃1·h1 · hrulm =·2,86
III 𝑃3 = 𝑃2·h2 · hrulm =·2,74
ieșir 𝑃𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒 = 𝑃3·hlanț · hrulm =·2,52
e
me
π𝑛𝑚𝑒
hme = 955 ω𝑚𝑒 = 30
= 99, 95
Vi
tez
a I 𝑛𝑚𝑒
Tur 𝑛1 = = 477, 5 π𝑛1 3,14 ·477,5
un 𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 ω1 = = = 49, 97
aţia 30 30
gh
n,[ II
iul 𝑛1
min 𝑛2 = = 151, 58 π𝑛2 3,14 ·151,58
-1 ar 𝑢1 ω2 = = = 15, 86
] 30 30
ă
III 𝑛2 π𝑛3 3,14 ·37,89
ω, 𝑛3 = 𝑢2
= 37, 89 ω3 = = = 3, 96
30 30
[s-
1
] ieșir
𝑛3 π 𝑛𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒
e 𝑛𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒 = = 21, 52 ω𝑖𝑒ț𝑖𝑟𝑒 = = 2,25
𝑈𝑙𝑎𝑛ț 30

me 3
𝑃𝑛𝑜𝑚 ·10 3,101 ·10
3
𝑇𝑚𝑒 = ω𝑚𝑒
= 99,95
= 31, 71

I 𝑃1 ·10
3
2,92 ·10
3
Momentul 𝑇1 = ω1
= 49,97
= 59, 63
de tosiune
II 𝑃2 ·10
3
2,81 ·10
3
𝑇2 = = = 180, 32
T, [Nm] ω2 1,47

III 𝑃3 ·10
3
2,71 ·10
3
𝑇3 = ω3
= 0,36
= 691, 91
ieșir 𝑃𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒 ·10
3
5,367 ·10
3

e 𝑇𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒 = ω𝑖𝑒ș𝑖𝑟𝑒
= 1,47
= 1120
2 Calculul angrenajului cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati ale reductorului.

2.1 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile în treapta a I-a.

2.1.1 Alegerea materialului, roţilor dinţate, a durităţii şi tratamentului termic.
Alegerea materialului, tratamentului termic şi a duritătii perechii de roţi care angrenează, poate fi
efectuată conform recomandărilor din [1, tab. 3.2, pag. 18], iar proprietăţile mecanice ale
materialului ales - [1, tab. 3.3, pag. 19]
✔ Conform acestor recomandări alegem marca oţelului pentru fabricarea pinionului şi roţii
dinţate – oţel 40X, duritatea - ≤ 350 HB1
Determinăm duritatea medie a dinţilor pinionului şi roţii dinţate:
HB1med=(HBmin + HBmax)/2 = (269+302)/2 = 285,5;
2.1.2 Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru roata dintata [σ]H2, [N/mm2 ]
[σ]H2 =1,8 HB2med +67 = 1,8 ∙ 285,5 +67 = 580,0 [ N/mm2];
Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere roata dintata [σ]F2, [ N/mm2 ]
roată -[σ]F2 =1,03 HB2med = 1,03 285,5 =294,065≈295 [ N/mm2];

2.1.3 Determinăm distanţa dintre axe ,[mm]:

,
unde:
;
T2 = 180,32

[σ]H2 =580 MPa

;
𝐾𝐻β = 1, 016;
3 1.01*180.30
𝑎1 = 430(3. 15 + 1) 2 2 = 107. 07≈112[mm].
0.25*3.15 *[580]
Conform şirului de numere normale acceptăm 𝑎𝑤 = 112[mm].
2.1.4 Determinarea latimii coroanei dintate
𝑏2 = 𝑏1 + 5 = 28 + 5 = 33
𝑏1 = ψ𝑏𝑎1 = 0, 25∙112 =28
2.1.5 Determinarea modulului angrenajului
𝑚1 = (0, 01.. 0, 02) • 𝑎1 = 1, 12…2, 24 ≈1. 68

2.1.6 Determinarea unghiului de inclinare a dintilor :

2.1.7 Determinăm numărul sumar :

2∙𝑎1∙𝑐𝑜𝑠β𝑚𝑖𝑛 2∙112∙𝑐𝑜𝑠14,47°
𝑍Σ = 𝑚1
= 2
= 107 [dinti].
Acceptăm 𝑍Σ=107[dinţi].
2.1.8 Precizăm valoarea reală a unghiului de înclinare a dinţilor:

