Fizio Toate Testele Existente Amestecate2801099307674021129

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ SI FARMACIE
"N.TESTEMITANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

CHISINĂU 2011
TESTE LA FIZIOLOGIA OMULUI

PE CAPITOLUL „Fiziologia sistemului cardio-vascular”
Facultatea - medicina
1cmAlegeti afirmatiile corecte:

A.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. !Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E. Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

A.Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;
B.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
C. Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
D.! Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
E.! Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;

A.. !Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B. Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C! Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. !Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
4cmAlegeti afirmatiile incorecte:

A.Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;
B.! Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
C. Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
D. Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E.! Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

A. Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B. Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. !Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. !Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;

A. !Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
B.! Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
C. !Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
D. Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
E. Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
A.!In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltajdependente), deschise în faza de depolarizare;
B. In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C.! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

A. In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltajdependente), deschise în faza de depolarizare;
B.! In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în faza de depolarizare;
C. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
D. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. !In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;

A. ! In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. !In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E. In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
10Alegeti afirmatiile incorecte:

A. In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
B. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de repolarizare.;
C. In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de repolarizare.;
D.! In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
E.!In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în timpul DLD;
11csAlegeti afirmatia corecta:

A .!In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. !In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A .In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
B!. In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
C!. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
D. In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
E!. In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este aceiasi;

A.! Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C. Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. !Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. !Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;

A. Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;
B.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
C.! Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
D. Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
E. Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
15csAlegeti afirmatia corecta:

A. Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B.! Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se
atinge echilibrul ionic in celula;
C. Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.! Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de inactivare;
B. Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de repaus, pana se
atinge echilibrul ionic in celula;
C.! Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
D. !Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
E. !Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;

A.Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B.! Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A.!Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50 ml;
B. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 70 ml;
C. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75 ml;
D. Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120 ml;
E. !Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 50 ml;

A. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
D. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. !Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;

A. Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;
B. !Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
C. Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a
presiunii intraatriale;
D. !Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
E. Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
A. Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. !Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. !In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. !Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;
B. !In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
C.! In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
D. Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
E. In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;

A. !Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;
B. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
C. !Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial;
D. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A. Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec
B.!Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
C. Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu 1,5 cm
medial
D. !Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
E. Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

A.!Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B. !Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A.Zgomotul 2 are o frecventa de 50-70Hz si o durata de 0,05-0,10sec;
B.Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
C. Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
D. !Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
E. !Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;

A. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. !Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;
B. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
C. !Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
D. Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
E. !Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;

A. Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. !Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. !Unda T in toate derivatiile este maxima;
B. !Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
C. Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
D. !Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
E. Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;

A. !Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. !Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D. Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E !Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;
B. !Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;
C. Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele arterial in diastola ventriculara;
D.! Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola ventriculelor;
E .Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola ventriculelor;

A. !Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. !Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. Presiunea diastolica depinde de volemie;
E !Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. Presiunea sistolica depinde de volemie;
B. Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
C. !Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
D. !Presiunea diastolica depinde de volemie;
E .Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

A. !Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. !La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D. La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. Emotii stres presiunea arteriala creste;
B. !Emotii stres presiunea arteriala scade;
C. La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
D.!La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
E. !La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;

A. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C.! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .! Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;

A. Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
B. !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 2-a a razei vasului;
C. Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
D !Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
E .Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;

A. La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. !In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A. !La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
B. La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
C. !La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
D. !In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
E. In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

A.! presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
C. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D.! presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E..! presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;

A. presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
B.!presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
C. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
D. presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
E.. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
43cmLa capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
A. !presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;
B .!presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
C. presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
D.! presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
44cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B.! Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C.! Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
45cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
C. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
D.!Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
46cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. !Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. !presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
47cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

A. Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;
B. !Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
C.!Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
D. Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
E. presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. !Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. !Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E.! Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

A. Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
B. ! Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
C. Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
D. !Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
E. Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;

A. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;

A. Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;
B. !Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
C. !Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
D. Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
E. !Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A.! Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B.!Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
E. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

A. Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;
B. Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
C. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
D.! Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
E. !Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;

A.!Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B. Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.!Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;

A.Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;
B.! Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
C.Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
D. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
E. !Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. !Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

arterial:
A. !Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
C. Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
D. !Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
E. !Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

arterial:
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. !Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

arterial:
B. Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;

A.! Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B. !Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. Vasopresina este hormon vasoconstrictor;
B.Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
C. ! Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
D. Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
E. !Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;

A. ! Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. ! Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. ! Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;

A. Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;
B. !Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
C. Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
D. Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
E. !Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
66cmAlegeti afirmatiile corecte. Monoxidul de azot (NO):

A! Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. ! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D. Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. ! Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
67cmAlegeti afirmatiile incorecte. Monoxidul de azot (NO):

A. Factorul de relaxare derivat din endoteliu;
B.! Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
C. Mecanismul de acţiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
D.!Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
E. Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
68cmAlegeti afirmatiile corecte. Adenozina:

A. !Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. !Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. !Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
69cmAlegeti afirmatiile incorecte. Adenozina:

A.Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;
B. Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
C. !Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
D. !Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
E. Acţionează pe receptori specifici-purinergici;
70cmAlegeti afirmatiile corecte. Endotelina:

A. Are efect opus angiotensinei II;
B. !Are efect asemănător angiotensinei II;
C. !Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. Este un puternic vasodilatator;
E. !Este un puternic vasoconstrictor;
71cmAlegeti afirmatiile incorecte. Endotelina:

A. !Are efect opus angiotensinei II;
B. Are efect asemănător angiotensinei II;
C. Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
D. !Este un puternic vasodilatator;
E. Este un puternic vasoconstrictor;
72cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. In miocard:
a.potenţialul de acţiune este iniţiat prin potenţialele de acţiune din fibrele nervoase simpatice
b.!potenţialul de acţiune are o durată mai mare, ca în muşchii scheletici
c.!mai mult calciu necesar contracţiei pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potenţialului de acţiune
d.numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
e.!potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap
73cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.!Potenţialele de acţiune din miocard sunt de 100 ori mai lungi ca durată, faţă de cele din muşchiul scheletic.
b.Celulele nodale sinoatriale au un potenţial de repaus de -90 mV.
c.!Potenţialul de acţiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate.
d.Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec.
e.!Ţesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap.
74cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.Unda P pe EKG reflectă contracţia atrială
b.Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
c.!Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
d ! Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare.
e. !Intervalul PQ măsoară 0,2 sec.
75cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte

a.!In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.
b.!In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16
kDa(120 mmHg).
c.In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
d.!In stadiul iniţial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
e.Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depăşeşte presiunea din atriul stâng.

a.!Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale şi tricuspide.
b.Zgomotul I precede unda R pe EKG.
c.!Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică şi pulmonară).
d.Zgomotul II are loc în cursul undei T.
e.Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului

a.Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic.
b.Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine.
c.!Hiperemia reactivă este dată de vasodilataţia produsă prin acumularea de cataboliţi,
în cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
d.!Activarea simpatică produce vasoconstricţie, în viscere şi piele şi vasodilataţie, în
muşchii scheletici.
e. !Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-
tinal.

a.!Lichidele circulă între capilare şi ţesuturi, mai ales prin difuziune.
b.!Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide.
c.Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară.
d.Toate lichidele care pătrund din capilare în ţesuturi, sunt recuperate în sânge prin cir-
culaţia limfatică.
e.!Limfa are aceeaşi compoziţie ionică ca şi plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-
că.
79csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a.musculatura atrială
b.!nodului atrio-ventricular
с. fasciculul Hiss
d.reţeaua Purkinje
c.musculatura ventriculară
80cmValvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:

a.!contracţiei atriale
b.!contracţiei izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
c.!zgomotului II
d.ejectiei rapide a singelui
e ejectiei lente a singelui
81cmPrecizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană:
a.cuprinde numai baro (preso) receptori
b.este aferentă nervului vag
c.!este formată din receptori care au proprie-
d.!conţine atât baro~ cât şi chemoreceptori
e.!declanşează reflexe depresoare
82cmO reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creştere a:

a !volumului bătaie
b.tonusului nucleului nervului vag
c.!rezistenţei periferice totale
d.!activităţii sistemului nervos simpatic
e.activităţii sistemului nervos parasimpatic
83cmO hemoragie poate genera următoarele reacţii compensatorii:

a.!vasoconstricţie arterială
b.vasodilatare venoasă
c.!creşterea secreţiei de catecolamine
d.!creşterea eliberării de HAD
e.bradicardie
84csArteriolele:
a.reprezintă zona de minimă rezistenţă a sistemului vascular
b.participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
c.participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
d.!prezintă o bogată inervaţie simpatică
e.sunt influenţate numai pe cale umorală
85cmIn timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:

a.activittea sistemului nervos parasimpatic
b.!debitul sistolic
c.!frecvenţa cardiacă
d.rezistenţa periferică vasculară totală
e.!presiunea sistolică
86cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.!reflexe iniţiate de baroceptorii arteriali
b.sistemul renină - angiotensină aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotidian
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.intervenţia aldosteronului
87csCare din următoarele conductanţe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a potenţia-
lului de acţiune ventricular, faţă de repaus:
a. gNa+
b.conductanţa totală a membranei
c. gK+
d. !gCa24
e. gCP
88csPropagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
a. musculatura atrială
b nodului atrio-ventricular
c.fasciculul Hiss
d.!reţeaua Purkinje
e.musculatura ventriculară
89cmKininele:
a.!au intense efecte vasodilatatoare
b.!derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare şi mică
c.se formează sub acţiunea glucocorticoizilor
d.sunt activate de către kininaze
e.!pot determina creşterea permeabilităţii capilare
90cmPerioada de contracţie izovolumetrică:

a.!corespunde cu începutul sistolei ventriculare
b.începe odată cu închiderea valvelor semilunar
c.!începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
d.!începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
e.este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare şi deschiderea valvelor semilunare
91csCe model experimental puteţi alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de broască?
a.excitarea electrică a nervului vag
b.administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat şi perfuzat
c.administrarea de acetilcolină pe cordul izolat şi perfuzat
d.!administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat şi perfuzat
e. administrarea de noradrenalina pe cordul izolat şi perfuzat
92cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.răreşte ritmul
c.opresc inima în diastola
d.!cuplează excitaţia cu contracţia
e.!determină repolarizare lentă în platou
9 3 cmDin sistemul circulator de presiune joasă fac parte.
a.arteriolele
b.!venulele
c.aorta
d !trunchiul arterei pulmonare
e. !cordul drept
94cmFactorii vasoactivi de control pentru circu latia periferică pot fi:

a.!circulatori, endotelio-dependenţi
b.circulatori, endotelio-independenţi
c.!derivaţi din endoteliu
d.!neuromediatori
e.!metabolici
95cmSistolă atrială:
a.este urmată de unda P
b.contribuie 70% la umplerea ventriculară
c.!determina unda a pe flebogramă
d.!determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
e. corespunde zgomotului I
96csCu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

a.unda P
b.undaQ
c.!unda R
d.unda T
e.segmentul T-P
97csIn vitro, contracţiile inimii nu sunt influenţate de:

a.temperatură
b.oxigenul din lichidul de perfuzie
c.concentraţia unor ioni
d.mediatorii
e.!inervaţia vegetativă
98cmIn timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:

a.!depolarizarea ventriculară
b.depolarizarea nodulului a-v
c.!repolarizarea atrială
d.începutul repolarizării ventriculare
e. repolarizarea apexului
99csIntoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:

a.contracţiile musculaturii scheletice
b.creşterea presiunii abdominale
c.negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
d.scăderea presiunii în atriul drept
e. !scaderea presiunii abdominale
100csCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:

a.!accelerează ritmul
b.opresc inima în diasistolă
c.!cuplează excitaţia cu contracţia
d.!determină repolarizarea lentă în platou
e.repolarizeaza atriile
101cmPotenţialul de acţiune în fibra miocardicătie lucru

a.!are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută
b.este precedat de o depolarizare lentă diastolică
c.!începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ şi Na+
d.durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
e !durează mai puţin în fibra musculară atrală, faţă de cea ventriculară
102csInchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui

traseu EKG:
a intervalul T-P
b segmentul P-Q
c.!complexul QRS
d.segmentul izoelectric S-T
e.unda T
103csCapilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:

a.cortexul cerebral
b.hipofiza poslerioară
c.!ficat
d.intestinul subţire
e.rinichi
104cmMecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulaţia sistemică sunt asigurate de:

a.!reflexe iniţiate de baroreceptori arteriali
b.sistemul renină-angiotensină-aldosteron
c.!reflexe iniţiate de chemoreceptori din glomusul aortic şi cel carotic
d.!mecanisme renale de control a volemiei
e.!intervenţia HAD
105csConstricţia arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creştere a concentraţiei locale de:
a.NO
b.!angiotensina II
c.factor natriuretric atrial (FNA)
d.hidrogen ioni (FT)
e.bradikinină
106csCe se înţelege prin automatism cardiac?

a.întreţinerea contracţiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniţi de la sistemul nervos vegetativ
b.producerea unor contracţii ritmice, fără participarea inervaţiei
c.apariţia unor contracţii foarte frecvente
d.!generarea unor excitaţii ritmice de către ţesutul excitoconductor nodal
e.generarea contracţiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
107csCare dintre formaţiunile ţesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?

a.!nodului sinoatrial
b.fasciculul Hiss
c.nodului atrioventricular
d.reţeaua lui Purkinje
e.după caz, toate formaţiunile pot prelua rolul de centru de comandă
108csIn cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:

a.30-40 ml
b.50-60 ml
c.!70-80 mi
d.90-100 ml
e.100-110 ml
109csCare este teritoriul vascular lipsit de inervatie?

a.arteriolar
b.venos
c.!capilar
d.arterial
e microcirculaţia
120csTeritoriul vascular cu cea mai mare suprafaţă de schimb (cm2) este reprezentat de:
a.arterele mari
b.arteriole
c.!capilare
d.venele mari
e.arterele şi venele mari
121csSectorul vascular de capacitanţă, cu rol îndepozitarea unei mari cantităţi de sânge, este
reprezentat de:
a.artere
b.capilare
c.!vene
d.circulaţia pulmonară
e.inima
122Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea?
a.extrasistolele
b.aritmia
c.flutterul atrial
d.fibrilaţia atrială
e.!fibrilaţia ventriculară
123cmPresiunea arteriala este intretinuta de.

a. !forta de contractie a inimii
b. debitul cardiac crescut
c. !elasticitatea vaselor mari
d. volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
e. !rezistenta vasculara
124cmCe efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :

a!.acelereaza ritmul ;
b.opresc inima in diastola ;
c !.intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
d.intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
e!.determina repolarizarea in platou ;
125cmTrecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:
a.fibrele nodale ;
b !.fasciculele internodale ;
c.fasciculul atrioventricular Hiss ;
d !.tesutul miocardic ;
e.nici un raspuns corect ;
126csCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice atipice:
a .creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d !.creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;
127cmCe modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor

miocardice tipice:
a. !creste conductanta membranei pentru Na+ ;
b.creste fluxul intracelular de Cl- ;
c !.scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
d .creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
e.creste conductanta pentru K+ ;
Digestia
1.csUnde este localizat centrul salivar: G441

A.in mezencefal;
B.in diencefal;
C!.in bulbul rahidian;
D.in cerebel;
E.in talamus;
2.csLa care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: G441
A.unt;
B.piine;
C!.pesmeti;
D.cartofi;
E.carne;
3.csLa ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive : G440
A.stomac;
B!.cavitate bucala;
C.intestin subtire;
D.intestin gros;
E.cavitatea bucala si stomac;
4.csCe mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara: G441, C.
A.noradrenalina;
B.adrenalina;
C!.acetilcolina;
D.glicina;
E.dopamina;
5.csCare-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare: G441, C.

A.vasodilatatie;
B!.vasoconstrictie;
C. nu actioneaza;
D.initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
E.initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia;
6.csCare dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric: G442
A.oxintice (parietale);
B!.peptici (principale);
C.mucoase (auxiliare);
D.primele doua;
E.toate trei
7.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric: G442

A.peptice (principale);
B.mucoase (auxiliare);
C!. oxintice (parietale);
D.primele doua;
E.toate trei;
8.csCare dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina: G442

A.oxintice (parietale);
B!.mucoase (auxiliare);
C.peptice (principale);
D.primele doua;
E.toate trei;
9.csLa ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala: G442,443; C.

A.zahar;
B.lapte;
C!.carne;
D.piine;
E.egal;
10.csPrecizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei: G442

A.cavitatea bucala;
B!.portiunea pilorica a stomacului;
C.duodenul;
D.pancreasul;
E.tot traseul tubului digestiv;
11.csCare din functiile enumerate ii apartin enterokinazei: G444

A!.activeaza tripsinogenul;
B.scindeaza proteinele;
C.serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
D.scindeaza lipidele;
E.intensifica motorica stomacului;
12.csValoarea pH-ului sucului pancreatic: G445

A.7,0-7,8;
B.6,5-7,0;
C!.7,8-8,4;
D.1,8-2,5;
E.8,8-9,0;
13.csCare din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic: G444

A.gelatinaza;
B.pepsina;
C.chimotripsina;
D.carboxipolipeptidaza;
E!.primele doua;
14.csReglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:G445; C.

A.somatic;
B.simpatic;
C.parasimpatic;
D!.corect B si C ;
E.corect A si B;
15.csIn reglarea umorala a secretiei pancreatice participa: G445

A.acetilcolina;
B.gastrina;
C.colecistokinina;
D.secretina;
E!.toate raspunsurile corecte;
16.csIn componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti: G444

A.proteaze;
B.lipaze;
C.carboxipolipeptidaze;
D.primele doua;
E!. A,B,C-corect;
17.csMiscarile de foame ale stomacului se datoreaza: G432

A.lipsei alimentelor din stomac;
B!. contractiei musculaturii stomacului gol;
C.senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
D.secretiei crescute de suc gastric;
E .nici un raspuns corect;
18.csIn cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a: G447; C.

A.lipidelor;
B.glucozei ;
C.zaharozei;
D! amidonului preparat;
E. proteinelor;
19.csCare din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva: G444
A.pepsina;
B.tripsina;
C.chimotripsina;
E!.Toate raspunsurile corecte;
20.csIn urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita: G432
A.bol alimentar;
B!.chim gastric;
C.chim intestinal;
D.bol fecal;
E.substanta alimentara;
21.csEvacuarea continutului gastric in duoden depinde de : G433

A.pH-ul continutului gastric si intestinal;
B.consistenta continutului gastric;
C.presiunea osmotica a continutului gastric;
D.gradul de umplere a duodenului;
22.csSarurile biliare au rol in : G447; C.

A.emulsionarea grasimilor;
B.activarea lipazelor pancreatice;
C.stimularea secretiei biliare;
D.favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
23.csPigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai: G446

A.trombocitelor;
B.leucocitelor;
C!.hemoglobinei ;
D.sarurilor biliare;
E.mioglobinei;
24.csUnde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv: G455

A.stomac;
B.jejun;
C.ileon;
D!.colon;
E.toate raspunsurile corecte;
25.csCare din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ: G45,44, 453,454
A.glucoza, fructoza, galactoza;
B.aminoacizii;
C.ionii de Ca ++;
D.ionii Na+, K+;
26.csCare din functiile enumerate nu-i corespund salivei; G441

A.digestiva;
B.excretorie;
C!.respiratorie;
D.facilitarea vorbirii;
E.termoreglare;
27.csSenzatia de satietate este determinata de: G489

A.volumul lichidului extracelular;
B.presiunea sangvina;
C.concentratia proteinelor plazmatice;
D.concentratia sodiului plasmatic;
E!.concentratia intracelulara a glucozei;
28.csCatre hormonii intestinali se atirna: G445; H856,856-858

A.secretina;
B.pancreozimina;
C.polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP);
D.enterogastronul;
29.csCe are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge; G451, 454,461,462
A.se transforma in glicogen;
B.se transforma in grasimi;
C.se oxideaza eliminând energie;
D.circula prin sânge;
E!.toate raspunsurile corecte ;
30.cmCare din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic; G444

A!.atropina ;
B.acetilcolina;
C.gastrina;
D!.adrenalina;
E. noradrenalina;
31.csCare este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei: G436

A.stimularea simpatica;
B.umplerea vezicii urinare;
C!.destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
D.contractia musculaturii peretelui abdominal;
E.contractia diafragmului;
32.csIn intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari: G434; C; H589.

A.segmentare;
B.tonice;
C.pendulare;
D.peristaltice;
33.csCare din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros: G449, 455

A.absorbtia apei;
B.formarea de indol si scatol;
C.secretia mucinei;
D.sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina);
E!.reabsorbtia sarurilor biliare;
34.csIn ce consta rolul excretor al salivei; G441

A.eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
B.eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
C.eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
D.eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
35.csCum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal; G444
A.nu actioneaza;
B!.mareste;
C.micsoreaza;
D.actioneaza numai in prezenta bilei;
E.la inceput mareste apoi micsoreaza;
36.csCare din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros: G445; H610
A.vitamina K;
B.vitamina B12;
C.tiamina (B1) ;
D.riboflavina (B2);
37.csSecretia pancreatica este stimulata de : G444

A.acetilcolina ;
B.gastrina;
C.pancreozimina;
D.secretina;
38.csCare din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic; G444

A.tripsina;
B!.pepsina;
C.chimotripsina;
E.nici una din enzimele enumerate;
39.csCare din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire; G435

A.gastrina;
B.colecistokinina;
C!.secretina;
D.insulina;
E.serotonina;
40.csCare din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire; G434; H589
A.segmentare regulata;
B.segmentare izolata;
C.segmentare neregulata;
D.segmentare regulata slaba;
41.csSucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze: G443

A.stomacala;
B!.cerebrala;
C.intestinala;
D.in toate trei faze;
E.numai in faza cerebrala si stomacala;
42.csCe efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare; G445; H528
A.secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;
B!.vasodilatatie;
C.secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
D!.secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
E.vasoconstrictie;
43.cmCare dintre fazele deglutitiei este involuntara: G431

A.toate;
B.bucala;
C!.faringiana;
D!.esofagiana;
E.nici una;
44.cmCare din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric; G442
A.creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;
B!.scindeaza proteinele;
C. transforma pepsinogenul in pepsina;
D!.scindeaza lipidele;
E.provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
45.cmCare din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric; G445; H541-542
A!.ptialina;
B.pepsinogenul;
C.gelatinaza;
D.chimozina ;
E!.maltaza;
46.cmCare din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie; G447,449
A.secretia glandelor parotide;
B!.bila;
C.secretia glandelor gastrice;
D.secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
E!.secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
47.cmCare sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara: G447

A.produce cresterea secretiei de bila in ficat;
B.produce inchiderea sfincterului Oddi;
C!.determina contractia colecistului;
D!.determina relaxarea sfincterului Oddi;
E.formeaza pigmentii biliari;
48.cmAsupra lipidelor emulsionate actioneaza : G442,444,448

A.sarurile biliare;
B!.lipaza gastrica;
C!.lipaza pancreatica;
D!.lipaza intestinala;
E.pepsinele;
49.cmDe ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros: G434,435
A.de starea sfincterului piloric;
B!.de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
C!.de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
D!.de starea valvulei iliocecale;
E.de starea sfincterului Oddi;
50.cmSubstantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt: G440,442

A!.lizozimul;
B!.mucina;
C.amilaza si lipaza;
D!.ureea,acidul uric;
E.pepsina;
51.cmIn ce consta rolul de protectie al salivei: G441

A.reglarea pH-ului mediului intern;
B!.lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
C!.actiunea antimicrobiana;
D!.umectarea mucoasei cavitatii bucale;
E.scindarea amidonului;
52.cmScindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv: G444,448
A.cavitatea bucala;
B!.stomac;
C!.intestinul subtire;
D.intestinul gros;
E.esofag;
53.cmHormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii: G448; H554,857;C

A.intensifica secretia pancreatica exocrina;
B!.inhiba secretia gastrica;
C. intensifica motilitatea intestinului;
D!.inhiba motilitatea stomacului;
E.contribuie la absorbtia grasimilor;
54.cmCare din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica: G444; H857;C

A!.gastrina;
B.adrenalina;
C!.pancreozimina;
D!.secretina;
D.tiroxina;
55.cmColesterolul endogen este un component al: G440,447; H578,525

A!.salivei;
B.sucului gastric;
C!.bilei;
D.sucului pancreatic;
E.sucului intestinal;
56.cmEliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de: G441; H528; C.

A.hiposalivatie;
B!.hipersalivatie;
C.xerostomie;
D!.sialoree;
E.bulemie;
57.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G446-447, 441; H527-528
A.deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
B.bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
C!.saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
D!.pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
E!.bila nu contine enzime digestive;
58.cmCare din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte: G443,444; H545,455
A.factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
B!.colecistokinina inhiba secretia gastrica;
C.secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
D!.HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
E.In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
59.csSunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca: G444-446
A.pH-ul sau este aproximativ 8,0;
B.are un continut ridicat de bicarbonat;
C.se secreta in jur de 1000 ml/zi;
D.contine colesteraza;
E!.secretia sa este numai sub control nervos;
60.csSecretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia: G443-444

A.acetilcolina;
B.cafeina;
C.gastrina;
D.histamina;
E!.noradrenalina;
61.cmDupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin: G444
A!.enterokinaza;
B.procarboxipeptidaza;
C.lipaza pancreatica;
D!.tripsina secretata anterior;
E.un pH alcalin;
62.csProtectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: G444

A!secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
B!.secretia de antienzime ca antitripsina;
C.inactivarea pepsinei;
D.continutul crescut de bicarbonat;
E.actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
63.cmMotilina: C; H862.
A!.este hormon tisular;
B.inhiba motilitatea gastrica;
C!.stimuleaza motilitatea duodenala;
D.are actiuni similare glucagonului;
E!.stimuleaza tranzitul alimentelor;
64.cmSubstantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru: G445, 447

A!.neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
B!.digestia hidratilor de carbon;
C!.digestia lipidelor;
D.reglarea nivelului glucozei in singe;
E.reglarea absorbtiei intestinale;
65.cmAcidifierea duodenului va determina: G433, 442

A!.scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
B.cresterea secretiei de suc gastric;
C!.scaderea evacuarii gastrice;
D!.cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei;
E.cresterea contractiei sfincterului Oddi;
66.cmDintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati semnificative fac parte:
G455
A!.vitamina K;
B!.vitamina B1;
C!.riboflavina B2;
D.acidul folic;
E.vitamina D;
67.csCare faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie: G443; C

A.bazala;
B.cefalica;
C.gastrica;
D.intestinala;
68.csVitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in: G454, 455, 443; H610
A.stomac;
B.duoden;
C.jejun;
D!.ileon;
E.colon;
69.csVezica biliară este contractată cel mai puternic de: G447

A.enterogastron;
B!.colecistokinina;
C.insulină;
D.secretină;
E.glucagon;
70.csGastrina este secretată de: G443

A.neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
B.celulele principale ale glandelor gastrice;
C!.celulele G de la nivelul antrului piloric;
D.epiteliu duodenal;
E.celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
71.cmHormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt. G433

A.motilina;
B!.colicistokinina;
C.substanţa P;
D!.secretina;
E!.somatostatina
72.cmMasticaţia: G430
A!.este un act reflex cu centrul în bulb;
B!.este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
C!.poate fi controlată cortical;
D.este coordonată de SN vegetativ;
E.nu stimulează secreţia salivară;
73.csCare din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului: G433

A.acetilcolina;
B.motilina;
C.gastrina;
D!.secretina;
E.histamina;
74.csÎn formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu
transportul de: G442
A!.K+;
B.Cl-;
C.HCO3-;
D.H+;
E.Na+;
75.csDigestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe: G442
A!.proteine;
B.grăsimi;
C.glucide;
D.vitamine;
E.minerale;
76.csFactorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către: G443

A.celulele principale;
B!.celulele parietale (oxintice);
C.celulele "clare" din regiunea antrală;
D.celulele auxiliare;
E.celulele G şi D;
77.csFactorul intrisec Castle: G443

A.activează vitamina B12;
B.stimulează secreţia de HCl;
C.inhibă secreţia de mucus;
D.stimulează absorbţia fierului în ileon;
E!.nu are nici unul din rolurile enumerate;
78.csContracţiile de foame: G432

A.apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
B.continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
C.sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase";
D!.dispar după administrare de glucagon;
E.dispar după administrare de insulină;
79.cmBila, prin acizii biliari, are rol: G447 ; C

A!.coleretic;
B.în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
C.absorbţia unor metale grele;
D!.emulsionarea lipidelor;
E!.activarea lipazei pancreatice;
80.csCare din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros : G449, 435, 455
A.absorbţia apei;
B.formarea de acid folic, vitamina B1;
C.formarea de NH3;
D.secreţia de mucină şi K+;
E!.resorbţia de Fe2+;
81.cmPrin mecanisme active se absorb: G454

A!.monozaharidele de tipul pentozelor;
B.glicerina;
C.vitaminele hidrosolubile;
D.acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
E!.aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
82.cmCare sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie: G436, 431

A!.sunt declanşate de mecanoreceptori;
B!.implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
C!.implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
D.sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
E.sunt procese controlate voluntar, în totalitate;
83.cmMasticaţia: G430
A!.previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
B.permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
C!.facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
D.facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
E.este ultima etapa a procesului digestiv;
84.cmFuncţia de depozit a ficatului se referă la: G436; H574

A!.stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
B!.depozitarea de fier sub forma feritinei;
C.reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
D.depozitarea albuminelor;
E!.depozitarea glucidelor;
85.cmEnzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt: G448; C

A!.aminopeptidazele;
B.colagenaza;
C.elastaza;
D!.enteropeptidaza;
E!.peptidaze diverse;
86.cmUndele peristaltice primare: G434; H589; C

A!.apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
B.sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
C!.sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
D.apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
E!.favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
1c.s.Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al intestinului: G427
a.prin sinapse chimice;
b.!prin jonctiuni de tip gap;
c.prin neuroni;
d.prin muschii striate;
e.excitatia nu se transmite.
2c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai tractului gastrointestinal:G427
a.unde lente;
b.spike-uri;
c.nu poseda activitate electrica;
d.!unde lente si spikeuri;
e.activitate electrica cu frecventa mare.
3c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar in celulele TGI:G428
a.nu se modifica;
b.se modifica la orice actiuni;
c.!se modifica la 1. intinderea fibrei musculare; 2.la stimularea parasimpatica si secretia acetilcolinei;3.la stimularea simpatico si secretia
noradrenalinei;
d.!variaza in jurul -56 mv;
e.este de 120 mv.
4c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului gastrointestinal se realizeaza cu contributia: G428
a.fosforului;
b.!calmodulinei;
c.!ionilor de Ca++;
d.Mg++;
e.Fe++.
5c.m. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G.428
a.este propriu tractului gastrointestinal;
b.reprezinta sistemul nervos central;
c.reprezinta maduva spinarii;
d.reprezinta ganglionii paraverterbrali;
e.!se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus.
6c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului gastrointestinal: G429
a.! se afla la nivel intestinal clocal;
b.! se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali;
c.! se afla la nivelul sistemului nervos central;
d.este efectuat de nervul frenic;
e. este efectuat de nervii tactili.
7c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:G.430

a.!etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei;
b.!etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag;
c.!etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac;
d.a,b,corecte;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
8c.s. Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei: G.431
a.10 minute;
b.!1- 2 secunde;
c.este nelimitat;
d.1-2 minute;
e.depinde de numarul de dinti.
9c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie: G.431

a.! in timpul deglutitiei respiratia este oprita;
b. in timpul deglutitiei respiratia este intensificata;
c.deglutitia nu influenteaza respiratia;
d. in timpul deglutitiei are loc inspiratia;
e. in timpul deglutitiei are loc expiratia.
10c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala: G431

a.!miscari peristaltice primare;
b.!miscari peristaltice secundare;
c.miscari antiperistaltice;
d.miscari convulsive;
e.nu poseda automatism;
11c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in stomac: G.431
a.contractie;
b.!relaxare;
c.fara modificari;
d.!cresterea volumului stomacal;
e.micsorarea volumului stomacal.
12c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile motorii ale stomacului sunt:G.432
a.antiperistaltice;
b.!de depozitare a unor cantitati de alimente;
c.!de amestec a alimentelor cu sucul gastric;
d.!contractii de foame;
e.!de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
13c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea gastrica este determinata de :G 433
a.motilitatea esofagului;
b.!factori gastrici;
c.grosimea peretelui stomacal;
d.!factorii duodenali;
e.motorica intestinului gros.
14c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul neted gastrointestinal functioneaza:G 427
a.la comanda;
b.!independent;
c.!ca un sincitiu;
d.ca muschii scheletici;
e.in mod reflex conditionat.
15c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de muschi gastrointestinali longitudinali si circulari:G 427
a.!au conexiuni intre ele;
b.nu au conexiuni intre ele;
c.functioneaza separat;
d.!functioneaza impreuna;
e.sint muschi striati.
16c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii bucale consta in: G 427
a.!prelucrarea mecanica a hranei;
b.protejarea limbii materne;
c.!prelucrarea chimica a hranei;
d.a asigura fumatul;
e.secretia salivei..
17c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI- Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare
gastrointestinale netede apare cu o frecventa de : G 428
a.!3 pe minut la nivelul stomacului;
b.!12 pe minut la nivelul intestinului subtire;
c.3 pe minut la nivelul intestinului gros;
d.12 pe minut la nivelul intestinului gros;
e.nu se modifica.
18c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune
adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar: G.428
a.!cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda;
b.50 virfuri secunda;
c.!automat;
d.la comanda;
e.prezinta potentiale de repaus;
19c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI - Potentialul de membrana a fibrei musculare a
intestinului: G 428
a.este stabil;
b.!se poate modifica;
c.!este aproximativ – 56 mv;
d.!depinde de intinderea fibrei musculare;
e.!depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
20c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI - La contractia muschiului intestinal participa: G.428
a.!ionii de calciu;
b.!calmodolina;
c.magneziu;
d.substantele nutritive;
e.nitratii.
21c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G428
a.!are un sistem nervos proporiu numit enteric;
b.!poseda automatism;
c.este reglat numai pe cale umorala;
d.activeaza dependent de mediul ambient;
e.c, d – raspuns incorrect.
22c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
a.! este format din 2 plexuri;
b. este format din 3 plexuri;
c. este format din 4 plexuri;
d. este format din 5 plexuri;
e. este format din 6 plexuri;
23c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI: G429
a.! este format din plexul extern mienteric Auerbach;
b.! este format din plexul intern Miissher;
c. este format din ganglionii paravertebrali;
d. este format din ganglionii prevertebrali;
e. are functie exocrina;
24c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern mienteric Auerbach controleaza: G.429
a.!in special, motilitatea gastrointestinala;
b.secretia;
c.pH intestinal;
d.temperatura chimului intestinal;
e.compozitia sucului intestinal;
25c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul enteric submucos Meissner controleaza: G429
a.motilitatea gstrointestinala;
b.pH intestinal;
c.!secretia epiteliala locala gastrointestinala;
d.!fluxul sangvin local;
e.regleaza deglutitia;
26c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii din peretele intestinal trimit fibre aferente:G429
a.!ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner;
b.!ganglionilor prevertebrali simpatici;
c.!maduvei spinarii;
d.!prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral;
e.la scoarta cerebelului.
27c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei intestinale: G429
a.! are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal;
b.! are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali;
c.! are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central;
d. are loc fara participarea sistemului nervos;
e.reglarea are loc in mod constient.
28c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii enterici secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori:
G429
a.!acetilcolina si noradrenalina;
b.!adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine;
c.!colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina;
d.!len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina;
e.adrenalina;.
29c.s. Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI: G429
a.nu influenteaza functia tractului gastrointestinal;
b.frineaza functia tractului gastrointestinal;
c.!mareste activitatea tractului gastrointestinal;
d.frineaza motilitatea stomacului plin;
e.nu enerveaza intestinul;
30c.m. Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei : G.430
a.etapa intestinala;
b.!etapa voluntara orala;
c.!etapa faringiana;
d.!etapa esofagiana;
e.etapa gastrica;
1. Glandele endocrine sunt: G-498

A!.hipofiza;
B. ficatul;
C. ganglionul spinal;
D!.gonadele;
E!.tiroida;
2. Exista secretie endocrina la nivelul: G-497

A. hipofizei;
B. rinichiului;
C. tubului digestiv;
D. hipotalamusului;
3. Hormonii pot fi ca structura: C

A!.proteine;
B!.aminoacizi;
C. glucide;
D!.steroizi;
E. toate raspunsurile corecte;
4. Hormonii derivati de la colesterol sunt: C

A!.hormonii sexuali;
B!.hormonii glucocorticoizi;
C!.hormonii mineralocorticoizi;
D. parathormonul;
E. calcitonina;
5. Hormonii hipofizari sunt ca structura: G-499

A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
6. Hormonii pot fi metabolizati la nivelul: G-499

A!.ficatului;
B. miocardului;
C!.tesuturilor tinta;
D. plamanului;
E. tubului digestiv;
7. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: G-507

A!.proteine;
B. steroizi;
C. glicoproteine;
D. glucide;
E. amine biogene;
8. Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni: G-499

A!.hormonii hipotalamici;
B!.hormonii hipofizei anterioare;
C!.parathormonul;
D. estradiolul;
E. tiroidieni;
9. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: G-515

A. glicoproteine;
B. glucide;
C!.steroizi;
D. proteine;
E. amine biogene;
10. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul : G-505
A!.nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B!.nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C. nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
D. centrului setei;
E. hipofizei posterioare;
11. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: G-501

A. nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
B. nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
C!.nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
D. hipofizei posterioare;
E. hipotalamusul posterior;
12. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A!.hormonii proteici;
B!.adrenalina;
C. hormonii steroizi;
D. hormonii tiroidieni;
E. hormonii sexuali;
13. Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni: G-498

A. proteici;
B!.steroizi;
C. adrenalina;
D!.tiroidieni;
E. hipofizei anterioare;
14. Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul: G-505

A. tubului contort proximal;
B. ansa lui Henle;
C. tubului contort distal;
D!.tubului colector;
E. vasa recta;
15. Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar: G-505

A. reabsorbtia sodiului;
B!.reabsorbtia apei;
C. secretia potasiului;
D. secretia H+;
E. reabsorbtia Ca ++;
16.Vasopresina produce : G-505

A. contractia musculaturii netede;
B. relaxarea musculaturii netede;
C!.contractia vaselor sangvine;
D!.cresterea presiunii arteriale;
E. scaderea presiunii arteriale;
17. Sistemul port hipotalamo-hipofizar: G-501

A!.este un sistem vascular;
B!.leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
C. leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
D. transporta oxitocina si vasopresina;
E!.transporta liberine si statine;
18. Deficitul de vasopresina (ADH) produce : G-505

A. diabetul zaharat;
B!.diabetul insipid;
C. maladia Cushing;
D!.eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
E. retentia de apa in organism;
19. Hormonii hipotalamici sunt ca structura: G-505

A!.peptide, proteine;
B. steroizi;
C. lipide;
D. glicoproteine;
E. glucide;
20. Hormonii pancreatici sunt ca structura: G-523
A!.peptide-proteine;
B. steroizi;
C. amine biogene;
D. glicoproteine;
E. glucide;
21. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta : G-501

A!.hormonii de eliberare hipotalamici
B!.hormonii de inhibitie hipotalamici;
C. oxitocina;
D. vasopresina;
E. neurofizinele;
22. Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara ;
B. suprarenale ;
C!.hipofiza anterioara;
D. hipotalamus;
E. tiroida;
23. Prolactina este secretata de : G-497

A. hipofiza posterioara;
B. hipotalamusul medial;
C. testicul;
D!.hipofiza anterioara;
E. ovar;
24. Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de: G-497

A. hipotalamusul anterior;
B!.hipofiza anterioara ;
C. hipofiza posterioara;
D. ovar;
E. testicul;
25. Hormonul somatotrop produce: G-502

A!. cresterea tesuturilor;
B!.cresterea oaselor in lungime;
C. cresterea oaselor in grosime;
D!.cresterea viscerelor;
E. inhibitia cresterii tesuturilor;
26. Somatotropul: G-502

A. creste transferul aminoacizilor in celula;
B!.creste sinteza proteinica;
C. scade sinteza proteinica;
D. nu influenteaza metabolimul proteinelor;
E. nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
27. Hormonul luteinizant (LH) la barbat: G-497

A. stimuleaza spermatogeneza;
B!.stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
C. inhiba secretia de testosteron;
D. stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
E. nu influenteaza secretia hormonala;
28. Hipersecretia de hormon somatotrop produce: G-504

A. nanismul hipofizar la copil;
B!.gigantismul la copil;
C!.acromegalia la adult;
D. boala Basedow;
E. cretinismul la copil;
29. Hormonii tiroidieni sunt: G-507

A. tireoglobulina;
B. monoiodtirozina;
C!.triiodotironina;
D!.tetraiodotironina;
E!.calcitonina;
30. Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: G-515
A!.corticosuprarenalei;
B. gonadelor;
C. hipofizei anterioare;
D. hipotalamusului;
E. pancreasului endocrin;
31. Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: G-515

A. pancreasului endocrin;
B. hipotalamusului;
C. hipofizei posterioare;
D!.corticosuprarenalei;
E. tiroidei;
32. Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul: G-515

A!.corticosuprarenalei;
B. medulosuprarenalei;
C!.cantitatii mici in ovar;
D!.glandei testiculare;
33. Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.inhibitia sintezei de proteina;
B!.catabolism proteic exagerat;
C!.determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
D!.scade sinteza de imunoglobuline;
E. nu influenteaza metabolismul proteinelor;
34. Calcitonina este secretata de: G-507

A. tiroida in compartimentul folicular;
B!.tiroida in compartimentul interstitial;
C. paratiroida;
D. hipofiza anterioara;
E. ficat;
35. Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul: G-553

A. medulosuprarenalei;
B. hipofizei posterioare;
C!.ovarului;
D. tiroidei;
36. Ovarul secreta: G-555

A!.hormoni estrogeni;
B!.androgeni in cantitati mici;
C. aldosteron;
D!.relaxina;
E. hormonul foliculostimulant;
37. Hormonii androgeni sunt: G-547

A. aldosteronul;
B!.testosteronul;
C. estradiolul;
D!.dehidrotestosteronul;
E. cortizolul;
38. Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: G-515

A. proteici;
B!.steroizi;
C!.provin din colesterol;
D. glicoproteici;
E. provin din vitamina C;
39. Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-527

A. stimuleaza secretia de glucagon;
B!.stimuleaza secretia de insulina;
C. inhiba secretia de insulina;
D!.inhiba secretia de glucagon;
E. nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
40. Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel: G-528

A. stimuleaza secretia de insulina;
B!.stimuleaza secretia de glucagon;
C!.inhiba secretia de insulina;
D.inhiba secretia de glucagon;
E. nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
41. Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de : G-497

A. hipotalamus;
B!.hipofiza anterioara;
C. hipofiza posterioara;
D. tiroida;
E. pancreas;
42. Hormonul tireotrop (TSH): G-497

A. stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
B!.stimuleaza secretia glandei tiroide;
C. inhiba secretia glandei tiroide;
D. stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
E. stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
43. Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni: G-506;G-557

A. gonadotropine;
B!.oxitocina;
C!.slab de hormonul antidiuretic;
D!.hormonii estrogeni;
E. hormonii androgeni;
44. Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer: G-517

A!.reabsorbtia sodiului;
B!.secretia de potasiu;
C!.secretia ionilor de hidrogen;
D. reabsorbtia potasiului;
E. reabsorbtia calciului;
45. Neurofizinele: G-505

A. sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
B. sunt hormoni;
C!.sunt proteine transportoare;
D. transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
E!.transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
46. Renina: G-194

A!.este secretata de aparatul juxta-glomerular;
B. este secretata de interstitiu renal;
C. este secretata in ficat;
D!.transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
E. transforma angiotensina I in angiotensina II;
47. Angiotensina II: G-194

A. stimuleaza secretia reninei;
B!.are efect vasoconstrictor;
C!.creste presiunea arteriala;
D. nu modifica presiunea sangvina;
E. este secretata de rinichi;
48. Progesteronul este secretat la nivelul: G-557

A. foliculuilui ovarian;
B!.corpului galben;
C. testiculului;
D!.placentei;
49. Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia: G-505
A!.mareste diureza;
B. are actiune antidiuretica;
C. creste volumul plasmatic;
D. produce concentrarea urinei;
E. scade concentratia plasmei ;
50. Testiculul produce: G-548

A!.spermatozoizi din celulele liniei seminale;
B!.hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
C. gonadotropine LH, FSH;
D. progesteron;
E. cortizol;
51. Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de : G-558

A. factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
B. estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
C. estradiol prin feed-back negativ;
D!.gonadotropina LH;
E!.gonadotropina FSH;
52. Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de: G-550

A. factorul de eliberare hipotalamic;
B. estradiolul prin feed-back negativ;
C. testosteronul prin feed-back negativ;
D!.gonadotropina LH;
E. gonadotropina FSH;
53. Hormonii pancreasului endocrin sunt: G-523

A!.insulina;
B. somatostatina;
C!.glucagonul;
D. aldosteronul;
E. calcitonina;
54. Glucagonul este secretat de: G-523