.
2.1.9 Determinăm numărul de dinţi ai pinionului, și ai roţii dinţate,

107 =26[dinti].
3.15+1
Acceptăm z1= 26[dinţi].
107-26=81[dinti]
Acceptăm z2= 81 [dinti].
2.1.10 Verificarea raportului de transmitere
𝑧2 9281
𝑈𝑓 = 𝑧1
= 2926
= 3, 11
Eroarea relativa
𝑈𝐼−𝑈𝑓 3,15−3,11
∆𝑈 = 𝑈𝑓
= 3,11
* 100 = 1. 23%
2.1.11 Calculul parametrilor geometrici ai rotilor
Diametrele de divizare

26*2 =54.73mm
𝑐𝑜𝑠18.19

81*2
𝑐𝑜𝑠18.19
= 170. 52𝑚𝑚
Diametrele exterioare
54.75+2*2=58.75mm

170.52+2*2=174.52mm
Diametrele interioare
54.73-2.5*2=49.73mm

170.52-2.5*2=165.52mm
 Figura 2.1 – Parametri de bază ai angrenajului cu roţi dinţate cilindrice
2.1.12 Determinarea vitezei liniare în angrenaj și stabilirea gradului de precizie.
π∙𝑑2•𝑛2 3,14∙170.52∙151.58 𝑚
𝑣= 60000
= 60000
= 1. 35 𝑠
Treapta de precizie 9

2.1.13 Calculul forțelor în angrenaj

Forţa tangenţială:

3
= 2114. 94[N].
2*180.32*10 360640
170.52
= 170.52

Forţa radială:

= 810. 34[N].
2114.94*0.364 769.83
𝑐𝑜𝑠18.19
= 0.95

Forţa axială:
2114.94*tg18.19=2114.94*0.32=676.78[N].

2.1.14 Calculul de verificare la tensiunea de contact ,[N/mm2]:

,
unde:
este un coeficient complex, acceptăm ;

- 1,1
 - coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm ;

3
(3.15+1) *1.1*1.016*1.01*180.32 =551628.24 Pa
−3
2*10

Aşa cum < , iar această subsarcina nu depăşeste 10%, putem trece la următoarea etapă a
calculului de verificare.
2.1.15 Calculul de verificarea a angrenajului la tensiunile de încovoiere a dinţilor ,[N/mm2]:

;
unde:
, [mm] – este modulul angrenării;
, [mm] – lăţimea coroanei dinţate a roţii;

, [N] – forţa tangenţială din angrenaj

- coeficientul ce depinde de clasa de precizie ;

- coeficientul distribuirii neuniforme a sarcinii,acceptăm ;

- coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm ;

- coeficienţii de formă ai dinţilor pinionului şi roţii dinţate, care se

determină în dependentă de numărul de dinţi echivalenţi :

3
81/co𝑠 18.19=95.29.
Deci acceptăm ;

- coeficientul ce ţine de cont de înclinarea dinţilor,

= 0. 87;
18.19
140

1*1.021*1.04*0.87*3.6*2114.94𝑁
28*2
= 125. 60𝑀𝑃𝑎

2.2 Alegerea materialului angrenajului şi determinarea tensiunilor admisibile în treapta a II-a

2.2.1 Alegerea materialului, roţilor dinţate, a durităţii şi tratamentului termic.

Alegerea materialului, tratamentului termic şi a duritătii perechii de roţi care angrenează, poate fi
efectuată conform recomandărilor din [1, tab. 3.2, pag. 18], iar proprietăţile mecanice ale
materialului ales - [1, tab. 3.3, pag. 19]
✔ Conform acestor recomandări alegem marca oţelului pentru fabricarea pinionului şi roţii
dinţate – oţel 40X, duritatea - ≤ 350 HB1
Determinăm duritatea medie a dinţilor pinionului şi roţii dinţate:
HB1med=(HBmin + HBmax)/2 = (269+302)/2 = 285,5;
2.2.2 Determinăm tensiunile admisibile de contact pentru roata dintata [σ]H2, [N/mm2 ]
[σ]H2 =1,8 HB2med +67 = 1,8 ∙ 285,5 +67 = 580,0 [ N/mm2];
Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere roata dintata [σ]F2, [ N/mm2 ]
roată -[σ]F2 =1,03 HB2med = 1,03 285,5 =294,065≈295 [ N/mm2];

2.2.3 Determinăm distanţa dintre axe ,[mm]:

,
unde:
;

691.91

[σ]H2 =580 MPa

1.56;

.1;

=111.8≈112 [mm].

Conform şirului de numere normale acceptăm 112[mm].

2.2.4 Determinarea latimii coroanei dintate
𝑏2 = 𝑏1 + 44. 8 + 4 = 48. 8≈50
𝑏1 = ψ𝑏𝑎2 = 0, 4∙112 = 44. 8 ≈ 45
2.2.5 Determinarea modulului angrenajului
𝑚1 = (0, 01.. 0, 02) • 𝑎1 = 1. 35 ≈1. 5

2.2.6 Determinarea unghiului de inclinare a dintilor :

( 3.5*1.5
36 ) = 6. 31
2.2.7 Determinăm numărul sumar :
2∙𝑎1∙𝑐𝑜𝑠β𝑚𝑖𝑛 2∙112•0.99
𝑍Σ = 𝑚2
= 1.5
= 148 [dinti].

Acceptăm 148[dinţi].

2.2.8 Precizăm valoarea reală a unghiului de înclinare a dinţilor:

.
2.2.9 Determinăm numărul de dinţi ai pinionului, și ai roţii dinţate,

[dinti].

Acceptăm [dinţi].
[dinti]
Acceptăm [dinti].
2.2.10 Verificarea raportului de transmitere
𝑧4 79
𝑈𝑓2 = 𝑧3
= 20
= 3, 95
Eroarea relativa
𝑈𝐼𝐼−𝑈𝑓2 4−3,95
∆𝑈 = 𝑈𝑓2
= 3,95
= 1, 25%
2.2.11 Calculul parametrilor geometrici ai rotilor
Diametrele de divizare

Diametrele exterioare

Diametrele interioare

2.2.12 Determinarea vitezei liniare în angrenaj și stabilirea gradului de precizie.

π∙𝑑2•𝑛2 3,14∙329,16∙22,49 𝑚
𝑣= 60000
= 60000
= 0, 38 𝑠
Treapta de precizie 9
2.2.13 Calculul forțelor în angrenaj
Forţa tangenţială:

[N].
Forţa radială:

[N].

Forţa axială:
 [N].

2.2.14 Calculul de verificare la tensiunea de contact ,[N/mm2]:

,
unde:
este un coeficient complex, acceptăm ;

- 1,1

- coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm ;

Condiția de rigiditate este satisfăcută

2.2.15 Calculul de verificarea a angrenajului la tensiunile de încovoiere a dinţilor ,[N/mm2]:

;
unde:
, [mm] – este modulul angrenării;
, [mm] – lăţimea coroanei dinţate a roţii;

, [N] – forţa tangenţială din angrenaj

- coeficientul ce depinde de clasa de precizie ;

- coeficientul distribuirii neuniforme a sarcinii,acceptăm ;

- coeficientul sarcinii dinamice, acceptăm ;

- coeficienţii de formă ai dinţilor pinionului şi roţii dinţate, care se

determină în dependentă de numărul de dinţi echivalenţi :

.
Deci acceptăm ;

- coeficientul ce ţine de cont de înclinarea dinţilor,

;
3 Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
3.1 Calculul de dimensionare
3.1.1. Alegerea sectiunii transversal a curelei se efectueaza conform nomogarmei, in dependent de
−1
puterea nominala 𝑃𝑛𝑜𝑚[kW] și turația nominală 𝑛𝑛𝑜𝑚[𝑚𝑖𝑛 ]a motorului electric. Alegerea se face
conform nomogramei Fig 3.1

Fig 3.1 Nomograma pentru alegerea sectiunii necesare a curelei

3.1.2. Determinarea diametrului minim al rotii de curea conducatoare 𝐷1𝑚𝑖𝑛
[mm], se efectueaza conform tabelului 3.1.

Tab 3.1.Valorile nominale ale diametrului rotii de cuea

3.1.3. Adpotarea diametrului rotii de curea conducatoare 𝐷1
𝐷1𝑚𝑖𝑛 = 160 𝑚𝑚
3.1.4. Determinarea diametrului rotii de curea conduse 𝐷2
𝐷2 = 𝐷1 • 𝑖𝑡𝑐(1 − ε)
𝐷2 = 160∙2. 47(1 − 0. 01) = 391. 24
𝐷2≈400
3.1.5 Determinarea raportului de transmitere real 𝑖𝑟𝑒𝑎𝑙 și verificarea abaterii ∆𝑖𝑡𝑑 față de raportul
de transmitere ales initial 𝑖𝑡𝑑
𝐷2 400
𝑖𝑟𝑒𝑎𝑙 = 𝐷1(1−ε)
= 160(1−0,01)
= 2, 52
𝑖𝑟𝑒𝑎𝑙−𝑖𝑡𝑑 2,52−2,47
∆𝑖𝑡𝑑 = 𝑖𝑡𝑑
∙100% = 2,47
∙100% = 2, 02
 *
3.1.6. Determinarea valorii orientative a distanței dintre axe 𝑎 [mm]:
*
( )
2 𝐷1 + 𝐷2 ≥ 𝑎 ≥0. 55 𝐷1 + 𝐷2 + ℎ ( )
*
2(160 + 400) ≥ 𝑎 ≥0. 55(160 + 400) + 10. 5
*
1120≥𝑎 ≥318. 5
*
𝑎 = 750𝑚𝑚
3.1.7. Determinarea lungimii curelei l,[mm]
2
(𝐷2−𝐷 )
𝑙 = 2𝑎 +
π
2 (𝐷1 + 𝐷2) + 4𝑎
1