A!.celulele alfa pancreatice;
B. celulele beta pancreatice;
C. hipofiza;
D. medulosuprarenala;
E. ficat;
55. Diabetul zaharat se datoreste: G-529

A. excesului de insulina;
B!.lipsei de insulina;
C. lipsei de glucagon;
D. excesul de glucagon;
E. excesul de mineralocorticoizi;
56. In diabetul zaharat se produce: G-529

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.poliurie;
D!.glucozurie;
57. Mixedemul se caracterizeaza prin: G-513

A. marirea metabolismului bazal;
B!.retinerea apei in organism;
C!.scaderea metabolismului bazal;
D!.scaderea excitabilitatii SNC;
E. tahicardie;
58. Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de : G-505

A. scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
B!.scaderea volumului plasmatic;
C. cresterea volumului plasmatic;
D!.stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular (hiperosmie);
E!.stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
59. Receptorii hormonilor tiroidieni se afla: G-509

A. pe membrana celulei «tinta»;
B. in citoplasma celulei «tinta»;
C!.pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
D. pe mitocondrii;
E. A si B;
60. Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: G-517

A!.reabsorbtia tubulara a sodiului;
B!.excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
C. micsorarea reabsorbtia apei;
D!.marirea reabsorbtia apei;
E. marirea reabsorbtia calciului;
61. Boala Bazedow se caracterizeaza prin: G-512

A!.marirea metabolismului bazal;
B. scaderea metabolismului bazal;
C!.poliurie;
D!.marirea excitabilitatii SNC;
E. bradicardie;
62. Deficitul mineralocorticoizilor provoaca: G-516

A. hipernatriemie;
B!.hiperkaliemie;
C!.hiponatriemie;
D!.scaderea volumului de lichid extracelular;
E. marirea volumului de lichid extracelular;
63. Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de : G-518

A!.hipersecretia glucocorticoizilor;
B. hiposecretia glucocorticoizilor;
C. hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
D. insuficienta de insulina;
E. insuficienta de hormon antidiuretic;
64. Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt: G-526

A. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
B!.marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
C!.cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
D. scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
E!.stimularea sintezei glicogenului;
65. Progesteronul favorizeaza: G-557

A. proliferarea endometriului;
B!.secretia endometrului;
C. contractia uterului;
D!.relaxarea uterului;
E!.proliferarea alveolelor sanilor;
66.Estrogenii favorizeaza: G-556

A!.dezvoltarea organelor sexuale;
B!.dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
C!.contractia uterului;
D. secretia endometrului;
E. relaxarea uterului;
67. Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de : B-295

A!.stimulare a secretiei glucagonului;
B!.stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
C!.inhibitie a secretiei insulinei;
D. stimularea secretiei insulinei;
E. stimularea glicogenogenezei;
68. Tractul hipotalamo-hipofizar: G-501

A. este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
B!.este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
C. este un sistem vascular ;
D. ajunge la hipofiza anterioara;
E!.ajunge la hipofiza posterioara;
69. Secretia de hormon somatotrop este reglata de : G-504

A. gonadotropine;
B. somatostatine;
C. prolactina;
D!.somatoliberina;
E. adrenocorticotropina;
70. La femeie secretia de gonadotropine este reglata de : G-558

A. adrenalina;
B!.estradiol prin feed-back negativ;
C. estradiol prin feed-back pozitiv;
D!.hormonul de eliberare hipotalamic;
E. testosteron prin feed-back negativ;
71. Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc: G-518

A!.gluconeogeneza hepatica;
B!.hiperglicemie;
C. glicogenoliza;
D. hipoglicemie;
E. nu influenteaza metabolismul glucidelor;
72. Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul: B-296

A. corticosuprarenalei;
B!.medulosuprarenalei;
C!.fibrelor postganglionare simpatice;
D. hipofizei anterioare;
E. paratiroidelor;
73. Corpul galben: G-555

A. se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
B!.se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
C!.secreta hormoni estrogeni si progesteron;
D. se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
E!.se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
74. Hormonul luteinizant (LH) la femeie: G-497

A!.promoveaza secretia endocrina in ovar;
B. stimuleaza lactatia;
C!.produce ovulatia;
D!.formeaza corpul galben;
E. maturizeaza foliculul ;
75. Hormonul foliculostimulant (FSH):G-497

A!.stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
B!.promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
C!.stimuleaza spermatogeneza;
D. produce ovulatia;
E. formeaza corpul galben;
76. Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei: B-297

A!.tahicardia;
B. vasodilatatie;
C!.vasoconstrictie;
D!.cresterea presiunii arteriale;
E. scaderea presiunii arteriale;
77. Parathormonul: G-537

A!.este hormon hipercalcemiant;
B. este hormon hipocalcemiant;
C. favorizeaza depunerea calciului in oase;
D!.creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
E!.mareste eliminarile urinare de fosfor;
78. Calcitonina: G-538

A. este hormon hipercalcemiant;
B!.este hormon hipocalcemiant;
C!.este hormon antagonist al parathormonului;
D. mobilizeaza calciu din oase;
E!.favorizeaza depunerea calciului in oase;
79. Efectele metabolice ale adrenalinei: B-297

A!.glicogenoliza hepatica si musculara;
B. activeaza consumul celular de glucoza;
C!.hiperglicemie;
D. produce hipoglicemie;
E. nu influenteaza metabolismul glucidelor;
80. Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul: G-517

A. tubului contort proximal;
B. ansei lui Henle;
C!.tubului contort distal;
D!.tubului colector;
E. glomerulului renal;
81. Boala Addison este: G-521

A!.insuficienta corticosuprarenalei;
B. hiperfunctia corticosuprarenalei;
C. insuficienta medulosuprarenalei;
D. hiperfunctia suprarenalei in general;
E. hipofunctia hipofizei anterioare;
82. Glucagonul produce: G-528

A!.hiperglicemie;
B. hipoglicemie;
C!.gluconeogeneza hepatica;
D!.glicogenoliza hepatica;
E. gluconeogeneza musculara;
83. Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii: B-114

A!.alfa-adrenergici;
B!.beta-adrenergici;
C. muscarinici;
D. nicotinici;
E. nu influenteaza receptorii mentionati;
84. Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: G-518

A!.stimularea gluconeogenezei;
B. scaderea gluconeogenezei;
C!.scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
D!.cresterea glicemiei;
E. hipoglicemia;
85. Hormonii sexuali sunt produsi de: G-498

A!.corticosuprarenala;
B!.ovar;
C!.testicul;
D. medulosuprarenala;
E. hipofiza anterioara;
86. Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic: G-525

A!.creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
B!.creste sinteza proteinelor;
C. produce catabolism proteic;
D. promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
E!.promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
87. Hormonii tubului digestiv sunt: G-444

A!.colecistokinina;
B. oxitocina;
C!.gastrina;
D!.secretina;
E. prolactina;
88. Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului: G-498
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. somatomedina;
D!.somatostatina;
E. somatotropina;
89. In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei: G-524
A!.muschiul cardiac;
B. creer;
C!.muschiul scheletal;
D. epitelui renal;
E. epiteliu intestinal;
90. Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este: G-507

A. tiroxina;
B!.triiodtironina;
C. tireoglobulina;
D. acidul triiodtiroacetic;
91. Oxitocina provoaca: G-506

A. lactogeneza;
B!.contractia miometrului;
C!.eliberarea laptelui;
D!.contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
E. relaxarea uterului;
92. Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt: G-555

A. hormonul antidiuretic;
B. hormonul foliculostimulant;
C!.hormonul luteinizant;
D!.gonadotropina corionica;
E. progesteronul;
93. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la : G-512

A!.inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
B!.micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
C!.micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
D. marirea consumului de oxigen in creier;
E. stimularea secretiei hormonului tireotrop;
94. Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc: G-499
A!.adrenocorticotropina;
B. hormonii tiroidieni;
C!.vazopresina;
D. hormonii sexuali;
E!.hormonii gonadotropi;
95. Somatotropul : G-503

A!.scade utilizarea glucozei in scop energetic;
B. mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
C!.mareste depozitele de glicogen;
D. scade concentratia glucozei in singe;
E!.micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
96. Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai: G-508

A. digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
B. eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
C!.discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
D. discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
97. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: G-510

A!.captarea rapida a glucozei de catre celule;
B. captarea lenta a glucozei de catre celule;
C!.cresterea glicolizei;
D. scaderea gluconeogenezei;
E!.cresterea secretiei de insulina;
98. Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt: G-511

A!.creste proteoliza tireoglobulinei;
B. scade activitatea pompei de iod;
C!.creste iodarea tirozinei;
D!.creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
E. scade numarul de celule tiroidiene
99. Secretia hormonului tireotrop este reglata de : G-511

A!.efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
B!.actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
C!.temperatura scazuta a mediului extern;
D. temperatura ridicata a mediului extern:
E. reactii emotionale;
100. Cauzele hipertiroidismului sunt: G-512

A. secretia excesiva de hormon tireotrop;
B!.prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
C. insuficienta nutritiei;
D. insuficienta iodului in hrana;
E. emotii negative;
101. Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de: G-517

A. cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
B!.cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
C!.hormonul adrenocorticotrop;
D!.cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
E. cresterea fluxului sangvin renal;
102. Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH: C

A!.cresterea apreciabila de ACTH;
B!.cresterea secretiei cortizolului ;
C. scaderea secretiei cortizolului;
D!.cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
E. nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
103. Boala Addison este determinata de: G-521

A. hipertrofia cortexului adrenal;
B!.atrofia cortexului adrenal;
C!.distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
D. cresterea secretiei de ACTH;
E. cresterea secretiei adrenalinei;
104. Deficitul glucocorticoizilor provoaca: G-518

A. intensificarea gluconeogenezei;
B!.scaderea gluconeogenezei;
C. intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
D!.reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
E!.micsoreaza nivelul de zahar in sange;
105. Boala Cushing este determinata de : G-521

A!.hiperplazia cortexului suprarenal;
B. hipoplazia cortexului suprarenal;
C!.cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
D. scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
E. cresterea secretiei de androgeni;
106. Hormonul tisular vilichinina: G-437

A. stimuleaza secretia sucului intestinal;
B!.stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
C. inhiba motilitatea intestinului;
D. stimuleaza secretia pancreatica;
E. stimuleaza secretia gastrica;
107. Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ: G-518

A. hormonul cresterii;
B!.surplusul de hormoni tiroizi;
C!.hormonii glucocorticoizi;
D. insulina;
E. mineralocorticoizii;
108. Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia: G-507

A. hormonul antidiuretic;
B. somatomedina;
C. beta -endorfina;
D!.hormonul tireotrop;
E. oxitocina;
109. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: C

A. deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) creşte riscul de hiperhidratare;
B!.dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
C. deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
D!.secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a hormonului de crestere;
E!.hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei metabolismului bazal;
110. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: B-296
A!.celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;
B!.secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
C. frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
D!.secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
E. catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
111. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-505
A. oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
B!.scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
C!.atât oxitocina, cât şi HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
D. secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
E!.HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
112. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518
A. corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi steroizi;
B!.consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
C. aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
D!.secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
E!.cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
113. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-507; G-513
A. hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturizarea timpurie a SNC;
B. T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
C!.persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
D. un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
E!.cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în tireoglobulină;
114. Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: G-518; G-503; G-509
A!.cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
B. cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
C!.hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
D!.creşterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
E. cortizolul determină scăderea lipolizei;
115. Referitor la metaobolismul glucozei: G-528

A. gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;
B!.glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
C!.glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
D!.gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
E. glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
116. Precizaţi răspunsurile corecte: G-547

A. erecţia este un reflex simpatic;
B!.erectia apare la pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
C!.în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
D. fertilizarea normală are loc în uter;
E. fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
117. Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
A!.STH; G-500
B. ACTH;
C. gonadotropinele;
D!.prolactina;
E. tireotropina;
118. Au activitate lipolitică următorii hormoni: G-519; G-528

A!.glucagonul;
B!.adrenalina;
C. insulina;
D!.cortizolul;
119. Insulina produce următoarele efecte: G-524

A. utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
B. lipoliza crescută;
C!.hiperpolarizarea celulară;
D!.gluconeogeneză scăzută;
E!.cetogeneză scăzută;
120. Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de: G-507
A!.triiodotironină;
B. tiroxină;
C. tireoglobulină;
D. tirotropină;
E. factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
121. Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli: G-505
A!.deshidratare;
B!.hemoragie severă;
C. scăderea osmolarităţii sanguine;
D!.durere, stress chirurgical;
122. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: G-506

A!.contracţia miometrului uterin;
B. lactogeneza;
C!.ejecţia laptelui;
D. pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
E!.contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
123. Secreţia de ACTH: C

A. este scăzută în condiţii de stress;
B. este inhibată de durere;
C!.este stimulată de stress;
D!.este stimulată de hipoglicemie;
E!.intervine în pigmentarea pielii în exces;
124. Neurofizinele I şi II: G-505

A. sunt neuromodulatori;
B. sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
C!.sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX (oxitocina);
D. sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
E. sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
125. Glucagonul: G-528

A. este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
B!.scade glicogeneza hepatică;
C. inhibă secreţia de insulină;
D. stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
E!.creşte glucogenoliza hepatică;
126. Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri: G-510;G-518

A. STH(somatotropina) – bilanţ azotat negativ;
B. insulina - efect catabolizant lipidic;
C!.cortizol – hiperglicemie,
D!.tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
E. inhibină – inactivarea testosteronului;
127. Hormonul paratiroidian determină: G-539

A. creşterea depozitelor minerale osoase;
B!.cresterea cantităţii de calciu în singe;
C!.scaderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
D!.scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
E. nici unul din efectele menţionate;
128. Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: G-505

A!.acromegalie,
B. hipoglicemie;
C. inhibitia transportului aminoacizilor;
D. stimularea formarii ureei;
E!.atrofia gonadelor;
129.Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia: G-527

A.aminoacizilor argininei si lizinei;
B.hiperglicemiei;
C.stimulării vagale;
D. STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
E!.catecolaminelor;
130. Secreţia de hormon antidiuretic este stimulată în caz de: G-505

A. scădere a osmolarităţii plasmei;
B. expunere la frig;
C. hiperhidratare;
D. hipoosmolaritate;
E!.hiperosmolaritate;
131. Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia: G-539

A. scade calcemia;
B. scade fosfatemia;
C. inhibă activitatea osteoblastelor;
D!.inhibă activitatea osteoclastelor;
E. acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
132. Hormonii tiroideni: G-510

A. inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
B. inhibă -receptorii adrenergici;
C. inhibă lipoproteinlipaza;
D!.determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
E. cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
133. Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin: B-297

A!.stimularea secreţiei de glucagon;
B. stimularea secreţiei de insulină;
C!.stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
D!.inhibarea secreţiei de insulină;
E. inhibarea secreţiei de cortizol;
134. Glucagonul determină: G-528

A!.gluconeogeneza hepatică;
B!.glicogenoliza hepatică;
C!.cetogeneză hepatică;
D. glicogenoliza musculară;
E. lipogeneză în ţesutul adipos;
135. Următorii hormoni au acţiune hiperglicemiantă, in afara de : B-298

A. glucagonul;
B. STH-ul;
C. cortizolul;
D!.noradrenalina;
E. adrenalina;
136. Tiroxina fiziologica activă se găseşte în una din următoarele forme: G-508
A. legată de albumină;
B. legată de prealbumină,
C. legată la oglobulină;
D. ca o glucoronidă;
E!.nelegată, liberă;
137. Adrenalina: B-297

A!. se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
B!. are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
C!. acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
D. stimulează sinteza de glicogen în ficat;
138. Progesteronul:G-557
A!.este secretat de corpul galben;
B!.este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
C!.este scăzut în timpul menstruaţiilor;
D. prezintă nivele constante după implantare;
E. prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
139. Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei: G-556

A!.facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
B!.cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
C. pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
D!.pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
E. toate raspunsurile corecte.
140. Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu: G-521
A!.hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
B.hipoglicemie;
C. secreţie scăzută de ACTH;
D!.hiperkaliemie;
E!.hiperpigmentare;
141. Guşa endemică este caraczterizată prin: G-513

A. hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
B. tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
C. absenţa congenitală a TSH;
D. exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
E!.hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
142. Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu: G-514

A!.maturizarea întârziată a scheletului;
B. nivele ridicate ale hormonului de creştere, în sânge;
C. nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
D. nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
E!.piticism asimetric;
143. O secreţie excesivă de tiroxină produce: G-512

A. cresterea masei corpului;
B!.reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
C. somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
D!.piele caldă şi umedă;
E!.hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
144. Pacienţii cu boala Basedow-Graves: G-512

A. prezintă invariabil exoftalmie;
B. prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
C. au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
D!.prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte şi IgG;
E!.prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
145. Zona glomerulară adrenală: G-515

A. este cea mai internă;
B. reacţionează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
C!.este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
D!.reprezintă 10% din volumul glandei;
E!. afectata în boala Addison;
146. Secreţia de cortizol: G-519

A!.prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
B. răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
C. se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
D!.creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
E. este inhibată de aldosteron;
147. Secreţia de aldosteron este stimulată de: G-517

A!.ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
B. hipokalcemie;
C!.angiotensină II;
D. hipernatriemie;
E. factorul natriuretic atrial;
148. Calcitonina: G-538

A!.este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
B. creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
C!.are mai puţini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
D. se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
E!.are ca stimul declansator hipercalcemia;
149. Ce acţiune are calcitonina? G-539

A!.hipofosfatemie;
B!.hipocalcemie;
C!.natriureză;
D. efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
E. hipercalcemie;
150. Glucocorticoizii sunt: G-517

A. hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
B. hormoni steroizi tip C19;
C!.hormoni steroizi tip C21;
D. reprezentaţi prin aldosteron;
E!.reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
151. Ce efecte are aldosteronul la nivel renal? G-516

A!.determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
B!.acţionează la nivelul tubului contor distal şi tubului colector;
C. acţionează asupra tubului contor proximal;
D!.conservă Na în lichidul extracelular;
E. determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
152. Secretia somatotropului este controlata de : G-503

A. starea nutritionala;
B!.nivelul proteinelor celulare;
C!.hormonul hipotalamusului de eliberare;
D!.nivelul de glucoza in singe;
E. nici unul din ele;
csCea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:

a!.compartimentul de lichid intracelular;
b.compartimentul de lichid interstitial;
c.compartimentul de lichid transcelular;
d.plasma;
e.lichid cerebrospinal;
cmPresiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata de:

a.glucoza;
b!.Na+;
c!.Cl-;
d.uree;
e.aminoacizi;
csStimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara. Mentionati care din urmatoarele conditii nu
determina cresterea presiunii osmotice a lichidului extracelular;
a. aport hidric deficitar;
b!.aport hidric excesiv;
c.exces de Na+ lichidul extracelular;
d.pierderi hidrice crescute;
e.pierderi de K+ crescute;
csEdemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:

a.presiunea capilara crescuta;
b.scaderea proteinelor plasmatice;
c.scaderea presiunii osmotice a plasmei;
d.cresterea permiabilitatii capilare;
e!. scaderea permiabilitatii capilare;
cmIn cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
a!.piele (pierderi insensibile);
b.sistemul respirator (pierderi insensibile);
c!.materiile fecale;
d.urina;
e.sudoare;
csCare este procentul mediu al apei totale din organismul adult:

a.90%;
b.80%;
c.70%;
d!.60%;
e.sub 60%
csCel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
a!. embrion;
b.fat;
c.copil in crestere;
d.adult;
e.batran;
cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:

a.reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului;
b!.se gaseste sub doua forme – libera si legata;
c!.contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+;
d.contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-;
e!.are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg;
csCare din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
a.tesutul muscular;
b.tesutul cartilaginos;
c.tesutul osos;
d.dentina;
e!.smaltul dentar;
cmAlegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:

a!.reprezinta 20% din greutatea corpului;
b!.se gaseste repartizata in 3 subcompartimente;
c!.contine ca si cation major ionul de Na+ ;
d.contine anioni majori, ionii de proteinati;
e.contine ca si cation major ionul de K+ ;
cmAlegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:

a.apartine de subcompartimentul transcelular;
b!.are valoarea de 4-5% din masa corpului;
c!.are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare;
d!.apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare;
e!.contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati;
cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct:

a!.apa totala;
b. apa intracelulara;
c!.apa extracelulara;
d.volumul interstitial ;
e!.volumul plasmatic;
cmCare din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina indirect, pe baza de calcule, cunoscand valoarea
volumelor masurate direct:
a.apa totala;
b!. apa intracelulara;
c.apa extracelulara;
d!.volumul interstitial ;
e.volumul plasmatic;
cmSubstantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor compartimente lichidiene sunt:

a!.oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale;
b.sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial;
c.insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare;
d.ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare;
e!.albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice;
cmFactorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:

a.membranele celulare si tisulare;
b!.presiunea hidrostatica;
c!.presiunea osmotica;
d!.presiunea coloidosmotica;
e.structura moleculara a apei;
csVariatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza tesutului:

a.muscular striat;
b.conjunctiv elastic;
c.cartilaginos;
d!.adipos;
e.osos;
csCea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:

a.pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute;
b.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor;
c!.pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide;
d.pe cale orala, prin ingestia de alimente;
e.prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente;
csAportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24 ore:
a.1500 ml;
b.2000 ml;
c.1500 ml;
d.2000 ml;
e!.2300 ml ;
cmPierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:
a!.100 ml prin fecale;
b!.1400 ml prin urina;
c!.700 ml prin perspiratie insensibila;
d.500 ml prin plamini;
e!.2300 ml in total;
csPierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare parte:
a.perspiratie insensibila;
b.urina;
c.transpiratie;
d.fecala;
e!.tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie;
cmIn timpul efortului fizic pierderile de apa:

a!.scad prin urina;
b.scad prin fecale;
c!.cresc prin transpiratie;
d.nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin tegument;
e!.pot atinge 6600 ml;
cmReglarea aportului hidric se realizeaza prin:

a!.senzatia de sete;
b. micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si lateral;
c. prin aldosterona si peptidul natriiuretic
d!.mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric;
e!.deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete;
cmBilantul hidric negativ semnifica:

a. perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa;
b!.deshidratarea extracelulara;
c!.deshidratarea celulara;
d!.deshidratarea globala;
e. hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
cmBilantul hidric pozitiv semnifica:

a!.o perturbare a echilibrului hidric;
b!.hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala;
c.deshidratarea extracelulara si celulara;
d.deshidratarea globala;
e.perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa;
csContinutul de apa din organism nu este influentat de

a.starea de nutritie;
b.sex si varsta;
c.tipul de tesut si oprgan;
d!.activitatea psihica;
e.sistemul luat in consideratie;
cm45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se gaseste la:
a!.nou-nascut in spatiul intracelular;
b!.copil peste 2 ani, in spatiul intracelular;
c.adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial;
d.adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular;
e.adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata;
csAproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de :

a.plasma;
b.piele;
c.substanta cenusie si alba;
d!.musculatura scheletica;
e.tesut adipos;
csScaderea presiunii osmotice este determinata de:

a.scaderea ingestiei de lichide;
b.excesul de saruri;
c!.ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri;
d.scaderea secretiei de ADH;
e.eliberarea crescuta de aldosteron;
cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mare:

a.tesut osos;
b!.muschi;
c!.rinichi;
d.smalt;
e!.splina;
cmPrecizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mica:

a!.tesut osos;
b!.smalt;
c.rinichi;
d.glande endocrine
e.embrion;
csApa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
a.plasma-subcompartimentul vascular;
b.apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial, secretiile digestive, sudorale;
c.apa depozitata in substanta fundamentala;
d!.lichid interstitial;
e. lichid intracelular;
csCare este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:

a.95 mEq Cl- /1;
b.80 mEq Ca2+ /1;
c.100 mEq HCO3- /1;
d.70 mEq Na+ /1;
e!.155 mEq K+ /1;
csNecesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:

a.adult;
b.batrin;
c.6 ani;
d.1 an;
e!.sub un an;
csIzotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:

a.300 atm;
b!.300 mosmol/l;
c.300 mosmol;
d.300 osmol/l;
e.300mg%;
csCantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:

a.3%;
b.2%;
c.1,5%;
d!.sub 1%;
5%;
cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:

a!.Na+;
b!.Cl-
c.Mg2+
d.K+ ;
e!.Ca2+
cmCare din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:

a!.Mg2+;
b!.K+ ;
c.Na+
d.Ca2+ ;
e!.fosfat;
1.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la structuta şi funcţiile ATP-lui:

A!.ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea energiei ;
B.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D.ATP nu conţine legături macroergice ;
E! In ATP radicalii fosfaţi sunt legaţi prin legături macroergice;
2.cmSelectati afirmatile incorecte referitor la structura şi funcţiile ATP-lui :

A.ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacţiona cu substanţele nutritive pentru extragerea energie ;
B !.ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu;
C !.ATP-ul este un compus chimic foarte stabil ;
D!.ATP nu contine legaturi macroergice ;
E.in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice;
3.cmSelectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
A. difuziune simpla ;
B !.difuziune facilitala ;
C.transport activ ;
D !.trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E.co-transport activ ;
4.cmSelectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in citoplasma celulara prin :
A !. difuziune simpla ;
B .difuziune facilitala ;
C !.transport activ ;
D .trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare ;
E !.co-transport activ ;
5.csSelectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste :

A.hiperglicemie ;
B.anemie ;
C.hipotonie ;
D !.hipoglicemie ;
E.hipertermie ;
6.csSelectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de :

A.adrenalina ;
B.glucagon ;
C.insulina ;
D !.intermedina ;
E.tiroxina ;
7.cmSelectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:

A !.adrenalina ;
B !.cortizol ;
C.intermedina ;
D.oxitocina ;
E.vasopresina;
8.cmSelectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii hormoni:
A.adrenalina ;
B.cortizol ;
C !.intermedina ;
D !.oxitocina ;
E !.vasopresina;
9. cm. Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:

A. fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman;
B!.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C!. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
E. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
10.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:

A!.fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman;
B.fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice;
C. fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali;
D. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial;
E!. fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului;
11.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:

A!.in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este iniţiată de glucokinaza;
C.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D!.in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei;
E.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
12.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:

A.in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei;
B.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza;
C!.in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei;
D.in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei;
E!.in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila;
13. cm. Selectati afirmaţiile corecte referitor la glicogenoliză:

A!.glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen;
B!.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D.glicogenoliza este un process fizic;
E.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
14.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:

A.glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen;
B.glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula ;
C!.glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat ;
D!.glicogenoliza este un process fizic;
E!.glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza;
15.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză :

A!.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B!.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E !.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
16.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză :

A.glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului;
B.glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic ;
C !.glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului ;
D !.glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic ;
E.glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic;
17.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză :

A!.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
B!gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol;
C.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
18.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:

A.gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi;
Bgluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol;
C !.gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi;
D !.gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism;
E !.gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara;
19.csSelectati afirmatiile corecte. Concentratia normala a glucozei sanguine la o persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor
3-4 ore :
A !.3,3 – 5,5 mmol/l ;
B.2,9 – 7,9 mmol/l ;
C.200 mg/100ml ;
D.200 mg/1;
E.2 g/100 ml;
20.cmSelectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteţi clasifica ca lipide:
A !.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B !.fosfolipide;
C.aminoacizii;
D!.colesterolul ;
E.lipoprotein – lipaza ;
21.cmSelectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:

A.grasimile neutre (trigliceridele) ;
B.fosfolipide;
C !.aminoacizii;
D.colesterolul ;
E !.lipoprotein – lipaza ;
22.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor :

A !.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C !.lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E !.lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
23.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine :

A.lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii ;
B !.lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii ;
C .lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine ;
D !.lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati ;
E .lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat;
24.cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:

A!.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C !.lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D!.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
25.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:

A.lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul ;
B !.lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice ;
C .lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice;
D.lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei ;
E !.lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul ;
26.cmSelectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A.asigura sinteza acizilor grasi ;
B! asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C!.sinteza trigliceridelor din glucide;
D!.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E.saturarea triglicidelor ;
27.cmSelectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor :

A !.asigura sinteza acizilor grasi ;
B .desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie;
C.sinteza trigliceridelor din glucide;
D.sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi ;
E !.saturarea triglicidelor ;
28.cmSelectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A !.adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B !.corticotropina care determina secretia cortizolului;
C!.deficitul de insulina;
D.excesul de insulina;
E.excesul de vasopresina ;
29.cmSelectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de :

A .adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile :
B .corticotropina care determina secretia cortizolului;
C.deficitul de insulina;
D !.excesul de insulina;
E !.excesul de vasopresina ;
30.csSelectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea metabolismului lipidic nu participa :
A.hipofiza ;
B.pancreasul ;
C !.parotiroidele;
D.glandele sexuale;
E.tiroida ;
31.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia principala a albuminelor plasmatice este :
A !.asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;
D.asigura absorbtia vitaminelor ;
E.asigura difuzia electrolitilor ;
32.csSelectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice :

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B!.participa in formarea imunitatii;
C.participa la coagularea sangelui;
33.csSelectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:

A .asigurarea presiunii coloid-osmotice;
B.participa in formarea imunitatii;
C !.participa la coagularea sangelui;
34.cmSelectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza şi cetogeneză :

A !.conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B!.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C.conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza;
D.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
35.cmSelectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza :

A .conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza;
B.conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza;
C!.conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza;
D!.conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza;
E !.conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza;
36.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se subintelege :
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B !.cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
D.azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi ;
E.deficitul de azot in organism ;
37.csSelectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se subintelege :
A !.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
38.csSelectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se subintelege:
A.cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in organism cu hrana ;
B .cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din organism cu hrana ;
C !.azotul introdus este egal cu cel eliminat ;
39.csSelectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc :

A.la organismul in crestere ;
B.in timpul sarcinii ;
C !.in inanitie proteica;
D.la insanatosire dupa maladii grave;
E.la marirea masei tesutului muscular (sportivi) ;
40.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat :

A ! exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B !.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C !.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E.este negativ in timpul sarcinii ;
41.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat :

A.exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor ;
B.exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie) ;
C.este echilibrat la persoana adulta sanatoasa ;
D !.este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut ;
E !.este negativ in timpul sarcinii ;
42.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

A !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B !.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
43.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO 2) :

A.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism ;
B.ECO2 este in medie 4,825 kcal;
C !.ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism;
D !.ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora ;
E !.ECO2 este in medie 6,25 kcal ;
44.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A !.MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ţesuturilor independent de efort fizic sau alti factori externi;
B!.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E! MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
45.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB) :

A .MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor ;esuturilor independent de efort fizic sau alti factori externi;
B.MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard);
C!.MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman;
D !.MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia;
E.MB la adult este in medie 70 kcal/ora ;
46.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:

A!.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite procese alimentare ;
B.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D !.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
E.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
47.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:

A.rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
B!.RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare ;
C!.RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
D.RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului ;
E!.RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism ;
48.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A !.tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal ;
B !.absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
49.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei metabolismului :

A .tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal ;
B .absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal ;
C !.tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului ;
D !.tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal ;
E !.absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului ;
50.csSelectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra ratei metabolismului :
A !.stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
B.stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
C.stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%;
D. stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%;
E. stimularea simpatica nu schimba RM;
51.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A!. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B !.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
52.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin piele:

A. prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura;
B.prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura ;
C !.prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura ;
D !.prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura ;
E !.prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura ;
53.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare :

A !.in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora.
B !.evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului ;
C.pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei ;
D.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii :
E.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate ;
54.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:

A .in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd 0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora ;
B .evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de temperatura corpului;
C!.pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii sudoratiei;
D!.prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii ;
E!.evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate;
55.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare :

A !.aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B!.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na + in tubii sudoripali;
D.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
56.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei sudoripare:

A .aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari;
B.aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare ;
C!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na + in tubii sudoripali;
D!.aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali;
E!.aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare;
57.csSelectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare :

A !.centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus;
B.centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian;
C.receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de termoreglare;
D.receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare ;
E.centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste peste norma ;
58.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A !.prin stimularea glandelor sudoripare;
B.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E!.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
59.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la supraincalzire :

A .prin stimularea glandelor sudoripare;
B!.prin inhibarea glandelor sudoripare;
C!.prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior;
D!.prin vasoconstrictia vaselor din piele;
E.prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici;
60.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A !.vasoconstrictia cutanata ;
B !.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C.excitatia chimica simpatica ;
D.secretia crescuta de tiroxina ;
E.stimularea hipotalamica;
61.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade tº corporala :
A.vasoconstrictia cutanata ;
B.piloerectia si oprirea sudoratiei ;
C !.excitatia chimica simpatica ;
D !.secretia crescutade tiroxina ;
E !.stimularea hipotalamica ;
62.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
A !.excitatia chimica simpatica ;
B !.secretia crescuta de tiroxina ;
C.vasoconstrictia cutanata ;
D.piloerectia ;
E.oprirea sudoratiei ;
63.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura cind scade tº corporala :
A .excitatia chimica simpatica ;
B .secretia crescuta de tiroxina ;
C !.vasoconstrictia cutanata ;
D !.piloerectia ;
E !.oprirea sudoratiei ;
64.csSelectati afirmatia corecta referitor la frison :

A.centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb;
B !.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii ;
C.centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din hipotalamus ;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism ;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;

A !.centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului ;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele si maduva spinarii ;
C.centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul din zona preoptica ;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb;
B.centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si maduva spinarii;
C!.Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la termostatul din zona preoptica;
D.in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism;
E.in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
D!.in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism;

A.centrul motor al frisonului este localizat in bulb ;
E!.in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare ;
69.csSelectati afirmatia corecta referitor la febra :

A !.febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului ;
B.febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
C.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
D.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice ;
B.febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate ;
C.febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt ;
D.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;
E.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;

A !.febra poate fi cauzata de deshidratare ;

A !.febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt ;

A !.in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate ;
B.criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata ;
E.in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate ;

A !. in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai ridicata ;
B.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
C.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare scazuta ;
D.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare ridicata ;

A.in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai scazuta ;
B !.in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoarea mai ridicata;

D !.vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la valoare mai scazuta ;

C !.in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului la o valoare mai ridicata ;

E!criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita vasodilatatiei generalizate;
79.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui :

A !.foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de incordare si agitatie ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
80.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :

A.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
B.apetitul este dorinta de alimente in general ;
C.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
D.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
E !.apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana ;
81.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

A.apetitul este dorinta de alimente in general;
B.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective;
C.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism;
D.apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana;
E !.apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general;
82.csSelectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar :

A!satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline ;
B.foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului ;
C.apetitul este dorinta de alimente in general ;
D.satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective ;
E.satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism ;
83.csSelectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare 1g) :

A!.glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal;
B. glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal;
C.glucide 4 kcal, lipide 4 kcal, proteine 4 kcal;
D. glucide 9 kcal, lipide 9 kcal, proteine 9 kcal;
E. glucide 18 kcal, lipide 10 kcal, proteine 12 kcal;
84.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR) :

A!.CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B.CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C.CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii;
D!.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
85.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR) :

A .CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor;
B !.CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor ;
C !.CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii;
D.CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83 ;
E !. CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi ;
86.cmSelectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:

A !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
87.cmSelectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar :

A .in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei ;
B .in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii ;
C !.in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei ;
D !.in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii ;
E !.pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei ;
88.cmSelectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar :

A !.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului cerebral ;
B.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic ;
C !.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire ;
E.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire ;
89.cmSelectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului alimentar:

A.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii trunchiului cerebral;
B!.miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic;
C.amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul;
D!.excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire;
E!.excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire;
90.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar:

A !.scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar;
B.cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;
91.csSelectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar :

A. cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar ;
B !.cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar ;
C.cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

B.descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar ;
C! cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar;
E.cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar;

D! scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar ;
E .cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar ;

D.scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar ;
E!cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar pe termen lung;
95.csSelectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A!.obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
96.cs Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:

A.obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de energie ;
B.faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
C.pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
D.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
E !in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali ;

A. faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie ;
B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
C.obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic ;
D.in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali ;
E !.obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de energie ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul de energie ;
E !aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii ;

B. pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul de energie ;
E !.pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul de energie ;
100.csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A !.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism;
B.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C.depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de valoarea ei initiala ;
E.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste ;
101. csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie :

A!.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine ;
B.in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism ;
D.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de valoarea ei initiala ;

A.in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide;
C !efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor ;

D !.dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de valoarea ei initiala ;

E !.dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade ;
105.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

A!.vitamina A exista in organism sub forma de retinol;
B.excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne;
C.formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A;
D.keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de vitamina A in organism;
E.incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt manifestari ai carentei vitaminei A;
106.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A :

A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina ;
B !.insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei ;

B.excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne;
C!.vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei;
108.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:

A.vitamina A exista in organism sub forma de carotina;
D!.consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive a acestuia;

E!.ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere ;
110.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B :

A !.carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase atit din nervii periferici si
din SNC ;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale) ;
C.excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita ;
D.anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina B 12) in organism ;
E.vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in dezoxiribonucleotide, care determina formarea
genelor ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
111.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:

A.excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor nervoase din nervii periferici si din
SNC;
B!.insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea comisurilor bucale) ;

SNC;
B.excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor bucale ;
C !.carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice si ascitei ;

SNC;
D!un efect particular al carentei de vitamina B 12 este anemia pernicioasa ;

SNC;
E!vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor
ce asigura cresterea si maturizarea eritrocitelor;
115.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C) si colecalciferolului (vitamina D) :
A! acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de consolidare a colagenului;
B.excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut;
C.insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari ;
D.acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in
vitamina D ;
A.reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta acidului ascorbic ;
B!carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut ;
E.deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in vitamina D ;
C! insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari;
D! transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D;
E!deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete ;
120.csSelectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K :

A! vitamina E este numita « vitamina antisterilitate » ;
B.insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;
C.excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei celulare ;
D.vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X ;
E.afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de vitamina E in organism ;

A.vitamina K este numita vitamina antisterilitate ;
B! insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula ;

C! carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a membranei celulare;

D! vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X;

E! afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in organism;
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra ventilaţiei
A. nu variază cu timpul
B. ! este mai pronunţat primele ore
C. sporeşte primele 24 ore
D. este redus primele ore
E. sporeşte primele 24 ore apoi se reduce
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale hipercapniei prelungite
A. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor in sânge
B. este cauzată de reducerea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
C. este cauzată de creşterea eliminării bicarbonaţilor cu urina
D. ! este cauzată de creşterea bicarbonaţilor în lichidul cerbrospinal
E. este cauzată de diminuarea permeabilităţii pentru CO 2 a barierei hematoencefalice
3. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer
A. un rol major îl joacă receptorii localizaţi pericapilar în pereţii alveolelor.
B. un rol major îl joacă receptorii iritanţi din straturile epiteliale şi subepiteliale în alveole.
C. un rol major îl joacă proprioceptorii muşchilor respiratori.
D!. un rol major îl joacă receptorii de intindere localizaţi în pereţii bronşiilor şi bronşiolelor.
E. un rol major îl joacă receptorii din foiţele pleurale
4. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer

A. participă în controlul respiraţiei la nou născuţi
B. are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
C. este declanşat de volume ce depăşesc de trei ori volumul curent normal.
D. nu este declanşat de volume curente normale la adulţi
E!. căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian.
5. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. ! la excitare produce apnea la inspiraţie
B. la excitare produce tahipnoe
C. ! la excitare produce bradipnoe
D. la excitare reduce volumul curent
E. la excitare reduce durata inspiraţiei
6. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic

A. la distrugere sporeşte durata ciclului respirator
B. la distrugere apare bradipnoe
C. ! la distrugere apare tahipnoe
D. la distrugere apare apnee la inpiraţie dacă a fost făcută vagotomia
E. ! la distrugere se reduce volumul curent
7. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Bohr

A. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii PO2
B!. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza reducerii afinităţii Hb produse de CO 2
C. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza creşterii ADP intracelular
D. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de adenozină.
E. favorizează cedarea O2 în ţesuturi din cauza vazodilataţiei produse de hipoxie
8. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la PaO 2 a sângelui din atriul stâng
A. este egală cu PaO2 din alveole
B. ! este mai joasă ca PaO2 din alveole
C. !este 95 mm Hg
D. depăşeşte PaO2 din alveole
E. este 104 mm Hg
10. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la gradientul de presiune parţială a O 2

A. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi alveole
B. este 5- 6 mm Hg între capilarele şi ţesut
C. !este 64 mm Hg între alveole şi capilarele
D. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de efectul Bohr
E. între capilare şi ţesuturi variază în funcţie de cantitatea de difosfoglicerat
11. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la importanţa surfactantului

A. deficienţa măreşte complianţa pulmonară
B. deficienţa reduce tensiunea superficială
C. !deficienţa reduce complianţa pulmonară
D. deficienţa reduce elastanţa pulmonară
E. !deficienţa măreşte elastanţa pulmonară
12. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆P /∆ V
B !. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
C. creşte la deficit de surfactant
D. creşte odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. creşte odată cu mărirea elastanţei
13. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la complianţa pulmonară

A. este echivalentă cu ∆V /∆ P
B. ! este 110 ml/cm H2O
C. este 200 ml/cm H2O
D. ! este mai mică ca complianţa complexului plămân-torace
E. scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
E. scade odată cu mărirea elastanţei
14 CM Alegeţi afirmaţile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la anumită valoare a presiunii transpulmonare
A. este acelaşi în timpul inspiraţiei şi expiraţiei

B. este mai mare în timpul inspiraţiei
C!. este mai mare în timpul expiraţiei
D. se micşorează odată cu creşterea complianţei pulmonare
E!. se măreşte odată cu creşterea complianţei pulmonare
E. nu depinde de valoarea complianţei pulmonare
15. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO 2 sporite asupra ventilaţiei
A. este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
B!. este potenţat de sporirea pH-ului sângelui
C. este potenţat de hipoxie
D!. este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
E. cauzat de acţiunea H+ asupra receptorilor centrali şi periferici
16. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al hipoxiei

A.!este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
B. este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
C. apare la Pa O2 < 60 mm Hg
D. hipoxia produce vazoconstricţie la nivel pulmonar
E. hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali şi carotidieni prin reducerea permeabilităţii canalelor de K +
senzitive la O2
17. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea de O 2 a sângelui

A. este determinată mai mult de solubilitatea O2
B!. este determinată mai mult de cantitatea de Hb
C. este determinată mai mult de pH-ul sângelui
D. este determinată mai mult de CO2 din hematii
E. este determinată mai mult de temperatura sângelui
18. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO 2

A. CO2 facilitează formarea HbO2
B. este transportat mai mult ca compus carbaminic
C. este transportat mai mult fizic dizolvat
D. !este transportat mai mult în formă de bicarbonaţi
E. nu este legat cu cantitatea de bicarbonaţi
19. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele hipoventilaţiei

A!. produce vazodilataţie cerebrală
B. produce vazoconstricţie cerebrală
C!. reduce PO2 alveolar
D. reduce pCO2 alveolar
E. măreşte pO2 alveolar
20. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la rolul surfactantul

A. asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa
B. !modifică tensiunea superficială în funcţie de diametrul alveolei
C. excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuţi
D. tensiunea superficială este direct proporţonală cu concentraţia de dipalmitoilfosfatidilcolină
E. este format de alveolocite de tip I
21. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici

A. sunt stimulaţi de PaO2 80-90 mm Hg
B !. sunt stimulaţi la un pH arterial 7.25
C. sunt stimulaţi de de pH arterial 7.4
D!. sunt stimulaţi de de Pa O2 <60 mm Hg
E. sunt stimulaţi direct de CO2
22. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la schimbul de gaze în ţesuturi

A. creşterea de PCO2 scade pH-ul
B. creşterea de PCO2 produce vazodilataţia
C. ! creşterea de PCO2 măreşte pH-ul
D. ! creşterea de PCO2 măreşte afinitatea Hb către O2
E. creşterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
23. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2
A. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
B. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
C. ! este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puţin solubil
D. nu diferă de cel a CO2
E. este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
25. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia CO2

A!. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
B. este cea mai mică în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
C. este cea mai mică în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mică în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mică în sângele arterial
26. CS. Alegeţi afirmaţia corecta referitor la concentraţia a O2

A. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul expiraţiei
B!. este cea mai mare în spaţiul mort anatomic la sfârşitul inspiraţiei
C. este cea mai mare în alveole la sfârşitul expiraţiei
D. este cea mai mare în alveole la sfârşitul inspiraţiei
E. este cea mai mare în sângele arterial
27. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. !devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea pH-ului
B. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
C. devierea spre stânga poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. ! devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
28. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2

A. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea pH-ului
B !. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
C!. devierea spre dreapta poate fi produsă de creşterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
D. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
E. devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
29. CM. Alegeţi afirmaţile corecte referitor la ventilaţia cu volumuri curente de 200 ml la frecvenţa de 30 respiraţii/ minută
A. va asigura homeostazia găzoasă
B. poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
C !. poate produce hipoxemie
D!. poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
E. măreşte durata apneei voluntare
30. CM. Alegeţi afirmaţile incorecte referitor la spirografie:

A. permite estimarea volumului curent
B!. permite estimarea volumului rezidual
C. permite estimarea capacităţii vitale
D!. permite estimarea capacităţii reziduale funcţonale
E. permite estimarea capacităţii inspiratorii
31. CS. Hipoxia stimulează respiraţia prin:

A. Stimularea chemoreceptorilor periferici şi centrali
B. Hipoxie cerebrală
C. Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
D!. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de PaO2 scăzut
E. Stimulare corpusculilor aortali şi carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
32. CM Reflexul Hering-Breuer la adulţi

A. Implică chemoreceptorii pulmonari
B!. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii elevate
C!. Îşi are originea din mechanoreceptorii pulmonari
D. Implică chemoreceptorii centrali şi periferici
E. Întrerupe inspiraţia la volumuri respiratorii normale
33. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul apneustic

A. Este esenţial pentru a asigura ritmul respirator de bază
B!. Poate produce o inspiraţie prelungită în unele împrejurări
C. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat
D. Provoacă o respiraţie rapidă superficială la animalul vagotomizat după secţiune mediopontină
E. Reduce durata inspiraţiei
34. CM. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar

A. Primeşte mesaje aferente de la chemoreceptori
B!. Nu este influienţat de influienţe stimulatorii şi inhibitorii suprapontine
C. Este sursa ritmului respirator de bază
D. Primeşte mesaje aferente de la mechanoreceptori
E!. Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
35. CM. Receptorii pulmonari de destindere:

A!. Recepţionează mărirea volumului pulmonar
B. Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
C!. Inhibă faza de inspiraţie
D. Reduc frecvenţa descărcărilor la inspiraţie
E. Măresc durata inspiraţiei
36. CS. În reglarea reflexă a respiraţie nu participă:

A. Receptor alveolari
B. Baroreceptorii vasculari
C!. Receptori viscerali din rinichi şi ficat
D. Proprioceptori musculari
E. Chemoreceptori vasculari
37. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la hiperventilaţia voluntară

A. se reduce durata apnei voluntare
B. se produce vazodilataţia la nivelul vaselor cerebrale
C!. se produce vazoconstricţia la nivelul vaselor cerebrale
D!. se măreşte afinitatea Hb către O2
E. se reduce afinitatea Hb către O2
38. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la complianţa pulmonară

A. Mărită de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. Redusă de surfactant
C. Este de 110 ml /cm H2O
D!. Este mai redusă la nivelul unei expiraţii profunde
E. Este mai redusă la nivelul unei inspiraţii profunde
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte

A. în timpul somnului nonREM respiraţia este iregulată
B!. în timpul somnului REM respiraţia este iregulată
C. în timpul somnului nonREM se măreşte ventilaţia pulmonară
D!. în timpul somnului nonREM se reduce ventilaţia pulmonară
E. în timpul somnului nonREM ventilaţia nu diferă de starea de veghe
40. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la complianţa pulmonară

A. ! este redusă de ţesutul cicatrizant din plămâni
B. este redusă de surfactant
C. !este de 200 ml /cm H2O
D. Este mai înaltă la nivelul unei expiraţii profunde
E. !este mai înaltă la nivelul unei inspiraţii profunde
41. CM. Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)

A. nu influienţează ventilaţia pulmonară
B. reduce ventilaţia pulmonară
C!. măreşte impactul structurilor suprapontine în controlul respiraţiei
D. Reduce variabilitatea indicilor respiratori
E!. măreşte ventilaţia pulmonară
42. CS. Controlul voluntar explicit a respiraţiei este realizat

A.în cadrul reacţiilor posturale
B. hipertermie şi febră
C!. este realizat direct prin căile corticospinale
D. în actul deglutiţiei
E. în reflexele de tuse şi strănut
43. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă

A. reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
B. !reflexul de strănut
C. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume normale
D. reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. dilatarea bronşiilor la aplicarea atropinei
44. CS. La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:

A. Modificări respiratorii la deglutiţie
B. Reflexul de strănut
C. Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
D!. Reflexul Hering- Breuer la respiraţie cu volume mărite
E. Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 şi creşterea PaCO2
45. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la reglarea respiraţiei:

A. Chemoreceptorii centrali sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
B!. Chemoreceptorii periferici sunt stimulaţi de creşterea concentraţiei H+ din sânge
C. Chemoreceptorii centrali sunt afectaţi de PaO2 de 60 mm Hg
D!. Baroreceptorii arteriali, pulmonari şi cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
E. CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
46. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul apneustic:

A!. este localizat în partea inferioară a punţii
B. este localizat în partea superioară a punţii
C!. stimulează inspiraţia
D. întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la distrugere produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
47.CM. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în partea inferioară a punţii
B. !este localizat în partea superioară a punţii
C. stimulează inspiraţia
D.! întrerupe inspiraţia, conrolând volumul inspirat şi frecvenţa respiratorie
E. la excitare produce o respiraţie adâncă cu oprirea respiraţiei în faza inspiratorie
48.CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. primeşte aferenţe pin intermediul nervului vag şi glosofaringean
B!.este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
E. activitatea este modulată de impulaţia cu origine în chemoreceptori şi mecanoreceptori
49. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la grupul respirator ventral:

A. conţine neuroni inspiratori şi expiratori
B. este responsabil pentru expiraţia activă
C!. este responsabil pentru expiraţia pasivă
D. sporeşte activitatea in cadrul unei ventilaţii mărite
E. determină includerea muşchilor respiratori auxiliari
50. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la grupul respirator dorsal:

A. este constituit în special de neuroni expiratori
B. este responsabil in special pentru expiraţia forţată
C!. este implicat în generarea ritmului respirator de bază
D. eferenţele sunt realizate prin motoneuronii ce activează muşchii auxiliari
E. activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
51. CS. Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la hipeventilaţia voluntară:

A. produce vazoconstricţia vaselor cerebrale
B. produce o legătură mai trainică a HbO2
C!. poate induce o perdere a conştiinţei din cauza unei hiperoxii cerebrale
D. produce hipoxie cerebrală
E. diminuază stimularea chimică a centrului respirator
1. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:

A.sunt în aerul atmosferic
B. sunt în aerul expirat
C. sunt în aerul alveolar
D!. sunt în sângele venos
E. sunt în sângele arterial
2. CS. Alegeţi afirmaţia corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:
A.PO2
B.PCO2
C!.Viteza de circulatie
D. 2, 3- DPG şi pH
E. temperatura
3. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la frecvenţa respiraţiei la adult normal în repaus:

A.40-60 resp/min
B.30-40 resp/min
C!.12-16 resp/min
D.22-26 resp/min
E.20-22 resp/min
4. CS Alegeţi afirmaţia corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus este format din:
A. Capacitatea inspiratorie minus volumul spaţiului mort
B.!Volumul curent şi capacitatea reziduală funcţională minus volumul spaţiului mort
C.Volumul curent şi volumul rezidual minus volumul spaţiului mort
D.Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spaţiului mort
E. Capacitatea totală minus volumul spaţiului mort.
5. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:

A. Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic şi sânge
B. Este afectată de pH-ul sângelui
D. !Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar şi sânge
C.! Este afectat de suprafaţa de difuzie a membranei respiratorii
E. Este afectată de conţinutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
6. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la presiunea pleurală

A. Este egală cu presiunea transpulmonară
B!. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
C!. Este mai negativă la inspiraţie
D. Din diferenţa cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
E. Din diferenţa cu presiune intralveolară rezultă histereza
7. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la transportul CO2

A. în ţesuturi HCO3- este transportat în plazmă şi Cl- trece în eritrocit
B !. în ţesuturi H2O şi Cl- trec din eritrocit în plazmă
C. în ţesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
D. Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menţinerea pH-ului
E. Compuşii carbaminici transportă 23% de CO2
7. CS Alegeţi afirmaţa incorectă referitor la transportul CO2
A. în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite şi Cl- trece în plazmă
B!. anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menţinerea pH-ului sângelui
C. anhidraza carbonică catalizează formarea H2O şi CO2 în plămâni
D. abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menţinerea pH-ului
E. sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2
8. CS. Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respiraţiei) sunt sensibili la:
A. modificarile pH-ului sângelui arterial
B!.modificarile concentraţiei ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
C. modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
D. modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
E. modificările PO2 a sângelui arterial
9. CM Alegeţi afirmaţiile incorecte:

A ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
B!. CO se fixează cu uşurinţă la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre stânga
C !. CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce măreşte afinitatea Hb catre O2
D. acidoza ionizează radicalii aminici şi ca consecinţă scade formarea de carbhemoglobină
E. difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
10. CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):

A. 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micşorând pH-ul eritocitar şi fixânduse de lanţul β a dezoxi-Hb
B. Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantităţii de Hb
C. 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulaţiei în ţesuturi
D. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
E!. creşterea cantităţii de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
11.CS Alegeţi modificările respiratorii ce apar la secţionarea maduvei spinarii la nivelul C1:
A!.apnee
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu afecteaza respiratia
E.măreşte durata timpului de expiraţie
12.CS Alegeţi modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

A!. apnee de scurtă durată
B.tahipnee
C.bradipnee
D.nu se modifică
E.expiraţia prelungită
12.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mecanismul respiraţiei în repaus:
A!. este activă numai inspiraţia
B. este activă numai expiraţia
C.ambele faze sunt active
D.ambele faze sunt pasive
E.expiraţia devine activă în poziţie ortostatică
13. CS În inspiraţie plămânii urmează mişcarile cutiei toracice datorita:

A.surfactantului
B!.scăderii presiunii intrapleurale
C.scăderii presiunii intrapulmonare
D.ţesutului pulmonar elastic
E.bronhomotricităţii
14.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:

A.sunt localizaţi în muşchi respiratori
B!. sunt localizaţi în corpusculii carotidian şi aortic
C!. impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag şi glosofaringean
D. sunt localizaţi în organe cu metabolism intens
E. sunt localizaţi în bulbul rahidian
15 CS. Apnea apare în caz de secţiune:

A.la nivelul şantului bulbopontin
B. sub segmentul spinal C5
C!. la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
D.zona mediopontina
E. între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia
16.CM Apnea nu apare în caz de sectiune:

A!.la nivelul şantului bulbopontin
B!.sub segmentul spinal C5
C.sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)
D!. zona mediopontina
E. La nivelul sementului spinal C1
17.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni şi ţesuturi:

A.prin osmoza
B!. prin difuziune
C. prin filtrare
D. prin transport activ
E. prin transport cu carauşi
18.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
A. fizic dizolvată în plazmă
B!.bicarbonaţi de sodiu în plazmă
C. carbamaţi (HbCO2)
D.legată de proteine
E.acid carbonic
20. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei normale:
A.-20 mm Hg
B!.-9 mm Hg
C.+5 mm Hg
D.-3 mm Hg
E.+2 mm Hg
21. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul spatiului mort:

A.1200 ml
B.350 ml
C!.150 ml
D.750 ml
E.500 ml
22. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:

A.3000-3500 ml
B.1000-1500 ml
C!.5000 - 6000 ml
D.2000-2500 ml
E.4000-4500 ml
23.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la centrul pneumotaxic:

A. este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului
B!. este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punţii
C. este localizat în partea inferioară a punţii
D. este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
E. este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
24.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la pneumotorax:

A.este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
B.presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis
C. presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
D.poate deplasa organele mediastinului
E!. presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
25. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapulmonară:

A.este mai mica faţă de presiunea atmosferica la inspiraţie şi la expiraţie
B. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la expiraţie
C.este egală cu presiunea atmosferică la expiraţie
D!. este mai mai mică faţă de presiunea atmosferică la inspiraţie
E. este mai mai mare faţă de presiunea atmosferică la expiraţie şi inspiraţie
26.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la mechanismul respiraţiei forţate:

A.este activă numai inspiratia
B. este activă numai expiratia
C.ambele faze sunt pasive
D!.ambele faze sunt active
E. expiraţia este pasivă în poziţia clinostatică
27.CS Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
A.14
B!.1,34
C.2,58
D.3,14
E.0,54
28.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mecanismul expiraţiei obişnuite:

A. este pe seama contracţiei muschilor toracali si abdominali
B!. se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
C. este pe seama contracţiei muschilor intercostali interni şi a diafragmului
D !. este pe seama elasticitatii pulmonare
E. expiraţia este pasivă numai în poziţia clinostatică
29.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:

A.hipercapnie, hipocapnie şi acidoză respiratorie
B. normocapnie şi hipoxie
C.hipocapnie şi alcaloză respiratorie
D!.hipoxie, hipercapnie şi acidoză respiratorie
E.hiperoxie şi acidoză metabolică
30. CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:

A.pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
B!.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg
C.pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
D !.pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
E.pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
31. CM Alegeţi valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 şi CO2:

A!.pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
B.pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 20 mm Hg
C.pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 sânge venos 40 mm Hg
D. pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
E!. pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
32.CM Alegeţi afirmaţiile incorecte referitor la efectele măririi cantităţii de CO2:

A. scaderea afinitaţii hemoglobinei pentru O2
B!. creşterea pH
C.scaderea pH
D!.creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
E.vasodilataţie în ţesuturi
33. CM Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:

A.disocierea HbO2
B!.efectul Bohr
C.vasodilataţie
D!. vasoconstrictie
E!. mărirea afinitaţii Hb pentru O2
34. CS Capacitatea vitală a plamânilor nu include:

A.volumul curent (VC)
B.volumul expirator de rezerva (VER)
C!.volumul rezidual (VR)
D.volumul inspirator de rezerva (VIR)
E.volumul spaţiului mort
35. CM Cu un spirometru nu putem determina direct:

A!.volumul inspirator de rezervă
B!.capacitatea functională reziduală
C.volumul curent
D.capacitatea vitala
E.volumul expirator de rezerva
36.CM Alegeţi factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:

A!. cresterea difosfogliceratului
B. reducerea difosfogliceratului
C!.cresterea pCO2
D.scaderea pCO2
E.reducerea temperaturii
36.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la rolul surfactantului:

A. micşorează complianţa pulmonară
B. măreşte tensiunea superficială intraalveolară
C!. asigură stabilitatea alveolelor
D. provoacă atelectaza alveolelor
E!. scade tensiunea superficială intraalveolară
37.CS Alegeţi factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie:
A.grosimea membranei
B.marimea suprafetei membranei
D!.volumul spaţiului mort anatomic
C.coeficientul de difuziune alveolo-capilar
E.gradientele alveolo capilare de presiune parţială a gazelor respiratorii
38.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :

A. aerul ce rămâne în alveole după expiraţie maximă
B.împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcţională reziduală
C!.aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze
D!.poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expiraţie maximă
E. aerul alveolar care este expulzat din plămâni parţial doar la deschiderea cutiei toracice
39. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la mechanismul respiraţiei:

A. muşchii abdomenului participă la expiraţie normală
B!. muşchii intercostali externi participă la inspiraţie normală
C. muşchii diafragmului participă numai în expiraţie forţată
D. muşchii intercostali interni participă la inspiraţie normală şi forţată
E!. muşchii intercostali interni participă la expiraţie forţată
40.CM Alegeţi factorii ce măresc ventilaţa pulmonara:

A!.adrenalina in doze mici;
B.presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
C!.presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
D!.concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
E. concentraţia redusă a ionilor de H+ în sânge;
41.CS Alegeţi afirmaţia ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:

A.conversia angiotensinei I în angiotensină II
B.rezervor (depou) de singe (10-12%)
C!.menţinerea homeostaziei găzoase
D.sinteza de proteine
E.apărare contra agresiunilor aerogene
42.CM Alegeţi afirmaţiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor

A!.schimbul gazos respirator aer-sânge şi sânge-aer
B.eliberarea substantelor volatile din sânge
C controlul presiunii sangvine pulmonare
D.schimbul substanţelor liposolubile
E!.vehicularea de aer prin caile aeriene
43.CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:

A. măreşte rezistenţa opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricţie
B!. micşorează rezistenţa opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
C.dilată vasele pulmonare
D.reduce volumul spaţiului mort, mărind astfel ventilaţia alveolară
E. !.constrictă vasele pulmonare
44. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:

A! .include volumul expirator de rezerva
B!. include volumul curent
C. nu include volumul volumul spaţiului mort
D!. include volumul rezidual
E. nu include volumul rezidual
45.CS Ce reprezinta spirometria:

A .determinarea presiunilor în căile respiratorii
B. determinarea rezistenţei opuse fluxului de aer
C.determinarea amplitudinii mişcarilor respiratorii
D. !determinarea volumelor pulmonare
E.determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii
46. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la căile respiratorii şi alveole:

A!.structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora
B!.căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
C.bronhiolele determină rezistenţa maxima a aerului
D.alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
E!.prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole
47CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la volumele si capacităţile pulmonare la o capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
A.volumul curent de repaus este de circa 1,0 l

B.capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
C!.capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l
D!.volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l
E!.volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
48. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ventilaţie şi schimbul de gaze:

A. resistenţa maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
B!. spaţiul mort fiziologic este puţin mare, ca spaţiul mort anatomic;
C.spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
D.în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
E!.capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O 2, deoarece coeficientul său de solubilitate este de
24 ori mai mare ca a O2
49. CM. Alegeţi afirmaţiile corecte refertitor la ritmul respirator:

A.muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
B!.centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian
C!.respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte
D!.principalul muşchi respirator este diafragma
E.în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi
51.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o expiraţie normală:
A.este capacitatea inspiratorie
B. este volumul expirator de rezervă şi volumul curent
C. este volumul inspirator de rezervă
D!. este volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă
E. este capacitatea pulmonară totală
52. procentul de HbO2 va creşte :

A.la mărirea pCO2 arterial
B!. la mărirea pO2 arterial
C. la mărirea concentraţiei de Hb
D. la mărirea temperaturei
E. la scăderea pH-ul arterial
54. csAlegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază :

A. este generat de centrul apneustic
B. este generat de centrul pneumotaxic
C!. este generat de centrul respirator bulbar
D. este generat de nucleul parabrohial
E. este generat de cerebel
55.CS Alegeţi afirmaţia incorectă referitor la volumul respirator curent:

A.reprezintă ventilaţia de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
B.este inclus în capacitatea inspiratorie
C.este de aproximativ 500 ml
D !. este inclus în volumul inspirator de rezevă
E.are valori variabile în funcţie de talia individului
57.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la efectul Haldane- pO 2 din sânge influenţează:
A.capacitatea de saturare a Hb cu O2
B. capacitatea de transport a CO
C. capacitatea de disociere a HbO2
D.gradientul de presiune parţială a CO2
E. !. capacitatea de transport a CO2
58. CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la presiunea intrapleura la inspiraţie:

A.este egală cu presiunea transpulmonară
B. !.devine mai negativă
C devine mai pozitivă
D. este egală cu presiunea intralveolară
E. este egală cu presiunea din atmosferă
59. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a HbO2:
A. este produsă de creşterea concentraţiei difosfogliceratului
B.reprezintă reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 )
C!. indică modificările pulmonare de fixare a O2
D. este produsă de scăderea pH-ului
E. !. indică creşterea afinităţii Hb pentru O2
60.CS Alegeţi afirmaţia corectă referitor la ritmul respirator de bază:

A. este generat de centrul pneumotaxic
B!. este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
C. este generat de centrul apneustic
D. este generat de hipotalamusul şi sistemul limbic
E. este generat de cortexul motor
61. CM Alegeţi muşchii ce asigură expiraţia forţată:

A!. muşchii intercostali interni
B.diafragmul
C!.muşchii abdominali
D. muşchii sternocleidomastoidieni
E. muşchii scaleni
62.CM Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:

A.capacităţii funcţionale reziduale
B!.volumul expirator maxim pe secundă
C.volumului rezidual
D.capacităţii pulmonare totale
E!. volumului expirator de rezervă
64.CS Mărirea ventilaţiei nu poate fi produsă prin stimularea:

A.chemoreceptorii periferici
B.receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă)
C!.presoreceptorii pulmonari
D.algoreceptorii periferici
E.receptorii J (juxtacapilari)
66.CM În timpul inspiratiei obisnuite are loc:

A!.scăderea presiunii pleurale
B.creşterea presiunii alveolare
C.revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
D.relaxarea diafragmului
E!. scăderea presiunii alveolare
68. CM Alegeţiile afirmaţia corecte referitor la spaţiul mort anatomic:

A.este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
B!.reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală (150 ml),
C.reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
D. reprezintă 15% din capacitatea funcţională reziduală
E!. valorile spaţiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în unele condiţii
patologice
69 CS. Alegeţiile afirmaţia corectă referitor la coeficientul respirator:

A.scade în cursul efortului fizic intens,
B.scade în cursul acidozei metabolice
C.scade în ambele situaţii de mai sus
D!.creşte în cursul hiperventilaţiei
E.creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide
70CS. Alegeţiile afirmaţia ce nu ţine de funcţile plămânilor:

A.prevenirea trecerii embolilor spre aortă
B.fibrinoliza
C.conversia angiotensinei I în angiotenssină II
D!.eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei
E.menţinerea echilibrului fluido-coagulant
71.csCare din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui de a transporta O 2
A.scaderea solubilitatii O2
B!.micsorarea cantitatii de hemoglobină
C.micsorarea pH-ul plasmei,
D.CO2 din hematii
E.cresterea temperaturii sîngelui
72 CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la contracţia diafragmului:

A!. produce scăderea presiunii intrapleurale
B. produce creşterea presiunii intrapleurale
C!. produce creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului
D. produce scăderea tendinţei de retracţie a plămînului
E. micşorează presiunea intraabdominală
73CM. Alegeţiile afirmaţiile corecte referitor la o inspiraţie normală:

A!.presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
B. presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
C!. presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică
D. presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
E. tensiunea superficială alveolară se măreşte
74CS . Alegeţi afirmaţia corectă referitor la transportul CO 2 :

A.facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
B.este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
C.dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic
D!.pătrunde în capilare prin difuziune din ţesuturi
E.este transportat în principal ca compus carbaminic
76.CM Alegeţi afirmaţiile ce nu caracterizează circulaţia pulmonară:

A.este un circuit cu presiune scăzută
B.are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului
C!.în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
D.arterele au o musculatură netedă redusă
E!.este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate
77. CM Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la surfactant:

A!.este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive
B.nu asigură stabilitatea formei alveolelor
C!.împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
D!.este secretat de celule epiteliale alveolare tip II
E. este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
Capitolul 6. Sângele
1.cmLa un adult normal, plasma:

a.reprezintă 10% din greutatea corporală
b!.are o osmolalitate de circa 290 mOsm
c!.are circa 140 mmoli Na+/I
d!. conţine albumină circa 40-45 g/l,
e.conţine albumină circa 8 % din greutatea corporală
2.cm In mod normal, hematiile:

a.conţin circa 2 gr Hb/celulă
b.!nu au nucleu
c!.iau naştere în măduva roşie osoasă din eritroblaşti
d!.se formează în circulaţie din celule imature numite reticulocite
e.trăiesc circa 10 zile
3.cmPentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:

a!.volumul sanguin total este de 5 1
b.pH-ul sanguin este 7,0
c!.numărul hematiilor este de 5 x I012/1
d.numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
e.sângele conţine circa 30% din totalul fierului din corp
4.cmPlachetele:
a!.sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite
b.sunt în număr mai mare ca hematiile
c!.pot adera de peretele vascular lezat
d.secretă majoritatea factorilor coagulării
e!.aglutinează în prezenţa tromboxanului A2
5.cmUrmătoarele afirmaţii se referă la mecanismele de hemostază:
a!.căile extrinsecă şi intrinsecă duc la activarea factorului X
b!.coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
c!.hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produşi în ficat
d.hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
e.hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele
6.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:

a!.monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
b.neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
c.macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
d!.sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză
e.celulele NK acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
7.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a!.tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
b.la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
c.mastocitele secretă agenţi chemotactici, care atrag limfocitele
d!.macrofagele secretă agenţi vasoactivi, în cursul procesului inflamator
e.răspunsul inflamator poate fi declanşat de fixarea factorilor complementului pe supra-
faţa microorganismelor
8.cmUrmătoarele afirmaţii sunt corecte:
a.limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe
b.limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamaţiei
c!.limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
d!.limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
e.toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
9.cmUrmătoarele afirmaţii sunt greşite:

a.limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
b.limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
c!.limfocitele se maturează în glanda tiroidă
d!.toate limfocitele T secretă material citotoxic
e.celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
10 cm răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.! Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiaşi specificitate ca şi anticorpii pe care îi secretă.
b.! Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului.
c. !Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne.
d. IgM străbate placenta şi asigură protecţia adultului şi nou-născutului la infecţii.
e.Mastocitele eliberează noradrenalina şi heparină prin degranulare.
11 cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină creşterea
între 100-1000 ori a capacităţii anticoagulame a acesteia.
b.!Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la forma-
rea de cheaguri libere denumite emboli.
c. Atât în trombocitopenie, cât şi în hemofilie, apare tendinţa de sângerare in toate vasele.
d. In hemofilie apare tendinţa de hipercoagulare in vasele de calibru mare.
e. Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare şi
venule).
12.cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a.!Deşi fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantităţi foarte mici pere-
tele capilar, pentru a ajunge în lichidul interstiţial.
b.!Dacă permeabilitatea capilară creşte, fibrinogenul poate trece în lichidul interstiţial,
unde se poate produce coagularea.
c.!La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
d.Ambele căi de coagulare se declanşează exploziv.
e.Viteza de desfăşurare a ambelor căi ale coagulării este limitată şi lentă.
13. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile

a. Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
b! Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele plasmatice.
c. !Heparina are efect antitrombinic şi antiactivator pentru factorul fX.
d. !Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul şi
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării.
e.Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfăşurarea tuturor reacţiilor chimice din cursul
coagulării.
14.csCare din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:

a.expunerea plachetelor sanguine la colagen
b.conversia protrombinei la trombină
c.!conversia plasminogenului la plasmină
d.conversia fibrinogenului la fibrină
e.eliberarea de tromboxan A2
16.csCea mai crescută concentraţie proteică este prezentă în:

a.!compartimentul de lichid intracelular
b.compartimentul de lichid interstiţial
c.compartimentul de lichid transcelular
d.plasma
e.lichidul cerebrospinal
17. cmPrecizaţi răspunsurile corecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a!.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b.stimulează secreţia de renină
c.!inhibă eliberarea de vasopresină
d!.inhibă eliberarea de aldosteron
e.stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
17. cmPrecizaţi răspunsurile incorecte la afirmaţiile referitor la factorul natriuretic atrial (FNA):
a.inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal
b!.stimulează secreţia de renină
c.inhibă eliberarea de vasopresină
d.! stimulează eliberarea de aldosteron
e.!stimulează reabsorbţia Na+ la nivel renal
18.cmCare din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a.trombina
b!.tromboxanul A2
c.!adenozindifosfatul (ADP)
d.plasminogenul
e.ionii de Ca+2
19.csCitratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:

a.lega factorul XII
b.împiedica activitatea factorului XII
c.lega vitamina K
d.!fixa ionii de Ca2+
e.se metaboiiza foarte lent
20.cmSunt adevărate următoarele afirmaţiile privind activarea plasminogenului:

a. are loc atât în sânge, cât şi în urină
b.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la stres
c.! activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca
răspuns la efort fizic
d.! produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, inhibă hemostaza
e. produşi de degradare ai fibrinei, eliberaţi de piasmină, stimuleaza hemostaza
21.cmDiapedeza este un proces legat de:

a. coagulare
b. fibrinoliză
c. !prezenţa factorilor chemotactici pozitivi din ţesuturi, care atrag granulocitele
d. hemoliză
e. !citodiabază
22. cmTimpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:

a. absenţa factorului VIII
b.!absenţa factorului von Willebrand
c.!boli hepatice
d.scăderea numărului de plachete
e.!scăderea agregării plachetare
24.csFactorul XII al coagulării poate fi activat de:

a.trombină
b.factorul XIII
c.factorul V şi Ca2+
d.trombină şi Ca2+
e.!calicreina activată de kininogen
25.csUrmătorii factori influenţează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:

a.p02
b.pC02
c.2,3-DPG (difosfogliceratul)
d.!viteza de circulaţie a sângelui
e.pH-ul sanguin
26.cmValoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:

a.depinde de concentraţia electroliţilor
b.depinde de numărul de particule solubile
c.depinde de volumul de apă plasmatică
d.!diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.!scade în inaniţie
27.Factorul XII activ determină activarea.

a.!factorului XI
b.coagulării prin mecanism extrinsec
c.căii clasice a cascadei complementului
d!.plasminogenului în plasmină
e!.formării de kinine plasmatice
28.csHipovolemia normocitemică apare:

a.la altitudine
b.!posthemoragic imediat
c.posttransfuzional
d.în sarcină
e.în efort fizic
29.cmMacrofagele:
a.sunt monocite în involuţie
b.secretă Ig M
c.!participă la răspunsul imun specific
d.!secretă interferon a şi p
e.!secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12
30.cmAglutininele au următoarele caracteristici

a.aparţin Ig M
b.!aparţin Ig G
c.au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
d.au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
e.!apar după naştere, în lunile a 3-a - a 6-a
31.csCantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
a.!uree
b.acid uric
c.creatinină
d.amoniac
e catecolamine
32.cmNumărul leucocitelor creşte în/după:

a.!menstruaţie şi sarcină
b.!boli parazitare
c.!ingerare de alimente
d.inanitie proteica
e.iradieri masive cu raze X
33.cmGenerarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:

a.durează 25 sec
b!.se realizează sub acţiunea complexului: Xa, V, Ca 2+, fosfolipid
c.!activează factorul XIII
d.activează fosfolipide
e.!stimulează agregarea plachetară
34.csCel mai important component osmotic al spaţiului extravascular este:

a.ureea
b.albumina
c.glucoza
d.!Na+
e.K+
35.csAccelerarea VSH-lui este determinata de:
a.forma de disc biconcav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminei plasmatice
d.creşterea numărului de hematii
e.!scăderea numărului de hematii
36.cmTrombocitele au următoarele roluri în hemostaza:

a.menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.!aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.!eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.!eliberarea de factori ai coagulării
e.fibrinoliza
37.csUn subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui primitor:
a.AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.OI Rh (-)
38.csUrmătoarele substanţe pot fi tampoane intracelulare cu excepţia:

a.hemoglobinei
b.proteinelor
c.fosfaţilor organici
d.HCO-,"
e.!oxalatului
40.cmAlegeţi răspunsurile corecte:

a.!hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
b.!hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
c.excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
d. hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
e. hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa
41.csTulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conţinut crescut de bicarbonat stan-

dard în plasmă, se pot întâlni în:
a.cetoacidoza diabetică
b.alcaloza respiratorie
c.acidoza metabolică
d.!alcaloza metabolică
e. acidoza respiratorie
42.csSistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon pentru:
a.lichidele transcelulare
b.toate celule
c.!plasmă
d.eritrocite
e.mediul intracelular
43.cmAccelerarea VSH este determinată de:

a.reducerea globulinelor şi creşterea aibuminelor plasmatice
b!.reducerea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice
c.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
d.creşterea hematocritului
e.!scăderea hematocritului
44.csScăderea numărului de hematii circulante determină:

a. stimularea hemolizei fiziologice
b.!scăderea hematocritului
c.scăderea vâscozităţii plasmei
d.creşterea vâscozităţii plasmei
e.scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
46.csO insuficienţă hepatică va determina creşterea concentraţiei serice în primul rând pentru:
a.creatinină
b.!amoniac
c.albumina
d.acid uric
e.uree
48.csCea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
a.carbo-Hb
b.carboxi-Hb
c.CO2 solvit în plasmă
d.!carbonat acid de Na+
e.carbonat de Na+
49.cmEnzimele din eritrocit sunt:

a.enzimele ciclului Krebs
b.!enzimele pentru glicoliza anaerobă
c.! methemoglobin reductaza
d.shunt-ul hexozofosfaţilor
e.!anhidraza carbonică
50.csCea mai mare proporţie de proteine se găseşte în:

a.chilomicroni
b.VLDL
c.LDL
d.!HDL .
e.β 3-lipoproteine
51. cmAlegeţi o combinaţie corecta de parametri a echilibrului acido bazic

a!. pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
b. pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC0 2= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
c. pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC0 2= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
d!. pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC0 2= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
e. pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC0 2= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
52.csO hipoproteinemie poate fi determinată de:

a.insuficienţa hepatică
b.stimularea secreţiei de cortizol
c.insuficienţa renală
d.inaniţie
e.!toate aceste cauze
53.csO alcaloza metabolică poate fi determinată de:

a.hipoventilaţia pulmonară
b!.deshidratarea prin vărsături
c.deshidratarea prin diaree
d.insuficienţa renală
e.insuficiena cardiaca
54.csUn subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml şi un volum sanguin
total de 4000 ml. Cum caracterizaţi volemia în acest caz?
a.normovolemie oligocitemică
b.hipervolemie oligocitemică
c.hipovolemie oligocitemică
d.hipovolemie normocitemică
e.!hipovolemie policitemică
56.csRitmul eritropoezei se corelează cu presiunea parţială a oxigenului la nivelul:

a.ficatului
b.măduvei hematogene
c.splinei
d.! rinichilor
e. glomusului Carotic
57 csDurata medie de viaţă a unei hematii este

a.patru zile
b.patru săptămâni
c.! patru luni
d. patru ani
c.şapte ani
Oxigenarea Hb determină:
58 . c m
a.creşterea puterii tampon a sângelui

b.!descompunerea carbamaţilor oxidabili
c.fixarea protonilor la molecula de Hb
d! . descompunerea bicarbonatului
e.formarea bicarbonatului
59. csPrima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:

a.!în interiorul vaselor
b.în splină
c. în măduva hematogenă
d. în ficat
e. în placentă
61.cmMacrofagele:
a.nu secretă interferon
b.!procesează antigenul
c.!provin din monocite
d.!sunt prima linie de apărare în infecţii
e.fagocitează numai particule opsonizate
62.csDintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au:
a.eritrocitele
b.!limfocitele T cu memorie
c.monocitele
d.polimorfonuclearele
e.trombocitele
63.cmParticiparea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:

a.!anhidrazei carbonice
b.pompei cuplate Na/K+
c.!sistemului antiport Cl- / HCO3-
d.valenţei fierului din hem
e.!proprietăţilor Hb
64.csIn reglarea eritropoezei intervin:

a.!erotropetinele cu rol stimulant
b.interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor
c.lactoferina cu rol stimulator
d.prostaglandinele E cu rol stimulator
e. erotropetinele cu rol inhibitor
65.cmCaracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:

a.creşterea pH-ului
b.creşterea pC02
c.!scăderea bicarbonatului
d.!scăderea pH-ului sub limita normală
e.!eliminarea urini acide
67.cmRinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

a.!eliminarea urinii acide
b.!reabsorbţia bicarbonatului
c.acidurie paradoxală
d.creşterea excreţiei fosfatului disodic
e.!amoniogeneză
68.cmIn cazul alcalozelor metabolice:

a.!se produce hipoventilaţie
b.scade PC02 în sânge
c.!creşte bicarbonatul standard
d.!scade reabsorbţia bicarbonatului
e.creşte potasemia
69.cmSinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:

a.fibrinogen
b.!protrombină
c.accelerină
d.!proconvertină
e.factorul antihemofilic A
70.cmVitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:

a.!proteina C
b.heparina
c.antitrombina III
d.!proteina S
e antitrombina I
71.cmAntitrombina III inhibă:

a!.factorul Xlla şi factorul Xla
b!.factorul Xa şi factorul lXa
c.plasminogenul
d.!plasmina
e. factorul von Willebrand
74.cm adezivităţii plachetare se datorează:

a.absenţei ionilor de calciu
b.!absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand
c.absenţei receptorilor pentru trombină
d.absenţei plasminogenului
e.!lipsei factorului von Willebrand
75.cmMarcaţi răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

a!.retunelizează vasul obstruat prin cheag
b.eliberează substanţe procoagulante
c.eliberează antiheparine
d.!eliberează antitrombine
e.!este activată de factorii Xlla, Xla şi kalikreina
76 cmIn formula leucocitară normală întâlnim:

a.!l%eozinofile
b.65% limfocite
c.!8% monocite
d.!60% neutrofiie
e.10% bazofile
77.csCelulele care prezintă antigeni sunt:

a.celulele dendritice din ganglionii limfatici şi splină
b.celulele Langerhans din piele
c.macrofagele
d.celulele B
e!.toate celulele enumerate
78.cmNotaţi substanţele cu rol chemotactic:

a. fragmentele „b" ale complementului
b proteina S
c!.bradikinina şi ionii de Ca2+
d!.ATP şi ADP
e!.antigenele microbiene şi leucotrienele
79.cmAccelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:

a.forma de disc concav a hematiilor
b.creşterea încărcării electronegative a membranei hematiei
c.reducerea globulinelor şi creşterea albuminelor plasmatice
d.! creşterea globulinelor şi reducerea albuminelor plasmatice
e.!anemie
82.cmUrmătoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:

a.!acidoză metabolică în efort fizic
b.acidoză respiratorie în cursul digestiei
c!.alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
d.!alcaloză respiratorie în efort fizic
e.alcaloză respiratorie în mediu rece
85. csTrombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

a.!menţinerea integrităţii endoteliului vascular
b.aderarea la suprafeţele rugoase şi aglutinare
c.eliberarea de noradrenalină, serotonină
d.eliberarea de factori ai coagulării
e.refracţia cheagului
86.cmUn subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui primitor:
a. !AII Rh (-)
b.B III Rh (+)
c.!AB IV Rh (-)
d.!AB IV Rh (+)
e.nici unuia din primitorii de mai sus
90.cmTulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:

a. afibrinogenemia congenitală
b.! hemofilia A
c.! hemofilia B
d. deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII
e. disfibrinogenemiile
91.cmHipocoagulabilitatea apare în caz de:

a!.hemofilie A şiB
b.!boala Willebrand
c.exces de vitamină K
d.!lipsa vitaminei K
e.tromboze
92.csAvitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:

a.I
b.!II
c.III
d.IV
e.V
93.csCoagularea sângelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+,
pentru că are loc:
a.blocarea trombinei
b!.fixarea Ca2+
c.aglutinarea trombocitelor
d.blocarea fibrinogenului
e.blocarea tromboplastinei
94.csActivarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezenţa Ca 2+, are

loc numai sub acţiunea
a.protrombinei
b.tromboplastinei
c.plasminei
d.fibrinogenului
e.! trombinei şi trombomodulinei
96.csValorile VSH-ului cresc în:

a.!anemii
b.hipervolemii normocitemice
c.toate disproteinemiile
d.hipovolemii policitemice
e.!infecţii acute
97.csSubstanţele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
a.ureea şi acidul uric
b.creatinina şi creatina
c!γ-globulinele
d.polipeptidele şi aminoacizii
e.indicanul şi amoniacul
98.csCare din proprietăţile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:

a.elasticitatea
b.permeabilitatea selectivă a membranei
c.!stabilitatea în suspensie
d.menţinerea pH-ului
e.transportul de gaze
99.cmConcentraţia CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparaţie cu Cl - în eritrocitele din

sângele arterial, este:
a.mai mică, datorită schimburilor capilare
b.mai mică, datorită volumului eritrocitar
c.neschimbată
d!.mai mare, datorită schimburilor cu HC0 3-
e.!mai mare, faţă de plasmă, datorită pătrunderii Cl - în eritrocite
100.csFactorul XIII poate fi activat de:

a.numai de trombină
b.factorul V + Ca2+
c.factorul XII
d.trombina şi factorul X activ
e.!trombina şi Ca2+
101.csSub ce formă se găseşte Ca2+ în plasmă:
a.Ca2+ ionic
b.solubilă
c.combinaţii neionizabile
d.insolubilă
e!.toate răspunsurile sunt corecte
102.csActivarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:

a.contact cu suprafeţele electropozitive
b.fără prezenţa prekalikreinei
c.în prezenţa kininogenului cu GM mică
d.!contact cu plăcuţe agregate şi suprafeţe electronegative umectabile
e.toate răspunsurile sunt corecte
104.cmUn subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citeva ori unui
primitor:
a.!AB Rh0(+)
b.A Rh 0 (-)
c!.B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
105.csLa un pacient conţinutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul hematiilor
este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
a. 13ml02 /%
b 15ml02 /%
c.17 ml 02 /%
d.!19ml02 /%
e.20 ml 02 /%
106 cmHemoliza fiziologică poate avea loc în:

a.!splină
b! ficat
c rinichi
d.!circulaţia generală
e.compartimentul extravascular
107. cmValoarea presiunii osmotice a plasmei:

a. depinde de mărimea particulelor solvite
b !depinde de numărul particulelor solvite
c. !depinde de volumul de apă plasmatică
d.!nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e.depinde de macromoleculele proteice plasmatice
108.cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a.este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial
b.creşte după ingestia de NaCl în exces
c.este determinată în primul rând de serumoglobuline
d.!este determinată 80% de albumine
e.!este determinată de către macromoleculele proteice
109.csActivarea factorului XII al coagulării este determinată de:

a.!contactul cu colagenul încărcat electronegativ
b.contactul cu sticla siliconată
c. tromboplastina
d.trombină
c.fibrină
110.csMembrana eritrocitară are proprietăţile:

a.deformabilitate
b.elasticitate
c. permeabilitate redusă pentru cationi
d.încărcare electronegativă
e.!toate răspunsurile corecte
111.c mProteina C:
a. !este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
b. !este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca 2+
c !degradează factorii Va şi VIII
d.activează complementul pe cale alternă
e activează proteina S
Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza

1 1 2 cm
a. !aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare

b.! eliberarea unor factori ai coagulării
c. !formarea dopului plachetar
d. menţinerea integrităţii endoteliului vascular
e. toate răspunsurile corecte
113 cmFactorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:

a. plasminogenul
b. !inactivatorul tisular
c.factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.!urokinaza
e.fibrina
114.cmNumărul leucocitelor creşte în următoarele situaţii:

a.emoţii
b.reacţii leucemoide
c.!efort fizic
d.iradieri masive cu raze X
e.!septicemii
115.csEfectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:

a. reticulocit
b.celulă suşă pluripotentă
c.eritroblast bazofil
d.!celulă suşă angajată eritroid
e.eritroblast acidofil
116.cmCare din următorii componenţi plasmatici nu fac parte din fracţiunea globulinică:
a.ceruloplasmina
b.haptoglobina
c.!eritropoetina
d.transferina
e.!fibrinogenul
117.cmCentrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral şi puţin caudal de nucleul supraoptic, este
stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
a.!hipertonia osmotică
b.!senzaţia de sete
c.!scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
d.ingerarea masivă de lichide
e.hipotermie
118.cmAlbuminele plasmatice au următoarele roluri:

a.transportul de Cu2+ şi Fe2+
b.!transportul de macromolecule
c.determină 80% din presiunea hidrostatică
d.!determină presiunea coloidosmotică înproporţie de 80%
e.!transport de streptomicină
119.cmAnhidraza carbonică acţionează:
a.în neuroni
b.!la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
c.!în eritrocit
d.!în celulele parietale din mucoasa gastrică
e.atât în plasmă, cât şi în eritrocit
120.cmAglutininele:
a.!aparţin globulinelor plasmatice (IgM şi IgG)
b.!au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
c!.au un titru maxim la 8-10 ani
d.lipsesc întotdeauna din secreţii
e.apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
121.cmFactorul VIII:
a.activează factorul X prin proteoliză
b.se sintetizează în ficat în prezenţa vitaminei K
c.determină durata timpului de coagulare
d.!este activat de trombinâ
e.!are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
122.cmHemoconcentraţia se produce în:

a.anemie
b.!deshidratare
c.hiponatremie
d.!poliglobulii
e.hemoragii, după câteva ore
123.cmLimfocitele:
a.!cooperează în producerea răspunsului imun
b.!prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanţi
c.!sintetizează limfokine şi interleukine
d.au durata de viaţă de 1-2 săptămâni
e.de tip T sunt prezente în proporţie de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase
124.cmFactorii care reglează hematopoeza:

a.!acţionează numai la nivelul măduvei roşii osoase
b.pot acţiona atât la nivel medular, cât şi în sângele periferic
c!.intervin în diferenţierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1, IL-6, IL-3
d.!stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, gra-
nulocitară şi monocitară
e. stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
125.cmCitokinele sunt molecule:

a.aglutinine
b.!care acţionează în general paracrin
c.!care reglează răspunsurile imune
d.care pot fi secretate de către toate celulele organismului
e.!reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni şi factorul trans-
formam de creştere
126.cmHemoglobina se caracterizează prin faptul că:

a.!hemul are în structura sa Fe2+
b.!facilitează transportul de 02 şi CO2
c.!transportă NO
d.fixează K+ pe lanţurile p
e.fixează de 6 ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
127.csAlegeţi afirmaţia falsă despre vâscozitatea sângelui:

a.vâscozitatea creşte, când temperatura scade
b.vâscozitatea creşte proporţional cu concentraţia fibrinogenului circulant
c.vâscozitatea variază invers proporţional cu viteza de circulaţie
d.!scăderea hematocritului în anemii determină creşterea vâscozităţii
e.în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea creşte odată cu scăderea
calibrului
128. csUn subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2 si mai
multe ori unui primitor:
a.!AB Rh 0 (+)
b.A Rh 0 (-)
c B Rh 0 (+)
d.AB Rh 0 (-)
129.csReflexul pentru reglarea volumului sanguin este iniţiat din:

a.atriul stâng prin activarea receptorilor A
b.ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
c!.atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
d.zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)
e.zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:

13 0 . c m
a.!creşterea secreţiei de HAD

b.!apariţia senzaţiei de sete
c.!creşterea secreţiei de renină
d. creşterea secreţiei de factor natriuretic ntrial
e. creşterea continutului de serumalbumine
.csAlegeţi afirmaţia corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:

13 1
a. nu este influenţată de elementele figurate

b. depinde de numărul de particule solvite
c. depinde de volumul de apă plasmatică
d. nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
e. !toate afirmatiile
132. cmPresiunea coloidosmotică a plasmei:

a. !creşte în hiperproteinemii
b. creşte după o ingestie de apă în exces
c.!este determinată în primul rând, de serumalbumine
d.creşte în nefroze
e creşte în hipoproteinemii
133 cmAglutininele:
a.!au titru zero imediat după naştere
b.!au un titru maxim în serul persoanelor degrup B
c.!au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
d. lipsesc întotdeauna din secreţii (salivă, suc gastric, lapte)
e. au titru maxim imediat după naştere
1 34 cmFactorul VIII:
a.!este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
b. se sintetizează în ficat, în prezenţa vitaminei K
c.!are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand
d.este activat de trombină
e. este activat de plasmină
136.cmActivarea locală a fibrinolizei are loc prin:

a. absorbţia plasminogenului pe filamentele de fibrină
b. !plasmină
c. factorul XI al coagulării şi kalikreina
d.! proteina C
e. trombomodulina
137.cmGranulocitele:
a.!se formează în măduva roşie hematogenă
b.se formează în organele limfoide locale
c.!rămân în circulaţie 6-8 ore
d. pătrund imediat în circulaţie, după formare
e. se formează în splina
143. cmCare din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în organism:
a. !fierul hemoglobinic
b.! fierul de depozit
c.flerul mioglobinic
d.fierul labil şi din enzime
e fierul plasmatic
aSistemul nervos central particular
1. CS La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentana: B498

A.segmentul toracic I;
B!.segmentul I-II cervical;
C.segmentul lombar IV;
D.segmentul toracic VIII;
E .segmentul lombar I;
2. CS De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali: G349; B256

A!.fotoreceptorii retinei;
B.urechei interne;
C.pielei;
D.muschilor;
E.tendoanelor;
3. CS De unde se incepe fascicolul Monakov: B504

A.scoarta emisferelor mari;
B.bulbul rahidian;
C!.nucleii rosii ai mezencefalului;
D.cerebel;
E.talamus;
4. CS De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali: B526

A.de la receptorii retinei;
B!.de la receptorii urechei interne;
C.de la receptorii pielei;
D.de la proprioreceptorii muschilor;
E.de la termoreceptori;
5. CS Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal: H1004, 1005

A!.pe celulele motore a coarnelor anterioare;
B.pe motoneuronii coarnelor posterioare;
C.in ganglionii periferici;
D.pe neuronii intercalari;
E.in coarnele laterale;
6. CS Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral: H999, B510

A.mai sus de talamii optici;
B!.sub nucleii rosii;
C.mai jos de bulbul rahidian;
D.mai sus de hipotalamus;
E.mai sus de ganglionii bazali;
7. CS Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare: B510; C

A.nucleelor nervului frenic;
B.nucleelor nervului facial;
C.nucleelor nervului trigemen;
D!.nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
E.nucleelor nervului vag;
8. CM Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale: B545; C

A!.hipotalamusul;
B!.scoarta emisferelor mari ;
C.talamusul;
D!.sistemul limbic;
E.ganglionii bazali;
9. CM Ce functie indeplineste talamusul: B525

A!.asociativa;
B!.sensora;
C!.activeaza cortexul cerebral.;
D.coordonarea miscarilor;
E.comportament alimentar;
10. CM Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii: B502

A!.fasciculul Goll si Burdach;
B!.fasciculul Gowers si Flechsig;
C!.spinotalamica ventrala;
D.fascicului Monakow;
E.fasciculul rubrospinal;
11. CM Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii: B503, 504

A!corticospinala;
B.cerebelo-spinala;
C!rubrospinala;
D.Golea-Burdah;
E!.vestibulospinala;
12. CS Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian: H1061-1063 ; B505-508
A.regleaza respiratia;
B.regleaza sistemul cardiovascular;
C.regleaza tonusul muscular;
D.regleaza deglutitia;
13. CM Numiti centrii bulbului rahidian: H1061, 1062 ; B505-508

A!.respirator;
B!.hemodinamic;
C!.digestiv;
D.foamei;
E.setei;
14. CS Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian: H1061-1064; B505-508
A.motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe);
B.reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
C.masticatie;
D.deglutitie;
15. CM Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic: B525

A!.nuclei specifici (comutanti);
B.nuclei supraoptici;
C!.nuclei asociativi;
D!.nuclei nespecifici;
E.nucleul caudat;
16.Care formatiuni intra in componenta mezencefalului: H1065; B508

A.talamusul;
B.hipotalamusul;
C!.substanta neagra;
D!.coliculii cvadrigemeni;
E!.nucleii rosii;
17. CM Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca: H1120, 1118

A.marire presiunii sangvine;
B.senzatia de satietate;
C!.eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
D!.scaderea frecventei cardiace;
E!.micsoreaza temperatura corpului;
18. CM Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca: H1018-1020

A.eliberarea oxitocinei;
B.scaderea frecventei cardiace;
C!.mareste temperatura corpului;
D!.marirea presiunii sangvine;
E!.inhibitia motilitatll tractului digestiv;
19. CM Care sunt functiile de baza ale cerebelului: G384, 388

A!.regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
B!.participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
C!.influenteaza asupra cortexului;
D.influenteaza asupra hipotalamusului;
E.influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
20. CM Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare: B546, 514
A!.stimuleaza cortexul cerebral;
B.inhiba cortexul cerebral;
C!.inhiba reflexele spinale motore;
D.stimuleaza musculatura neteda;
E!.stimuleaza reflexele spinale motore;
21. CM Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic: B545

A!.participa in mecanismele memoriei;
B!.regleaza comportamentul emotional;
C!.controleaza actiunile motivationale;
D.regleaza reflexele stato-kinetice;
22. CS Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului: G389; B519-523

A.ataxia;
B.astazia;
C.atonia;
D.astenia;
23. CM Functiile hipotalamusului: H1018-1020

A!.este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
B!.control vegetativ si endocrin;
C!.asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
D.coordoneaza miscarile voluntare;
E.regleaza tonusul muscular;
24. CM Manifestarile specifice ale socului spinal sunt: G373; H1062

A!.scaderea brusca a tensiunii arteriale;
B!.blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
C!.reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
D.tensiunea arteriala nu se modifica;
E.tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
25. CM Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt: G372, 373; H1055-1060
A!.reactia pozitiva de sustinere a pozei;
B!.reflexul de pasire ritmica;
C!.reflexul de galop;
D.reflexul de mictiune;
E.reflexele stato-kinetice;
26. CS Cauza socului spinal este: G373, H1062; B498
A.blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
B.inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
C!.intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
D.toate raspunsurile corecte;
E.nici un raspuns corect;
27. CM Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de: H1062; H498,499
A.impulsatia aferenta marita;
B!.lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
C.influenta excitatoare a formatiei reticulare;
D!.marirea excitabilitatii centrelor spinale;
28. CM Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in: G374, 378
A!.mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
B!.comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
C!.comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
D.controlul miscarilor voluntare;
29. CS Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
H1062; B498
A.sub bulbul rahidian;
B.intre segmentele cervicaqle 1-2;
C!.mai jos de segmentul 3-5 cervical;
D.intre ultimul segment cervical si primul toracal;
30. CM Cerebelul asigura: G384, 386

A!.supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
B!.ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale ale
corpului (maini, picioare,degete);
C.termoreglarea;
D.reglarea metabolismului hidrosalin;
31. CS Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt: G389, 390

A.dizartria;
B.adiadocokinezia;
C.tremorul intentional;
D.nistagmusul;
32. CM Rolul ganglionilor bazali: G390, 391; H997

A!.participa in reglarea activitatilor motorii complexe;
B!.implicarea in executarea miscarilor invatate;
C!.controlul miscarilor fine;
D.participa la formarea memoriei de lunga durata;
33. CM Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: G391, 392, 393; H997
A!.atetoza;
B!.boala Parkinson;
C!.corea Huntington;
D.regiditatea de decerebrare;
E.agnozia;
34. CS Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin: H1062
A.stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular;
B!.distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters);
C.transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
D.stimularea motoneuronilor α;
E.stimularea motoneuronilor γ;
35. CS Nucleii bazali : G390-394; H997

A.reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
B.intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
C.intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
D.intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
E!.toate răspunsurile sunt corecte;
36. CM Care din următoarele asocieri sunt incorecte: H1055-1060

A.reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
B.reflex miotatic - monosinaptic;
C.reflex de extensie simplă - multisinaptic,
D!.circuit Renshaw - adrenalină;
E!.reflex rotulian - reflex polisinaptic;
37. CS Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic: B433, 434
A.se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
B.poate implica postdescarcarea;
C.rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
D.poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
38. CS Functia primara a ganglionilor bazali este: G390, 391, 394

A.integrarea senzoriala;
B.memoria de scurta durata;
C!.planificarea miscarii voluntare;
D.controlul neuroendocrin;
E.somnul lent
39. CM Un motoneuron α: G367, 368

A.Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
B.inervează o singură fibră musculară;
C!.face parte din calea finală comună;
D!.inervează fibrele musculare extrafuzale;
E.nici un răspuns corect;
40. CS Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia: G367

A.corticale;
B.bulbo-ponto-mezencefalice;
C.cerebeloase;
D.hipotalamice, palidale, limbice şi corticale;
E!.hipofizare;
41. CS Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz : G395

A!.sunt fibre de tip Aα ;
B. sunt fibre de tip Aβ;
C. sunt fibre de tip C ;
D. sunt fibre de tip B ;
E. corect C,D ;
42. CM Reflexele medulare segmentare sunt : G372

A.reflexul de ascensor;
B.reflexul de redresare;
C!.reflexul de flexie;
D!.reflexul de flexie si extensie incrucisata;
E!.reflexul de extensie;
43. CS Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării: G373; H999; B498
A.in regiunea prepontin-intercoliculara;
B.sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
C!.mai jos de nivelul C4;
D.subtalamic;
E.superior maduvei spinarii;
44. CM Animalul decerebrat:H998; B509, 510

A!.prezinta rigiditate de decerebrare;
B.este animal spinal;
C.se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu;
D.este animal mezencefalic;
E!.se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu;
45. CS Sistemul limbic intervine in : G408, 409, 406

A.organizarea tipurilor de comportament;
B.controlul functiilor vegetative/endocrine;
C.durere, invatare, olfactie;
D.mentinerea ritmurilor biologice;
46. CS Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali: G390, 391
A.tremor de repaus;
B.tulburari de tonus de tip hipertonic;
C.miscari involuntare atetozice si coreice;
D.balismul si hemibalismul;
E!.toate raspunsurile sunt corecte;
47. CS Fusul neuromuscular Kuhne: G368; H922

A.contine proprioceptori;
B.fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
C.contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
D.contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
E!. toate raspunsurile corecte;
48. CM Cerebelul este important in controlul: G388, 389, 384

A!. coordonarii miscarilor succesive;
B.emotiilor;
C!.miscarilor rapide preprogramate;
D!.mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
E.toate răspunsurile corecte;
49. CS Hipotalamusul nu este implicat in reglarea: G407

A.aportului de apa;
B.temperaturii;
C.osmolaritatii urinei;
D!contractia musculaturii scheletice;
E.comportamentului emotional;
50. CM Motoneuronii spinali α: G367, 368

A!.primesc impulsuri de la nucleii vestibulari;
B!.primesc impulsuri de la cortexul contralateral;
C!.pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori;
D.inerveaza o singura fibra musculara;
E!.inerveaza fibrele musculare extrafusale ;
51. CS Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o; G390, 391
A.leziune cerebeloasa;
B!.leziune a nucleilor bazali;
C.leziune talamica;
D.leziune hipotalamica;
E.leziune a cortexului cerebral;
52. CS Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si substanta neagra, scad in
concentratie in boala lui Parkinson: G392, 393
A.acetilcolina;
B!.dopamina;
C.histamina;
D.GABA;
E.melatonina;
53. CM Precizati asocierile incorecte: G416, 417; H1055, 1058

A.reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
B!.reflex bineuronal - reflex de flexie;
C.reflex monosinaptic - reflex miotatic;
D.reflex neconditionat - reflex innascut;
E!.reflex vegetativ - reflex de clipire;
54. CS Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel : G416-418
A.trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
B.este originea tractului rrubrospinal;
C.este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
D.este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal;
E!.toate răspunsurile corecte;
55. CM Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este: G405; H893
A!.dopaminergica;
B!.GABA-ergica;
C!.colinergica;
D.noradrenergica, serotoninergica;
E.enkefalinergica si prin substanta P;
56. CS Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia: G408, 409, 406, 407
A.memoriei;
B.emotivitatii;
C!.controlul motor al pozitiei;
D.reglarii comportamentului;
E.olfactiei;
57. CS Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos: G386, 387
A!.celulele Purkinje;
B.celulele granulare;
C.celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
D.celulele stelate externe;
E.celulele spinotalamice;
58. CMPrin activarea organului tendinos Golgi se produce: G371, 370; H922
A.facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
B.contractia musculaturii antagoniste;
C!.reflexul tendinos Golgi;
D!.inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
E.inhibitia reciproca;
59. CS Organul tendinos Golgi este localizat in: G371, 370; H922
A.fibrele musculare intrafusale;
B!.tendon;
C.articulatii;
D.tegument;
60. CS Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca: H1055, 1056
A!.sunt reflexe monosinaptice;
B.arcul reflex este multineuronal;
C.cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
D.sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
E.neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
61.CMUrmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului ca: G369, 367 ;
H922
A!.motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
B!.sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
C.sunt fixate la un capat de tendoane;
D.semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
E.semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
1.cm Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei
deservite
2.cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca
cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei musculare
3. cmCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului
mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.

a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul
prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.

a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei verticale.
a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.

a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:

a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:

a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie
12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:

a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:

a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
14.cmReflexele medulare segmentare sunt:

a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie
15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:

a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării
16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:
a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos
17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:

a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP
18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:

a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c. neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:

a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a. prezintă rigiditate de decerebrare
b. este animalul spinal
c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d. este animalul mezencefalic
e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.! planificarea mişcărilor
c. controlul mişcărilor învăţate
d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
21.cs Sistemul limbic intervine în:

a! organizarea tipurilor de comportament
b! controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c! durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea tonusului muscular
e. vorbire
22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:

a. pozitiv de întindere
b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos
central informaţii despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:

a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d. fbre B pentru sacul nuclear
E. fibre C pentru sacul nuclear
25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:

a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d. indirect, prin motoneuronii A β
e. indirect prin neuronii senzitivi
26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:

a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos
28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
e.! mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat,
mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
e. a nervului cranian VIII
30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:

a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e. comportamentului emoţional
31.cm Cerebelul este important în controlul:
a.! coordonării mişcărilor succesive
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor
antagonişti
33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:

a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d. inervează o singură fibră musculară
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
35. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:

a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după circa
o lună
e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:

a.! paralizie spastică contralateral leziunii
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:

a. determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral
38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:

a. leziune cerebeloasă
b.! leziune a nucleilor bazaii
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
e. leziune a cortexului cerebral
39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:

a. este reflexul cutanat plantar inversat
b. apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
e.! toate răspunsurile sunt corecte
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi
substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
pina aici
acestea au fost corectate si sint mai sus, nu trebuie de le introdus!!!!!

a. Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali.
b. !În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici.
c.!Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive.
d.!Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
e. Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei
deservite
a.! Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor.
b. Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase Golgi
răspund primar la modificările de lungime.
c.!Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
d. Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai mare ca
cea de la nivelul terminaţiilor primare.
e.! Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei musculare
a. Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
b. Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
c.! Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de secţiune.
d.! Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
e.! Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.
a. Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii spinali.
b.! Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea controlului
mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
c.! Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
d.! Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
e. Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.
a.! Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.
b. Consecutiv unei hemoragii cerebrale, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă,
pacientul prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
c. Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
d.! Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
e. Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.
a.! Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
b.!Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
c. Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
d.!Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.
e.! Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei verticale.
a. Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
b. Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
c.! Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
d.! Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
e. Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.
a.! Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
b. Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
c.! Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
d.! Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
e.! Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.
a.! Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
b.! Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei
c.! Hipotalamusul este implicat în saţietate
d. Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
e.! Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
10.csFibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:
a.! sunt fibre de tip A α
b. sunt fibre de tip A β
c. sunt fibre de tip C
d sunt fibre de tip B
e. reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
11cs De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:
a. reflexele miotatice propriu-zise
b. reflexele miotatice pozitive
c. reflexele miotatice negative
d.!reflexele miotatice inversate
e. reflexele de flexie
12.cmSinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:
a. celulele Purkinje şi celulele stelate
b.!celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
c. celulele granulare şi celulele stelate
d.!celulele Golgi II şi celulele stelate
e.! celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
13cm Sistemul reticular activator descendent are rol în:
a. descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
b. modularea impulsurilor senzitive
c.! exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
d.! menţinerea tonusului muscular
e.! descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali
14.cmReflexele medulare segmentare sunt:
a. reflexul de clipire
b. reflexul de ştergere
c.! reflexul de flexie
d.!reflexul de flexie şi extensie încrucişată
e.! reflexul de extensie
15.csŞocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:
a. în regiunea prepontin-intercoliculară
b. sub trunchiul cerebral la nivelul C1
c.! la nivelul mai jos de C4-C7
d. subtalamic
e. superior măduvei spinării
16.cmÎn reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:
a. toate circuitele extrinseci cerebeloase
b.!circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
c.! circuitul olivo-cerebelo-rubric
d. circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
e. numai circuitul arhicerebelos
17.cm În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:
a.! dopaminergică
b.!GABA-ergică
c.! colinergică şi nordrenergică
d.!serotoninergică
e. prin ATP şi ADP
18cm Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:
a.! neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
b. neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu;
c. neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
d.! secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
e.! secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
19.cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:
a.! prezintă rigiditate de decerebrare
a. prezintă rigiditate de decerebrare
b. este animalul spinal
c. se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
d. este animalul mezencefalic
e.! se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
20.cm Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:

a. informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
b.! planificarea mişcărilor
c. controlul mişcărilor învăţate
d.! asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
e.! mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
21.cs Sistemul limbic intervine în:
a. organizarea tipurilor de comportament
b. controlul funcţiilor vegetative/endocrine
c. durere, învăţare, olfacţie
d. menţinerea ritmurilor biologice
e.! toate răspunsurile corecte
22.cm Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:
a. pozitiv de întindere
b. pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
c.! pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
d.!negativ de întindere, dacă se opune scurtării
e. negativ de întindere, dacă se opune alungirii
23.cs În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos
central informaţii despre:
a. lungimea muşchiului
b. intensitatea mişcărilor
c. irigaţia muşchiului
d.! tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
e. modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
23. cs Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la fusul neuromuscular:
a. este un proprioceptor muscular
b. este prezent în număr mare ta muşchii de dimensiuni reduse ale membrelor (ex. în muşchii
interosoşi ai mâinii)
c. conţine 2 tipuri de fibre intrafiisale (fibrele sacului nuclear şi fibrele lanţului nuclear)
d. conţine terminaţii nervoase senzitive şi motorii
24.cm Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:
a. fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
b. fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
c.! fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear
d.!fibre nervoase A γ2, pentru lanţul nuclear
e. toate răspunsurile sunt corecte
25.cm Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:
a.! prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
b.!pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale
c.! prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
d. indirect, prin motoneuronii A β
e. toate răspunsurile sunt corecte
26.cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a. stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
b.! menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
c. generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
d. detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic
e. protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
27.cs Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
a. spinocerebelos direct
b. spinocerebelos încrucişat
c. tectocerebelos
d.!portocerebelos
e. vestibulocerebelos
28.cs Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
a. vedere
b. olfacţie
c. auz
d. kinestezie
e.! mişcări voluntare
29.cs Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat şi tremurat,
mers ebrios, este suspectat de o leziune:
a.! cerebeloasă
b. bulbară
c. medulară
d. a ganglionilor bazali
e. a nervului cranian VIII
30.cs Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:
a. aportului de apă
b. temperaturii
c. osmolarităţii urinei
d.! respiraţiei normale
e. comportamentului emoţional
31.cm Cerebelul este important în controlul:
a.! coordonării mişcărilor succesive
b. stereognoziei
c. reflexelor voluntare
d.! mişcărilor rapide preprogramate
e.! menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
32.cs Selectaţi afirmaţiile corecte:
a.! în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
b. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
c. în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile
d. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
e. în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai muşchilor
antagonişti
33.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:
a.! este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
b. depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune
c.! este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
d. implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
e. fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
34.cm Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:
a. primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
b.!primesc impulsuri de la cortexul contralateral
c.! pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
d. inervează o singură fibră musculară
e.! determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
35. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:
a.! trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
b. primeşte impulsuri de la neocortexul motor
c. trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
d. determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după circa
o lună
e. contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
36.cs Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:
a.! paralizie spastică contralateral leziunii
b. fasciculaţii musculare
c. hiporeflexie
d. hipotonicitate ipsilaterală
e. ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
37. cs Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:
a. determină sindromul Brown Sequard
b.!determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii
c. determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
d. determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
e. determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral
38.cs Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:
a. leziune cerebeloasă
b.! leziune a nucleilor bazaii
c. leziune talamică
d. leziune hipotalamică
e. leziune a cortexului cerebral
39. cs Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:
a. este reflexul cutanat plantar inversat
b. apare la 3 săptămâni, după secţionareaaccidentală a măduvei spinării, la om
c. este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
d. persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
40.cs Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen, nucleul caudat şi
substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
a. acetilcolina
b.! dopamina
c. histamina
d. GABA
e. melatonina
1. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., -31

A. potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
B!. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în absenta excitării;
C. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
D. potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
membranei celulare, în caz de excitare;
E. potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
2. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T., - 32

A. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
B!. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
C. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150 V;
D. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 V;
E. valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300 V;

A. potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de
excitare;
B. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
C!. potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
D. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
E. potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;

A. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
B. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de K+;
C!. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Na+;
D. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
E. depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;

A. potentialul de repaus durează 10 msec;
B. potentialul de repaus durează 100 msec;
C. potentialul de repaus durează 1 min;
D!. potentialul de repaus este permanent;
E. potentialul de repaus durează 2 sec;

A. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
B. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
C. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
D. potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
E!. potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;

A. muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
B!. muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
C. muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
E. muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
8. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 88

A!. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
B. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
C. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
D. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
E. fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
9. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-103

A!. muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;
B. muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
C. muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
D. muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
E. muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
10. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,- 112-113
A. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
B!. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
C. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
D. oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
E. toti muschii obosesc la fel;

A. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
B. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
C!. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
D. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
E. ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;

A. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
B!. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
C. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
D. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
E. fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;

A!. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
B. cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
C. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
D. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
potasiului;
E. cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
magneziului;

A. în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B!. în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E. în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
A. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
B!. fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
C. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

A. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
B. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
C!. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
D. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
E. excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;

A. în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea
tensiunii;
B. în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
C. în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
D. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
E!. în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
18.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-96

A. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
B!. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
C. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
D. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
E. fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;

A. pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
B. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
C!. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
D. pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
E. pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;

A. excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
B!. excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
C. excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
D. labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
E. labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
21. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-102

A. pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
B. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
C!. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
D. pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
E!. pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;

A. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un
răspuns local;
B!. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
C. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
D. nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
E. nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;
23. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? C

A!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
C. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;

A. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;
B. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
C!. în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
D. în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
E. în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;

A!. mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
B. mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
C. mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
D. mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
E. mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

A. membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
B!. membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
C. spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
D. membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
E. nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;

A. colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
B!. colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
C. colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
D. colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
E. colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;

A. miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
B. miorelaxantii scindează acetilcolina;
C!. miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
D. miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
E. miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;

A. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;
B. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
C. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea
lui;
D!. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
E. dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;
B!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;

A. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
B. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
C. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
D!. fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
E. fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
32. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-68

A. prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
B. la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
C. amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
D. la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
E!. potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;

A. acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;
B!. acetilcolina este scindată de colinesterază;
C. acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
D. acetilcolina este scindata de adrenalină;
E. acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;

A!. miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
B. miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
C. miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
D. miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
E. miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;

A. în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
B. în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
C!. în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
D. în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
E. în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
36. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S., T., -65
A. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;
B. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
C. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
D!. membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
E. membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
B. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
E!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;

A. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
B!. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
C. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
D. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
E. membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;

A. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Cl-;
B. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de K+;
C. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular
de Na+;
D. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
E!. repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;

A!. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;
B. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
C. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
D. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
E. în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
41. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-44-45

A. răspunsul local apare la excitatie supraliminală;
B!. răspunsul local apare la excitatie subliminală;
C. răspunsul local apare la excitatie liminală;
D. răspunsul local apare la excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminală;
E. răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;

A!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 5-15 m/s;
43.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-50-51

A. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;
B. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
C. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
D!. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
E. hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;

A. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
B. în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
C!. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
D. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
E. în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

A!. reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
B. timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
C. cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
D. catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
E. anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

A. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;
B!. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 3-15 m/s;
C. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 15-40 m/s;
D. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 4-8 m/s;
E. viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
47. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-96-97

A. ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
B. ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
C. ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
D!. ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
E. ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;

A. fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;
B. fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
C. fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
D. fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
E!. sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;

A. suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;
B!. suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
C. suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
D. suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
E!. suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;

A. capul miozinei se uneste cu troponina C;
B. capul miozinei se uneste cu troponina T;
C!. capul miozinei scindează ATP;
D. capul miozinei se uneste cu troponina I;
E. capul miozinei scindează GTP;

A. calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;
B. calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
C. calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
D. calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
E!. calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;

A. în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;
B. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
C. muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
D. în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
E!. muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;

A. în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
B. în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
C. în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
D. muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
E!. muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
54. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-89- 91

A!. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C!. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E!. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
55. cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-100-101

A. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor
de actiune;
B!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
C!. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
D. muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
E. muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;

A!. ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;
B. ionii de Ca2+ împiedică contractia;
C!. ionii de Ca2+ mentin contractia;
D. ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
E. ionii de Ca2+ opresc contractia;

A. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;
B. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
C!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
D!. în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
E. sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;

A!. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
C!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D. potentialul de actiune se sumează;
E. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
59.cm. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-45

A. răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
B!. răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
C!. răspunsul local nu se propagă;
D!. răspunsul local se sumează;
E. răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;

A. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E!. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;

A!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D!. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E. are loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. teaca mielinică propagă impulsul nervos;
B!. teaca mielinică este un izolator electric;
C!. teaca mielinică are functia trofică;
D. teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
E. teaca mielinică asigura transportul unor substante active;

A!. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
B. prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
C. prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
D. viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
E!.viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
64. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-9-27

A. membrana celulară contine bistratul lipidic;
B. membrana celulară contine canalele proteice;
C. membrana celulară contine proteinele cărăus;
D. membrana celulară contine proteinele receptori;
E!. membrana celulară contine proteine contractile;

A. difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;
B. difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
C!. difuziunea simplă are loc canalele ionice;
D!. difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
E. difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;

A!. potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale
membranei;
B. intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
C!. potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
D!. activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
E. potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;

A!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului
de repaus;
B. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul de
repaus;
C!. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
D. hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;
E. hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;

A. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C!. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D!. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;

A. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
micsorează;
B!. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
C!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
D. la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
E!. la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;

A!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
B. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
C!. potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
D!. potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
E. potentialul de actiune se sumează;

A!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ
primar;
B. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
C. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
D!. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
E. o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;

A. filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea înaltă;
B. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
C. solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
D!. osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
E. difuziunea apei are loc prin canale ionice;
73.cs. Care din următoarele afirmatii este corectă? S. ,T.,-14-17

A. rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;
B. rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
C. rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
D. rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
E!. rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;

A. transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;
B. transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
C!. transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe
un transportor comun;
D!. transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
E!. energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui
transport activ primar;

A. există cotransport de Na+ si apă;
B. există cotransport de Na+ si H+;
C!. există cotransport de Na+ si glucoză;
D. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E!. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A. există antiport pentru Na+/K+;
B!. există antiport Na+/Ca2+;
C!. există antiport Na+/H+;
D. există antiport Na+/glucoză;
E. există antiport Na+/aminoacizi;
77. cs. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-20-24

A. pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;
B. pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
C. pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
D. pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
E!. pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;

A. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;
B. arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
C!. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
D. sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
E. sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 70-120 m/s;
C!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 3-18 m/s;
E. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 5-15 m/s;

A. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;
B. tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
C. tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
D!. tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de
descărcare;
E. tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;

A. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;
B. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 70-120 m/s;
C. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 15-40 m/s;
D. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 3-18 m/s;
E!. viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 5-15 m/s;

A. sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;
B!. sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
C. sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
D. sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
E. sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;

A. în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a fibrei
musculare si pătrunde prin tubulii "T";
B!. în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
C. în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
D. în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
E. în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;
84. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-89- 91
A. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B!. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D!. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
85. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-48

A!. micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;
B!. depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
C. hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
D. mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
E!. hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
86. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă?S. ,T.,-103

A. tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;
B. tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
C. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
D!. tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
E. tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
87. cs. Care din următoarele afirmatii este corectă?S. ,T.,-119

A. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
B!. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
C. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
D. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
E. contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;
88. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-89- 91

A. miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
B!. mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
C. actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
D!. creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
E. tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;

2+
A. tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
B. tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
C. tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
D. tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
E!. tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.

A. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;
B. potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
C. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile
postsinaptice;
D. potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în terminatiile
postsinaptice;
E. potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;

A!. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;
B. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
C. la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
D!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
E!. la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.

A!. excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;
B. excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
C. excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
D!. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
E. propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
94. cm. Care din următoarele afirmatii nu este corectă? S. ,T.,-70-73

A. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;
B!. prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
C. are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
D. în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
E!. ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;

A. potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;
B!. potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
C. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
D!. potentialul de actiune se sumează;
E!. potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

A!. există cotransport de Na+ si apă;
B!. există cotransport de Na+ si H+;
C. există cotransport de Na+ si glucoză;
D!. există cotransport de Na+ si Ca2+;
E. există cotransport de Na+ si aminoacizi;