2
π (400−160)
𝑙 = 2∙750 + 2
(160 + 400) + 3000
= 2360

3.1.8. Precizarea disntaței dintre axe conform lungimii standard a,[mm]

1⎰ 2 2⎱
( )
𝑎 = 8 2𝑙 − π 𝐷1 + 𝐷2 + [2𝑙 − π 𝐷1 + 𝐷2 ] − 8(𝐷2 − 𝐷 )
⎱ 1 ⎰
( )
1⎰ 2 2⎱
𝑎 = 8 2∙2360 − π(560) + [2∙2360 − π(560)] − 240) = 1718. 87
⎱ ⎰

3.1.9. Determinarea unghiului de înfășurare a roții de curea conducatoare α1

𝐷2−𝐷
1
α1 = 180° − 57° 𝑎
400−160
α1 = 180° − 57° 1718.87
= 172. 05°

3.1.10. Determinarea vitezei curelei v,[m/s]

π𝐷1𝑛𝑛𝑜𝑚
𝑣= 3 ≤ [ 𝑣]
60∙10
π∙160∙700
𝑣= 3 ≤ [5. 86]
60∙10
3.1.11. Determianrea frecvenței de încovoiere a curelei U:
𝑣 −1
𝑈= 𝑙
≤ [𝑈] [𝑠 ]
5.86 −1
𝑈= 2.36
= 2. 48 [𝑠 ]

3.1.12. Determinarea puterii admisibile, care poate fi transmisă cu o singura curea pentru condițiile
date 𝑃𝑡
𝑃𝑡 = [𝑃0]𝐶𝑝𝐶α𝐶𝑙𝐶𝑧
𝑃𝑡 = 1. 16∙0. 9∙0. 89∙1∙0. 95 = 0. 88
3.1.13. Determinarea numărului necesar de curele z
𝑃𝑛𝑜𝑚 3
𝑍= [𝑃]
= 0.88
= 3. 4
3.1.14. Determinarea forței de întindere preliminară 𝐹0
850∙𝑃𝑛𝑜𝑚•𝐶1 850∙3∙1 2550
𝐹0 = 𝑍∙𝑣∙𝐶𝑝∙𝐶α
= 3.4∙5.860.86∙0.9
= 15.95
= 159. 87
3.1.15. Determinarea forței tangențiale transmisă de curele 𝐹𝑡
3
3∙10 3000
𝐹𝑡 = 𝑣
= 5.86
511. 94
3.1.16. Determinarea forțelor de întindere ale ramurilor conducătoare 𝐹1și condusă 𝐹2
𝐹𝑡 511.94
𝐹1 = 𝐹0 + 2𝑧
= 2∙3.4
= 235. 15
𝐹𝑡 511.94
𝐹2 = 𝐹0 − 2𝑧
= 159. 87 − 2∙3.4
= 84. 58

3.1.17. Determinarea forței radiale de solicitare a arborelui, generate de transmisia prin curea 𝐹𝑡𝑑
α1 172.05
𝐹𝑡𝑑 = 2∙𝐹0∙𝑧∙𝑠𝑖𝑛 2
= 2∙159. 87∙3. 4∙𝑠𝑖𝑛 2
= 319. 74∙3. 4∙0. 99 = 1076. 24

3.2. Calculul de verificare

3.2.1. Verificarea rezistenței unei curele după tensiunile maximale în secțiunea ramurii
conducatoare σ𝑚𝑎𝑥 = σ𝑙 + σî + σ𝑣 ≤ [σ]î
Unde:
𝑁
a) σ𝑙 [ 2 ]este tensiunea de întindere;
𝑚𝑚
𝐹0 𝐹𝑡 159.87 511.94
σ𝑙 = 𝐴
+ 2𝑧∙𝐴
= 138
+ 2∙3.4∙138
= 1. 15 + 0. 54 = 1. 69
𝑁
b) σî[ 2 ] este tensiunea de încovoiere:
𝑚𝑚
ℎ 10.5
σî = 𝐸î • 𝐷1
= 90∙ 160
= 5. 9
𝑁
c) σ𝑣[ 2 ] este tensiunea generate de forțele centrifuge:
𝑚𝑚
2 −6 2 −6
σ𝑣 = ρ∙𝑣 • 10 = 1300∙5. 86 • 10 = 0. 044
𝑁
d) Tensiunea de întindere admisibilă [σ]î = 10[ 2 ]
𝑚𝑚
σ𝑚𝑎𝑥 = 1. 69 + 5. 9 + 0. 044 = 8. 03
3.2.2. Prezentarea raspunsului tabular pentru calculul transmisiei prin curele
Parametrul Valoarea Parametrul Valoarea
Frecvența încovoierilor
Tipul curelei - −1 2.48
curelei U [𝑠 ]
Secțiunea transversală Diametrul roții de
Б 160
a curelei curea, [mm]
Conducatoare 𝐷1
Numărul de curele z 1 400
Conduse 𝐷2

Distanța dintre axe Tensiunea maximă

1718.87 𝑁
σ𝑚𝑎𝑥 [ 2 ] 8.03
a,[mm] 𝑚𝑚
Lungimea curelei Forța de întindere
2365 preliminară 𝐹0[𝑁] 159.87
l,[mm]
Unghiul de înfășurare Forța de solicitare a
α1[°] 172.95 arborelui𝐹𝑡𝑑[𝑁] 1076. 24
 Tab 3.2. Rezulatatele calculului transmisiei prin curele.

4. CALCULUL de predimensionare a ARBORILOR

4.1 Calculul de predimensionare

4.1.1 Calculul de predimensionare a arborelui conducător
𝑇
τ = 𝑊 ≤ [τ]
𝑝

Diametrul la capatul arborelui:

3
(𝑑)𝑑1 ≥ (7…8) 3 𝑇1 = (7…8) 95, 07 = 34, 2≈32
Diametrul arborelui sub rulment
( )
𝑑𝑛 𝑑1𝑟 = 𝑑1 + 2𝑡 = 32 + 2. 5 = 34. 5≈35
Diametrul umarului rulmentului
(𝑑𝑜𝑛)𝑑1𝑢𝑟 = 𝑑1𝑟 + 3𝑟 = 35 + 2. 5 = 42. 5≈45

4.1.2 Calculul de predimensionare a arborelui intermediar

Diametrul sub roata dintata
(𝑑𝑘)𝑑2𝑟𝑑 ≥ (6…7) 3 3
𝑇2 = (6…7) 286. 92 = 42. 8≈45
Diametrul arborelui sub rulment
( )
𝑑𝑛 𝑑2𝑟 = 𝑑2𝑟𝑑 − 3𝑟 = 45 − 3∙3 = 39≈40
Diametrul umarului rotii dintate
𝑑2𝑢𝑟𝑑 = 𝑑2𝑟𝑑 + 3𝑓 = 40 + 3∙1. 2 = 43. 6
Diametrul umarului rulmentului
𝑑2𝑢𝑟 = 𝑑2𝑟 + 3𝑟 = 40 + 3∙2. 5 = 47. 5≈50

4.1.3 Calculul de predimensionare a arborelui conuds

Diametrul la capatul arborelui
3
(𝑑)𝑑3 ≥ (5…6) 3 𝑇3 = (5…6) 1102. 12 = 56. 73≈60
Diametrul arborelui sub rulment
(𝑑𝑛)𝑑3 + 2𝑡 = 60 + 2∙3 = 66≈70
Diametrul umarului rulmentului
(𝑑𝑜𝑛)𝑑3𝑢𝑟 = 𝑑3𝑟 + 3𝑟 = 70 + 3∙3. 5 = 80. 5≈80
4.2. Alegerea rulmenților
Schema Simbolizarea Dimensiunile, mm
rulmentului
(GOST 831-75) d D B T Cr l γ α
 7207 35 72 17 18.5 35.2 0.37 1.62 15

7208 40 80 20 20 42.4 0.38 1.56 15

7214 70 125 26 26.5 95.5 0.37 1.62 15

Tab 4.1. Rulmenții selectați conform standardelor

4.3. Calculul asamblarilor prin pene longitudinale
4.3.1 La arborele conducator
Materialul penelor Oțel 45, σ𝑠𝑡𝑟 = 100𝑀𝑃𝑎, τ = 75𝑀𝑃𝑎, 𝑑1 = 35𝑇1 = 95. 07𝑁𝑚
𝑏 = 10ℎ = 8
Calculul lungimii penei din condiția de rezistență la strivire
3
4𝑇1•10 4∙95,07∙10
3
382800
𝑙𝑐 = = = = 14, 95𝑙0 = 𝑙𝑐 + 𝑏 = 14, 95 + 10 = 24, 95
[ ]
𝑑1∙ℎ∙ σ𝑠𝑡𝑟 35∙8∙100 25600

Conform GOST 𝑙0 =25mm.