A!. există antiport pentru Na+/K+;
B. există antiport Na+/Ca2+;
C. există antiport Na+/H+;
D!. există antiport Na+/glucoză;
E!. există antiport Na+/aminoacizi;
1).
Capitol: tes.exc.m.g.
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus reprezinta:
a) [ ] potentialul suprafetei externe a membranei;
b) [x] diferenta de potential dintre suprafata interna si cea externa a membranei;
c) [ ] potentialul suprafetei interne a membranei;
d) [ ] fenomenele electrice pe membrana provocate de excitatie;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
2).
Punctajul: 10cs Valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este:
a) [ ] +20 - +30 V;
b) [x] - 60 - - 90 mV;
c) [ ] - 120 - - 150 V;
d) [ ] +50 - +90 mV;
e) [ ] -200 - -300 V;
---------------------------------------------------------------------
3).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune reprezinta:
a) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
b) [ ] diferenta de potential dintre suprafetele externa si interna a membranei;
c) [x] schimbarea brusca a potentialului de membrana in rezultatul actiunii excitantului pragal si suprapragal;
d) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
4).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de depolarizare a potentialului de actiune este:
-
a) [ ] fluxul intracelular de Cl ;
+
b) [ ] fluxul intracelular de K ;
+
c) [x] fluxul intracelular de Na ;
+
d) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
e) [ ] fluxul extracelular de K ;
---------------------------------------------------------------------
5).
Punctajul: 10cs Potentialul de repaus are durata de:
a) [ ] 10 msec;
b) [ ] 100 msec;
c) [ ] 1 min;
d) [x] este permanent;
e) [ ] 2 sec;
---------------------------------------------------------------------
6).
Punctajul: 10cs Durata potentialului de actiune a fibrei nervoase este:
a) [ ] 0,5 - 1 sec;
b) [ ] 100 - 150 msec;
c) [ ] 20 - 30 sec;
d) [ ] 500 - 700 msec;
e) [x] 0,8 - 1,2 msec;
---------------------------------------------------------------------
7).
Punctajul: 10cs Durata cea mai mare a contractiei este caracteristica pentru:
a) [ ] muschiul striat;
b) [x] muschiul neted;
c) [ ] muschiul cardiac;
d) [ ] muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
---------------------------------------------------------------------
8).
Punctajul: 10cs Fluidul continut in tubii transversali din fibra musculara este:
a) [x] lichid extracelular;
b) [ ] lichid intracelular;
c) [ ] plasma;
d) [ ] limfa;
e) [ ] singe;
---------------------------------------------------------------------
9).
Punctajul: 10cs Cea mai mare viteza de contractie este proprie:
a) [x] muschiului striat;
b) [ ] muschiului neted;
c) [ ] muschiului cardiac;
d) [ ] muschiul striat, cit si muschiul neted, au aceiasi viteza de contractie;
---------------------------------------------------------------------
10).
Punctajul: 10cs Oboseala musculara este mai evidentiata in:
a) [ ] muschiul cardiac;
b) [x] muschiul scheletic;
c) [ ] muschiul neted din viscere;
d) [ ] muschiul neted vascular;
e) [ ] toti muschii obosesc la fel;
---------------------------------------------------------------------
11).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocati in fibra musculara striata in:
a) [ ] sarcoplasma;
b) [ ] sarcolema;
c) [x] reticul sarcoplasmatic;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
12).
Punctajul: 10cs In conditii reale tonusul muscular este conditionat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculara;
b) [ ] frecventa de stimulare a unei singure unitati motorii;
c) [ ] numarul de miofibrile;
d) [x] numarul de unitati motorii in actiune si frecventa impulsurilor spontane in ele;
e) [ ] ionii de calciu;
---------------------------------------------------------------------
13).
Punctajul: 10cs Fibrele musculare scheletice sint inervate de:
a) [ ] ganglionul simpatic;
b) [x] neuronii din coarnele anterioare medulare;
c) [ ] ganglionul parasimpatic;
d) [ ] corpul geniculat;
---------------------------------------------------------------------
14).
Punctajul: 10cs Interacţiunea dintre proteinele contractile (actina, miozina) este determinata de cresterea concentraţiei
sarcoplasmice a:
a) [x] calciului;
b) [ ] clorului;
c) [ ] sodiului;
d) [ ] potasiului;
e) [ ] magneziului;
---------------------------------------------------------------------
15).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
16).
Punctajul: 10cs In cursul contractiei izometrice:
a) [ ] lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
b) [x] muschiul isi modifica tensiunea, lungimea raminind constanta;
c) [ ] muschiul se alungeste si tensiunea scade;
d) [ ] muschiul se scurteaza limitat, iar tensiunea creste progresiv;
---------------------------------------------------------------------
17).
Punctajul: 10cs .In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea
fibrei musculare creste:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [ ] refractara relativa;
c) [x] postpotentialului negativ;
d) [ ] postpotentialului pozitiv;
---------------------------------------------------------------------
18).
Punctajul: 10cs In ce perioada a modificarii excitabilitatii sau in ce faza a potentialului de actiune, excitabilitatea
fibrei musculare este scazuta, insa fibra nu este inexcitabila:
a) [ ] refractara absoluta;
b) [x] refractara relativa;
c) [ ] postpotentialului negativ;
d) [ ] depolarizarii;
---------------------------------------------------------------------
19).
Punctajul: 10cs Contractia musculara izotonica se caracterizeaza prin:
a) [ ] modificarea tensiunii si lungimii muschiului;
b) [ ] scurtarea muschiului cu tensiune variabila;
c) [x] scurtarea muschiului cu tensiune constanta;
d) [ ] modificarea tensiunii muschiului cu lungime constanta;
---------------------------------------------------------------------
20).
Punctajul: 10cs In cursul perioadei de latenta a contractiei muschiului au loc următoarele procese, in afara de unul
care este fals:
a) [ ] potentialul de actiune se propaga pe suprafata externa a fibrei musculare si patrunde in tubii "T";
+
b) [x] influxul de K in celula;
c) [ ] eliberarea ionilor de calciu;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] eliberarea caldurii de activare;
---------------------------------------------------------------------
21).
Punctajul: 10cs Care este succesiunea corecta a fazelor contractiei musculare unice:
a) [ ] perioada latenta, relaxare, contractie;
b) [x] perioada latenta, contractie, relaxare;
c) [ ] relaxare, contractie, perioada latenta;
d) [ ] contractie, relaxare, perioada latenta;
---------------------------------------------------------------------
22).
Punctajul: 10cs .Prag de excitatie se numeste:
a) [ ] valoarea maxima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
b) [ ] valoarea medie a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
c) [x] valoarea minima a excitantului ce poate provoca excitatia in forma de potential de actiune;
d) [ ] valoarea excitantului ce provoaca raspuns local;
---------------------------------------------------------------------
23).
Punctajul: 10cs Care din aceste afirmatii este corecta:
a) [ ] excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egala;
b) [x] excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decit a fibrei musculare;
c) [ ] excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decit a fibrei nervoase;
d) [ ] excitabilitatea nu poate fi comparata;
---------------------------------------------------------------------
24).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
b) [ ] pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decit a fibrelor nervoase;
c) [x] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decit a fibrelor musculare;
d) [ ] pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decit a fibrelor musculare;
---------------------------------------------------------------------
25).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare depinde de:
a) [ ] distanta dintre electrozii de excitatie;
b) [ ] natura excitantului;
c) [ ] durata actiunii excitantului;
d) [x] proprietatile biofizice ale membranei;
---------------------------------------------------------------------
26).
Punctajul: 10cs Nivelul critic de depolarizare este:
a) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca un raspuns local;
b) [x] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca potentialul de actiune;
c) [ ] nivelul de depolarizare, atingerea caruia provoaca si raspuns local si potentialul de actiune;
d) [ ] toate raspunsurile corecte;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
27).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase mielinice excitatia se propaga:
a) [ ] excitind consecutiv toate portiunile membranei:
b) [x] prin salturi;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
d) [ ] nici un raspuns corect:
---------------------------------------------------------------------
28).
Punctajul: 10cs In fibrele nervoase amielinice excitatia se propaga:
a) [x] excitand consecutiv toate portiunile membranei:
b) [ ] prin salturi ;
c) [ ] folosind ambele mecanisme (A si B);
---------------------------------------------------------------------
29).
Punctajul: 10cs In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea maiu mare labilitate este:
a) [x] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [ ] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuromusculara;
---------------------------------------------------------------------
30).
Punctajul: 10cs .In cadrul preparatului neuromuscular structura cu cea mai mica labilitate este:
a) [ ] nervul;
b) [ ] muschiul;
c) [x] sinapsa neuro-musculara;
d) [ ] nervul si muschiul;
e) [ ] nervul si sinapsa neuro-musculara;
---------------------------------------------------------------------
31).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
32).
Punctajul: 10cs Care element al sinapsei neuromusculare elimina mediator:
a) [x] membrana presinaptica;
b) [ ] membrana postsinaptica;
c) [ ] spatiul sinaptic;
d) [ ] membrana axonului;
---------------------------------------------------------------------
33).
Punctajul: 10cs Rolul colinesterazei in functionarea sinapsei este:
a) [ ] accelereaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [x] scindeaza acetilcolina legata cu colinoreceptori;
c) [ ] mareste concentratia de acetilcolina in spatiul sinaptic;
d) [ ] impedica asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
---------------------------------------------------------------------
34).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de actiune al miorelaxantilor naturali (curare) si sintetici (d-tubocurarina,
diplacina):
a) [ ] blocheaza eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptica;
b) [ ] scindeaza acetilcolina;
c) [x] blocheaza colinoreceptorii de pe membrana postsinaptica;
d) [ ] impiedica sinteza acetilcolinei in butonul sinaptic;
e) [ ] blocheaza miscarea moleculelor de acetilcolina in spatiul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
35).
Punctajul: 10cs Integritatea pur functionala a nervului este dereglata prin:
a) [ ] legaturarea nervului;
b) [ ] intinderea excesiva a nervului;
c) [ ] sectionarea nervului;
d) [x] actiunea cu novocaina;
---------------------------------------------------------------------
36).
Punctajul: 10cm In cazul atrofiei musculare:
a) [ ] diametrul fibrelor musculare se mareste;
b) [x] scade continutul de proteine contractile;
c) [x] scade continutul de ATP;
d) [x] scade continutul de glicogen;
e) [ ] se micsoreaza permeabilitatea membranei;
---------------------------------------------------------------------
37).
Punctajul: 10cs Viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A alfa este de (m/sec):
a) [ ] 40-70;
b) [x] 70-120;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 3-18;
e) [ ] 5-15;
---------------------------------------------------------------------
38).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor nervoase de tip B intra:
a) [ ] fibrele aferente de la receptorii atingerii;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii musculari;
c) [ ] fibrele eferente spre fusurile musculare;
d) [x] fibre preganglionare vegetative;
e) [ ] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
39).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la proprietatile sinaptice sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] prin sinapsa excitatia se transmite unilateral;
b) [ ] a transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
c) [ ] amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator care actioneaza asupra receptorilor
postsinaptici;
2+
d) [ ] la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptica participa ionii de Ca ;
e) [x] potentialul postsinaptic se supune legii "Totul sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
40).
Punctajul: 10cs .In sinapsele neuro-musculare acetilcolina este scindata de urmatoarea enzima:
a) [ ] monoaminoxidaza;
b) [x] colinesteraza;
c) [ ] cateholmetiltransferaza;
d) [ ] toate;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
41).
Punctajul: 10cs La administrarea miorelaxantilor moartea survine prin:
a) [x] paraliziea muschilor respiratori si asfixie;
b) [ ] tetanos muscular;
c) [ ] stop cardiac;
d) [ ] edem cerebral;
e) [ ] stress;
---------------------------------------------------------------------
42).
Punctajul: 10cs Mediatorul de transmisie prin sinspsa neuro-musculara este:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] serotonina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
43).
Punctajul: 10cs Membrana postsinaptica contine urmatoarele tipuri de canale ionice :
+
a) [ ] voltaj dependente pentru Na ;
+
b) [ ] voltaj dependente pentru K ;
2+
c) [ ] voltaj dependente pentru Ca ;
d) [x] chemodependente;
e) [ ] nu exista canale ionice:
---------------------------------------------------------------------
44).
Punctajul: 10cs Viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este (m/sec):
a) [ ] 3-18;
b) [ ] 5-15;
c) [ ] 15-40;
d) [ ] 4-8;
e) [x] 0,5-2;
---------------------------------------------------------------------
45).
Punctajul: 10cs In categoria fibrelor de tip C intra:
a) [ ] fibrele aferente de la proprioreceptorii musculari;
b) [ ] fibrele aferente de la receptorii de presiune;
c) [ ] fibrele aferente de la receptorii pentru cald;
d) [x] fibrele postganglionare vegetative;
---------------------------------------------------------------------
46).
Punctajul: 10cs Rata defuziunii este determinata de:
a) [ ] cantitatea de substanta existenta;
b) [ ] viteza miscarii cinetice;
c) [ ] numarul porilor membranei;
d) [ ] gradientul de concentratie;
e) [x] toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
47).
Punctajul: 10cs Pentru care substante membrana este cea mai permeabila:
a) [ ] glucoza;
b) [x] apa;
-
c) [ ] Cl ;
+
d) [ ] K ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
48).
Punctajul: 10cs Originea ionica a fazei de repolarizare a potentialului de actiune este:
+
a) [ ] fluxul intracelulare de Na ;
+
b) [ ] fluxul extracelular de Na ;
+
c) [x] fluxul extracelular de K ;
+
d) [ ] fluxul intracelular de K ;
-
e) [ ] fluxul extracelular de Cl ;
---------------------------------------------------------------------
49).
Punctajul: 10cs Pentru aparitia potentialului de repaus rolul primordial il joaca:
+
a) [x] ionii de K ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
d) [ ] anionii;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
50).
Punctajul: 10cs Raspunsul local apare la :
a) [ ] excitatie supraliminala;
b) [x] excitatie subliminala;
c) [x] excitatie liminala;
d) [ ] excitatie de 2 ori mai mare ca cea liminala;
---------------------------------------------------------------------
51).
Punctajul: 10cs Excitabilitatea tesutului va fi mai mare daca pragul de excitatie va fi egal cu:
a) [ ] 5V;
b) [ ] 7V;
c) [x] 2V;
d) [ ] 4V;
e) [ ] 9V;
---------------------------------------------------------------------
52).
Punctajul: 10cs Cum se determina nivelul excitabilitatii muschiului la om:
a) [x] prin determinarea pragului de excitare;
b) [ ] prin masurarea valorii potentialului de repaus;
c) [ ] prin masurarea valorii potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
53).
Punctajul: 10cs .Hiperpolarizarea apare ca urmare a :
+
a) [ ] fluxul continuu a ionilor de Na in celula;
+
b) [ ] fluxul de Na din celula;
2+
c) [ ] fluxul ionilor de Ca din celula;
+
d) [x] fluxul continuu a ionilor de K din celula in spatiul extracelular;
---------------------------------------------------------------------
54).
Punctajul: 10cs In timpul oboselii in muschi:
a) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
b) [ ] se micsoreaza cantitatea de acid lactic;
c) [x] se mareste cantitatea de acid lactic;
d) [ ] se maresc rezervele de glicogen;
e) [ ] se mareste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
---------------------------------------------------------------------
55).
Punctajul: 10cs Intensitatea minima a unui curent electric care aplicat pe nerv determina un răspuns din partea
acestuia sau a muşchiului pe care il deserveste se numeşte:
a) [x] reobaza;
b) [ ] timp util;
c) [ ] cronaxie;
d) [ ] intensitate subliminală;
e) [ ] intensitate supraliminala.
---------------------------------------------------------------------
56).
Punctajul: 10cs Stimulul supraliminar declanseaza un impuls nervos care, fata de impulsul determinat de stimulul
prag, este:
a) [ ] dublu;
b) [x] egal;
c) [ ] mai mare;
d) [ ] mai mic;
e) [ ] jumatate.
---------------------------------------------------------------------
57).
Punctajul: 10cs Care din reactiile de mai jos pot sa aiba loc sub actiunea preparatelor de tipul curare :
a) [ ] apare potentialul postsinaptic de excitatie si apoi potentialul de actiune;
b) [ ] potentialul postsinaptic excitator este , potentialul de actiune nu apare ;
c) [ ] potentialul de actiune apare fara potentialul postsinaptic excitator;
d) [ ] toate raspunsurile corecte ;
e) [x] E.nici un raspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
58).
Punctajul: 10cs Cum este diferenta dintre excitabilitatea unui muschi si nervul care il inerveaza daca potentialul de
membrana a muschiului s-a micsorat:
a) [ ] diferenta foarte marita;
b) [ ] diferenta moderat marita ;
c) [x] diferenta micsorata;
d) [ ] diferenta neschimbata;
---------------------------------------------------------------------
59).
Punctajul: 10cs Care este influenta miorelaxantilor in sinapsa neuro-musculara:
a) [ ] blochiaza eliminarea acetilcolinei din terminatiunea presinaptica;
b) [ ] distruge acetilcolina in fanta sinaptica;
c) [ ] distruge colinesteraza;
d) [x] blochiaza colinoreceptorii membranei postsinaptice;
e) [ ] activeaza colinesteraza;
---------------------------------------------------------------------
60).
Punctajul: 10cs Dimensiunile caror zone a sarcomerului nu se schimba in urma contractiei musculare:
a) [ ] zona I;
b) [ ] zona H;
c) [x] zona A;
---------------------------------------------------------------------
61).
Punctajul: 10cs Care din ionii enumerati determina cuplarea excitatie-contractie:
2+
a) [ ] ionii de Mg ;
+
b) [ ] ionii de Na ;
-
c) [ ] ionii de Cl ;
2+
d) [x] ionii de Ca ;
+
e) [ ] .ionii de H ;
---------------------------------------------------------------------
62).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de tropomiozina:
a) [x] troponina T;
b) [ ] troponina I;
c) [ ] troponina C;
---------------------------------------------------------------------
63).
2+
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate fata de Ca :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina C;
c) [ ] troponina I;
---------------------------------------------------------------------
64).
Punctajul: 10cm La baza hipertrofiei musculare sta:
a) [x] marirea numarului filamentelor de actina si miozina ;
b) [x] cresterea numarului de miofibrile;
c) [x] cresterea sistemelor enzimatice pentru furnizarea energiei;
d) [ ] marirea permeabilitatii membranei;
---------------------------------------------------------------------
65).
Punctajul: 10cs Cea mai mica labilitate este la :
a) [ ] fibrele nervoase senzitive;
b) [ ] fibrele nervoase motorii;
c) [ ] fibrele musculare netede;
d) [ ] fibrele musculare rapide;
e) [x] aparatul sinaptic;
---------------------------------------------------------------------
66).
Punctajul: 10cs .Supraracirea nervului duce la:
a) [ ] micsorarea pragului de excitatie;
b) [x] micsorarea labilitatii;
c) [ ] marirea excitabilitatii;
d) [ ] marirea labilitatii ;
e) [x] marirea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
67).
Punctajul: 10cm In ce fibre nervoase la excitatie se va elibera mai multa caldura:
a) [ ] mielinice;
b) [x] amielinice;
c) [ ] simpatice preganglionare;
d) [x] simpatice postganglionare;
e) [ ] motore;
---------------------------------------------------------------------
68).
Punctajul: 10cs Relaxarea muschiului neted poate fi provocata de:
a) [ ] adenozina;
b) [ ] acidul lactic;
c) [ ] ionii de potasiu;
d) [ ] scaderea concentratiei ionilor de Ca++;
---------------------------------------------------------------------
69).
Punctajul: 10cs Care din subunitatile moleculei proteice aratate mai jos are afinitate puternica fata de actina :
a) [ ] troponina T;
b) [x] troponina I;
c) [ ] troponina C;
d) [ ] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
70).
Punctajul: 10cs Capul miozinic are urmatoarea proprietate:
a) [ ] se uneste cu troponina C;
b) [ ] se uneste cu troponina T;
c) [x] functie ATF -azica;
d) [ ] se uneste cu troponina I;
---------------------------------------------------------------------
71).
Punctajul: 10cs Proteina calsechestrina care se afla in reticulul sarcoplasmatic al muschiului:
a) [ ] micsoreaza cantitatea de stocaj de Ca in reticul ;
-
b) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl ;
+
c) [ ] micsoreaza permeabilitatea pentru ionii de K ;
+
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru ionii de K ;
e) [x] mareste cantitatea de Ca stocat in reticul;
---------------------------------------------------------------------
72).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile referitoare la muschiul neted multiunitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt separate;
b) [ ] fiecare fibra este inervata de o singura fibra nervoasa;
c) [ ] este controlata mai ales de stimuli nervoasi;
d) [ ] fiecare fibra functioneaza separat;
e) [x] sunt muschi viscerali;
---------------------------------------------------------------------
73).
Punctajul: 10cs Toate afirmatile referitoare la muschiul neted monounitar sunt corecte cu exceptia:
a) [ ] fibrele sunt unite intre ele prin jonctiuni strinse (de tip "gap");
b) [ ] excitatia este transmisa de la o fibra la alta;
c) [ ] toate fibrele se contracta impreuna;
d) [ ] se pot excita prin intindere;
e) [x] sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
---------------------------------------------------------------------
74).
Punctajul: 10cm Cele mai importante proteine cu rol in contractia musculara sint:
a) [x] miozina;
b) [ ] mioglobina;
c) [x] actina;
d) [ ] creatina;
e) [x] tropomiozina;
---------------------------------------------------------------------
75).
Punctajul: 10cm Cum isi poate grada muschiul scheletic forta de contractie in organism:
a) [ ] prin modificarea amplitudinii potentialelor de actiune;
b) [x] prin modificarea numarului de unitati motorii active;
c) [x] prin modificarea frecventei impulsurilor motorii;
d) [ ] prin contractura gradata;
---------------------------------------------------------------------
76).
Punctajul: 10cm Ce roluri indeplineste calciul in contractia musculara:
a) [x] cuplarea excitatiei cu contractia;
b) [ ] impiedica contractia;
c) [x] mentine contractia;
d) [ ] elibereaza energia necesara;
---------------------------------------------------------------------
77).
Punctajul: 10cm Ce sarcina poseda celula excitabila in stare de repaos in interiorul ei si pe suprafata:
a) [ ] interior +;
b) [ ] pe suprafata -;
c) [x] interior -;
d) [x] pe suprafata +;
---------------------------------------------------------------------
78).
Punctajul: 10cm Proprietatile potentialului de actiune sint:
a) [x] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [ ] corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
c) [x] se propaga de-a lungul tesutului (fibrei) fara decrement;
d) [ ] se sumeaza;
e) [ ] se propaga cu decrement;
---------------------------------------------------------------------
79).
Punctajul: 10cm Proprietatile raspunsului local sint:
a) [ ] corespunde legii "totul sau nimic";
b) [x] orespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
c) [x] nu se propaga;
d) [x] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
80).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin nerv se supune urmatoarelor legitati:
a) [ ] conducere unilaterala;
b) [x] conducere bilaterala;
c) [x] conducere izolata;
d) [ ] retentia (incetinirea) propagarii;
e) [x] legea continuitatii fiziologice;
---------------------------------------------------------------------
81).
Punctajul: 10cm Propagarea excitatiei prin sinapsa neuro-musculara se supune urmatoarelor legitati:
a) [x] propagarea unilaterala;
b) [ ] propagarea bilaterala;
c) [x] retentia (incetinirea) propagarii;
d) [x] sumarea excitatiilor;
e) [ ] accelerarea propagarii;
---------------------------------------------------------------------
82).
Punctajul: 10cm Teaca mielinica are urmatoarele functii:
a) [ ] de propagare a impulsului nervos;
b) [x] functia de izolator electric;
c) [x] functia trofica;
d) [ ] participa la cresterea fibrei nervoase;
e) [ ] asigura transportul unor substante active;
---------------------------------------------------------------------
83).
Punctajul: 10cm Alegeti afirmatia corecta:
a) [x] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
b) [ ] prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuu;
c) [ ] prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
d) [ ] viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare ca in mielinice;
e) [x] viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele amielinice:
---------------------------------------------------------------------
84).
Punctajul: 10cm Muschiul neted:
a) [ ] contine troponina;
b) [x] contine calmodulina;
c) [ ] formeaza ansamblu calciu-troponina;
d) [x] formeaza ansamblu calmodulina-calciu;
e) [x] contine miozin-kinaza;
---------------------------------------------------------------------
85).
Punctajul: 10cs Pentru membrana celulara este propriu:
a) [ ] bistratul lipidic;
b) [ ] canale proteice;
c) [ ] proteine carier;
d) [ ] proteine receptori;
---------------------------------------------------------------------
86).
Punctajul: 10cm Difuziunea simpla se efectuiaza prin:
a) [ ] proteinele caraus;
b) [ ] canale hidrofobe;
c) [x] canale hidrofile;
d) [x] stratul bilipidic;
---------------------------------------------------------------------
87).
Punctajul: 10cm Potentialul de repaus este determinat de:
a) [x] diferenta de concentratii a ionilor pe ambele parti a membranei;
b) [ ] actiunea excitantului;
c) [ ] permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
d) [ ] potentialul ce actioneaza asupra membranei;
---------------------------------------------------------------------
88).
Punctajul: 10cm Cum sa ne convingem ca la excitarea nervului a aparut excitatia:
a) [ ] prin determinarea pragului de excitatie;
b) [ ] prin determinarea raspunsului local;
c) [x] prin aparitia contractiei in muschi;
d) [x] prin determinarea in nerv a potentialului de actiune.;
---------------------------------------------------------------------
89).
Punctajul: 10cs Daca actionam asupra membranei cu o toxina care blocheaza canalele de Na apare:
a) [ ] micsorarea potentialului de repaus;
b) [x] marirea potentialului de repaus;
c) [ ] potentialul de actiune;
d) [ ] raspunsul local;
---------------------------------------------------------------------
90).
Punctajul: 10cm De ce hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitatii:
a) [x] se mareste valoarea potentialului de repaus;
b) [ ] se micsoreaza potentialul de repaus;
c) [x] se mareste pragul de excitatie si potentialul pragal;
d) [ ] se micsoreaza valoarea pragului de excitatie;
---------------------------------------------------------------------
91).
Punctajul: 10cm Daca la excitarea nervului, activatia canalelor de Na si K va avea loc simultan si nu consecutiv,
aceasta ar fi dus la :
a) [ ] marirea potentialului de actiune;
b) [ ] micsorarea potentialului de actiune;
c) [x] nu ar aparea depolarizarea;
d) [x] nu ar aparea potentialul de actiune;
---------------------------------------------------------------------
92).
Punctajul: 10cm Daca actionam cu un factor, care mareste pragul de excitatie aceasta inseamna ca:
a) [ ] s-a micsorat potentialul de repaus;
b) [ ] a aparut depolarizarea;
c) [x] a aparut hiperpolarizarea;
d) [x] s-a micsorat excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
93).
Punctajul: 10cm Lipsa oxigenului intr-un teritoriu tisular are o actiune asupra muschiului neted vascular de:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [x] relaxare a muschiului neted vascular;
c) [x] vasodilatare;
d) [ ] contractie a muschiului neted vascular;
---------------------------------------------------------------------
94).
Punctajul: 10cm Daca la o excitare cu curent continuu in celula introducem catodul si in afara - anodul vor avea loc
urmatoarele schimbari:
a) [ ] potentialul pragal se va micsora;
b) [x] potentialul pragal se va mari ;
c) [x] nu va aparea excitatia;
d) [ ] va apare excitatia;
e) [x] nu va aparea depolarizarea;
---------------------------------------------------------------------
95).
Punctajul: 10cm Care din componentele muschiului se scurteaza in urma contractiei:
a) [x] fibrele musculare;
b) [x] miofibrilele;
c) [ ] protofibrilele;
---------------------------------------------------------------------
96).
Punctajul: 10cm Proprietatile caracteristice potentialului de actiune:
a) [x] apare la actiunea excitantului suprapragal;
b) [ ] apare la actiunea excitantului subpragal;
c) [x] apare la actiunea excitantului pragal ;
d) [x] se supune legii "tot sau nimic";
e) [ ] se sumeaza;
---------------------------------------------------------------------
97).
Punctajul: 10cm Proteinele periferice:
a) [ ] pot străbate membrana, dacă se ataşează de cele integrale;
b) [ ] sunt ataşate numai de faţa externă a membranei;
c) [x] predomină pe faţa internă a membranei;
d) [x] sunt ataşate de proteinele integrale, fără a străbate membrana;
e) [x] pot avea rol de enzime;
---------------------------------------------------------------------
98).
Punctajul: 10cm .Glicocalixul este:
a) [ ] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus pe suprafaţa internă a stratului bilipidic;
b) [x] stratul glicoproteic şi glicolipidic, dispus la exteriorul membranei;
c) [x] învelişul glucidic lax de la suprafaţa membranei celulare;
d) [ ] atmosfera pericelulară interpusă între celule, care le conferă electropozivitate
e) [x] implicat în solidarizarea a două celule, în imunitate şi în fixarea liganţilor
---------------------------------------------------------------------
99).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport prin membrana celulară au loc în gradient electrochimic?
a) [x] difuzarea simplă;
b) [x] difuzarea facilitată;
c) [ ] transportul activ primar;
d) [ ] contransportul şi contratransportul
e) [ ] nici un rоspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
100).
Punctajul: 10cm Difuziunea facilitată se deosebeşte de difuziunea simplă prin:
a) [x] viteza crescută;
b) [ ] absenţa gradientului electrochimic;
c) [x] participarea transportului specific;
d) [x] rata difuziunii care creşte pe măsura creşterii concentraţiei substanţei;
e) [ ] viteza de difuziune proporţională cu grosimea membranei;
---------------------------------------------------------------------
101).
Punctajul: 10cs Osmoza este:
a) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde presiunea hidrostatică şi
coloidosmotică sunt mai mari, spre compartimentul unde acestea sunt mai scăzute;
b) [ ] deplasarea solventului printr-o membrană semipermiabilă din compartimentul unde concentraţia soluţiei este
mai mare, spre cel în care concentraţia este mai mică;
c) [ ] deplsarea solvitului în gradient de concentraţie;
d) [ ] deplasarea solvitului оn gradient electrochimic;
e) [x] deplasarea solventului printr-o membrană semipermeabilă, din compartimentul unde concentraţia este mai
mică, spre cel în care concentraţia soluţiei este mai mare;
---------------------------------------------------------------------
102).
Punctajul: 10cs Difuziunea netă a apei prin membranele cu permeabilitate selectivă se face prin:
a) [ ] filtrare;
b) [ ] ultrafiltrare;
c) [ ] solvent drag;
d) [x] osmoză;
e) [ ] difuziune neionică;
---------------------------------------------------------------------
103).
Punctajul: 10cs Rata de difuzine a unei particule prin membrana celulară creşte dacă:
a) [ ] suprafaţa membranei scade;
b) [ ] grosimea membranei creşte;
c) [ ] dimensiunile particulei cresc;
d) [ ] gradientul de concentraţie a particulei scade;
e) [x] liposolubilitatea particulei creşte;
---------------------------------------------------------------------
104).
Punctajul: 10cm Fixarea simultană a două tipuri diferite de substante, care urmează a fi transportate în acelaşi sens,
pe un transportor, este condiţia de bază pentru:
a) [ ] transportul activ primar;
b) [x] transportul activ secundar;
c) [x] cotransportul electrogen;
d) [ ] toate sistemele de transport activ;
e) [ ] E.schimbul mediat de transport;
---------------------------------------------------------------------
105).
Punctajul: 10cm Ce procese stau la baza transportului activ secundar?
a) [ ] consumul de energie metabolică utilizată direct;
b) [ ] specificitatea pompelor;
c) [x] fixarea simultană a două tipuri diferite de substante pe un transportor comun;
d) [x] utilizarea energiei unui gradient ionic de concentraţie;
+
e) [x] energia rezultă din gradientul de Na , consecinţă a unui transport activ primar anterior;
---------------------------------------------------------------------
106).
+
Punctajul: 10cm Ce substanţe pot fi transportate prin cotransport cu Na ?
a) [ ] apa;
b) [ ] calciul;
c) [x] glucoza;
d) [ ] hidrogenul;
e) [x] aminoacizii;
---------------------------------------------------------------------
107).
Punctajul: 10cm Care din următoarele forme de transport cu Na se realizează prin contratransport?
a) [ ] Na/K;
b) [x] Na/Ca;
c) [x] Na/H;
d) [ ] Na/glucoză;
e) [ ] Na/aminoacizi;
---------------------------------------------------------------------
108).
Punctajul: 10cm Оn care din următoarele forme de transport este utilizată în mod direct energia provenită din
descompunerea ATP-ului sau altor fosfaţi macroergici?
a) [ ] cotransportul;
b) [ ] contratransportul;
c) [x] transportul activ primar;
d) [ ] transportul activ secundar;
e) [x] pompa de Ca;
---------------------------------------------------------------------
109).
+ +
Punctajul: 10cs Pompa de Na -K :
+
a) [ ] introduce K în celulă;
b) [ ] menţine volumul celular;
c) [ ] este inhibată de glicozizi cardiaci;
+
d) [ ] evacuează Na din celulă;
---------------------------------------------------------------------
110).
Punctajul: 10cs .Sarcolema fibrei musculare scheletice este:
a) [ ] uniform sensibilă la acetilcolină;
b) [ ] insensibilă la acetilcolină;
c) [x] sensibilă la acetilcolină doar la nivelul joncţiunii neuromusculare;
d) [ ] sensibilă la acid glutamic la nivelul joncţiunii neuromusculare;
e) [ ] uniform sensibilă la acid glutamic;
---------------------------------------------------------------------
111).
2+
Punctajul: 10cs Ionii de Ca sunt stocaţi în fibra musculară striată în:
a) [ ] sarcoplasmă;
b) [ ] sarcolemă
c) [x] reticulul endoplasmatic, оn cisterne;
d) [ ] mitocondrii;
e) [ ] nici un răspuns corect;
---------------------------------------------------------------------
112).
Punctajul: 10cs În condiţii normale, tonusul muscular este determinat de:
a) [ ] cantitatea de ATP din fibra musculară;