Calculul de verificare a penei din condiția de rezistență la forfecare.
3 3
2𝑇∙10 2∙95,07∙10 190140
τ= 𝑑1∙𝑏∙𝑙0
≤ [τ]τ = 32∙10∙25
= 8000
= 23, 76 < 75𝑀𝑃𝑎
Condiția de rezistență este asigurată.

4.3.2 La arborele intermediar

Materialul penelor Oțel 45,
σ𝑠𝑡𝑟 = 100𝑀𝑃𝑎, τ = 75𝑀𝑃𝑎, 𝑑2 = 40𝑇2 = 286, 92𝑁𝑚
𝑏 = 12ℎ = 8
Calculul lungimii penei din condiția de rezistență la
strivire

Fig4.1 Pană paralela prismatică

3
4𝑇1•10 4∙286,92∙10
3
1147680
𝑙𝑐 = = = = 35, 86𝑙0 = 𝑙𝑐 + 𝑏 = 35, 86 + 12 = 47, 86
[ ]
𝑑2𝑟𝑑∙ℎ∙ σ𝑠𝑡𝑟 40∙8∙100 32000

Conform GOST 𝑙0 =50mm.

Calculul de verificare a penei din condiția de rezistență la forfecare.
3 3
2𝑇∙10 2∙286,92∙10 573840
τ= 𝑑2𝑟𝑑∙𝑏∙𝑙0
≤ [τ]τ = 40∙10∙50
= 24000
= 23, 91 < 75𝑀𝑃𝑎
Condiția de rezistență este asigurată.
4.3.3 La arborele condus
Materialul penelor Oțel 45, σ𝑠𝑡𝑟 = 100𝑀𝑃𝑎, τ = 75𝑀𝑃𝑎, 𝑑3 = 60𝑇3 = 1102, 12𝑁𝑚
𝑏 = 18ℎ = 11
Calculul lungimii penei din condiția de rezistență la strivire
3
4𝑇1•10 4∙1102,12∙10
3
4408480
𝑙𝑐 = = = = 66, 79𝑙0 = 𝑙𝑐 + 𝑏 = 66, 79 + 18 = 84, 79
[ ]
𝑑2𝑟𝑑∙ℎ∙ σ𝑠𝑡𝑟 60∙11∙100 66000

Conform GOST 𝑙0 =90mm.

Calculul de verificare a penei din condiția de rezistență la forfecare.
 3 3
2𝑇∙10 2∙1102,12∙10 2204240
τ= 𝑑3∙𝑏∙𝑙0
≤ [τ]τ = 60∙18∙90
= 97200
= 22, 67 < 75𝑀𝑃𝑎

Condiția de rezistență la forfecare este asigurată.

𝑑3𝑟𝑑 = 80𝑇3 = 1102, 12𝑁𝑚
𝑏 = 22ℎ = 14
3
4𝑇1•10 4∙1102,12∙10
3
4408480
𝑙𝑐 = = = = 39, 36
[ ]
𝑑2𝑟𝑑∙ℎ∙ σ𝑠𝑡𝑟 80∙14∙100 112000

𝑙0 = 𝑙𝑐 + 𝑏 = 39, 36 + 22 = 61, 36
Conform GOST 𝑙0 =63mm.
Calculul de verificare a penei din condiția de rezistență la forfecare.
3 3
2𝑇∙10 2∙1102,12∙10 2204240
τ= 𝑑3∙𝑏∙𝑙0
≤ [τ]τ = 80∙22∙63
= 110880
= 19, 87 < 75𝑀𝑃𝑎

Condiția de rezistență la forfecare este asigurată.

5. Calculul elementelor corpului reductorului
5.1 Grosimea pereților corpului reducotrului
4
δ = 2 4 0, 1∙𝑇3≥6𝑚𝑚δ = 2 0, 1∙1102, 12 = 6, 48
Conform GOST 6,7
5.2 Grosimea pereților capacului reductorului
δ1 = 0, 9∙δ = 0, 9∙6, 7 = 6
Conform GOST 6
5.3 Calculul diametrului șurubului de fundație
𝑓 3
𝑑𝑠 ≥ 4𝑇3≥10
𝑓 3
𝑑𝑠 = 4∙1102, 63 = 16, 39
Conform GOST 17
5.4 Calculul diametrului șurubului de pe lîngă rulmenți
𝑓𝑖𝑥 𝑓
𝑑𝑠𝑟 ≥0, 8∙𝑑𝑠 = 0, 8∙17 = 13, 6
Conform GOST 14
5.5 Calculul diametrului șurubului de la flanșă
𝑓𝑖𝑥 𝑓𝑖𝑥
𝑑𝑠𝑓 = (0, 7.. 0, 8) • 𝑑𝑠𝑟 = (0, 7.. 0, 8)∙14 = 9, 8.. 11, 2
Conform GOST 10,5
5.6 Distanța dintre șuruburile de fixare
𝑐𝑜𝑛𝑑 𝑓𝑖𝑥
𝑙𝑠 = 0, 5∙𝐷1 + 𝑑𝑠 = 0, 5∙72 + 17 = 53
𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟 𝑓𝑖𝑥
𝑙𝑠 = 0, 5∙𝐷2 + 𝑑𝑠𝑟 = 0, 5∙85 + 14 = 56, 5≈56
𝑐𝑜𝑛𝑑 𝑓𝑖𝑥 𝑓𝑖𝑥
𝑙𝑠 = 0, 5∙𝐷3 + 𝑑𝑠𝑟 = 0, 5∙125 + 14 = 76, 5≈80𝑙𝑠𝑓 ≤ (12.. 12)𝑑𝑠𝑓 = 105.. 126
Conform GOST 120 mm
5.7 Dimensionarea nervurilor de rigiditate
Grosimea
𝑒1 − 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑒2 − 𝑐𝑜𝑟𝑝
𝑒1 = (0, 8.. 1, 0) • δ1 = (0, 8.. 1, 0)∙6 = 4, 8…6
Conform GOST 5

𝑒2 = (0, 8.. 1, 0)∙δ = (0, 8.. 1, 0)∙6, 7 = 5, 36…6, 7

Conform GOST 6

Capac 𝐻1≤5δ1 = 30
Conform GOST 30
Corp 𝐻2≤5δ = 33. 5
Conform GOST 34

5.8 Dimensiunile flanșei corpului reductorului.

Lățimea
𝑓𝑖𝑥
𝐾𝑙 = 3𝑑𝑠𝑓 = 3∙10. 5 = 31. 5
Conform GOST 32
Grosimea
𝑓𝑖𝑥
𝑆 = 1. 5𝑑𝑠𝑓 = 1. 5∙10. 5 = 15. 75
Conform GOST 16

Capac
𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐 𝑓𝑖𝑥
𝑆𝑙 = 1. 3𝑑𝑠𝑓 = 1. 3∙10. 5 = 13. 65
Conform GOST 14
Dimensionarea flanșei la baza reductorului
𝑓
𝐾2 = 2, 4𝑑𝑠 = 2, 4∙17 = 40, 8
Conform GOST 42

𝑓
𝑆2 = 1, 5𝑑𝑠 = 1, 5∙17 = 25, 5
Conform GOST 26
Distanța dintre roție dințate 5 mm
Distanța dintre roțile dințate și peretele interior al reductorului 10mm
Distanța dintre roata dințată și fundul reductorului
(𝑦≥2, 5∙δ)𝑦≥30𝑦≥15∙𝑦≥30
Distanța de la baza reductorului pînă la centrul arborelui
ℎ≥1, 06∙𝑎2 = 1, 06∙210
ℎ = 220

Arbore Conducător Intermediar Condus

D,mm 72 80 125
δ,mm 6 6 7
d,mm 8 8 10
Z 4 4 6
𝐷𝑓,mm 106 119 119
 Tab 5.1 Alegerea capacelor rulmenților

𝐷𝑓 = 𝐷 + (4, 0…4, 5)∙𝑑 = 72 + (4…4, 5)∙8 = 108

Conform GOST 105
𝐷𝑓 = 𝐷 + 4, 25∙𝑑 = 85 + 4, 258 = 119
Conform GOST 120
𝐷𝑓 = 𝐷 + 4, 25∙𝑑 = 125 + 4, 25∙10 = 167, 5
Conform GOST 170

Alegerea etanșărilor
a) arborele conducător
𝑑 = 35𝐷1 = 58ℎ = 10

b) arborele condus
𝑑 = 70𝐷1 = 95ℎ = 10
Fig 5,7
Alcătuirea schiței reductorului
(
𝑎 = 0, 5 𝑇 +
𝑑+𝐷
2
∙𝑡𝑔α )
( 72+35
𝑎1 = 0, 5 18, 5 + 2 ∙𝑡𝑔15 = 16𝑚𝑚 )
( 85+45
𝑎2 = 0, 5 21 + 2 ∙𝑡𝑔15 = 19𝑚𝑚 )
(
𝑎3 = 0, 5 26, 5 +
125+70
2 )
∙𝑡𝑔15 = 26𝑚𝑚