b) [ ] frecvenţa de stimulare a unei singure unităţi motorii;
c) [ ] miofibrile;
d) [x] numărul unităţilor motorii în acţiune şi frecvenţa lor de descărcare;
2+
e) [ ] ionii de Ca ;
---------------------------------------------------------------------
113).
Punctajul: 10cs Activatorul care realizează interacţiunea dintre proteinele musculare contractile este :
a) [x] calciul;
b) [ ] clorul;
c) [ ] sodiul;
d) [ ] potasiul;
e) [ ] magneziul;
---------------------------------------------------------------------
114).
Punctajul: 10cs Unitatea funcţională a muşchiului striat este:
a) [ ] sarcomerul;
b) [ ] placa motorie;
c) [ ] fibra musculară;
d) [x] unitatea motorie;
e) [ ] fusul neuromuscular Kuhne.
---------------------------------------------------------------------
115).
Punctajul: 10cs Următoarele procese au loc în cursul perioadei de latenţă a contracţiei. Unul este greşit:
a) [ ] potenţialul de acţiune se răspîndeşte pe suprafaţa externă a fibrei musculare şi pătrunde prin tubulii "T";
+
b) [x] influx de K în celulă;
2+
c) [ ] eliberare de Ca ;
d) [ ] hidroliza unei molecule de ATP;
e) [ ] Eliberarea căldurii de activare.
---------------------------------------------------------------------
116).
Punctajul: 10cm Ce roluri îndeplineşte calciul în contracţia musculară?
a) [x] cuplarea excitaţiei cu contracţia;
b) [ ] împiedică contracţia;
c) [x] menţine contracţia;
d) [ ] detrmină relaxarea;
e) [ ] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
117).
Punctajul: 10cs În ce constă activitatea motorie spontană a muşchilor netezi viscerali?
a) [ ] unde lente electrice;
b) [ ] variaţia potenţialului de repaus;
c) [ ] modificarea frecvenţei potenţialelor de acţiune;
d) [ ] activitate independentă de inervaţie;
e) [x] toate răspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
118).
Punctajul: 10cs Stimularea repetată a fibrei musculare scheletice determină contracţie tetanică deoarece concentraţia
intracelulară a uneia din următoarele substanţe creşte şi rămîne la nivele ridicate. Despre cine este vorba?
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
c) [ ] troponina;
d) [ ] ATP;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
119).
Punctajul: 10cs Care din următoarele proteine musculare au rol important în contracţie, atît în muşchii netezi, cît şi în
cei striaţi?
a) [ ] calmodulina;
b) [ ] troponina;
c) [ ] tropomiozina;
d) [x] actina;
e) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei.
---------------------------------------------------------------------
120).
2+
Punctajul: 10cs Оn cursul procesului de cuplare excitaţie-contracţie în muşchiul neted, ionii de Ca sunt eliberaţi din
reticulul sarcoplasmic cu ajutorul :
a) [x] inozitol trifosfatului;
b) [ ] protein kinazei C;
c) [ ] diacil glicerolului;
d) [ ] AMP-ului ciclic;
e) [ ] calmodulinei.
---------------------------------------------------------------------
121).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii privind transmiterea impulsului nervos la nivelul plăcii
neuromusculare este adevărată?
a) [ ] are loc o modificare a cantităţii de acetilcolinesterază, care creşte;
+
b) [ ] este asociată cu un influx de K prin sarcolemă;
2+
c) [ ] are loc o scădere sub normal a nivelului Mg ;
d) [ ] nu este afectată de creşterea la maxim a frecvenţei de stimulare în în fibra nervoasă;
e) [x] este dependentă de cantitatea de acetilcolină eliberată de terminaţia axonică a motoneuronului.
---------------------------------------------------------------------
122).
Punctajul: 10cs În care din următoarele situaţii are loc creşterea maximă a tensiunii musculare?
2+
a) [ ] la scăderea Ca extracelular;
2+
b) [ ] la creşterea Mg extracelular;
c) [ ] оn cursul tetanosului incomplet;
d) [x] оn cursul tetanosului maximal complet;
e) [ ] în cursul sumării a două secuse.
---------------------------------------------------------------------
123).
2+
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie-contracţie în muşchiul neted este iniţiată de fixarea ionilor de Ca la:
a) [ ] lanţurile uşoare ale miozinei;
b) [x] calmodulina;
c) [ ] troponina;
d) [ ] tropomiozina;
e) [ ] protein kinaza A.
---------------------------------------------------------------------
124).
Punctajul: 10cs Cuplarea excitaţie - contracţie în muşchii scheleteci implică următoarele evenimente cu excepţia
uneia:
a) [ ] producerea potenţialului local terminal de placă;
2+
b) [x] fixarea ionilor de Ca la miozină;
c) [ ] formarea legăturilor ciclice temporare între actină şi miozină;
d) [ ] depolarizarea de-a lungul tubilor transverşi;
e) [ ] hidroliza ATP-ului.
---------------------------------------------------------------------
125).
Punctajul: 10cs Ce elemente şi în ce ordine participă în transmiterea neuromusculară la nivelul fibrelor musculare
scheletice:
- +
a) [ ] acetilcolina , Cl , Na ;
+ +
b) [x] acetilcolina, Na , K ;
+ +
c) [ ] acetilcolina, K , Na ;
2+ +
d) [ ] acetilcolina, Ca , Na ;
+ +
e) [ ] noradrenalina, Na , K .
---------------------------------------------------------------------
126).
Punctajul: 10cs Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
a) [ ] stimularea fibrelor musculare scheletice pentru a se contracta;
b) [x] menţinerea activităţii în fibrele aferente Ia în cursul contracţiei musculare;
c) [ ] generarea activităţii în fibrele aferente Ib;
d) [ ] detectarea lungimii de repaus a muşchilor scheletici;
e) [ ] оmpiedicarea muşchilor de a produce o forţă musculară prea mare.
---------------------------------------------------------------------
127).
Punctajul: 10cs Tropomiozina are următoarele roluri în fibra musculară scheletică:
2+
a) [ ] favorizează eliberarea ionilor de Ca din cisternele reticulului sasrcoplasmic;
b) [ ] favorizează polimerizarea actinei globulare;
c) [ ] generează ATP;
d) [ ] stabilizează moleculele de miozină;
e) [x] stabilizează miofilamentele de actină, acţionînd ca o proteină de relaxare, care împiedică interacţiunile dintre
zonele active ale miofilamentelor de actină şi miozină.
---------------------------------------------------------------------
128).
Punctajul: 10cs La nivelul receptorilor de tip N, acetilcolina acţionează avînd ca mesager secund :
a) [ ] inozitol trifosfatul;
b) [ ] diacil glicerolul;
c) [ ] AMP - ul ciclic;
d) [ ] toate răspunsurile corecte;
e) [x] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
129).
Punctajul: 10cm Dacă o fibră musculară scheletică relaxată este alungită pasiv:
a) [ ] benzile A cresc оn lungime;
b) [x] benzile I cresc оn lungime;
c) [x] benzile H cresc оn lungime;
d) [ ] miofilamentele subţiri cresc în lungime;
e) [ ] miofilamentele groase cresc оn lungime.
---------------------------------------------------------------------
130).
Punctajul: 10cm Tetanosul complet:
a) [x] rezultă din fuziunea unor secuse musculare cu frecvenţă rapidă;
b) [x] produce o tensiune mai mare de 4-5 ori decît o singură secusă;
c) [ ] apare rar în timpul activităţii normale;
d) [ ] se produce cu aceeiaşi frecvenţă de fuziune pentru toate tipurile de muşchi scheletici;
e) [ ] C şi D.
---------------------------------------------------------------------
131).
Punctajul: 10cs Potenţialul miniatural de placă motorie este rezultatul:
a) [x] producerii cuantelor de neuromediator;
b) [ ] acţiunii unei singure molecule de neuromediator;
2+
c) [ ] creşterii conductanţei ionilor de Ca în terminaţiile postsinaptice;
d) [ ] producerii unei cuante de neuromediator în urma invaziei potenţialului de acţiune în terminaţiile presinaptice;
e) [ ] toate raspunsurile corecte.
---------------------------------------------------------------------
132).
Punctajul: 10cs Pentru care muşchi este valabilă legea "tot sau nimic" în cursul contracţiei?
a) [ ] striat;
b) [ ] neted;
c) [x] cardiac;
d) [ ] striat şi cardiac;
---------------------------------------------------------------------
133).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre muşchii netezi este corectă:
a) [ ] muşchiul neted are aceeaşi cantitate de actină şi miozină ca şi muşchiul striat;
b) [x] muşchiul neted are potenţialul de membrană mai scăzut şi mai instabil ca cel striat;
c) [ ] muşchiul neted are o contractilitate mai rapidă ca cel striat;
d) [ ] muşchiul neted are o contractilitate egală cu a celui striat;
e) [x] în muşchiul neted elementele elastice sunt dispuse în serie ca şi în cel striat.
---------------------------------------------------------------------
134).
Capitol: sist.nerv.gen.m.g.
Punctajul: 10cm Dupa caracterul mediatorului eliberat neuronii se impart in:
a) [x] colinergici;
b) [x] adrenergici;
c) [x] serotoninergici;
d) [ ] reninergici;
---------------------------------------------------------------------
135).
Punctajul: 10cm Dupa sensibilitatea la excitanti neuronii se impart:
a) [x] monomodali;
b) [x] bimodali;
c) [x] polimodali;
d) [ ] colinergici;
---------------------------------------------------------------------
136).
Punctajul: 10cs Arcul reflex este:
a) [ ] reactia de raspuns a organismului la excitarea receptorilor;
b) [ ] calea de la sistemul nervos central pana la organul efector;
c) [x] calea de la receptori pana la organul efector;
d) [ ] calea de la receptori pana la sistemul nervos;
---------------------------------------------------------------------
137).
Punctajul: 10cm Arcul reflex polisinaptic este:
a) [x] Arc reflex complex;
b) [ ] arc reflex simplu;
c) [ ] este alcatuit din doi neuroni;
d) [x] cu durata timpului reflexului mai mare;
e) [ ] cu durata timpului reflexului mai mic;
---------------------------------------------------------------------
138).
Punctajul: 10cm Ce este timpul reflexului:
a) [ ] timpul excitatiei receptorilor;
b) [ ] timpul transmiterii excitatiei prin centrul nervos;
c) [ ] timpul excitatiei organului efector;
d) [x] timpul aparitiei reactiei de raspuns;
e) [x] timpul transmiterii excitatiei de la receptor pana la organul efector;
---------------------------------------------------------------------
139).
Punctajul: 10cm Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC:
a) [x] axosomatice;
b) [x] axodendritice;
c) [x] axoaxonice;
d) [ ] motore;
e) [ ] senzitive;
---------------------------------------------------------------------
140).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti:
a) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [x] provoaca depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [x] deschid canalele pentru Na+;
d) [ ] deschid canalele pentru K+;
e) [ ] deschid canalele pentru Ca++;
---------------------------------------------------------------------
141).
Punctajul: 10cm Potentialul postsinaptic de excitatie (PPSE):
a) [x] Este capabil sa se sumeze in timp;
b) [ ] nu se sumeaza;
c) [x] amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;
d) [ ] se supune legii "tot sau nimic";
e) [x] nu se supune legii "tot sau nimic";
---------------------------------------------------------------------
142).
Punctajul: 10cm Amplitudinea PPSE depinde :
a) [x] De numarul de canale pentru Na+ deschise;
b) [x] de cantitatea de mediator;
c) [ ] de numarul de canale pentru Cl- deschise;
d) [ ] de numarul canalelor pentru K+ deschise;
e) [x] de forta si durata excitarii;
---------------------------------------------------------------------
143).
Punctajul: 10cm Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitatiei:
a) [x] Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa;
b) [ ] inhiba eliminarea mediatorului;
c) [ ] interactioneaza cu receptorii membranei postsinaptice;
d) [ ] deschid canalele pentru Na+;
e) [x] prelungesc timpul excitarii membranei postsinaptice;
---------------------------------------------------------------------
144).
Punctajul: 10cs Sumatia PPSE provoaca aparitia potentialului de actiune pe:
a) [ ] membrana postsinaptica;
b) [ ] membrana somei neuronului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] membrana axonului in strangulatia Ranvie;
e) [x] segmentul initial al axonului;
---------------------------------------------------------------------
145).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori provoaca:
a) [ ] deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica;
b) [x] deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica;
c) [ ] depolarizeaza membrana postsinaptica;
d) [x] hiperpolarizeaza membrana postsinaptica;
e) [ ] nu modifica potentialul membranei;
---------------------------------------------------------------------
146).
Punctajul: 10cs Postactiunea (reverberatia ) este :
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [ ] iradierea excitatiei;
d) [x] circulatia excitatiei printr-un "inel" neuronal;
e) [x] raspunsul efectorului si dupa intreruperea excitatiei receptorilor;
---------------------------------------------------------------------
147).
Punctajul: 10cm Principiul dominantei este:
a) [ ] proprietatea sinapsei;
b) [x] proprietatea centrului nervos;
c) [x] inhibitia focarelor slabe de excitatie de catre un focar de excitatie puternic;
d) [x] marirea excitabilitatii unui focar mai puternic pe contul focarelor mai slabe;
---------------------------------------------------------------------
148).
Punctajul: 10cm Mediatorii SNC sunt distrusi de catre urmatorii fermenti:
a) [x] Acetilcolina de catre colinesteraza;
b) [ ] acetilcolina de catre colinacetilaza;
c) [x] noradrenalina de catre monoaminoxidaza;
d) [ ] noradrenalina de catre colinacetilaza;
e) [ ] nu sunt distrusi de fermenti;
---------------------------------------------------------------------
149).
Punctajul: 10cm Mediatorii excitanti (in mai multe cazuri )sunt:
a) [x] acetilcolina;
b) [ ] dopamina;
c) [x] noradrenalina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] acidul gama-amino-butiric (AGAB);
---------------------------------------------------------------------
150).
Punctajul: 10cm Mediatorii inhibitori (in mai multe cazuri ) sunt:
a) [x] Serotonina;
b) [ ] acetilcolina:
c) [x] glicina;
d) [x] acidul gama-amino-butiric;
e) [ ] nici unul din ei;
---------------------------------------------------------------------
151).
Punctajul: 10cs Particularitatile transmiterii excitatiei prin centrul nervos:
a) [ ] convergenta ;
b) [ ] postactiunea;
c) [ ] transformatia ritmului;
d) [ ] facilitarea;
---------------------------------------------------------------------
152).
Punctajul: 10cm Particularitatile transmiterii excitatiei prin sinapsele SNC:
a) [x] transmiterea unilaterala;
b) [x] retentia sinaptica;
c) [x] sumatia in timt (temporara);
d) [ ] iradierea excitatiei;
e) [ ] convergenta;
---------------------------------------------------------------------
153).
Punctajul: 10cs Inhibitia pesimala este provocata de :
a) [ ] hiperpolarizarea membranei postsinaptice;
b) [ ] depolarizarea membranei postsinaptice;
c) [ ] actiunea mediatorului inhibitor;
d) [x] depolarizarea stabila;
---------------------------------------------------------------------
154).
Punctajul: 10cm Canalele ionice postsinaptice, activate chimic sunt:
a) [x] canale de sodiu;
b) [ ] canale de calciu;
c) [x] canale de potasiu;
d) [x] canale de clor;
---------------------------------------------------------------------
155).
Punctajul: 10cm Sinapsele electrice se deosebesc de cele chimice:
a) [ ] retenţia sinaptică este prelungită;
b) [ ] spaţiu sinaptic mai larg;
c) [x] spaţiu sinaptic mai mic;
d) [x] retenţia sinaptică lipseşte;
e) [ ] prezenţa mediatorului specific
---------------------------------------------------------------------
156).
Punctajul: 10cs Neuropeptidele sunt:
a) [ ] factorii de eliberare hipotalamici;
b) [ ] peptidele hipofizare;
c) [ ] peptidele somnului;
d) [ ] endorfinele si enkefalinele;
---------------------------------------------------------------------
157).
Punctajul: 10cm Generarea potentialului de actiune in segmentul initial al axonului este cauzata de:
a) [x] Numarul marit (de 7 ori) de canale de sodiu voltajdependente in aceasta regiune in comparatie cu membrana
somei;
b) [ ] numarul marit de canale voltajdependente pentru calciu;
c) [x] Excitabilitatea membranei segmentului initial este mai mare decit a membranei somei;
d) [ ] excitabilitatea scazuta;
---------------------------------------------------------------------
158).
Punctajul: 10cm In sinapsele inhibitoare, pe membrana postsinaptica se deschid canalele:
a) [ ] de sodiu;
b) [x] de potasiu;
c) [ ] de calciu;
d) [x] de clor;
---------------------------------------------------------------------
159).
Punctajul: 10cs Mediatorul trece prin membrana presinaptica:
a) [ ] prin canale voltaj dependente;
b) [ ] prin canale activate chimic;
c) [x] prin exocitoza;
d) [ ] prin transport activ;
e) [ ] prin difuzie;
---------------------------------------------------------------------
160).
Punctajul: 10cs Care structură are mai multe canale de sodiu voltajdependente:
a) [ ] membrana somei neuronului;
b) [x] membrana segmentului initial al axonului;
c) [ ] membrana dendritelor;
d) [ ] au acelas numar de canale;
---------------------------------------------------------------------
161).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste;
b) [ ] scade;
c) [x] se mareste sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
d) [ ] scade sensibilitatea receptorilor fata de mediator;
---------------------------------------------------------------------
162).
Punctajul: 10cm Cum este explicata marirea sensibilitatii tesutului denervat fata de mediator?
a) [x] creste numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
b) [ ] scade numarul de receptori pe membrana postsinaptica;
c) [ ] creste activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
d) [x] scade activitatea enzimelor care distrug mediatorul;
---------------------------------------------------------------------
163).
Punctajul: 10cs Proprietăţile fundamentale ale reflexelor sunt:
a) [ ] unidirecţionalitatea;
b) [ ] convergenţa şi divergenţa;
c) [ ] fatigabilitatea şi facilitatea,
d) [ ] iradierea şi ocluzia;
e) [x] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
164).
Capitol: C3 Glande endocrine
Punctajul: 10cm Glandele endocrine sunt:
a) [x] hipofiza;
b) [ ] ficatul;
c) [ ] ganglionul spinal;
d) [x] gonadele;
e) [x] tiroida;---------------------------------------------------------------------
165).
Punctajul: 10cs Exista secretie endocrina la nivelul:
a) [ ] hipofizei;
b) [ ] rinichiului;
c) [ ] tubului digestiv;
d) [ ] hipotalamusului;
---------------------------------------------------------------------
166).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi ca structura:
a) [x] proteine;
b) [x] aminoacizi;
c) [ ] glucide;
d) [x] steroizi;
e) [ ] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
167).
Punctajul: 10cm Hormonii derivati de la colesterol sunt:
a) [x] hormonii sexuali;
b) [x] hormonii glucocorticoizi;
c) [x] hormonii mineralocorticoizi;
d) [ ] parathormonul;
e) [ ] calcitonina;
---------------------------------------------------------------------
168).
Punctajul: 10cs Hormonii hipofizari sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
d) [ ] glicoproteine;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
169).
Punctajul: 10cm Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
a) [x] ficatului;
b) [ ] miocardului;
c) [x] tesuturilor tinta;
d) [ ] plamanului;
e) [ ] tubului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
170).
Punctajul: 10cs Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:
a) [x] proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] glicoproteine;
d) [ ] glucide;
e) [ ] amine biogene;
---------------------------------------------------------------------
171).
Punctajul: 10cm Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii hipotalamici;
b) [x] hormonii hipofizei anterioare;
c) [x] parathormonul;
d) [ ] estradiolul;
e) [ ] tiroidieni;
---------------------------------------------------------------------
172).
Punctajul: 10cs Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] glicoproteine;
b) [ ] glucide;
c) [x] steroli;
d) [ ] proteine;
e) [ ] amine biogene; ---------------------------------------------------------------------
173).
Punctajul: 10cm Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
a) [x] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [x] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [ ] nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] centrului setei;
e) [ ] hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
174).
Punctajul: 10cs Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
a) [ ] nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;
b) [ ] nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
c) [x] nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
d) [ ] hipofizei posterioare;
e) [ ] hipotalamusul posterior;
---------------------------------------------------------------------
175).
Punctajul: 10cm Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [x] hormonii proteici;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] hormonii steroizi;
d) [ ] hormonii tiroidieni;
e) [ ] hormonii sexuali;---------------------------------------------------------------------
176).
Punctajul: 10cm Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:
a) [ ] proteici;
b) [x] steroizi;
c) [ ] adrenalina;
d) [x] tiroidieni;
e) [ ] hipofizei anterioare;---------------------------------------------------------------------
177).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansa lui Henle;
c) [ ] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] vasa recta;---------------------------------------------------------------------
178).
Punctajul: 10cs Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
a) [ ] reabsorbtia sodiului;
b) [x] reabsorbtia apei;
c) [ ] secretia potasiului;
d) [ ] secretia H+;
e) [ ] reabsorbtia Ca ++;---------------------------------------------------------------------
179).
Punctajul: 10cm Vasopresina produce :
a) [ ] contractia musculaturii netede;
b) [ ] relaxarea musculaturii netede;
c) [x] contractia vaselor sangvine;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
180).
Punctajul: 10cm Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
a) [x] este un sistem vascular;
b) [x] leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
c) [ ] leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina;
e) [x] transporta liberine si statine;---------------------------------------------------------------------
181).
Punctajul: 10cm Deficitul de vasopresina (ADH)produce :
a) [ ] diabetul zaharat;
b) [x] diabetul insipid;
c) [ ] maladia Cushing;
d) [x] eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
e) [ ] retentia de apa in organism;---------------------------------------------------------------------
182).
Punctajul: 10cs Hormonii hipotalamici sunt ca structura:
a) [x] peptide, proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] lipide;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
183).
Punctajul: 10cs Hormonii pancreatici sunt ca structura:
a) [x] peptide-proteine;
b) [ ] steroizi;
c) [ ] amine biogene;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
184).
Punctajul: 10cm Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
a) [x] hormonii de eliberare hipotalamici
b) [x] hormonii de inhibitie hipotalamici;
c) [ ] oxitocina;
d) [ ] vasopresina;
e) [ ] neurofizinele;---------------------------------------------------------------------
185).
Punctajul: 10cs Adrenocorticotropul (ACTH) este secretat de :
a) [ ] hipofiza posterioara ;
b) [ ] suprarenalele ;
c) [x] hipofiza anterioara;
d) [ ] hipotalamus;
e) [ ] tiroida;---------------------------------------------------------------------
186).
Punctajul: 10cs Prolactina este secretata de :
a) [ ] hipofiza posterioara;
b) [ ] hipotalamusul medial;
c) [ ] testicul;
d) [x] hipofiza anterioara;
e) [ ] ovar;---------------------------------------------------------------------
187).
Punctajul: 10cs Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
a) [ ] hipotalamusul anterior;
b) [x] hipofiza anterioara ;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] ovar;
e) [ ] testicul; ---------------------------------------------------------------------
188).
Punctajul: 10cm Hormonul somatotrop produce:
a) [x] cresterea tesuturilor;
b) [x] cresterea oaselor in lungime;
c) [ ] cresterea oaselor in grosime;
d) [x] cresterea viscerelor;
e) [ ] inhibitia cresterii tesuturilor;---------------------------------------------------------------------
189).
Punctajul: 10cs Somatotropul:
a) [ ] creste transferul aminoacizilor in celula;
b) [x] creste sinteza proteinica;
c) [ ] scade sinteza proteinica;
d) [ ] nu influenteaza metabolimul proteinelor;
e) [ ] nu influenteaza metabolizmul lipidelor;---------------------------------------------------------------------
190).
Punctajul: 10cs Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
a) [ ] stimuleaza spermatogeneza;
b) [x] stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
c) [ ] inhiba secretia de testosteron;
d) [ ] stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
e) [ ] nu influenteaza secretia hormonala;---------------------------------------------------------------------
191).
Punctajul: 10cm Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
a) [ ] nanismul hipofizar la copil;
b) [x] gigantismul la copil;
c) [x] acromegalia la adult;
d) [ ] boala Basedow;
e) [ ] cretinismul la copil;---------------------------------------------------------------------
192).
Punctajul: 10cm Hormonii tiroidieni sunt:
a) [ ] tireoglobulina;
b) [ ] monoiodtirozina;
c) [x] triiodotironina;
d) [x] tetraiodotironina;
e) [x] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
193).
Punctajul: 10cs Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] gonadelor;
c) [ ] hipofizei anterioare;
d) [ ] hipotalamusului;
e) [ ] pancreasului endocrin;---------------------------------------------------------------------
194).
Punctajul: 10cs Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:
a) [ ] pancreasului endocrin;
b) [ ] hipotalamusului;
c) [ ] hipofizei posterioare;
d) [x] corticosuprarenalei;
e) [ ] tiroidei;---------------------------------------------------------------------
195).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
a) [x] corticosuprarenalei;
b) [ ] medulosuprarenalei;
c) [x] cantitatii mici in ovar;
d) [x] glandei testiculare;
196).
Punctajul: 10cs Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [ ] inhibitia sintezei de proteina;
b) [x] catabolism proteic exagerat;
c) [ ] nu influenteaza sinteza de proteine in ficat;
d) [ ] scade sinteza de imunoglobuline;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul proteinelor;---------------------------------------------------------------------
197).
Punctajul: 10cs Calcitonina este secretata de:
a) [ ] tiroida in compartimentul folicular;
b) [x] tiroida in compartimentul interstitial;
c) [ ] paratiroida;
d) [ ] hipofiza anterioara;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
198).
Punctajul: 10cs Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
a) [ ] medulosuprarenalei;
b) [ ] hipofizei posterioare;
c) [x] ovarului;
d) [ ] tiroidei;
199).
Punctajul: 10cm Ovarul secreta:
a) [x] hormoni estrogeni;
b) [x] androgeni in cantitati mici;
c) [ ] aldosteron;
d) [x] relaxina;
e) [ ] hormonul foliculostimulant;---------------------------------------------------------------------
200).
Punctajul: 10cm Hormonii androgeni sunt:
a) [ ] aldosteronul;
b) [x] testosteronul;
c) [ ] estradiolul;
d) [x] dehidrotestosteronul;
e) [ ] cortizolul;---------------------------------------------------------------------
201).
Punctajul: 10cm Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
a) [ ] proteici;
b) [x] sterolici;
c) [x] provin din colesterol;
d) [ ] glicoproteici;
e) [ ] provin din vitamina C;---------------------------------------------------------------------
202).
Punctajul: 10cm Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de glucagon;
b) [x] stimuleaza secretia de insulina;
c) [ ] inhiba secretia de insulina;
d) [x] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
203).
Punctajul: 10cm Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
a) [ ] stimuleaza secretia de insulina;
b) [x] stimuleaza secretia de glucagon;
c) [x] inhiba secretia de insulina;
d) [ ] inhiba secretia de glucagon;
e) [ ] nu influenteaza secretia celor doi hormoni;---------------------------------------------------------------------
204).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
a) [ ] hipotalamus;
b) [x] hipofiza anterioara;
c) [ ] hipofiza posterioara;
d) [ ] tiroida;
e) [ ] pancreas;---------------------------------------------------------------------
205).
Punctajul: 10cs Hormonul tireotrop (TSH):
a) [ ] stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;
b) [x] stimuleaza secretia glandei tiroide;
c) [ ] inhiba secretia glandei tiroide;
d) [ ] stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
e) [ ] stimuleaza secretia hipofizei posterioare;---------------------------------------------------------------------
206).
Punctajul: 10cm Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
a) [ ] gonadotropine;
b) [x] oxitocina;
c) [x] slab de hormonul antidiuretic;
d) [x] hormonii estrogeni;
e) [ ] hormonii androgeni;---------------------------------------------------------------------
207).
Punctajul: 10cm Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
a) [x] reabsorbtia sodiului;
b) [x] secretia de potasiu;
c) [x] secretia ionilor de hidrogen;
d) [ ] reabsorbtia potasiului;
e) [ ] reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
208).
Punctajul: 10cm Neurofizinele:
a) [ ] sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;
b) [ ] sunt hormoni;
c) [x] sunt proteine transportoare;
d) [ ] transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
e) [x] transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
---------------------------------------------------------------------
209).
Punctajul: 10cm Renina:
a) [x] este secretata de aparatul juxta-glomerular;
b) [ ] este secretata de interstitiu renal;
c) [ ] este secretata in ficat;
d) [x] transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
e) [ ] transforma angiotensina I in angiotensina II;---------------------------------------------------------------------
210).
Punctajul: 10cm Angiotensina II:
a) [ ] stimuleaza secretia reninei;
b) [x] are efect vasoconstrictor;
c) [x] creste presiunea arteriala;
d) [ ] nu modifica presiunea sangvina;
e) [ ] este secretata de rinichi;---------------------------------------------------------------------
211).
Punctajul: 10cm Progesteronul este secretat la nivelul:
a) [ ] foliculuilui ovarian;
b) [x] corpului galben;
c) [ ] testiculului;
d) [x] placentei;
212).
Punctajul: 10cm Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
a) [x] mareste diureza;
b) [ ] are actiune antidiuretica;
c) [ ] creste volumul plasmatic;
d) [ ] produce concentrarea urinei;
e) [ ] scade concentratia plasmei ;
---------------------------------------------------------------------
213).
Punctajul: 10cm Testiculul produce:
a) [x] spermatozoizi din celulele liniei seminale;
b) [x] hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
c) [ ] gonadotropine LH, FSH;
d) [ ] progesteron;
e) [ ] cortizol;---------------------------------------------------------------------
214).
Punctajul: 10cm Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic(LRH);
b) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
c) [ ] estradiol prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [x] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
215).
Punctajul: 10cs Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
a) [ ] factorul de eliberare hipotalamic;
b) [ ] estradiolul prin feed-back negativ;
c) [ ] testosteronul prin feed-back negativ;
d) [x] gonadotropina LH;
e) [ ] gonadotropina FSH;---------------------------------------------------------------------
216).
Punctajul: 10cm Hormonii pancreasului endocrin sunt:
a) [x] insulina;
b) [x] somatostatina;
c) [x] glucagonul;
d) [ ] dosteronul;
e) [ ] calcitonina;---------------------------------------------------------------------
217).
Punctajul: 10cs Glucagonul este secretat de:
a) [x] celulele alfa pancreatice;
b) [ ] celulele beta pancreatice;
c) [ ] hipofiza;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] ficat;---------------------------------------------------------------------
218).
Punctajul: 10cs Diabetul zaharat se datoreste:
a) [ ] excesului de insulina;
b) [x] lipsei de insulina;
c) [ ] lipsei de glucagon;
d) [ ] excesul de glucagon;
e) [ ] excesul de mineralocorticoizi;---------------------------------------------------------------------
219).
Punctajul: 10cm In diabetul zaharat se produce:
a) [x] hiperglicemie;
b) [ ] hipoglicemie;
c) [x] poliurie;
d) [x] glucozurie;
220).
Punctajul: 10cm Mixedemul se caracterizeaza prin:
a) [ ] marirea metabolismului bazal;
b) [x] retinerea apei in organism;
c) [x] scaderea metabolismului bazal;
d) [x] scaderea excitabilitatii SNC;
e) [ ] tahicardie;---------------------------------------------------------------------
221).
Punctajul: 10cm Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
a) [ ] scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);
b) [x] scaderea volumului plasmatic;
c) [ ] cresterea volumului plasmatic;
d) [x] stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular (hiperosmie);
e) [x] stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
---------------------------------------------------------------------
222).
Punctajul: 10cs Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
a) [ ] pe membrana celulei «tinta»;
b) [ ] in citoplasma celulei «tinta»;
c) [x] pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
d) [ ] pe mitocondrii;
223).
Punctajul: 10cm Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
a) [x] reabsorbtia tubulara a sodiului;
b) [x] excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
c) [ ] micsoreaza reabsorbtia apei;
d) [x] mareste reabsorbtia apei;
e) [ ] mareste reabsorbtia calciului;---------------------------------------------------------------------
224).
Punctajul: 10cm Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
a) [x] marirea metabolismului bazal;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [x] poliurie;
d) [x] marirea excitabilitatii SNC;
e) [ ] bradicardie;---------------------------------------------------------------------
225).
Punctajul: 10cm Deficitul mineralocorticoid provoaca:
a) [ ] hipernatriemie;
b) [x] hiperkaliemie;
c) [x] hiponatriemie;
d) [x] scaderea volumului de lichid extracelular;
e) [ ] marirea volumului de lichid extracelular;---------------------------------------------------------------------
226).
Punctajul: 10cs Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
a) [x] hipersecretia glucocorticoizilor;
b) [ ] hiposecretia glucocorticoizilor;
c) [ ] hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
d) [ ] insuficienta de insulina;
e) [ ] insuficienta de hormon antidiuretic;---------------------------------------------------------------------
227).
Punctajul: 10cm Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
a) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
b) [x] marirea permeabilitatii membranelor celulare la glucoza;
c) [x] cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
d) [ ] scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
e) [x] stimularea sintezei glicogenului;---------------------------------------------------------------------
228).
Punctajul: 10cm Progesteronul favorizeaza:
a) [ ] proliferatia endometriului;
b) [x] secretia endometrului;
c) [ ] contractia uterului;
d) [x] relaxarea uterului;
e) [x] proliferarea alveolelor sanilor;---------------------------------------------------------------------
229).
Punctajul: 10cm Estrogenii favorizeaza:
a) [x] dezvoltarea organelor sexuale;
b) [x] dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
c) [x] contractia uterului;
d) [ ] secretia endometrului;
e) [ ] relaxarea uterului;---------------------------------------------------------------------
230).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
a) [x] stimularea secretiei glucagonului;
b) [x] stimularea glicogenolizei in muschi si ficat;
c) [x] inhibitie a secretiei insulinei;
d) [ ] stimularea secretiei insulinei;
e) [ ] stimularea glicogenogenezei;---------------------------------------------------------------------
231).
Punctajul: 10cm Tractul hipotalamo-hipofizar:
a) [ ] este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;
b) [x] este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
c) [ ] este un sistem vascular ;
d) [ ] ajunge la hipofiza anterioara;
e) [x] ajunge la hipofiza posterioara;
---------------------------------------------------------------------
232).
Punctajul: 10cs Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
a) [ ] gonadotropine;
b) [ ] somatostatine;
c) [ ] prolactina;
d) [x] somatoliberina;
e) [ ] adrenocorticotropina;
---------------------------------------------------------------------
233).
Punctajul: 10cm La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
a) [ ] adrenalina;
b) [x] estradiol prin feed-back negativ;
c) [ ] estradiol prin feed-back pozitiv;
d) [x] hormonul de eliberare hipotalamic;
e) [ ] testosteron prin feed-back negativ;
---------------------------------------------------------------------
234).
Punctajul: 10cm Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
a) [x] gluconeogeneza hepatica;
b) [x] hiperglicemie;
c) [ ] glicogenoliza;
d) [ ] hipoglicemie;
e) [x] nu influenteaza metabolismul glucidelor;
---------------------------------------------------------------------
235).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
a) [ ] corticosuprarenalei;
b) [x] medulosuprarenalei;
c) [x] fibrelor postganglionare simpatice;
d) [ ] hipofizei anterioare;
e) [x] paratiroidelor;
---------------------------------------------------------------------
236).
Punctajul: 10cm Corpul galben;
a) [ ] se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;
b) [x] se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
c) [x] secreta hormoni estrogeni si progesteron;
d) [ ] se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
e) [x] se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
---------------------------------------------------------------------
237).
Punctajul: 10cm Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
a) [x] promoveaza secretia endocrina in ovar;
b) [ ] stimuleaza lactatia;
c) [x] produce ovulatia;
d) [x] formeaza corpul galben;
e) [ ] maturizeaza foliculul ;---------------------------------------------------------------------
238).
Punctajul: 10cm Hormonul foliculostimulant (FSH):
a) [x] stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;
b) [x] promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
c) [x] stimuleaza spermatogeneza;
d) [ ] produce ovulatia;
e) [ ] formeaza corpul galben;---------------------------------------------------------------------
239).
Punctajul: 10cm Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
a) [x] tahicardia;
b) [ ] vasodilatatie;
c) [x] vasoconstrictie;
d) [x] cresterea presiunii arteriale;
e) [ ] scaderea presiunii arteriale;---------------------------------------------------------------------
240).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este hormon hipercalcemiant;
b) [ ] este hormon hipocalcemiant;
c) [ ] favorizeaza depunerea calciului in oase;
d) [x] creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
e) [x] mareste eliminarile urinare de fosfor;---------------------------------------------------------------------
241).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [ ] este hormon hipercalcemiant;
b) [x] este hormon hipocalcemiant;
c) [x] este hormon antagonist al parathormonului;
d) [ ] mobilizeaza calciu din oase;
e) [x] favorizeaza depunerea calciului in oase;---------------------------------------------------------------------
242).
Punctajul: 10cm Efectele metabolice ale adrenalinei:
a) [x] glicogenoliza hepatica si musculara;
b) [ ] activeaza consumul celular de glucoza;
c) [x] hiperglicemie;
d) [ ] produce hipoglicemie;
e) [ ] nu influenteaza metabolismul glucidelor;---------------------------------------------------------------------
243).
Punctajul: 10cm Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
a) [ ] tubului contort proximal;
b) [ ] ansei lui Henle;
c) [x] tubului contort distal;
d) [x] tubului colector;
e) [ ] glomerulului renal;
---------------------------------------------------------------------
244).
Punctajul: 10cs Boala Addison este:
a) [x] insuficienta corticosuprarenalei;
b) [ ] hiperfunctia corticosuprarenalei;
c) [ ] insuficienta medulosuprarenalei;
d) [ ] hiperfunctia suprarenalei in general;
e) [ ] hipofunctia hipofizei anterioare;
---------------------------------------------------------------------
245).
Punctajul: 10cm Glucagonul produce:
a) [x] hiperglicemie;
c) [x] gluconeogeneza hepatica;
d) [x] glicogenoliza hepatica;
e) [ ] gluconeogeneza musculara;---------------------------------------------------------------------
246).
Punctajul: 10cm Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
a) [x] alfa-adrenergici;
b) [x] beta-adrenergici;
c) [ ] muscarinici;
d) [ ] nicotinici;
e) [ ] nu influenteaza receptorii mentionati;
---------------------------------------------------------------------
247).
Punctajul: 10cm Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] stimularea gluconeogenezei;
b) [ ] scaderea gluconeogenezei;
c) [x] scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
d) [x] cresterea glicemiei;
e) [ ] hipoglicemia;---------------------------------------------------------------------
248).
Punctajul: 10cm Hormonii sexuali sunt produsi de:
a) [x] corticosuprarenala;
b) [x] ovar;
c) [x] testicul;
d) [ ] medulosuprarenala;
e) [ ] hipofiza anterioara;
---------------------------------------------------------------------
249).
Punctajul: 10cm Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
a) [x] creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;
b) [x] creste sinteza proteinelor;
c) [ ] produce catabolism proteic;
d) [ ] promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
e) [x] promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
---------------------------------------------------------------------
250).
Punctajul: 10cm Hormonii tubului digestiv sunt:
a) [x] colecistokinina;
b) [ ] oxitocina;
c) [x] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] prolactina;
---------------------------------------------------------------------
251).
Punctajul: 10cs Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] noradrenalina;
c) [ ] somatomedina;
d) [x] somatostatina;
e) [ ] somatotropina;
---------------------------------------------------------------------
252).
Punctajul: 10cm In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei:
a) [x] muschiul cardiac;
b) [ ] creer;
c) [x] muschiul scheletal;
d) [ ] epitelui renal;
e) [ ] epiteliu intestinal;
---------------------------------------------------------------------
253).
Punctajul: 10cs Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
a) [ ] tiroxina;
b) [x] triiodtironina;
c) [ ] tireoglobulina;
d) [ ] acidul triiodtiroacetic;
---------------------------------------------------------------------
254).
Punctajul: 10cm Oxitocina provoaca:
a) [ ] lactogeneza;
b) [x] contractia miometrului;
c) [x] eliberarea laptelui;
d) [x] contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
e) [ ] relaxarea uterului;
---------------------------------------------------------------------
255).
Punctajul: 10cm Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] hormonul foliculostimulant;
c) [x] hormonul luteinizant;
d) [x] gonadotropina corionica;
e) [ ] progesteronul;
---------------------------------------------------------------------
256).
Punctajul: 10cm Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
a) [x] inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;
b) [x] micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
c) [x] micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
d) [ ] marirea consumului de oxigen in creier;
e) [ ] E.stimularea secretiei hormonului tireotrop;
---------------------------------------------------------------------
257).
Punctajul: 10cm Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
a) [x] adrenocorticotropina;
b) [ ] hormonii tiroidieni;
c) [x] vazopresina;
d) [ ] hormonii sexuali;
e) [x] hormonii gonadotropi;
---------------------------------------------------------------------
258).
Punctajul: 10cm Somatotropul :
a) [x] scade utilizarea glucozei in scop energetic;
b) [ ] mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
c) [x] mareste depozitele de glicogen;
d) [ ] scade concentratia glucozei in singe;
e) [x] micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
---------------------------------------------------------------------
259).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
a) [ ] digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;
b) [ ] eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
c) [x] discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
d) [ ] discompunerea tireoglobulinei in celulele "tinta";
---------------------------------------------------------------------
260).
Punctajul: 10cm Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
a) [x] captarea rapida a glucozei de catre celule;
b) [ ] captarea lenta a glucozei de catre celule;
c) [x] cresterea glicolizei;
d) [ ] scaderea gluconeogenezei;
e) [x] cresterea secretiei de insulina;
---------------------------------------------------------------------
261).
Punctajul: 10cm Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
a) [x] creste proteoliza tireoglobulinei;
b) [ ] scade activitatea pompei de iod;
c) [x] creste iodarea tirozinei;
d) [x] creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
e) [ ] scade numarul de celule tiroidiene
---------------------------------------------------------------------
262).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
a) [x] efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;
b) [x] actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
c) [x] temperatura scazuta a mediului extern;
d) [ ] temperatura ridicata a mediului extern:
e) [ ] reactii emotionale;
---------------------------------------------------------------------
263).
Punctajul: 10cs Cauzele hipertiroidismului sunt:
a) [ ] secretia excesiva de hormon tireotrop;
b) [x] prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
c) [ ] insuficienta nutritiei;
d) [ ] insuficienta iodului in hrana;
e) [ ] emotii negative;
---------------------------------------------------------------------
264).
Punctajul: 10cm Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
a) [ ] cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;
b) [x] cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
c) [x] hormonul adrenocorticotrop;
d) [x] cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
e) [ ] cresterea fluxului sangvin renal;
---------------------------------------------------------------------
265).
Punctajul: 10cm Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
a) [x] cresterea apreciabila de ACTH;
b) [x] cresterea secretiei cortizolului ;
c) [ ] scaderea secretiei cortizolului;
d) [x] cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
e) [ ] nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
---------------------------------------------------------------------
266).
Punctajul: 10cm Boala Addison este determinata de:
a) [ ] hipertrofia cortexului adrenal;
b) [x] atrofia cortexului adrenal;
c) [x] distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
d) [ ] cresterea secretiei de ACTH;
e) [ ] cresterea secretiei adrenalinei;
---------------------------------------------------------------------
267).
Punctajul: 10cm Deficitul glucocorticoid provoaca:
a) [ ] intensificarea gluconeogenezei;
b) [x] scaderea gluconeogenezei;
c) [ ] intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
d) [x] reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
e) [x] micsoreaza nivelul de zahar in sange;
---------------------------------------------------------------------
268).
Punctajul: 10cm Boala Cushing este determinata de :
a) [x] hiperplazia cortexului suprarenal;
b) [ ] hipoplazia cortexului suprarenal;
c) [x] cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
d) [ ] scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
e) [ ] cresterea secretiei de androgeni;
---------------------------------------------------------------------
269).
Punctajul: 10cs Hormonul tisular vilichinina:
a) [ ] stimuleaza secretia sucului intestinal;
b) [x] stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
c) [ ] inhiba motilitatea intestinului;
d) [ ] stimuleaza secretia pancreatica;
e) [ ] stimuleaza secretia gastrica;
---------------------------------------------------------------------
270).
Punctajul: 10cm Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
a) [ ] hormonul cresterii;
b) [x] surplusul de hormoni tiroizi;
c) [x] hormonii glucocorticoizi;
d) [ ] insulina;
e) [ ] mineralocorticoizii;
---------------------------------------------------------------------
271).
Punctajul: 10cs Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
a) [ ] hormonul antidiuretic;
b) [ ] somatomedina;
c) [ ] beta -endorfina;
d) [x] hormonul tireotrop;
e) [ ] oxitocina;
---------------------------------------------------------------------
272).
Punctajul: 10cm Apreciaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
a) [ ] deficitul de Had (Hormon antidiuretic) în hipofiza posterioară creşte riscul de hiperhidratare;
b) [x] dopamina acţionează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă prolactină;
c) [ ] deficitul de TSH creşte riscul de acromegalie;
d) [x] secreţia de STH este controlată atât de somatostatină, cât şi de GHRH (Hormonul de eliberare a hormonului de
crestere;
e) [x] hiperfuncţia hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei metabolismului bazal;
---------------------------------------------------------------------
273).
a) [x] celulele cromafile se găsesc în glanda adrenală;
b) [x] secreţia excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
c) [ ] frecvenţa cardiacă se reduce sub acţiunea catecolaminelor circulante;
d) [x] secreţia crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
e) [ ] catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
---------------------------------------------------------------------
274).
a) [ ] oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;
b) [x] scăderea HAD duce la creşterea excesivă a diurezei;
c) [x] atât oxitocina, cât şi Had, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
d) [ ] secreţia de oxitocină şi HAD este reglată de releasong hormonii hipotalamici;
e) [x] HAD acţionează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii colectori;
---------------------------------------------------------------------
275).
a) [ ] Corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici şi sterolici;
b) [x] consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
c) [ ] aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei şi magneziemiei;
d) [x] secreţia de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
e) [x] cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
---------------------------------------------------------------------
276).
a) [ ] hormonii tiroideni sunt esenţiali pentru dezvoltarea şi maturarea timpurie a SNC;
b) [ ] T3 şi T4 stimulează secreţia de TRH;
c) [x] persoanele cu hipotiroidism au un MB (metabolism bazal) scăzut;
d) [ ] un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
e) [x] cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este încorporat în tireoglobulină;
---------------------------------------------------------------------
277).
a) [x] cortizolul are efecte imunosupresoare şi antiinflamatoare;
b) [ ] cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
c) [x] hormonii tiroideni produc creşterea consumului de O2 şi a ratei metabolismului;
d) [x] creşterea nivelelor de aminoacizi plasmatici determină creşterea ratei de STH.
e) [ ] cortizolul determină scăderea lipolizei;
---------------------------------------------------------------------
278).
Punctajul: 10cm Referitor la metaobolismul glucozei:
a) [ ] gluconeogeneza este formarea de glucoză din glicogen;
b) [x] glucogenoliza şi glucogenoza sunt funcţii hepatice;
c) [x] glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
d) [x] gluconeogeneza este stimulată în condiţii de hipoglicemie;
e) [ ] glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
---------------------------------------------------------------------
279).
Punctajul: 10cm O persoană care a ţinut greva foamei timp de o săptămână, comparativ cu o persoană normală,
prezintă:
a) [x] hipoglicemie;
b) [x] nivele crescute ale hormonilor hipoglicemici, inclusiv catecolamine;
c) [ ] creşterea activităţii glicogensintetazei hepatice;
d) [x] cetoză şi cetonurie;
e) [ ] hipoproteinemie;
---------------------------------------------------------------------
280).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte:
a) [ ] erecţis este un reflex simpatic;
b) [x] este dată de pătrunderea sângelui în ţesutul erectil penian;
c) [x] în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreţia prostatică şi a veziculelor seminale;
d) [ ] fertilizarea normală are loc în uter;
e) [ ] fertilizarea poate avea loc şi după 3 zile de la ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
281).
Punctajul: 10cm Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
a) [x] STH;
b) [ ] ACTH;
c) [ ] gonadotropinele;
d) [x] prolactina;
e) [ ] tireotropina;
---------------------------------------------------------------------
282).
Punctajul: 10cm Au activitate lipolitică următorii hormoni:
a) [x] glucagonul;
b) [x] adrenalina;
c) [ ] insulina;
d) [x] cortizolul;
---------------------------------------------------------------------
283).
Punctajul: 10cm Insulina produce următoarele efecte:
a) [ ] utilizarea crescută a glucozei în ţesutul adipos şi muşchii scheletici;
b) [ ] lipoliza crescută;
c) [x] hiperpolarizarea celuară;
d) [x] gluconeogeneză scăzută;
e) [x] cetogeneză scăzută;
---------------------------------------------------------------------
284).
Punctajul: 10cs Hormonul tiroidian cel mai activ în circulaţie este sub formă de:
a) [x] triiodotironină;
b) [ ] tiroxină;
c) [ ] tireoglobulină;
d) [ ] tirotropină;
e) [ ] factor stimulator tiroidian cu acţiune prelungită (FSTAP);
---------------------------------------------------------------------
285).
Punctajul: 10cm Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
a) [x] deshidratare;
b) [x] hemoragie severă;
c) [ ] scăderea osmolarităţii sanguine;
d) [x] durere, stress chirurgical;
---------------------------------------------------------------------
286).
Punctajul: 10cm Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
a) [x] contracţia miometrului uterin;
b) [ ] lactogeneza;
c) [x] ejecţia laptelui;
d) [ ] pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată;
e) [x] contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
---------------------------------------------------------------------
287).
Punctajul: 10cm Secreţia de ACTH:
a) [ ] este scăzută în condiţii de stress;
b) [ ] este inhibată de durere;
c) [x] este stimulată de stress;
d) [x] este stimulată de hipoglicemie;
e) [x] intervine оn pigmentarea pielii оn exces;
---------------------------------------------------------------------
288).
Punctajul: 10cs Neurofizinele I şi II:
a) [ ] sunt neuromodulatori;
b) [ ] sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulaţia sistemică;
c) [x] sunt părţi ale moleculelor precursoare de HAD şi respectiv OX;
d) [ ] sunt prezente оn sistemul port hipotalamohipofizar;
e) [ ] sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
---------------------------------------------------------------------
289).
Punctajul: 10cm Glucagonul:
a) [ ] este secretat şi de celulele G din mucoasa antrului piloric;
b) [x] scade glicogeneza hepatică;
c) [ ] inhibă secreţia de insulină;
d) [ ] stimulează absorbţia intestinală a glucozei;
e) [x] creşte glucogenoliza hepatică;
---------------------------------------------------------------------
290).
Punctajul: 10cm Parathormonul:
a) [x] este secretat de celulele parafoliculare ale tiroidei;
b) [x] interacţionează cu receptorii nucleari în celulel ţintă;
c) [x] are structură omoloagă la nivelul aminoacizilor terminali cu peptidul înrudit cu PTH (PIPTH) secretat la făt;
d) [ ] stimulează hidroxilitatea hepatică şi renală a vitaminei D3;
e) [ ] stimulează resorbţia tubulară renală a fosfaţilor;
---------------------------------------------------------------------
291).
Punctajul: 10cm Alegeţi combinaţia corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
a) [ ] STH – bilanţ azotat negativ;
b) [ ] insulina - efect catabolizant lipidic;
c) [x] cortizol – hiperglicemie,
d) [x] tiroxina – efect inotrop şi cronotrop pozitiv;
e) [ ] inhibină – inactivarea testosteronului;
---------------------------------------------------------------------
292).
Punctajul: 10cm Hormonul paratiroidian determină:
a) [ ] creşterea depozitelor minerale osoase;
b) [x] cresterea cantităţii de calciu în singe;
c) [x] scăderea reabsorbţiei tubulare a fosfaţilor,
d) [ ] creşterea excitabilităţii neuromusculare;
e) [ ] nici unul din efectele menţionate;
---------------------------------------------------------------------
293).
Punctajul: 10cm Hipersecreţia de STH la adult poate duce la:
a) [x] acromegalie,
c) [ ] inhibă transportul aminoacizilor;
d) [ ] stimulează formarea de uree;
e) [x] atrofia gonadelor;
---------------------------------------------------------------------
294).
Punctajul: 10cs Următorii factori cresc secreţia de insulină cu excepţia:
a) [ ] aminoacizilor (Arg, Leu, Liz, Fen);
b) [ ] -cetoacizilor;
c) [ ] stimulării vagale;
d) [ ] STH,ACTH;
e) [x] catecolaminelor;
---------------------------------------------------------------------
295).
Punctajul: 10cs Secreţia de HAD este stimulată în caz de:
a) [ ] scădere a osmolarităţii plasmei;
b) [ ] expunere la frig;
c) [ ] ingestie de alcool;
d) [ ] imersie;
e) [x] ortostatism şi hemoragii;
---------------------------------------------------------------------
296).
Punctajul: 10cs Calcitonina are următoarele efecte cu excepţia unuia:
a) [ ] scade calcemia;
b) [ ] scade fosfatemia;
c) [ ] inhibă activitatea osteoblastelor;
d) [x] inhibă activitatea osteoclastelor;
e) [ ] acţionează prin intermediul unui receptor membranar specific şi a AMPc;
---------------------------------------------------------------------
297).
Punctajul: 10cs Hormonii tiroideni:
a) [ ] inhibă acţiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creştere;
b) [ ] inhibă -receptorii adrenergici;
c) [ ] inhibă lipoproteinlipaza;
d) [x] stimulează conversia hepatică a carotenului în vitamina A;
e) [ ] cresc concentraţia plasmatică a colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
298).
Punctajul: 10cm Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
a) [x] stimularea secreţiei de glucagon;
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină;
c) [x] stimularea glicogenolizei hepatice şi musculare;
d) [x] inhibarea secreţiei de insulină;
e) [ ] inhibarea secreţiei de cortizol;
---------------------------------------------------------------------
299).
Punctajul: 10cm Glucagonul determină:
a) [x] gluconeogeneza hepatică;
b) [x] glicogenoliza hepatică;
c) [x] cetogeneză hepatică;
d) [ ] glicogenoliza musculară;
e) [ ] lipogeneză în ţesutul adipos;
---------------------------------------------------------------------
300).
Punctajul: 10cs Următorii hormoni cu acţiune hiperglicemiantă, in afara de :
a) [ ] glucagonul;
b) [ ] STH-ul;
c) [ ] cortizolul;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] adrenalina;
---------------------------------------------------------------------
301).
Punctajul: 10cs Tiroxina activă fiziologic se găseşte în una din următoarele forme:
a) [ ] legată de albumină;
b) [ ] legată de prealbumină,
c) [ ] legată la oglobulină;
d) [ ] ca o glucoronidă;
e) [x] nelegată, liberă;
---------------------------------------------------------------------
302).
Punctajul: 10cm Adrenalina:
a) [x] se secretă în cantităţi crescute în cursul stărilor neobişnuite de anxietate şi tensiune;
b) [x] are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10 ori mai puternice ca noradrenalina;
c) [x] acţionează pe receptori  şi adrenergeci;
d) [ ] stimulează sinteza de glicogen în ficat;
---------------------------------------------------------------------
303).
Punctajul: 10cm Progesteronul:
a) [x] este secretat de corpul galben;
b) [x] este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
c) [x] este scăzut în timpul menstruaţiilor;
d) [ ] prezintă nivele constante după implantare;
e) [ ] prezintă nivele scăzute după ovulaţie;
---------------------------------------------------------------------
304).
Punctajul: 10cm Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
a) [x] facilitează creşterea foliculilor ovarieni;
b) [x] cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului şi endometrului;
c) [ ] pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
d) [x] pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
---------------------------------------------------------------------
305).
Punctajul: 10cm Boala Addison (insuficienţa corticosuprarenală globală) este asociată cu:
a) [x] hiperglicemie şi sensibilitate crescută la insulină;
c) [ ] secreţie scăzută de ACTH;
d) [x] hiperkaliemie;
e) [x] hiperpigmentare;
---------------------------------------------------------------------
306).
Punctajul: 10cs Guşa endemică este caraczterizată prin:
a) [ ] hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
b) [ ] tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
c) [ ] absenţa congenitală a TSH;
d) [ ] exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică,
e) [x] hipertrofia tiroidei şi hipersecreţia de coloid;
---------------------------------------------------------------------
307).
Punctajul: 10cm Absenţa congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
a) [x] maturizarea întârziată a scheletului;
b) [ ] nivele ridicate ale hormonului de creştere, оn sвnge;
c) [ ] nivele ridicate ale tirotropinei (TSH оn sвnge);
d) [ ] nivele ridicate ale iodurilor anorganice, оn sвnge;
e) [x] piticism asimetric;
---------------------------------------------------------------------
308).
Punctajul: 10cm O secreţie excesivă de tiroxină produce:
a) [ ] peristaltism intestinal şi constipaţie;
b) [x] reflexe miotatice rapide, tahicardie şi tahipnee;
c) [ ] somnolenţă şi toleranţă crescută la căldură;
d) [x] pielea devine caldă şi umedă;
e) [x] hipercatabolism proteic şi bilanţ azotat negativ;
---------------------------------------------------------------------
309).
Punctajul: 10cm Pacienţii cu boala Basedow-Graves:
a) [ ] prezintă invariabil exoftalmie;
b) [ ] prezintă câteva adenoame hipersecretoare autonome ale tiroidei;
c) [ ] au o hipersecreţie profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
d) [x] prezintă adesea imunoglobuline (în proporţie de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte şi IgG;
e) [x] prezintă o creştere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
---------------------------------------------------------------------
310).
Punctajul: 10cm Zona glomerulară adrenală:
a) [ ] cea mai internă;
b) [ ] reacţionează puternic la ACTH;
c) [x] sursa primară de mineralocorticoizi reprezentaţi de aldosteron;
d) [x] reprezintă 10% din volumul glandei;
e) [ ] absenţa în boala Addison;
---------------------------------------------------------------------
311).
Punctajul: 10cm Secreţia de cortizol:
a) [x] prezintă oscilaţii periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
b) [ ] răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
c) [ ] se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
d) [x] creşte ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
e) [ ] este inhibată de aldosteron;
---------------------------------------------------------------------
312).
Punctajul: 10cm Secreţia de aldosteron este stimulată de:
a) [x] ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
b) [ ] hipokalcemie;
c) [x] angiotensină II, via fosfolipaza C şi proteinkinaza C;
d) [ ] hipernatriemie;
e) [ ] factorul natriuretic atrial;
---------------------------------------------------------------------
313).
Punctajul: 10cm Calcitonina:
a) [x] este secretată în cantităţi crescute la pacienţii cu carcinom medular al tiroidei;
b) [ ] secretată de glandele ultimobrahiale ale somonului (salmon), este ineficientă în resorbţia osoasă la om;
c) [x] are mai puţin aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
d) [ ] se ştie că secreţia sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
e) [x] are ca stimul declanţator hipercalcemia;
---------------------------------------------------------------------
314).
Punctajul: 10cm Ce acţiune are calcitonina?
a) [x] hipofosfatemie;
b) [x] hipocalcemie;
c) [x] natriureză;
d) [ ] efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
e) [ ] hipercalcemie;
---------------------------------------------------------------------
315).
Punctajul: 10cm Glucocorticoizii sunt:
a) [ ] hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
b) [ ] hormoni steroizi tip C19;
c) [x] hormoni steroizi tip C21;
d) [ ] reprezentaţi prin cortizol şi aldosteron;
e) [x] reprezentaţi prin cortizol şi corticosteron;
---------------------------------------------------------------------
316).
Punctajul: 10cm Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
a) [x] determină creşterea reabsorbţiei tubulare de Na şi hiponatriurie;
b) [x] acţionează la nivelul TCD şi TC;
c) [ ] acţionează asupra TCP;
d) [x] conservă Na în lichidul extracelular;
e) [ ] determină reabsorbţia de apă în cantităţi echivalente cu Na;
---------------------------------------------------------------------
317).
Capitol: sistem.card.m.g
Punctajul: 10cs Primul zgomot debuteaza odata cu una din fazele ciclului cardiac:
a) [ ] ejectia ventriculara rapida;
b) [ ] contractia atriala;
c) [ ] umplerea rapida;
d) [x] contractia izovolumetrica;
e) [ ] perioada protodiastolica;
---------------------------------------------------------------------
318).
Punctajul: 10cs Deschiderea unor canale ''lente'' de Ca in cursul pot. de actiune din fibra miocardiaca de lucru este
caracteristica pentru:
a) [ ] faza de depolarizare;
b) [ ] faza de repolarizare rapida;
c) [x] faza de platou;
d) [ ] faza de postpotential;
e) [ ] faza de depolarizare lenta diastolica;
---------------------------------------------------------------------
319).
Punctajul: 10cs Transferul apei din capilar in spatiul interstitial este favorizat de:
a) [ ] scaderea tensiunii arteriale;
b) [x] cresterea presiunii venoase;
c) [ ] cresterea presiunii oncotice a plasmei;
d) [ ] arterioloconstrictia;
e) [ ] contractia sfincterului precapilar;
---------------------------------------------------------------------
320).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare apare in timpul uneia din componentele unui traseu EKG:
a) [ ] intervalul T-P;
b) [ ] segmentul P-Q;
c) [x] complexul QRS;
d) [ ] segmentul izoelectric S-T;
e) [ ] unda T;
---------------------------------------------------------------------
321).
Punctajul: 10сs Stimularea simpato-adrenergica are urmatoarele efecte asupra cordului cu o exceptie:
a) [ ] cresterea fortei de contractie;
b) [x] cresterea volumului final diastolic;
c) [ ] reducerea volumului final sistolic;
d) [ ] cresterea consumului de oxigen in miocard;
e) [ ] scurtarea intervalelor R-R pe EKG;
---------------------------------------------------------------------
322).
Punctajul: 10cs Dupa o modificare brusca a presiunii arteriale in circulatia sistemica, primul mecanism compensator
care intervine este asigurat de:
a) [x] baroreceptori din zonele reflexogene aortice si carotice;
b) [ ] chemoreceptori din zonele mentionate;
c) [ ] volum receptorii atriali;
d) [ ] receptorii cerebrali ai reflexului ''ischemic''al SNC;
e) [ ] sistemul renina-angiotensina;
---------------------------------------------------------------------
323).
Punctajul: 10cs Dupa micsorarea la jumatate a diametrului arteriolar intr-un teritoriu, debitul circulator in el sufera
una din modificarile de mai jos:
a) [ ] scade de 2 ori;
b) [ ] scade de 4 ori;
c) [ ] scade de 8 ori;
d) [x] scade de 16 ori;
e) [ ] scade de 32 ori;
---------------------------------------------------------------------
324).
Punctajul: 10cs In timpul efortului fizic, unul din parametrii homeostazei care nu creste este:
a) [ ] volumul de aer curent;
b) [ ] debitul sistolic;
c) [ ] frecventa cardiaca;
d) [x] rezistenta periferica vasculara totala;
e) [ ] presiunea sistolica;
---------------------------------------------------------------------
325).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticitatii peretilor arterelor mari determina:
a) [x] cresterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] cresterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] scaderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
d) [ ] cresterea rezistentei vasculare totale;
e) [ ] toate consecintele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
326).
Punctajul: 10cs CO2:
a) [ ] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
b) [x] este un metabolit tisular vasodilatator;
c) [ ] este un metabolit tisular vasoconstrictor;
d) [ ] este un hormon presor prezent in circulatie;
e) [ ] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
327).
Punctajul: 10cs Vasopresina:
b) [ ] este un metabolit tisular vasodilatator;
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
328).
Punctajul: 10cs Factorul natriuretic atrial:
e) [x] este un hormon depresor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
329).
Punctajul: 10cs Angiotensina 2:
d) [x] este un hormon presor prezent in circulatie;
---------------------------------------------------------------------
330).
Punctajul: 10 cs Acetilcolina:
a) [x] este un mediator al sinapsei neuro-musculare;
---------------------------------------------------------------------
331).
Punctajul: 10cs Calitatile pulsului arterial, apreciate uzual palpatoric sunt:
a) [ ] frecventa si amplitudinea;
b) [ ] ritmul;
c) [ ] viteza;
d) [ ] duritatea;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
332).
Punctajul: 10cs Care este sectorul vascular cu rol de depozit de singe:
a) [x] venos;
b) [ ] capilar;
c) [ ] arteriolar terminal si metaarteriolar;
d) [ ] aortic;
e) [ ] al arterelor mici;
---------------------------------------------------------------------
333).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza transportul transcapilar:
a) [ ] debitul circulator capilar;
b) [ ] presiunea efectiva de schimb;
c) [ ] suprafata efectiva de filtrare;
d) [ ] permeabilitatea peretelui capilar;
e) [x] glicemia;
---------------------------------------------------------------------
334).
Punctajul: 10cs Ce factor nu influenteaza viteza de curgere laminara a singelui in artere:
a) [ ] sistola ventriculara;
b) [ ] suprafata de sectiune a teritoriului vascular;
c) [ ] debitul cardiac;
d) [x] pH-ul singelui;
e) [ ] fazele ciclului cardiac;
---------------------------------------------------------------------
335).
Punctajul: 10cs Acumularea de lichid in spatiul interstitial, in cantitati neobisnuite(peste 30%fata normal) se numeste
edem si este cauzata de:
a) [ ] cresterea presiunii hidrostatice peste 35mmHg in capilare;
b) [ ] scaderea presiunii coloidosmotice a plasmei;
c) [ ] blocarea cailor limfatice;
d) [ ] cresterea permeabilitatii capilare;
e) [x] toate;
---------------------------------------------------------------------
336).
Punctajul: 10cs Care este factorul principal care determina circulatia venoasa:
a) [ ] structura peretelui venos;
b) [ ] contractiile izotonice ale musculaturii scheletice;
c) [ ] gravitatia;
d) [ ] aspiratia atriala si toracica;
e) [x] forta de contractie a inimii;
---------------------------------------------------------------------
337).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor carotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
338).
Punctajul: 10cs Potentialul de actiune al fibrei miocardice se deosebeste de al fibrei scheletice:
a) [x] durata mai lunga;
b) [ ] durata mai scurta;
c) [ ] intensitate mai mare;
d) [ ] intensitate mai mica;
e) [ ] nu se deosebeste;
---------------------------------------------------------------------
339).
Punctajul: 10cs Durata perioadei refractare absolute a fibrei miocardice depinde de:
a) [ ] amplitudinea potentialului de repaus;
b) [x] durata platoului potentialului de actiune;
c) [ ] durata perioadei refractare relative;
d) [ ] amplitudinea potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
340).
Punctajul: 10cs Ce tulburare a ritmului cardiac este letala in citeva minute:
a) [ ] extrasistola atriala;
b) [ ] extrasistola ventriculara;
c) [ ] fluterul atrial;
d) [ ] fibrilatia atriala;
e) [x] fibrilatia ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
341).
Punctajul: 10cs Ce semnificatie are segmentul izoelectric ST normal pe EKG:
a) [ ] inima nu este excitata;
b) [ ] volumul inimii ramine neschimbat;
c) [ ] toate zonele ventriculului sunt inegal polarizate;
d) [ ] excitatia a ajuns in celulele Purkinje;
e) [x] ventriculele sint depolarizate in intregime;
---------------------------------------------------------------------
342).
Punctajul: 10cs Vasoconstrictia arteriolara determina:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare;
b) [ ] scaderea presiunii hidrostatice in capilare;
c) [ ] resorbtia de lichid in capilare;
d) [ ] cresterea presiunii arteriale;
---------------------------------------------------------------------
343).
Punctajul: 10cs Teritoriul vascular cu cea mai mare capacitate de schimb in cm2 este reprezentat de:
a) [ ] arterele mari;
b) [ ] arteriole;
c) [x] capilare;
d) [ ] venele mari;
e) [ ] arterele si venele mari;
---------------------------------------------------------------------
344).
Punctajul: 10cs Prin legea ''totul sau nimic'' se intelege:
a) [ ] contractia simultana a fibrelor miocardice;
b) [ ] contractia fibrelor in dependenta de intensitatea stimulului;
c) [ ] stimulii puternici determina tetanus cei slabi nu;
d) [ ] inexcitabilitatea fibrei miocardice in perioada refractara absoluta;
e) [x] raspunsul miocardului prin contractii maxime la stimuli pragali sau suprapragali , sau lipsa raspunsului la
stimuli subpragali;
---------------------------------------------------------------------
345).
Punctajul: 10cs Care este frecventa cardiaca, daca intervalul dintre 2 unde R pe EKG este de 0.6 sec:
a) [ ] 60 contractii-minut;
b) [ ] 80 c-m;
c) [ ] 90 c-m;
d) [x] 100 c-m;
e) [ ] 120 c-m;
---------------------------------------------------------------------
346).
Punctajul: 10cs Modificarile rezistentei vasculare periferice ,cu influenta asupra fluxului sanguin tisular au loc la
nivelul:
a) [ ] capilarelor;
b) [ ] arterelor;
c) [x] arteriolelor;
d) [ ] D.venulelor;
e) [ ] venelor;
---------------------------------------------------------------------
347).
Punctajul: 10cm Ce efecte are stimularea fibrelor nervoase simpatice asupra inimii:
a) [x] creste forta de contractie si se intensifica metabolismul;
b) [x] se accelereaza ritmul;
c) [x] creste viteza de conducere si tonusul;
d) [ ] scade excitabilitatea;
---------------------------------------------------------------------
348).
Punctajul: 10cs Nodulul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece:
a) [ ] este localizat in peretele posterior al atriului drept;
b) [ ] este dotat cu automatism;
c) [ ] vagul drept face sinapsa la acest nivel;
d) [x] are o frecventa mai mare de descarcare spontana ca restul centrelor de automatism;
e) [ ] contine cardiomiocite atipice;
---------------------------------------------------------------------
349).
Punctajul: 10cs Ce indice al activitatii cardiace nu ofera EKG:
a) [ ] ritmul;
b) [ ] excitabilitatea;
c) [x] forta de contractie;
d) [ ] irigatia sanguina;
e) [ ] conductibilitatea;
---------------------------------------------------------------------
350).
Punctajul: 10cs Diastola electrica corespunde pe EKG:
a) [ ] segmentelor ST si TP;
b) [x] segmentului TP;
c) [ ] segmentului ST;
d) [ ] segmentului PQ;
e) [ ] este suma tuturor segmentelor;
---------------------------------------------------------------------
351).
Punctajul: 10cs Frecventa cardiaca in repaus la o persoana sanatoasa de 20 ani depinde de:
a) [x] gradul de antrenament;
b) [ ] greutate;
c) [ ] inaltime;
d) [ ] rasa;
e) [ ] Esex;
---------------------------------------------------------------------
352).
Punctajul: 10cs Ce efecte au ionii de Ca asupra musculaturii cardiace:
a) [ ] accelereaza ritmul;
b) [ ] pot opri inima in sistola;
c) [ ] cupleaza excitatia cu contractia;
d) [ ] determina repolarizarea lenta in platou;
---------------------------------------------------------------------
353).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta pe EKG unda P:
a) [ ] repolarizarea atriala;
b) [x] depolarizarea atriala;
c) [ ] depolarizarea ventriculului drept;
d) [ ] depolarizarea ventriculului sting;
e) [ ] repolarizarea ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
354).
Punctajul: 10cs Cum explicati faptul ca unda T este pozitiva pe EKG in derivetiile standarde la un adult sanatos:
a) [ ] caracterul pozitiv este stabilit conventional;
b) [x] repolarizarea se face din zona epicardului spre endocardul ventricular;
c) [ ] vectorul de depolarizare este orientat dinspre zona electronegativa spre cea electropozitiva;
d) [ ] depolarizarea ventriculara incepe subendocardic si se indreapta spre epicard;
e) [ ] unda T reprezinta transmiterea excitatiei prin fibrele Purkinje;
---------------------------------------------------------------------
355).
Punctajul: 10cs Pe electrocardiograma, standartizarea se face prin calibrarea aparatului cu test etalonul astfel ca:
a) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 5mm;
b) [ ] 0.1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1cm;
c) [x] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 10mm;
d) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 1mm;
e) [ ] 1mV sa corespunda unei deflexiuni de 0.5 mm;
---------------------------------------------------------------------
356).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac dureaza 0.8 sec pentru frecventa de 75contractii-min. Ce
perioada din cursul ciclului cardiac are durata cea mai mica:
a) [x] protodiastola;
b) [ ] umplerea rapida diastolica;
c) [ ] sistola atriala;
d) [ ] ejectia rapida;
e) [ ] ejectia lenta;
---------------------------------------------------------------------
357).
Punctajul: 10cs Presiunea din ventriculul sting devine superioara celei din aorta si singele poate fi expulzat prin
deschiderea valvulelor semilunare in cursul:
a) [ ] A.sistolei atriale;
b) [ ] B.umplerii rapide diastolice;
c) [ ] C.fazei de contractie izovolumetrica;
d) [x] D.ejectiei rapide;
e) [ ] E.intregii sistole ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
358).
Punctajul: 10cs Ce factor nu contribuie la generarea zgomotelor cardiace:
a) [ ] vibratia valvelor inimii dupa inchiderea lor;
b) [ ] deplasarea singelui spre valvele inchise;
c) [ ] curgerea turbulenta a singelui in vase;
d) [x] curgerea laminara a singelui in vase;
e) [ ] vibratia peretilor inimii si vaselor;
---------------------------------------------------------------------
359).
Punctajul: 10cs Cind are loc inchiderea valvelor semilunare aortice:
a) [ ] dupa expulzarea intregii cantitati de singe din ventricul;
b) [ ] cind se contracta muschii papilari;
c) [ ] la cresterea presiunii arteriale;
d) [ ] la cresterea presiunii din ventriculul sting;
e) [x] cind presiunea aortica devine superioara celei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
360).
Punctajul: 10cs Presiunea arteriala este conditionata de:
a) [ ] forta de contractie a inimii si rezistenta vasculara;
b) [ ] debitul cardiac;
c) [ ] elasticitatea vaselor mari;
d) [ ] volumul si viscozitatea singelui;
---------------------------------------------------------------------
361).
Punctajul: 10cs La o persoana in pozitie orizontala cea mai mare diferenta a presiunii sanguine va fi dintre:
a) [ ] aorta ascendenta si artera brahiala;
b) [ ] vena safena si atriul drept;
c) [x] artera femorala si vena femorala;
d) [ ] artera pulmonara si atriul sting;
e) [ ] capatul arterial si venos al capilarului;
---------------------------------------------------------------------
362).
Punctajul: 10cs Distribuirea fluxului sangvin este reglata in primul rind de:
a) [ ] capilare;
b) [x] arteriole;
c) [ ] venule;
d) [ ] anastomoze arterio-venoase;
e) [ ] venule postcapilare;
---------------------------------------------------------------------
363).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori este cel mai important pentru reglarea fluxului sangvin la nivel local:
a) [ ] diferenta presiunii transmurale vas-tesut;
b) [x] activitatea metabolica a organului sau tesutului;
c) [ ] neurotransmitatori locali;
d) [ ] neurotransmitatori circulanti;
e) [ ] debitul cardiac;
---------------------------------------------------------------------
364).
Punctajul: 10cs Cel mai important mecanism pentru transportul singe-tesut a particulelor hidrofile mici este :
a) [ ] convectia;
b) [ ] difuzia facilitata;
c) [ ] transportul activ;
d) [x] difuzia simpla;
e) [ ] cotransportul;
---------------------------------------------------------------------
365).
Punctajul: 10cs Toate urmatoarele mecanisme vor mari fluxul transcapilar a substantelor lichide, solide si a gazelor
cu exceptia:
a) [ ] cresterea suprafetei retelei capilare;
b) [ ] cresterii gradientului de concentratie de ambele parti a peretelui microvascular;
c) [x] cresterii distantei de difuzie;
d) [ ] cresterii timpului de tranzit a capilarului;
e) [ ] micsorarii rezistentei arteriolare;
---------------------------------------------------------------------
366).
Punctajul: 10cs Viteza fluxului limfatic pe zi este aproximativ:
a) [ ] 10-20 l/zi;
b) [ ] 100-200 ml/zi;
c) [ ] 10-20 ml/ora;
d) [x] 1.5-2 l/zi;
e) [ ] 1-2 ml/ora;
---------------------------------------------------------------------
367).
Punctajul: 10сs Intoarcerea venoasa este marita in timpul efortului fizic de toti urmaritorii factori cu exceptia:
a) [ ] cresterii profunzimii respiratiei;
b) [ ] actiunii pompa a muschilor scheletici;
c) [ ] venoconstrictiei;
d) [ ] rezistentei arteriolare reduse;
e) [x] pozitiei verticale;
---------------------------------------------------------------------
368).
Punctajul: 10cs In vitro, contractiile inimii nu sunt influentate de:
a) [ ] temperatura;
b) [ ] oxigenul din lichidul de perfuzie;
c) [ ] concentratia unor ioni;
d) [ ] mediatori;
e) [x] inervatia vegetativa;
---------------------------------------------------------------------
369).
Punctajul: 10cs O EKG pe care nu se depisteaza unda P in nici o derivatie indica un bloc al impulsurilor care vin din:
a) [x] nodulul sinoatrial;
b) [ ] fasciculul His;
c) [ ] fibre Purchinje;
d) [ ] ramura stinga a fasciculului His;
e) [ ] muschiul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
370).
Punctajul: 10cs Presiunea diastolica finala a ventriculului poate fi folosita pe axa X la construirea curbei Franc-
Starling in locul variabilei obisnuite care este:
a) [ ] debitul cardiac;
b) [ ] volumul sistolic ventricular;
c) [ ] lucrul inimii;
d) [ ] contractilitatea ventriculara;
e) [x] volumul diastolic final ventricular;
---------------------------------------------------------------------
371).
Punctajul: 10cs Cresterea presarcinii muschiului cardiac va provoca:
a) [ ] reducerea presiunii diastolice finale ventriculare;
b) [ ] reducerea tensiunii maximale a muschiului;
c) [ ] micsorarea vitezei initiale de scurtare;
d) [ ] micsorarea timpului necesar muschiului pentru dezvoltarea tensiunii maximale;
e) [x] marirea tensiunii peretelui ventricular;
---------------------------------------------------------------------
372).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele fenomene este reprezentat pe EKG:
a) [ ] depolarizarea nodulului sinoatrial;
b) [ ] depolarizarea nodulului atrioventricular;
c) [ ] depolarizarea fasciculului His;
d) [ ] depolarizarea fasciculului Bachmann;
e) [x] depolarizarea muschiului atrial;
---------------------------------------------------------------------
373).
Punctajul: 10cs Timpul de la inceputul ascensiunii curbei pulsatile a arterei carotide pina la incizura corespunde cu:
a) [ ]
diastola atriala;
b) [x] ejectia ventriculara;
c) [ ] umplerea ventriculara suplimentara;
d) [ ] umplerea ventriculara rapida;
e) [ ] relaxarea ventriculara izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
374).
Punctajul: 10cs In timpul diastolei fluxul sanguin in ventricule va produce:
a) [ ] primul zgomot cardiac;
b) [ ] al doilea zgomot cardiac;
c) [x] al treilea zgomot cardiac;
d) [ ] deschiderea valvei aortei;
e) [ ] suflu de ejectie;
---------------------------------------------------------------------
375).
Punctajul: 10cs Micsorarea frecventei cardiace va provoca cresterea:
a) [ ] presiunii arteriale diastolice;
b) [ ] presiunii arteriale sistolice;
c) [ ] debitului cardiac;
d) [x] presiunii arteriale pulsatile;
e) [ ] presiunii arteriale medii;
---------------------------------------------------------------------
376).
Punctajul: 10cs Cea mai mare diferenta arterio-venoasa a continutului O2 in repaus se depisteaza in:
a) [ ] ficat;
b) [ ] muschi scheletici;
c) [x] inima;
d) [ ] rinichi;
e) [ ] plamini;
---------------------------------------------------------------------
377).
Punctajul: 10cs Stimularea baroreceptorilor arteriali va conduce la:
a) [ ] cresterea contractilitatii cardiace;
b) [ ] cresterea frecventei cardiace;
c) [x] cresterea frecventei impulsatiei neuronilor vagali cardiaci eferenti;
d) [ ] cresterea presiunii sangvine sistemice;
e) [ ] stimularea centrului vasopresor;
---------------------------------------------------------------------
378).
Punctajul: 10cs Zgomotul cardiac 2 va surveni in urmatoarea faza a ciclului cardiac:
a) [ ] contractia atriala;
b) [ ] contractia izovolumetrica;
c) [ ] expulzarea ventriculara rapida;
d) [ ] expulzarea ventriculara lenta;
e) [x] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
379).
Punctajul: 10cs Volumul ventricular va deveni maximal in:
a) [x] contractia atriala;
e) [ ] relaxarea izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
380).
Punctajul: 10cs Inchiderea valvulelor atrioventriculare va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
b) [x] contractia izovolumetrica;
---------------------------------------------------------------------
381).
Punctajul: 10cs Deschiderea valvei aortice va coincide cu inceputul urmatoarei faze a ciclului cardiac:
c) [x] expulzarea ventriculara rapida;
---------------------------------------------------------------------
382).
Punctajul: 10cs Marirea presiunii arteriale diastolice se observa in:
a) [ ] hiperemia functionala;
b) [ ] actiunea histaminei;
c) [x] hipertensiune;
d) [ ] modificarea PCO2;
e) [ ] scaderea presiunii capilare;
---------------------------------------------------------------------
383).
Punctajul: 10cs Reglarea circulatiei sangvine cerebrale se efectuiaza de catre:
b) [ ] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [x] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
384).
Punctajul: 10cs Cresterea permeabilitatii microvasculare este indusa de:
b) [x] histamina;
c) [ ] hipertensiune;
d) [ ] PCO2;
e) [ ] presiunea capilara;
---------------------------------------------------------------------
385).
Punctajul: 10cs Cum se prezinta cardiomiocitele ventriculare din punct de vedere al excitabilitatii la sfirsitul fazei de
repolarizare:
a) [ ] hipoexcitabila-perioada refractara relativa;
b) [ ] inexcitabila - perioada refractara absoluta;
c) [x] hiperexcitabila;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
386).
Punctajul: 10cs Cum este inima din punct de vedere al excitabilitatii in faza initiala a sistolei ventriculare:
a) [x] inexcitabila;
b) [ ] excitabilitate scazuta;
c) [ ] excitabilitate marita;
d) [ ] excitabilitate normala;
---------------------------------------------------------------------
387).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza adaptarea heterometrica a inimii:
a) [ ] cresterea fortei de contractie se face fara modificarea dimensiunii sarcomerului;
b) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin hipertrofia muschiului cardac;
c) [x] cresterea fortei de contractie se face prin extensia fibrei musculare cardiace;
d) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin influente neuro-umorale;
e) [ ] cresterea fortei de contractie se face prin modificarea componentei ionice a plasmei sangvine;
---------------------------------------------------------------------
388).
Punctajul: 10cs Prin metoda palpatorie (Riva-Rocci) de determinare a presiunii arteriale putem afla:
a) [x] presiunea arteriala sistolica;
b) [ ] presiunea arteriala diastolica;
c) [ ] presiunea sistolica si presiunea arteriala diastolica;
d) [ ] presiunea arteriala medie;
e) [ ] presiunea diferentiala;
---------------------------------------------------------------------
389).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala medie se intelege:
a) [ ] suma presiunii maxime si minime;
b) [x] presiunea diastolica +1/3 din presiunea pulsatilă;
c) [ ] valoarea medie a presiunii din arborele circulator;
d) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica;
---------------------------------------------------------------------
390).
Punctajul: 10cs Prin presiunea arteriala pulsatilă se intelege:
a) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie si diastolica;
b) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea medie;
c) [ ] diferenta dintre presiunea arteriala medie in arterele mari si presiunea in arteriole;
d) [x] diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si cea diastolica;
---------------------------------------------------------------------
391).
Punctajul: 10cs Miocardul nu se poate tetaniza deoarece:
a) [ ] este un sincitiu;
b) [ ] valoarea potentialului de repaus al cardiomiocitului ventricular reprezinta cca -90mV;
c) [ ] amplitudinea potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular este de 120-130mV;
d) [x] perioada refractara dureaza atit timp cit dureaza sistola;
e) [ ] motive necunoscute inca;
---------------------------------------------------------------------
392).
Punctajul: 10cs Ce elemente de pe EKG au amplitudinea cea mai mare in derivatiile standart:
a) [ ] unda T;
b) [ ] unda P;
c) [ ] unda U;
d) [x] complexul QRS (unda R);
e) [ ] undele T si P;
---------------------------------------------------------------------
393).
Punctajul: 10cs Cind are loc terminarea repolarizarii ventriculare:
a) [ ] in cursul segmentului PQ;
b) [ ] in cursul segmentului ST;
c) [ ] la sfirsitul undei S;
d) [x] dupa unda T sau dupa unda U;
---------------------------------------------------------------------
394).
Punctajul: 10cs In ce situatie are loc scaderea debitului cardiac:
a) [ ] emotii;
b) [ ] anemii;
c) [ ] efort fizic;
d) [ ] mediu supraincalzit;
e) [x] hipotiroidism;
---------------------------------------------------------------------
395).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele afirmatii privind umplerea ventriculara este corecta:
a) [ ] prin sistola atriala se realizeaza o umplere de cca 25%;
b) [ ] faza umplerii ventriculare rapide incepe in momentul deschiderii valvelor atrioventriculare;
c) [ ] umplerea ventriculara lenta urmeaza celei rapide si se termina la inceperea sistolei atriale;
d) [ ] volumul cavitatilor ventriculare creste in timpul diastolei ventriculare pina la 110-120ml;
e) [x] toate sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
396).
Punctajul: 10cs Care este debitul cardiac intr-un minut, daca continutul oxigenului in singele arterial este 18vol%,
venos - 13vol%, iar consumul lui - 250ml/min:
a) [x] 5 l/min;
b) [ ] 15 l/min;
c) [ ] 10 l/min
d) [ ] 20 l/min;
e) [ ] 25 l/min;
---------------------------------------------------------------------
397).
Punctajul: 10cs In ce consta importanta fiziologica a conducerii incetinite a excitatiei la nivelul nodulului
atrioventricular A-V:
a) [ ] pentru autoexcitarea nodulului atrioventricular;
b) [ ] deschiderea valvelor atrioventriculare;
c) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare;
d) [x] asigurarea succesivitatii contractiilor atriilor si ventriculelor si umplerea suplimentara a ventriculelor;
---------------------------------------------------------------------
398).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta fractia de ejectie:
a) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-un minut;
b) [ ] diferenta dintre volumul telediastolic si telesistolic;
c) [x] partea (in procente) din volumul telediastolic expulzata in sistola ventriculara;
d) [ ] raportul dintre volumele telesistolic si telediastolic;
e) [ ] cantitatea de singe expulzata de ventricul intr-o sistola;
---------------------------------------------------------------------
399).
Punctajul: 10cs Fazele modificarii excitabilitatii cardiomiocitului pe parcursul potentialului de actiune vor avea
urmatoarea succesivitate:
a) [ ] perioada supranormala, refractara relativa, refractara absoluta;
b) [ ] perioada refractara relativa, refractara absoluta, supranormala;
c) [ ] perioada refractara absoluta, supranormala, refractara relativa;
d) [x] perioada refractara absoluta, refractara relativa, supranormala;
e) [ ] perioada refractara absoluta, excitabilitate normala, perioada refractara relativa;
---------------------------------------------------------------------
400).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza extrasistola ventriculara:
a) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie completa;
b) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie incompleta;
c) [x] complex ventricular modificat, dilatat, pauza compensatorie completa;
d) [ ] complex ventricular neschimbat, pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] complex ventricular modificat, dilatat, fara pauza compensatorie;
---------------------------------------------------------------------
401).
Punctajul: 10cs Blocul atrioventricular de gradul I se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] interval P-Q cu durata 0,12-0,20 sec;
b) [x] interval P-Q mai mare de 0,20 sec;
c) [ ] unda P nu este urmata de complexul QRS;
d) [ ] atriile se contracta intr-un ritm, iar ventriculele in altul;
e) [ ] prin modulul atrioventricular se transmite fiecare al doilea impuls atrial;
---------------------------------------------------------------------
402).
Punctajul: 10cm Trecerea undei de depolarizare din nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular se poate face prin:
a) [ ] fibre nodale;
b) [x] tracturi internodale;
c) [x] tesutul miocardic atrial;
d) [ ] fasciculul His;
---------------------------------------------------------------------
403).
Punctajul: 10cm Ce modificari ionice au loc in cursul depolarizarii lente diastolice:
a) [ ] creste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
b) [ ] creste permeabilitatea pentru Cl in celulele nodale;
c) [x] influx lent de Na in celulele nodale;
d) [x] influx lent de Ca in celulele nodale;
e) [ ] scaderea permeabilitatii pentru Cl in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
404).
Punctajul: 10cm. Potentialul de actiune al celulelor nodale sinusale ''pacemaker'' fiziologic dominant se
deosebeste de potentialul de actiune al fibrelor musculare miocardice prin:
a) [ ] amplitudinea mai mare;
b) [ ] valoarea mai mare a potentialului de repaus;
c) [x] depolarizarea lenta si spontana diastolica;
d) [ ] durata mai mare;
e) [x] lipsa platoului potentialului de actiune;
---------------------------------------------------------------------
405).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul bradicardizant al SN parasimpatic si al acetilcolinei asupra ritmului cardiac:
a) [x] cresterea permeabilitatii pentru K a membranelor celulelor nodale;
b) [x] cresterea pragului de depolarizare a celulelor nodale;
c) [ ] scaderea permeabilitatii pentru K in celulele nodale;
d) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Na in celulele nodale;
e) [ ] cresterea permeabilitatii pentru Ca in celulele nodale;
---------------------------------------------------------------------
406).
Punctajul: 10cm In ce momente ale revolutiei cardiace sint inchise toate valvele inimii:
a) [ ] sistola atriala;
b) [ ] sistola ventriculara;
c) [ ] umplerea rapida diastolica;
d) [x] contractia izovolumetrica ventriculara;
e) [x] relaxarea izovolumetrica ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
407).
Punctajul: 10cs Prin denervarea inimii se produce:
a) [x] intreruperea influentelor vegetative;
b) [ ] oprirea contractiilor ritmice ale miocardului;
c) [x] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] oprirea transmiterii excitatiei prin nodulul atrioventricular;
e) [ ] rarirea contractiilor inimii;
---------------------------------------------------------------------
408).
Punctajul: 10сm Cui se datoreste socul apexian:
a) [ ] tensiunii arteriale;
b) [ ] automatismului cardiac;
c) [ ] deschiderii valvelor atrioventriculare;
d) [x] modificarilor de forma, consistenta si pozitie a inimii in sistola;
e) [x] izbirii virfului inimii in perioada sistolei ventriculare de peretele cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
409).
Punctajul: 10cm In ce situatii are loc cresterea debitului cardiac:
a) [x] emotii;
b) [ ] infarct;
c) [x] anemii;
d) [ ] hipotiroidism;
e) [x] mediu supraincalzit;
---------------------------------------------------------------------
410).
Punctajul: 10cm Cum explicati efectul tahicardizant al SN simpatic si catecolaminelor asupra ritmului cardiac:
a) [x] mareste permeabilitatea membranei celulelor nodale pentru Na si Ca ;
b) [x] determina un potential de repaus al celulelor nodale mai putin negativ;
c) [x] amplifica panta depolarizarii diastolice a celulelor nodale;
d) [ ] mareste permeabilitatea pentru K in celulele nodale;
e) [ ] provoaca hiperpolarizarea celulelor nodale;---------------------------------------------------------------------
411).
Punctajul: 10cm Zgomotul II diastolic cu frecventa si tonalitate ridicata si durata mai mica comparativ cu
zgomotul I nu este generat de :
a) [x] umplerea rapida a ventriculelor in diastola;
b) [ ] inchiderea si vibratia valvelor semilunare;
c) [ ] vibratia singelui si peretilor arteriali la inceputul diastolei ventriculare;
d) [x] vibratia singelui si peretilor atriali;
e) [x] curgerea laminara a singelui in inima;
---------------------------------------------------------------------
412).
Punctajul: 10cm Sistola ventriculara dureaza de la :
a) [x] inceputul undei Q pina la sfirsitul udei T pe ECG;
b) [x] inceputul zgomotului I pina la inceputul zgomotului II;
c) [ ] sfirsitul zgomotului I pina la sfirsitul zgomotului II;
d) [ ] inchiderea valvelor atrioventriculare pina la deschiderea valvelor semilunare;
---------------------------------------------------------------------
413).
Punctajul: 10cm .Zgomotul I - sistolic - este generat de :
a) [x] A.vibratia peretilor aortici si ai arterei pulmonare la inceputul expulzarii singelui din ventricule;
b) [x] B.contractia brusca izovolumetrica a ventriculelor si vibratia singelui spre valvele atrioventriculare inchise;
c) [x] C.inchiderea si vibratia valvelor atrioventriculare;
d) [ ] D.deschiderea valvelor atrioventriculare;
e) [ ] E.vibratia peretilor atriali in timpul sistolei;
---------------------------------------------------------------------
414).
Punctajul: 10cm Potentialul de actiune in fibra miocardica de lucru:
a) [ ] dureaza mai mult in fibra musculara atriala decat in cea ventriculara;
b) [ ] incepe prin deschiderea canalelor lente de Na si Ca;
c) [ ] este precedat de o depolarizare lenta diastolica;
d) [x] are o faza de platou in cursul careia conductibilitatea pentru Ca este marita;
e) [x] dureaza cca 0,30 secunde in fibra ventriculara;
---------------------------------------------------------------------
415).
Punctajul: 10cm Cand presiunea arteriala se masoara cu metoda auscultatorie:
a) [x] primul zgomot care se aude corespunde presiunii sistolice;
b) [ ] zgomotele Korotkov se transmit de la nivel cardiac;
c) [ ] presiunea diastolica corespunde zgomotului de maxima intensitate;
d) [x] presiunea diastolica corespunde ultimului zgomot, care se aude;
e) [ ] valoarea presiunii sistolice este inferioara celei care poate fi obtinuta
prin metoda palpatorie;
---------------------------------------------------------------------
416).
Punctajul: 10cm In fibrilatia atriala :
a) [ ] nu exista nici un semn de activitate electrica atriala pe ECG;
b) [x] unda P este inlocuita pe ECG de oscilatii foarte frecvente si putin ample;
c) [ ] ritmul ventricular este determinat de un pacemaker ventricular;
d) [ ] complexele QRS au o frecventa regulata;
e) [x] complexele QRS au o frecventa neregulata;
---------------------------------------------------------------------
417).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte in legatura cu circulatia in sistemul vascular :
a) [x] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu raza vasului la puterea a patra;
b) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu patratul razei vasului;
c) [ ] rezistenta totala intr-un sistem de vase conectate in paralel este mai mare
decit suma rezistentelor individuale ale conductelor vasculare componente;
d) [ ] debitul circulator intr-un vas variaza direct proportional cu viscozitatea singelui;
e) [x] rezistenta unui vas este direct proportionala cu lungimea sa;
---------------------------------------------------------------------
418).
Punctajul: 10cm Muschiul cardiac are urmatoarele particularitati:
a) [ ] fiecare cardiomiocit se contracta in ritmul sau propriu;
b) [x] miocitele din atrii sau ventricule se contracta sincronizat;
c) [ ] contractiile tetanice sunt prelungite cu mici cheltueli de ATP;
d) [x] nu se contracta tetanic;
e) [x] perioada refractara are o durata aproximativ egala cu durata sistolei;
---------------------------------------------------------------------
419).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte cu privire la fiziologia inimii:
a) [x] sistola ventriculara corespunde intervalului QT pe ECG;
b) [ ] diastola ventriculara corespunde intervalului RR pe ECG;
c) [ ] cresterea umplerii ventriculare diastolice va micsora contractia ventriculara ulterioara;
d) [x] cresterea umplerii ventriculare diastolice va amplifica contractia ventriculara ulterioara;
e) [x] excesul ionilor de potasiu in lichidul extracelular provoaca bradicardie;
---------------------------------------------------------------------
420).
Punctajul: 10cm Din sistemul excito-conductor al inimii fac parte:
a) [ ] miocitele ventriculare contractile;
b) [x] nodulul sinusal;
c) [x] fasciculul His;
d) [x] nodulul atrio-ventricular;
e) [ ] valvele atrio-ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
421).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele stimularii vagale asupra activitatii cardiace:
a) [ ] creste contractilitatea inimii;
b) [ ] creste conductibilitatea cardiaca;
c) [x] scade conductibilitatea cardiaca;
d) [x] scade excitabilitatea cardiaca;
e) [x] scade frecventa contractiilor cardiace ;---------------------------------------------------------------------
422).
Punctajul: 10cm Extrasistola atriala se caracterizeaza pe ECG prin:
a) [ ] complex ventricular modificat, largit;
b) [x] complex ventricular nemodificat;
c) [ ] pauza compensatorie completa;
d) [x] pauza compensatorie incompleta;
e) [ ] unda T are un potential opus complexului QRS;
---------------------------------------------------------------------
423).
Punctajul: 10cm Care din urmatoarele substante are actiune vasoconstrictoare:
a) [x] noradrenalina;
b) [x] angiotensina;
c) [ ] bradikinina;
d) [x] ionii de calciu;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
424).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele excitarii baroreceptorilor in conditiile de crestere a presiunii arteriale:
a) [ ] cresterea rezistentei vasculare periferice;
b) [x] scaderea rezistentei vasculare periferice;
c) [x] scaderea frecventei contractiilor cardiace;
d) [ ] cresterea frecventei contractiilor cardiace;
e) [ ] inhibarea centrului vagal din bulbul rahidian;
---------------------------------------------------------------------
425).
Punctajul: 10cm Cum se vor modifica urmatorii parametri ai circulatiei in efortul fizic:
a) [x] debitul cardiac creste;
b) [x] presiunea arteriala creste;
c) [ ] debitul cardiac nu se modifica;
d) [ ] presiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] presiunea arteriala scade;
---------------------------------------------------------------------
426).
Punctajul: 10cm Selectati afirmatiile corecte privitor la manifestarile acustice ale activitatii cardiace:
a) [x] primul zgomot este asociat cu inchiderea valvelor atrioventriculare la inceputul sistolei ventriculare;
b) [x] al doilea zgomot este asociat cu inchiderea valvelor semilunare la inceputul diastolei ventriculare;
c) [ ] zgomotul trei este conditionat de deschiderea valvelor semilunare;
d) [ ] zgomotul patru poate fi auzit la inceputul diastolei ventriculare;
e) [x] pe fonocardiograma intervalul de la inceputul zgomotului II pina la inceputul zgomotului I corespunde
diastolei ventriculare;
---------------------------------------------------------------------
427).
Punctajul: 10cs Propagarea potenţialului de acţiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
a) [ ] musculatura atrială;
b) [x] nodulul atrio-ventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua Purkinje;
e) [ ] musculatura ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
428).
Punctajul: 10cs Ciclul cardiac reprezintă:
a) [ ] numărul bătăilor cardiace pe minut;
b) [ ] suma duratelor sistolelor şi diastolelor cardiace pe minut;
c) [ ] suma duratelor sistoleor ventriculare pe minut;
d) [x] ansamblul funcţional format dintr-o sistolă şi diastolă cardiacă;
e) [ ] ansamblul format dintr-o sistolă atrială şi o sistolă ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
429).
Punctajul: 10cm. Irigaţia miocardului este afectată în caz de:
a) [x] scurtare a diastolei;
b) [ ] creştere a volemiei;
c) [x] hipotensiune arterială;
d) [x] coronaroconstricţie;
e) [ ] hipertensiune arterială;
---------------------------------------------------------------------
430).
Punctajul: 10cs Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe EKG:
a) [ ] undei P;
b) [ ] complexului QRS;
c) [ ] undei R.;
d) [x] undei T;
e) [ ] segmetului ST;
---------------------------------------------------------------------
431).
Punctajul: 10cm Sistola atrială:
a) [ ] este urmată de unda P;
b) [ ] contribuie 70% la umplerea ventriculară;
c) [x] determină unda a pe flebogramă;
d) [x] determină zgomotul IV;
e) [ ] corespunde zgomotului I;
---------------------------------------------------------------------
432).
Punctajul: 10cs .Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
a) [ ] contracţiile musculaturii scheletice;
b) [ ] creşterea presiunii abdominale;
c) [ ] negativitatea accentuată a presiunii intratoracice;
d) [ ] scăderea presiunii în atriul drept;
---------------------------------------------------------------------
433).
Punctajul: 10cs Reducerea elasticităţii pereţilor vaselor mari determină:
a) [x] creşterea presiunii arteriale sistolice;
b) [ ] creşterea presiunii arteriale diastolice;
c) [ ] creşterea rezistenţei musculare;
d) [ ] scăderea vitezei de propagare a undei pulsatile;
e) [ ] toate cele de mai sus;
---------------------------------------------------------------------
434).
Punctajul: 10cs În cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
a) [ ] 30-40 ml;
b) [ ] 50-60 ml;
c) [x] 70-80 ml;
d) [ ] 90-100 ml;
e) [ ] 100-110 ml;
---------------------------------------------------------------------
435).
Punctajul: 10cs În condiţii de repaus, debitul cardiac (circulator) la adult este de:
a) [ ] 3 l/min;
b) [x] 5 l/min;
c) [ ] 7 l/min;
d) [ ] 7-8 l/min;
e) [ ] E. 10 l/min;
---------------------------------------------------------------------
436).
Punctajul: 10cs Prin presiune sistolică se înţelege:
a) [ ] presiunea arterială în timpul întregii sistole;
b) [ ] presiunea arterială la începutul diastolei;
c) [x] valoarea maximă a presiunii în artere, în sistolă;
d) [ ] valoarea medie a presiunii оn artere, în sistolă;
e) [ ] toate raspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
437).
Punctajul: 10cs Care din teritoriul vascular este lipsit de inervaţie?
a) [ ] arterolar;
b) [ ] venos;
c) [x] capilar;
d) [ ] arterial;
e) [ ] microcirculaţia;
---------------------------------------------------------------------
438).
Punctajul: 10cs Cele mai scăzute valori ale presiunii sanguine medii sunt în teritoriul:
a) [ ] arterelor mari şi mijlocii;
b) [ ] arterioleleor;
c) [ ] capilarelor;
d) [ ] venelor mici;
e) [x] venelor mijlocii şi mari;
---------------------------------------------------------------------
439).
Punctajul: 10cm Sistemul limfatic joacă un rol central în controlul:
a) [x] concentraţiei de proteine în lichidul interstiţial;
b) [ ] concentraţiei electroliţilor în lichidul interstiţial;
c) [x] volumului de lichid interstiţial;
d) [x] presiunii lichidului interstiţial;
e) [ ] toate răspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
440).
Punctajul: 10cs Ce reprezită unda P pe EKG?
a) [ ] repolarizarea atrială;
b) [x] depolarizarea atrială;
c) [ ] depolarizarea ventricululi drept;
d) [ ] depolarizarea ventricului stвng;
---------------------------------------------------------------------
441).
Punctajul: 10cm Prin denervarea inimii are loc:
a) [x] întreruperea inervaţiei extrinseci;
b) [ ] oprirea cotracţiilor ritmice ale miocardului;
c) [ ] întreruperea transmiterii excitaţiei prin fasciculele atrioventriculare;
d) [ ] rărirea contracţiei inimii;
e) [x] activitatea inimii continuă;
---------------------------------------------------------------------
442).
Punctajul: 10cs Ce înţelegeţi prin volum diastolic final (telediastolic)?
a) [x] cantitatea de sânge din ventricul la sfârşitul diastolei ventriculare;
b) [ ] cantitatea de sвnge din ventricul la оnceputul diastolei ;
c) [ ] volumul diastolic de rezervă;
d) [ ] diferenţa între volumul - bătaie şi cel rezidual;
e) [ ] E.nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
443).
Punctajul: 10cs Factorul de relaxare derivat din endoteliile vasculare mai este denumit şi:
a) [ ] endotelină;
b) [x] monoxid de azot;
c) [ ] acetilcolină;
d) [ ] bradikinină;
e) [ ] histamină;
---------------------------------------------------------------------
444).
Punctajul: 10cm Ritmul sinusal ai inimii este:
a) [x] ritmul propriu determinat de nodulul keith-Flack;
b) [ ] ritmul determinat de nodulul Aschoff-tawara;
c) [ ] ritmul determinat de celulel Purkinje din fasciculul Hiss;
d) [x] ritmul de frecvenţă de 70-80 cicli/min;
e) [ ] ritmul de frecvenţă de 40-60 cicli/min;
---------------------------------------------------------------------
445).
Punctajul: 10cs Dacă o persoană prezintă pe EKG complexul QRS şi unda T normale, dar nu prezintă unda P, focul
de automatism este localizat în:
a) [ ] nodulul sinoatrial;
b) [x] nodulul atrioventricular;
c) [ ] fasciculul Hiss;
d) [ ] reţeaua lui Purkinje;
e) [ ] miocardul ventricular;
---------------------------------------------------------------------
446).
Punctajul: 10cs Contracţia extrasistolică ventriculară este declanşată de către:
a) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie supranodale;
b) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atriale;
c) [ ] descărcările unor focare ectopice de excitaţie atrioventriculare;
d) [ ] complexele QRS;
e) [x] descărcările unor focare ectopice de excitaţie ventriculară;
---------------------------------------------------------------------
447).
Punctajul: 10cs În nodulul sinoatrial, depolarizarea lentă diastolică (prepontenţial sau pacemaker potenţial) este
atribuit:
+
a) [ ] creşterii permeabilităţii ionului de K ;
+ 2+ +
b) [x] creşterii lente a permeabilităţii ionilor de Na şi Ca , şi diminuării treptate a permeabilităţii pentru K ;
-
c) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Cl ;
2+
d) [ ] scăderii permeabilităţii ionului de Ca ;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
448).
Punctajul: 10cs Contractilitatea miocardului este corelată cel mai bine cu concentraţia intracelulară a ionilor de:
+
a) [ ] Na ;
+
b) [ ] K ;
2+
c) [x] Ca ;
-
d) [ ] Cl ;
2+
e) [ ] Mg ;
---------------------------------------------------------------------
449).
Punctajul: 10cs Care este valoarea debitului cardiac din inima dreaptă exprimat în procente, faţă de cel din inima
stângă?
a) [ ] 25%;
b) [ ] 50%;
c) [ ] 75%;
d) [x] 100%;
e) [ ] 125%;
---------------------------------------------------------------------
450).
Punctajul: 10cs Tonusul vasoconstrictor simpatic scade prin stimularea:
a) [x] presoreceptorilor sinocarotidieni;
b) [ ] chemoreceptorilor;
c) [ ] algoreceptorilor;
d) [ ] chemoreceptorilor sinocarotidieni;
e) [ ] tuturor acestor structuri;
---------------------------------------------------------------------
451).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
2+ +
a) [ ] ionii de Ca şi de K au efecte sinergice asupra inimii;
2+
b) [x] ionii de Ca au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
+
c) [ ] ionii de K au efect inotrop pozitiv asupra inimii;
2+ +
d) [ ] ionii de Ca şi de K au efect inotrop pozitiv şi acţionează sinergic la nivelul inimii;
e) [ ] administrarea intravenoasă de KCl determină hiperpolarizarea celulelor cardiace;
---------------------------------------------------------------------
452).
Punctajul: 10cs Presiunea care întreţine circulaţia în coronare este:
a) [ ] presiunea sistolică din aortă;
b) [ ] pulsul presiunii;
c) [x] presiunea diastolică din aortă;
d) [ ] presiunea pulsativa;
e) [ ] E.toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
453).
Punctajul: 10Receptorii adrenergici localizaţi primar la nivelul membranei celulare miocardice; care determină
creşterea frecvenţei cardiace se numesc:
a) [ ] α1;
b) [ ] α2;
c) [x] β1;
d) [ ] β2;
e) [ ] β3;
---------------------------------------------------------------------
454).
Punctajul: 10cs În echilibrul Starling forţele medii ce tind să întroducă lichidul în vas sunt:
a) [ ] presiunea negativă a lichidului interstiţial;
b) [ ] presiunea capilară medie;
c) [ ] presiunea coloido osmotică a lichidului interstiţial;
d) [x] presiunea coloido osmotică a plasmei,
---------------------------------------------------------------------
455).
Capitol: digestia m.g.
Punctajul: 10cs Unde este localizat centrul salivar:
a) [ ] in mezencefal;
b) [ ] in diencefal;
c) [x] in bulbul rahidian;
d) [ ] in cerebel;
---------------------------------------------------------------------
456).
Punctajul: 10cs La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
a) [ ] unt;
b) [ ] piine;
c) [x] pesmeti;
d) [ ] cartofi;
e) [ ] carne;
---------------------------------------------------------------------
457).
Punctajul: 10cs Totalitatea actelor prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in stomac se numeste:
a) [ ] transport activ;
b) [ ] digestie;
c) [ ] masticatie;
d) [x] deglutitie;
e) [ ] transport pasiv;
---------------------------------------------------------------------
458).
Punctajul: 10cs La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a secretiei digestive :
a) [ ] stomac;
b) [x] cavitate bucala;
c) [ ] intestin subtire;
d) [ ] intestin gros;
e) [ ] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
459).
Punctajul: 10cs Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda submaxilara:
a) [ ] noradrenalina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] acetilcolina;
d) [ ] glicina;
e) [ ] dopamina;
---------------------------------------------------------------------
460).
Punctajul: 10cs Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
a) [ ] vasodilatatie;
b) [x] vasoconstrictie;
c) [ ] nu actioneaza;
d) [ ] initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
461).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
a) [ ] marginale (parietale);
b) [x] principale;
c) [ ] auxiliare;
d) [ ] primele doua;
e) [ ] toate trei
---------------------------------------------------------------------
462).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
a) [ ] principale;
b) [ ] auxiliare;
c) [x] mrginale (parietale ,oxintice);
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
463).
Punctajul: 10cs Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
a) [ ] marginale (parietale;
b) [x] auxiliare;
c) [ ] principale;
e) [ ] toate trei;
---------------------------------------------------------------------
464).
Punctajul: 10cs La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
a) [ ] zahar;
b) [ ] lapte;
c) [x] carne;
d) [ ] piine;
e) [ ] egal;
---------------------------------------------------------------------
465).
Punctajul: 10cs Precizati care este locul de secretie al gastro- gastrinei:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] portiunea pilorica a stomacului;
c) [ ] duodenul;
d) [ ] pancreasul;
e) [ ] tot traseul tubului digestiv;---------------------------------------------------------------------
466).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:
a) [x] activeaza tripsinogenul;