Relația de calcul
Elementul roții Parametrul
Roata treapta 1 Roata treapta 2
Diametrul cercului 𝑑𝑎2 = 195, 66 𝑑𝑎4 = 337, 16
exterior
Coroana danturată Lățimea 𝑏2 = 32 𝑏4 = 52
Grosimea 𝑆 = 2, 2𝑚 + 0, 05𝑏2 = 𝑆 = 2, 2𝑚 + 0, 05𝑏4 =
Teșitura 𝑓 = (0, 6…0, 7)𝑚 = 1, 𝑓 = (0, 6…0, 7)𝑚 = 2,
Diametrul interior 𝑑1 = 40 𝑑4 = 800
Butucul Diametrul exterior 𝑑𝑏𝑢𝑡 = 1, 55∙𝑑1 = 62 𝑑𝑏𝑢𝑡 = 1, 55∙𝑑4 = 125
Lățimea 𝑙𝑏𝑢𝑡 = (1, 0…1, 2) • 𝑑1 =𝑙𝑏𝑢𝑡 = (1, 0…1, 2) • 𝑑4 =
Grosimea 𝑐≥0, 25𝑏2≥8 𝑐≥0, 25𝑏4≥13
Discul Raza de rotunjire 𝑅≥6 𝑅≥6
Găuri 𝑑0≥25𝑛 = 6 𝑑0≥45𝑛 = 6
Tab 5.2. Parametri roților dințate

6. Calculul arborilor
6.1 Calculul de predimensionare
Calculul distanteor de aplicare a reactiunilor
(
𝑎 = 0. 5 𝐵 +
𝑑+𝐷
2
𝑡𝑔α )
 [mm] [mm].
Astfel,
[mm]
6.2 Calculul de dimensionare a arborelui-pinion
Date iniţiale:
[mm] – diametrul cercului de divizare;

[N], [N], [N] – forţele în angrenaj;

[mm] – distanţa de aplicare a reacţiunilor în reazeme

Figura 6.1 –Schema de calcul a arborelui-pinion

6.3. Determinăm forţele de reacţiune în reazemele A şi B (fig. 6.2).

Planul vertical (YOZ)

[N]

[N]

Verificare:

Planul orizontal (XOZ)

 [N]

[N]

Verificare:
Reacţiunile sumare în reazemele A si B vor fi:

[N],

[N],
6.4 Construirea diagramelor momentelor încovoietoare (fig. 6.2), [Nm].
Planul vertical (YOZ)
Sectorul I 0<ZI<l1p

[N].

Pentru , ;

Pentru ,

[Nm].

Sectorul II l1p<ZII<(l1p+ l2p)

[N].

Pentru ,

[Nm];

Pentru ,
Planul orizontal (XOZ)

Sectorul I 0<ZI<l1p

[N].

Pentru , ;

Pentru ,

[Nm];

Sectorul II l1p<ZII<(l1p+ l2p)

[N].

Pentru ,

[Nm];

Pentru ,

6.5 Determinăm momentul de încovoiere rezultant (fig. 3.3) în secţiunile caracteristice ale
arborelui (1...3) ,[Nm] în conformitate cu relaţia:

[Nm];

[Nm].
6.6 Construim diagrama momentului de torsiune pentru arborele-pinion, care este egala cu
[Nm] si acţionează pe porţiunea arborelui de la intrare pînă la locul fixării roţii dinţate
(fig. 3.3).
6.7 Determinăm şi construim diagrama momentelor de încovoiere echivalente (fig. 3.3) în
secţiunile caracteristice (1...3) , [Nm]:

[Nm];

[Nm];

[Nm];

6.8 Verificăm diametrul arborelui-pinion în secţiunea cea mai solicitată.

Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, precizăm valoarea diametrului în secţiunea
critică a arborelui din condiţia de rezistentă la încovoiere:

,[mm]
unde: este tensiunea admisibilă la încovoiere. În conformitate cu ciclul de funcţionare pulsator ,
acceptăm [N/mm2];

- momentul echivalent la încovoiere în secţiunea cea mai solicitată care corespunde valorii

maxime [Nm].
Deci, pentru secţiunea 2 (valoare diametrului determinată prealabil pentru acest sector corespunde
[mm] [tab.3.1, pag.12]) vom avea:

[mm] [mm]>28.44[mm].

Condiţia se respectă. Conform anexa 2 tab S5 [mm]

Fig 6.2 –Schema de calcul a arborelui condus