b) [ ] scindeaza proteinele;
c) [ ] serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic;
d) [ ] scindeaza lipidele;
e) [ ] intensifica motorica stomacului;
---------------------------------------------------------------------
467).
Punctajul: 10cs Valoarea pH-ului sucului pancreatic:
a) [ ] 7,0-7,8;
b) [ ] 6,5-7,0;
c) [x] 7,8-8,4;
d) [ ] 1,8-2,5;
---------------------------------------------------------------------
468).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
a) [ ] gelatinaza;
b) [ ] pepsina;
c) [ ] chimotripsina;
d) [ ] carboxipolipeptidaza;
e) [x] primele doua;
---------------------------------------------------------------------
469).
Punctajul: 10cs Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
a) [ ] somatic;
b) [ ] simpatic;
c) [ ] parasimpatic;
d) [x] simpatic si parasimpatic;
---------------------------------------------------------------------
470).
Punctajul: 10cs In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:
a) [ ] acetilcolina;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] colecistokinina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
471).
Punctajul: 10cs In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti:
a) [ ] proteaze;
b) [ ] lipaze;
c) [ ] carboxipolipeptidaze;
d) [ ] fosfolipaze;
e) [x] toate rasunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
472).
Punctajul: 10cs Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:
a) [ ] lipsei alimentelor din stomac;
b) [x] contractiei musculaturii stomacului gol;
c) [ ] senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac;
d) [ ] secretiei crescute de suc gastric;
---------------------------------------------------------------------
473).
Punctajul: 10cs In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a :
a) [ ] lipidelor;
b) [ ] glucozei ;
c) [ ] zaharozei;
d) [x] amidonului preparat;
e) [ ] proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
474).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
a) [ ] pepsina;
b) [ ] tripsina;
---------------------------------------------------------------------
475).
Punctajul: 10cs In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida numita:
a) [ ] bol alimentar;
b) [x] chim gastric;
c) [ ] chim intestinal;
d) [ ] bol fecal;
e) [ ] substanta alimentara;
---------------------------------------------------------------------
476).
Punctajul: 10cs Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de :
a) [ ] pH-ul continutului gastric si intestinal;

b) [ ] consistenta continutului gastric;
c) [ ] presiunea osmotica a continutului gastric;
d) [ ] gradul de umplere a duodenului;
---------------------------------------------------------------------
477).
Punctajul: 10cs Sarurile biliare au rol in :
a) [ ] emulsionarea grasimilor;
b) [ ] activarea lipazelor pancreatice;
c) [ ] stimularea secretiei biliare;
d) [ ] favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile;
---------------------------------------------------------------------
478).
Punctajul: 10cs Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
a) [ ] trombocitelor;
b) [ ] leucocitelor;
c) [x] hemoglobinei ;
d) [ ] sarurilor biliare;
e) [ ] mioglobinei;
---------------------------------------------------------------------
479).
Punctajul: 10cs Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv :
a) [ ] stomac;
b) [x] jejun;
c) [ ] ileon;
d) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
480).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ ;
a) [ ] glucoza,fructoza, galactoza;
b) [ ] aminoacizii;
c) [ ] ionii de Ca ++;
d) [ ] ionii Na+, K+;
---------------------------------------------------------------------
481).
Punctajul: 10cs Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei;
a) [ ] digestiva;
b) [ ] excretorie;
c) [x] respiratorie;
d) [ ] facilitarea vorbirii;
e) [ ] termoreglare;
---------------------------------------------------------------------
482).
Punctajul: 10cs Senzatia de satietate este determinata de :
a) [ ] volumul lichidului extracelular;

b) [ ] presiunea sangvina;
c) [ ] concentratia proteinelor plazmatice;
d) [ ] concentratia sodiului plasmatic;
e) [x] concentratia intracelulara a glucozei;
---------------------------------------------------------------------
483).
Punctajul: 10cs Ce se elimina din mucoasa intestinului la trecerea continutului (chimus) din stomac;
a) [ ] secretina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [ ] enterocrinina;
d) [ ] enterogastronul;
e) [x] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
484).
Punctajul: 10cs Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sвnge;
a) [ ] se transforma in glicogen;
b) [ ] se transforma in grasimi;
c) [ ] se oxideaza eliminвnd energie;
d) [ ] circula prin sвnge;
e) [x] toate raspunsurile corecte ; ---------------------------------------------------------------------
485).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate se absorb cu greu in lipsa bilei;
a) [ ] A;
b) [ ] D;
c) [ ] E;
d) [ ] K;
486).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic;
a) [x] atropina ;
b) [ ] acetilcolina;
c) [ ] pilocarpina;
d) [x] adrenalina;
e) [ ] toate raspunsurile corecte; ---------------------------------------------------------------------
487).
Punctajul: 10cs Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei :
a) [ ] stimularea simpatica;
b) [ ] umplerea vezicii urinare;
c) [x] destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale;
d) [ ] contractia musculaturii peretelui abdominal;
e) [ ] contractia diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
488).
Punctajul: 10cs In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
a) [ ] segmentare;
b) [ ] tonice;
c) [ ] pendulare;
d) [ ] peristaltice;
---------------------------------------------------------------------
489).
Punctajul: 10cs Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros;
a) [ ] absorbtia apei;
b) [ ] formarea de indol si scatol;
c) [ ] secretia mucinei;
d) [ ] sinteza vitaminelor K si B1;
e) [x] reabsorbtia sarurilor biliare;
---------------------------------------------------------------------
490).
Punctajul: 10cs .In ce consta rolul excretor al salivei;
a) [ ] eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului;
b) [ ] eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului;
c) [ ] eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei);
d) [ ] eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina);
---------------------------------------------------------------------
491).
Punctajul: 10cs Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal;
a) [ ] nu actioneaza;
b) [x] mareste;
c) [ ] micsoreaza;
d) [ ] actioneaza numai in prezenta bilei;
e) [ ] la inceput mareste apoi micsoreaza;
---------------------------------------------------------------------
492).
Punctajul: 10cs Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:
a) [ ] vitamina K;
b) [ ] vitamina B12;
c) [ ] tiamina;
d) [ ] riboflavina;
493).
Punctajul: 10cs Secretia pancreatica este stimulata de :
a) [ ] acetilcolina ;
b) [ ] gastrina;
c) [ ] pancreozimina;
d) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
494).
Punctajul: 10cs Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic;
a) [ ] tripsina;
b) [x] pepsina;
e) [ ] nici una din enzimele enumerate;
---------------------------------------------------------------------
495).
Punctajul: 10cs Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire ;
a) [ ] gastrina;
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] secretina;
d) [ ] insulina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
496).
Punctajul: 10cs Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire;
a) [ ] segmentare regulata;
b) [ ] segmentare izolata;
c) [ ] segmentare neregulata;
d) [ ] segmentare regulata slaba;
---------------------------------------------------------------------
497).
Punctajul: 10cs Sucul gastric "de apetit" se elimina in urmatoarele faze:
a) [ ] stomacala;
b) [x] cerebrala;
c) [ ] intestinala;
d) [ ] in toate trei faze;
e) [ ] numai in faza cerebrala si stomacala;
---------------------------------------------------------------------
498).
Punctajul: 10cm Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare;
a) [ ] secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime;

b) [x] vasodilatatie;
c) [ ] secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular;
d) [x] secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime;
e) [ ] vasoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
499).
Punctajul: 10cm Care dintre fazele deglutitiei sunt involuntare;
a) [ ] toate;
b) [ ] bucala;
c) [x] faringiana;
d) [x] esofagiana;
e) [ ] nici una;
---------------------------------------------------------------------
500).
Punctajul: 10cm Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric;
a) [ ] creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric;

b) [x] scindeaza proteinele;
c) [ ] transforma pepsinogenul in pepsina;
d) [x] scindeaza lipidele;
e) [ ]
provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor;
---------------------------------------------------------------------
501).
Punctajul: 10cm Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric;
a) [x] ptialina;
b) [ ] pepsinogenul;
c) [ ] gelatinaza;
d) [ ] chimozina ;
e) [x] maltaza;
---------------------------------------------------------------------
502).
Punctajul: 10cm Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie;
a) [ ] secretia glandelor parotide;

b) [x] bila;
c) [ ] secretia glandelor gastrice;
d) [ ] secretia glandelor submaxilare si sublinguale;
e) [x] secretia glandelor mucoase din intestinul gros;
---------------------------------------------------------------------
503).
Punctajul: 10cm Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara ;
a) [ ] produce cresterea secretiei de bila in ficat;

b) [ ] produce inchiderea sfincterului Oddi;
c) [x] determina contractia colecistului;
d) [x] determina relaxarea sfincterului Oddi;
e) [ ] formeaza pigmentii biliari;
---------------------------------------------------------------------
504).
Punctajul: 10cm Asupra lipidelor emulsionate actioneaza :
a) [ ] sarurile biliare;
b) [x] lipaza gastrica;
c) [x] lipaza pancreatica;
d) [x] lipaza intestinala;
e) [ ] pepsinele;
---------------------------------------------------------------------
505).
Punctajul: 10cm De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros;
a) [ ] de starea sfincterului piloric;

b) [x] de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire;
c) [x] de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros;
d) [x] de starea valvulei iliocecale;
e) [ ] de starea sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
506).
Punctajul: 10cm Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
a) [x] lizozimul;
b) [x] mucina;
c) [ ] amilaza si lipaza;
d) [x] ureea,acidul uric;
e) [ ] pepsina;
---------------------------------------------------------------------
507).
Punctajul: 10cm In ce consta rolul de protectie al salivei;
a) [ ] reglarea pH-ului mediului intern;

b) [x] lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare;
c) [x] actiunea antimicrobiana;
d) [x] umectarea mucoasei cavitatii bucale;
e) [ ] scindarea amidonului;
---------------------------------------------------------------------
508).
Punctajul: 10cm .Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
a) [ ] cavitatea bucala;
b) [x] stomac;
c) [x] intestinul subtire;
d) [ ] intestinul gros;
e) [ ] esofag;
---------------------------------------------------------------------
509).
Punctajul: 10cm Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:
a) [ ] intensifica secretia pancreatica;

b) [x] inhiba secretia gastrica;
c) [ ] intensifica motilitatea intestinului;
d) [x] inhiba motilitatea stomacului;
e) [ ] contribuie la absorbtia grasimilor;
---------------------------------------------------------------------
510).
Punctajul: 10cm Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
a) [x] gastrina;
b) [ ] adrenalina;
c) [x] pancreozimina;
d) [x] secretina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
511).
Punctajul: 10cm Colesterolul endogen este un component al:
a) [x] salivei;
b) [ ] sucului gastric;
c) [x] bilei;
d) [ ] sucului pancreatic;
e) [ ] sucului intestinal;
---------------------------------------------------------------------
512).
Punctajul: 10cm Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
a) [ ] hiposalivatie;
b) [x] hipersalivatie;
c) [ ] xerostomie;
d) [x] sialoree;
e) [ ] bulemie;
---------------------------------------------------------------------
513).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
a) [ ] deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet);
b) [ ] bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare;
c) [x] saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul;
d) [x] pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei;
e) [x] bila nu contine enzime digestive;
---------------------------------------------------------------------
514).
a) [ ] factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice;
b) [x] colecistokinina inhiba secretia gastrica;
c) [ ] secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac;
d) [x] HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice);
e) [ ] In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si pepsinogen;
---------------------------------------------------------------------
515).
Punctajul: 10cm Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte
a) [ ] celulele acinoase pancratice contin tripsina;
b) [ ] pancreozimina inhiba secretia exocrina a pancreasului;
c) [x] in absenta enzimelor proteolitice pancreatice, utilizarea proteinelor de catre organism este scazuta;
d) [x] Introducerea de acid in duoden stimuleaza secretia pancreatica;
e) [x] continutul de Cl al sucului pancreatic scade, daca rata secretiei creste la actiunea secretinei;
---------------------------------------------------------------------
516).
a) [x] 70% din fluxul sanguin hepatic este dirijat prin vena porta;
b) [x] canalul cistic dreneaza vezicula biliara;
c) [ ] bila este mai diluata in colecist;
d) [x] in icterul mecanic, materiile fecale sunt decolorate si grase;
e) [ ] miceliile formeaza suspensii instabile de saruri biliare;
---------------------------------------------------------------------
517).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
518).
a) [ ] sarurile biliare sunt produsi de degradare ai hemoglobinei;
b) [x] reabsorbtia sarurilor biliare in intestin stimuleaza secretia biliara;
c) [x] cea mai mare parte a sarurilor biliare sunt reabsorbite in ileonul terminal;
d) [x] scaderea sarurilor biliare duce la scaderea absorbtiei vitaminei E;
e) [ ] sarurile biliare sunt molecule hidrofobe;
---------------------------------------------------------------------
519).
Punctajul: 10cm Proteinele glandulare din saliva sunt urmatoarele:
a) [x] lizozimul;
b) [x] amilaza;
c) [ ] HCl;
d) [x] substantele de grup sanguin (aglutinogenele din sistemul ABO);
e) [ ] acidul lactic;
---------------------------------------------------------------------
520).
Punctajul: 10cs Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului ca:
a) [ ] pH-ul sau este aproximativ 8,0;
b) [ ] are un continut ridicat de bicarbonat;
c) [ ] se secreta in jur de 1000 ml/zi;
d) [ ] contine colesteraza;
e) [x] secretia sa este numai sub control nervos;
---------------------------------------------------------------------
521).
Punctajul: 10cs .Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
b) [ ] cafeina;
c) [ ] gastrina;
d) [ ] histamina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
522).
Punctajul: 10cm Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa, tripsina prin:
a) [x] enterokinaza;
b) [ ] procarboxipeptidaza;
c) [ ] lipaza pancreatica;
d) [x] tripsina secretata anterior;
e) [ ] un pH alcalin;
---------------------------------------------------------------------
523).
Punctajul: 10cm Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
a) [x] secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive;
b) [x] secretia de antienzime ca antitripsina;
c) [ ] inactivarea pepsinei;
d) [ ] continutul crescut de bicarbonat;
e) [ ] actiunea lenta a enzimelor proteolitice;
---------------------------------------------------------------------
524).
Punctajul: 10cm Motilina:
a) [x] este hormon tisular;
b) [ ] inhiba motilitatea gastrica;
c) [x] stimuleaza motilitatea duodenala;
d) [ ] are actiuni similare glucagonului;
e) [x] stimuleaza tranzitul alimentelor;
---------------------------------------------------------------------
525).
Punctajul: 10cm Formarea de micelii este necesara pentru absorbtia:
a) [ ] fierului;
b) [x] colesterolului;
c) [x] sarurilor biliare;
d) [ ] alcoolului;
e) [ ] vitaminei B 12;
---------------------------------------------------------------------
526).
Punctajul: 10cs Stimularea eliminarii de suc pancreatic in conditii normale nu necesita:
b) [ ] colecistokinina;
c) [x] histamina;
d) [ ] stimulare nervoasa parasimpatica;
e) [ ] secretina;
---------------------------------------------------------------------
527).
Punctajul: 10cm .Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
a) [x] neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden;
b) [x] digestia hidratilor de carbon;
c) [x] digestia lipidelor;
d) [ ] reglarea nivelului glucozei in singe;
e) [ ] reglarea absorbtiei intestinale;
---------------------------------------------------------------------
528).
Punctajul: 10cm Acidifierea duodenului va determina:
a) [x] scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei;
b) [ ] cresterea secretiei de suc gastric;
c) [x] scaderea evacuarii gastrice;
d) [x] cresterea contractiei colecistuluiprin intermediul secretinei;
e) [ ] cresterea contractiei sfincterului Oddi;
---------------------------------------------------------------------
529).
Punctajul: 10cs Secretia de HCl de catre mucoasa gastrica este corect descrisa prin urmatoarele:
a) [ ] se realizeaza in celulele principale;
b) [ ] este inhibata prin acetilcolina;
c) [ ] este inhibata prin histamina;
d) [x] se realizeaza prin transport activ de H +;
e) [ ] necesita eliberarea de HCl din granulatiile zimogene;
---------------------------------------------------------------------
530).
Punctajul: 10cm Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in cantitati
semnificative fac parte:
a) [x] vitamina K;
b) [x] vitamina B1;
c) [x] riboflabina B2;
d) [ ] acidul folic;
---------------------------------------------------------------------
531).
Punctajul: 10cm Gazele de la nivelul colonului apar din :
a) [ ] CO2 eliberat din interactiunea HCO3 si H+;
b) [x] difuziunea din singe;
c) [x] fermentatia bacteriana a oligozaharidelor nedigerate;
d) [x] aerul atmosferic inghitit (aerofagie);
---------------------------------------------------------------------
532).
Punctajul: 10cs Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
a) [ ] bazala;
b) [ ] cefalica;
c) [ ] gastrica;
d) [ ] intestinala;
---------------------------------------------------------------------
533).
Punctajul: 10cs Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
a) [ ] stomac;
b) [ ] duoden;
c) [ ] jejun;
d) [x] ileon;
e) [ ] colon;
---------------------------------------------------------------------
534).
Punctajul: 10cs Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
a) [ ] enterogastron;
b) [x] colecistokinina;
c) [ ] insulină;
d) [ ] secretină;
e) [ ] glucagon;
---------------------------------------------------------------------
535).
Punctajul: 10cs Gastrina este fi secretată de:
a) [ ] neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian;
b) [ ] celulele principale ale glandelor gastrice;
c) [x] celulele G de la nivelul antrului piloric;
d) [ ] epiteliu duodenal;
e) [ ] celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire;
---------------------------------------------------------------------
536).
Punctajul: 10cm Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt.
a) [ ] motilina;
b) [x] colicistokinina;
c) [ ] substanţa P;
d) [ ] secretina;
e) [x] somatostatina
---------------------------------------------------------------------
537).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] este un act reflex cu centrul оn bulb;
b) [x] este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori;
c) [x] poate fi controlată cortical;
d) [ ] este coordonată de SN vegetativ;
e) [ ] nu stimulează secreţia salivară;
---------------------------------------------------------------------
538).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului?
b) [ ] motilina;
c) [ ] gastrina;
d) [x] secretina;
e) [ ] histamina;
---------------------------------------------------------------------
539).
Punctajul: 10cs În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale este cuplat cu
transportul de:
+
a) [x] K ;
-
b) [ ] Cl ;
-
c) [ ] HCO3 ;
+
d) [ ] H ;
+
e) [ ] Na ;
---------------------------------------------------------------------
540).
Punctajul: 10cs Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele substanţe:
a) [x] proteine;
b) [ ] grăsimi;
c) [ ] glucide;
d) [ ] vitamine;
e) [ ] minerale;
---------------------------------------------------------------------
541).
Punctajul: 10cs Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
a) [ ] celulele principale;
b) [x] celulele parietale (oxintice);
c) [ ] celulele "clare" din regiunea antrală;
d) [ ] celulele auxiliare;
e) [ ] celulele G şi D;
---------------------------------------------------------------------
542).
Punctajul: 10cs Factorul intrisec Castle:
a) [ ] activează vitamina B12;
b) [ ] stimulează secreţia de HCl;
c) [ ] inhibă secreţia de mucus;
d) [ ] stimulează absorbţia fierului în ileon;
e) [x] nu are nici unul din rolurile enumerate;
---------------------------------------------------------------------
543).
Punctajul: 10cs Contracţiile de foame:
a) [ ] apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar;
b) [ ] continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului;
c) [ ] sunt percepute оn mod normal ca forme "dureroase";
d) [x] dispar după administrare de glucagon;
e) [ ] dispar după administrare de insulină;
---------------------------------------------------------------------
544).
Punctajul: 10cm Bila, prin acizii biliari, are rol:
a) [x] coleretic;
b) [ ] în neutralizarea acidităţii chimului gastric;
c) [ ] absorbţia unor metale grele;
d) [x] emulsionarea lipidelor;
e) [x] activarea lipazei pancreatice;
---------------------------------------------------------------------
545).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros?
a) [ ] absorbţia apei;
b) [ ] formarea de acid folic, vitamina B1;
c) [ ] formarea de NH3;
+
d) [ ] secreţia de mucină şi K ;
2+
e) [x] resorbţia de Fe ;
---------------------------------------------------------------------
546).
Punctajul: 10cs Prin mecanisme active se absorb:
a) [x] monozaharidele de tipul pentozelor;
b) [ ] glicerina;
c) [ ] vitaminele hidrosolubile;
d) [ ] acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon;
e) [x] aminoacizii şi derivaţii nucleotidici;
---------------------------------------------------------------------
547).
Punctajul: 10cm În cursul absorbţiei:
a) [x] creşte nivelul insulinei plasmatice;
b) [x] creşte captarea de aminoacizi în celule;
c) [ ] creşte oxidarea acizilor graşi şi cetogeneza;
d) [x] creşte glicogeneza hepatică;
e) [ ] insulina stimulează captarea glucozei în neuroni;
---------------------------------------------------------------------
548).
Punctajul: 10cm Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie?
a) [x] sunt declanşate de mecanoreceptori;
b) [x] implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi;
c) [x] implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici;
d) [ ] sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian;
e) [ ] sunt procese controlate voluntar, оn totalitate;
---------------------------------------------------------------------
549).
Punctajul: 10cm Masticaţia:
a) [x] previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente;
b) [ ] permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
c) [x] facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare fragmentate;
d) [ ] facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă);
e) [ ] este ultima etapa a procesului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
550).
Punctajul: 10cm Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
a) [x] stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina, stricnina, curara;
b) [x] depozitarea de fier sub forma feritinei;
c) [ ] reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic;
d) [ ] depozitarea albuminelor;
e) [x] depozitarea fosfolipidelor (12-14 g/100 g ţesut hepatic);
---------------------------------------------------------------------
551).
Punctajul: 10cm Referitor la funcţia hematopoetică a ficatului, este adevărat că:
a) [x] ficatul este un organ hematopoetic, care produce hematii, granulocite şi megacariocite în perioada
hepatosplenică a hematopoezei, care predomină prenatal în luna a 6-a şi a 7-a;
b) [ ] ficatul este un organ hematopoietic şi postnatal;
c) [x] ficatul produce 5-10% din cantitatea totală de eritropoetină de la adult;
d) [x] în insuficienţa renală sau după nefrectomii, ficatul asigură doar 1/2 sau 1/3 din eritropoeză;
e) [ ] nu este sursa majoră de eritropoetină în perioada fetală;
---------------------------------------------------------------------
552).
Punctajul: 10cm Factorii plasmatici produşi de ficat, cu rol în limitarea coagulării în sistemul vascular normal sunt:
a) [x] antitrombina III;
b) [x] heparina şi cofactorul II al heparinei;
c) [ ] precalkreina;
d) [x] sistemul proteinei C (proteina C şi proteina S);
e) [ ] cofactorii proteazelor şi proteazele;
---------------------------------------------------------------------
553).
Punctajul: 10cm Enzimele proteolitice din sucul enteric sunt:
a) [x] aminopeptidazele;
b) [ ] colagenaza;
c) [ ] elastaza;
d) [x] enteropeptidaza;
e) [x] peptidaze diverse;
---------------------------------------------------------------------
554).
Punctajul: 10cm Undele peristaltice primare:
a) [x] apar în timpul esofagian al deglutiţiei;
b) [ ] sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei;
c) [x] sunt iniţiate în cursul timpului faringian;
d) [ ] apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar;
e) [x] favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag;
---------------------------------------------------------------------
555).
Punctajul: 10cs În compoziţia materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină:
a) [x] bacteriile;
b) [ ] lipidele;
c) [ ] proteinele;
d) [ ] produşii nedigeraţi, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenţi;
e) [ ] glucide;
---------------------------------------------------------------------
556).
Capitol: METABOL.m.g.
Punctajul: 10cs Prin care din căile enumerate nu se cedeaza căldură:
a) [ ] iradiere;
b) [ ] convecţie;
c) [x] sudoraţie (transpiraţie);
d) [ ] conductibilitate termică;
e) [ ] evaporare;
---------------------------------------------------------------------
557).
Punctajul: 10cs Care este calea de cedare a căldurii cînd temperatura mediului ambiant este mai mare decоt tem-
peratura corpului:
a) [ ] conducţie;
b) [ ] convecţie;
c) [ ] iradiere;
d) [ ] transpiraţie;
e) [x] evaporarea sudorii;
---------------------------------------------------------------------
558).
Punctajul: 10cs Centrul termoreglării este situat în:
a) [ ] mezencefal;
b) [x] hipotalamus;
c) [ ] bulbul rahidian;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] formaţiunea reticulată;
---------------------------------------------------------------------
559).
Punctajul: 10cs Izotermia este caracteristică pentru:
a) [x] animalele homeoterme;
b) [ ] animalele poikiloterme;
c) [ ] şi homeoterme şi poikiloterme;
d) [ ] animalele care traiesc in zonele reci;
e) [ ] animalele care traiesc in zonele calde;
---------------------------------------------------------------------
560).
Punctajul: 10cs Energia acumulată de organism este necesară pentru:
a) [ ] activitatea musculară;
b) [ ] sinteza substanţelor în celule;
c) [ ] absorbţia în tractul digestiv;
d) [ ] secreţia glandelor;
---------------------------------------------------------------------
561).
Punctajul: 10cs Reducerea conţinutului de glucoză din sînge se numeşte :
a) [ ] hiperglicemie;
b) [ ] anemie;
c) [ ] hipotonic;
d) [x] hipoglicemie;
---------------------------------------------------------------------
562).
Punctajul: 10cs Care din hormonii enumeraţi nu participă în reglarea metabolismului glucidic:
a) [ ] adrenalina;
b) [ ] insulina;
c) [ ] glucagonul;
d) [x] interrnedina;
e) [ ] tiroxina;
---------------------------------------------------------------------
563).
Punctajul: 10cs Care din glandele endocrine nu participă în reglarea metabolismului lipidic:
a) [ ] hipofiza;
b) [ ] pancreasul;
c) [x] paratiroidă;
d) [ ] sexuale;
e) [ ] tiroidă;
---------------------------------------------------------------------
564).
Punctajul: 10cs Prin bilanţ azotat pozitiv se subînţelege :
a) [ ] cantitatea de azot eliminată predomină asupra celei acumulate;
b) [x] azotul acumulat predomină asupra celui eliminat;
c) [ ] azotul acumulat este egal cu cel eliminat;
d) [ ] azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi;
e) [ ] nici un raspuns corect;---------------------------------------------------------------------
565).
Punctajul: 10cs În ce caz n-are loc retenţia azotului:
a) [ ] la organismul în creştere;
b) [ ] оn timpul sarcinii;
c) [x] în inaniţie proteică;
d) [ ] la însănătoşire după maladii grave;
e) [ ] la mărirea masei ţesutului muscular (sportivi);
---------------------------------------------------------------------
566).
Punctajul: 10cs Care din substanţele enumerate posedă un coeficient caloric maxim:
a) [ ] proteinele;
b) [x] lipidele;
c) [ ] glucidele;
d) [ ] vitaminele;
e) [ ] sărurile minerale;
---------------------------------------------------------------------
567).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator reprezintă:
a) [ ] raportul dintre V de O2 consumat către V de CO2 eliminat;
b) [ ] raportul dintre V de aer inspirat către volumul de aer expirat;
c) [x] raportul dintre V de CO2 eliminat către volumul de O2 consumat;
d) [ ] raportul dintre presiunea parţială a CO2 din aerul alveolar către tensiunea CO2 în sânge;
e) [ ] raportul dintre tensiunea parţială a CO2 în sîngele venos către tensiunea CO2 în sângele arterial;.
---------------------------------------------------------------------
568).
Punctajul: 10cs Valoareaa coeficientului respirator pentru glucide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [x] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [ ] 0.7;
---------------------------------------------------------------------
569).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru lipide este :
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [ ] 0,8;
e) [x] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
570).
Punctajul: 10cs Valoarea coeficientului respirator pentru proteine este:
a) [ ] 1,5;
b) [ ] 1,2;
c) [ ] 1,0;
d) [x] 0,8;
e) [ ] 0,7;
---------------------------------------------------------------------
571).
Punctajul: 10cs Echivalentul caloric al oxigenului reprezintă:
a) [ ] V de O2 consumat оn timp de 24 ore;
b) [ ] capacitatea oxigenică a sîngelui arterial;
c) [ ] capacitatea oxigenică a sângelui venos;
d) [x] cantitatea de căldură degajată în urma consumării 1l de O2;
e) [ ] cantitatea de energie degajată la oxidarea 1 g de substanţă nutritivă;
---------------------------------------------------------------------
572).
Punctajul: 10cs În ce caz coeficientul respirator poate depăşi cifra 1:
a) [ ] оn timpul somnului;
b) [ ] la femeiele gravide;
c) [x] în perioada de restabilire după o activitate musculară intensă;
d) [ ] în inaniţie proteică;
e) [ ] оn stare de foame;
---------------------------------------------------------------------
573).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic bazal reprezintă :
a) [ ] cantitatea de energie cedată de organism prin convecţie;
b) [x] consumul energetic minim în stare de repaus în anumite condiţii standard ale organismului şi a mediului
ambiant;
c) [ ] consumul energetic la efort fizic;
d) [ ] consumul energetic la copii pînă la un an;
---------------------------------------------------------------------
574).
Punctajul: 10cs Metabolismul bazal depinde de :
a) [ ] sex ;
b) [ ] vîrstă;
c) [ ] greutate;
d) [ ] inaltime;
---------------------------------------------------------------------
575).
Punctajul: 10cs Condiţiile necesare în determinarea metabolismului bazal sunt:
a) [ ] post alimentar de cel puţin 12 ore;
b) [ ] după un somn de noapte;
c) [ ] оn stare de repaus muscular;
d) [ ] la temperatura de comfort (18-20 C);
---------------------------------------------------------------------
576).
Punctajul: 10cs Metabolismul energetic general reprezintă:
a) [ ] consumul energetic оn stare de repaus;
b) [x] consumul energetic în stare de activitate individuală;
c) [ ] consumul energetic la persoane cu vîrstă înaintată;
d) [ ] acţiunea specifico-dinamică a hranei;
---------------------------------------------------------------------
577).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria directă constă în:
a) [ ] determinarea temperaturii corpului;
b) [x] captarea căldurii cedate de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase complete;
d) [ ] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase incomplete;
---------------------------------------------------------------------
578).
Punctajul: 10cs Determinarea degajului de energie prin calorimetria indirectă constă în:
a) [ ] determinarea capacităţii vitale a plămânilor;
b) [ ] captarea căldurii cedată de organism cu folosirea unor camere calorimetrice speciale;
c) [x] determinarea cheltuielilor energetice pe baza analizei gazoase;
d) [ ] studierea respiraţiei la efort fizic;
e) [ ] calcularea metabolismului energetic după tabele speciale;
---------------------------------------------------------------------
579).
Punctajul: 10cs La întocmirea raţiei alimentare trebuie de ţinut cont de :
a) [ ] cheltuielile energetice zilnice;
b) [ ] a repartiza primirea hranei оn 3-4 rate;
c) [ ] a include cantităţi optime de proteine, lipide şi glucide;
d) [ ] anumite cantităţi de vitamine şi săruri minerale;
---------------------------------------------------------------------
580).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de optimum proteic se subînţelege:
a) [ ] cantitatea de proteine necesare pentru a menţine echilibrul azotului;
b) [ ] cantitatea de proteine dezintegrate zilnic оn organism;
c) [x] cantitatea de proteine în hrană care satisface pe deplin cerinţele organismului;
d) [ ] cantitatea de proteine în hrană de origine animală;
e) [ ] cantitatea de proteine când bilanţul azotat devine negativ;
---------------------------------------------------------------------
581).
Punctajul: 10cs Sub noţiune de minimum proteic se subînţelege :
a) [x] cantitatea minimă de proteine ,în cadrul căreia se menţine echilibrul azotat;
b) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în stare de repaus;
c) [ ] cantitatea de proteine folosită de copii până la un an;
d) [ ] cantitatea de proteine necesară organismului în timpul somnului;
---------------------------------------------------------------------
582).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în proteine pentru omul adult este :
a) [ ] 420-500 gr;
b) [ ] 360-420 gr;
c) [ ] 260-360 gr;
d) [x] 100-160 gr;
e) [ ] 50-100 gr;
---------------------------------------------------------------------
583).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în lipide pentru omul adult este :
a) [ ] 250-300 gr;
b) [ ] 200-250 gr;
c) [ ] 150-200 gr;
d) [x] 80-140 gr;
e) [ ] 30-80 gr;
---------------------------------------------------------------------
584).
Punctajul: 10cs Necesitatea zilnică în glucide pentru omul adult este :
a) [ ] 500-700 gr;
b) [x] 400-500 gr;
c) [ ] 200-400 gr;
d) [ ] 300-400gr;
e) [ ] 200-300 gr;
---------------------------------------------------------------------
585).
Punctajul: 10cm Bilanţul azotat:
a) [x] exprimă echilibrul dinamic între aportul şi utilizarea proteinelor;
b) [x] exprimă diferenţa dintre azotul ingerat şi cel eliminat (prin excreţie, transpiraţie, descuamare etc.);
c) [x] este echilibrat în condiţii de sănătate şi solicitări obişnuite ale organismului;
d) [ ] este pozitiv dacă aportul proteic din dietă este crescut,
e) [ ] este negativ оn timpul sarcinii;
---------------------------------------------------------------------
586).
Capitol: respiratia m.g.
Punctajul: 10cs Cea mai scazuta presiune partiala a oxigenului se gaseşte in:
a) [ ] aerul atmosferic;
b) [x] singele venos;
c) [ ] aerul alveolar;
d) [ ] aerul expirat;
e) [ ] singele arterial;
---------------------------------------------------------------------
587).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori nu influenteaza fixarea oxigenului pe hemoglobina:
a) [ ] pO2;
b) [ ] pCO2;
c) [ ] temperatura;
d) [ ] pH;
e) [x] viteza de circulatie;
---------------------------------------------------------------------
588).
Punctajul: 10cs Frecventa respiratiei la un adult normal in repaus este de:
a) [ ] 40-60 resp/min;
b) [ ] 30-40;
c) [x] 16-18;
d) [ ] 22-26;
e) [ ] 20-22;
---------------------------------------------------------------------
589).
Punctajul: 10cm Volumul de aer ,care va furniza oxigen singelui in cursul respiratiei normale este format din:
a) [x] volumul curent;

b) [x] volumul rezidual si volumul expirator de rezerva;
c) [ ] volumul curent si volumul rezidual;
d) [ ] volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
590).
Punctajul: 10cs Cum se realizeaza trecerea oxigenului din aerul alveolar in singele venos:
a) [ ] datorita gradientului de presiune intre aerul atmosferic si aerul din singele venos;
b) [x] datorita gradientului de presiune intre pO2 din aerul alveolar si pO2 din singele venos;
c) [ ] datorita gradientului de presiune intre pO2 din singele arterial si pO2 din singele venos;
d) [ ] prin transport activ;
---------------------------------------------------------------------
591).
Punctajul: 10cs .In cursul unei inspiratii obisnuite presiunea intratoracica devine:
a) [ ] pozitiva fata de presiunea atmosferica;

b) [x] negativa fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
592).
Punctajul: 10cs Cea mai mare parte a CO2 care patrunde in singe este transformat prin hidratare in H2CO3 in
eritrocite (hematii) deoarece:
a) [ ] plasma contine o anhidraza carbonica cu actiune lenta;

b) [ ] plasma contine un exces de ioni de clor;
c) [x] hematiile contin o cantitate mare de anhidraza carbonica;
d) [ ] datorita modificarii pH prin eliberarea de H+ in cursul dezoxigenarii hemoglobinei
---------------------------------------------------------------------
593).
Punctajul: 10cs Zonele reflexogene centrale (cu rol in reglarea respiratiei) situate in regiunea ventrolaterala a bulbului
sunt sensibile la:
a) [ ] modificarile CO2 din lichidul cefalorahidian;

b) [x] modificarile H+ din lichidul cefalorahidian sau din lichidul interstitial cerebral;
c) [ ] modificarile HCO3- din lichidul interstitial cerebral ;
d) [ ] modificarile compozitiei singelui arterial;
e) [ ] toate r[spunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
594).
Punctajul: 10cs La care din urmatoarele componente din structura hemoglobinei se poate lega O2 :
a) [x] hem;
b) [ ] globina;
c) [ ] mai ales la hem;
d) [ ] dupa caz la ambele;
---------------------------------------------------------------------
595).
Punctajul: 10cs Sectionarea maduvei spinarii la nivelul C1 determina:
a) [x] apnee;
b) [ ] tahipnee;
c) [ ] bradipnee;
d) [ ] nu afecteaza respiratia;
---------------------------------------------------------------------
596).
Punctajul: 10cs In cursul deglutitiei respiratia este:
a) [x] oprita;
b) [ ] accelerata;
c) [ ] incetinita;
d) [ ] nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
597).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia linistita, in repaus:
a) [x] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [ ] ambele faze sunt active;
d) [ ] mbele faze sunt pasive
---------------------------------------------------------------------
598).
Punctajul: 10cs In inspiratie plaminii urmeaza miscarile cutiei toracice datorita:
a) [ ] surfactantului;
b) [ ] scaderii presiunii intrapulmonare;
c) [x] scaderii presiunii intrapleurale;
d) [ ] tesutului pulmonar elastic;
---------------------------------------------------------------------
599).
Punctajul: 10cs Chemoreceptorii sensibili la hipoxie sunt situati in:
a) [ ] muşchi;
b) [ ] centrii respiratiri;
c) [ ] peretii vaselor mari;
d) [ ] organe cu metabolism intens;
e) [x] corpusculul carotidian;
---------------------------------------------------------------------
600).
Punctajul: 10cs Respiratia se opreste in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;
b) [x] sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [ ] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitent se sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
601).
Punctajul: 10cs Respiratia se pastreaza in caz de sectiune:
a) [ ] la nivelul santului bulbopontin;

b) [ ] sub decustia piramidala (nivelul bulbar inferior);
c) [x] sub C5;
d) [ ] zona mediopontina si concomitentse sectioneaza nervii vagi;
---------------------------------------------------------------------
602).
Punctajul: 10cs Ce procese de transport prin membrane intervin in schimburile gazoase:
a) [ ] osmoza;
b) [ ] transport activ;
c) [ ] filtrare;
d) [x] difuziune;
e) [ ] transport cu carausi;
---------------------------------------------------------------------
603).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitata de CO2 este trasportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [ ] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [x] bicarbonati de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
604).
Punctajul: 10cs Cea mai mica cantitate de CO2 este transportata de la tesuturi spre plamini in forma:
a) [x] dizolvat;
b) [ ] legat de proteine;
c) [ ] legat de Hb ca HbCO2;
d) [ ] bicarbonat de sodiu;
e) [ ] acid carbonic;
---------------------------------------------------------------------
605).
Punctajul: 10cs Presiunea in cavitatea pleurala in timpul inspiratiei normale este egala cu:
a) [ ] -20 mm Hg;
b) [x] -9 mm Hg ;
c) [ ] +5 mm Hg;
d) [ ] -3 mm Hg;
e) [ ] +2 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
606).
Punctajul: 10cs Volumul spatiului mort este egal cu:
a) [ ] 1200 ml;
b) [ ] 350 ml;
c) [x] 140 ml;
d) [ ] 750 ml;
e) [ ] 500 ml;
---------------------------------------------------------------------
607).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonala totala:
a) [ ] 3500 ml;
b) [ ] 1500 ml;
c) [x] 5000 - 6000 ml;
d) [ ] 2500 ml;
e) [ ] 4500 ml;
---------------------------------------------------------------------
608).
Punctajul: 10cs Centrul pneumotaxic este localizat in :
a) [ ] hipotalamus;
b) [ ] maduva spinarii;
c) [x] puntea lui Varoli;
d) [ ] bulbul rahidian;
e) [ ] scoarta cerebrala;
---------------------------------------------------------------------
609).
Punctajul: 10cs In pneumotorax deschis presiunea in cavitatea pleurala este:
a) [ ] mai mica decit cea atmosferica;

b) [x] egala cu cea atmosferica;
c) [ ] mai mare decit cea atmosferica;
d) [ ] se schimba in dependenta de fazele ciclului respirator;
---------------------------------------------------------------------
610).
Punctajul: 10cs La sfirsitul unei expiratii fortate cu glota inchisa, presiunea intrapulmonara este:
a) [ ] mai mica fata de presiunea atmosferica;

b) [x] mai mare fata de presiunea atmosferica;
c) [ ] egala cu presiunea atmosferica;
---------------------------------------------------------------------
611).
Punctajul: 10cs Care din cele doua faze respiratorii este activa in respiratia fortata:
a) [ ] inspiratia;
b) [ ] expiratia;
c) [x] ambele faze sunt active;
d) [ ] ambele faze sunt pasive;
---------------------------------------------------------------------
612).
Punctajul: 10cs Un gram (1 g) de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
a) [ ] 15;
b) [x] 1,34;
c) [ ] 2,58;
d) [ ] 3,15;
e) [ ] 0,58;
---------------------------------------------------------------------
613).
Punctajul: 10cm Expiratia obisnuita este un proces realizat pe seama:
a) [x] elasticitatii pulmonare;

b) [x] elasticitatii ligamentelor si cartilajelor costale;
c) [ ] contractiei muschilor intercostali interni si a diafragmului;
d) [ ] contractiei muschilor toracali si abdominali;
---------------------------------------------------------------------
614).
Punctajul: 10cm In cursul hipoventilatiei pulmonale se produce:
a) [x] hipercapnie;
b) [ ] anoxie;
c) [x] hipoxie;
d) [ ] hipocapnie;
e) [ ] hiperoxie;
---------------------------------------------------------------------
615).
Punctajul: 10cm La ce valori ale presiunilor partiale ale O2 si CO2 au loc schimbarile gazoase la nivel pulmonar
intre aerul alveolar si singele venos:
a) [ ] pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 singe venos 70 mm Hg;

b) [x] pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 singe venos 46 mm Hg;
c) [x] pO2 alveolar 100 mm Hg - pO2 singe venos 40 mm Hg;
d) [ ] pCO2 alveolar 46 mm Hg - pCO2 singe venos 40 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
616).
Punctajul: 10cm Generarea si acumularea locala a CO2 in tesuturile in activitate intensa determina:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
c) [x] scaderea pH;
d) [x] vasodilatatie;
e) [ ] creşterea afinitatii hemoglobinei pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
617).
Punctajul: 10cm. Cresterea temperaturii la nivel tisular determina:
a) [ ] vasoconstrictie;
b) [ ] intensificarea respiratiei;
c) [x] vasodilatatie;
d) [x] disocierea HbO2;
e) [x] scaderea afinitatii Hb pentru O2;
---------------------------------------------------------------------
618).
Punctajul: 10cm. Capacitatea vitala a plaminilor este formata din:
a) [x] volumul curent (VC);

b) [x] volumul expirator de rezerva (VER);
c) [ ] volumul rezidual (VR);
d) [x] volumul inspirator de rezerva (VIR);
e) [ ] Volumul expirator maxim( VEM);
---------------------------------------------------------------------
619).
Punctajul: 10cm. Cu un spirometru se pot determina direct urmatoarele volume de aer:
a) [ ] volumul inspirator de rezerva;

b) [ ] capacitatea functionala reziduala;
c) [x] volumul curent;
d) [x] capacitatea vitala;
e) [x] volumul expirator de rezerva;
---------------------------------------------------------------------
620).
Punctajul: 10cm In ce conditii are loc devierea spre dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei:
a) [ ] creşterea pH;
b) [x] scaderea pH;
c) [x] cresterea pCO2 ;
d) [ ] scaderea pCO2 ;
e) [x] cresterea temperaturii;
---------------------------------------------------------------------
621).
Punctajul: 10cm Surfactantul ,substanta tensioactiva formata din proteine si fosfolipide are rol de:
a) [x] scaderea tensiunii superficiale intraalveolare;

b) [ ] creşterea tensiunii superficiale intraalveolare;
c) [x] asigura stabilitatea alveolelor;
d) [ ] provoaca atelectaza alveolelor;
---------------------------------------------------------------------
622).
Punctajul: 10cm Factorii de care depinde rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie sunt:
a) [x] grosimea membranei;

b) [x] marimea suprafetei membranei;
c) [ ] volumul curent respirator;
d) [x] coeficientul de difuziune alveolo-capilar;
---------------------------------------------------------------------
623).
Punctajul: 10cm Volumul rezidual este aerul :
a) [x] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat in mod normal;
b) [ ] care ramine in alveole si nu poate fi expulzat decit prin expiratia fortata;
c) [x] aerul alveolar care este expulzat din plamini partial doar la deschiderea cutiei toracice;
---------------------------------------------------------------------
624).
Punctajul: 10cm In inspiratie normala se contracta urmatorii muschi:
a) [ ] abdomenului;
b) [x] intercostali externi ;
c) [x] diafragmului;
d) [ ] pectorali;
e) [ ] intercostali interni;
---------------------------------------------------------------------
625).
Punctajul: 10cm Care dintre urmatorii factori provoaca hiperventilatie pulmonara:
a) [x] adrenalina in doze mici;

b) [ ] presiunea partiala crescuta a O2 in singe;
c) [x] presiunea partiala crescuta a CO2 in singe;
d) [x] concentratia marita a ionilor de H+ in lichidulm cefalorahidian ;
---------------------------------------------------------------------
626).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile nerespiratorii ale plaminilor:
a) [x] sinteza de proteine;

b) [x] rezervor (depou) de singe (10-12%);
c) [ ] schimbul gazos respirator aer - singe si singe - aer;
d) [ ] vehicularea de aer prin sistemul de cai aeriene;
e) [x] aparare contra agresiunilor aerogene;
---------------------------------------------------------------------
627).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile respiratorii ale plaminilor:
a) [ ] controlul presiunii sangvine pulmonare;
b) [ ] eliberarea substantelor volatile din singe;
c) [x] schimbul gazos respirator aer-singe şi singe-aer;
d) [ ] schimbul substantelor liposolubile;
e) [x] vehicularea de aer prin caile aeriene;
---------------------------------------------------------------------
628).
Punctajul: 10cm La nivelul plaminilor sistemul nervos simpatic determina:
a) [x] vasoconstrictie in circulatia pulmonara;

b) [x] bronhodilatatie;
c) [ ] vasodilatatie in ramurile arterei pulmonare;
d) [ ] bronhoconstrictie;
---------------------------------------------------------------------
629).
Punctajul: 10cs Capacitatea pulmonara totala cu valoarea medie de 5000-6000 ml este formata din :
a) [ ] volumul expirator de rezerva;

b) [ ] volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezerva;
d) [ ] volumul rezidual;
---------------------------------------------------------------------
630).
Punctajul: 10cs Ce reprezinta spirometria::
a) [x] determinarea volumelor pulmonare;

b) [ ] inregistrarea miscarilor respiratorii;
c) [ ] determinarea amplitudinii miscarilor respiratorii;
d) [ ] inregistrarea volumelor respiratorii:
e) [ ] determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii;
---------------------------------------------------------------------
631).
Punctajul: 10cm Precizaţi răspunsurile corecte referitoare la căile respiratorii şi alveole:
a) [x] structurile cartilaginoase din peretele traheei , bronhiilor şi bronhioleleor previn colabarea peretelui acestora;
b) [x] căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf din aer;
c) [ ] căile respiratorii cu diametrul mic determină rezistenţa maxima a aerului;
d) [ ] alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze;
e) [x] prezenţa surfactantului este obligatorie in alveole;
---------------------------------------------------------------------
632).
Punctajul: 10cm La un subiect sănătos, cu o capacitate pulmonară totală de 6,0 l :
a) [ ] volumul total de repaus este de circa 1,0 l;
b) [ ] capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală;
c) [x] capacitatea reziduală funcţională este de circa 2,0 l;
d) [x] volumul exspirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l;
e) [x] volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l;
---------------------------------------------------------------------
633).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ventilaţie şi schimbul de gaze:
a) [x] spaţiul mort anatomic este zona conductivă care nu participă la schimbul de gaze;
b) [x] spaţiul mort fiziologic este mai mare , ca spaţiul mort anatomic;
c) [ ] spaţiul mort anatomic este independent de volumul total;
d) [ ] în ortostatism, ventilaţia alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
e) [x] capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20 ori mai mare ca O2, deoarece coeficientul său de
solubilitate este de 24 ori m ai mare ca a O2;
---------------------------------------------------------------------
634).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii se referă la ritmul respirator:
a) [ ] muşchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică;
b) [x] centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizaţi în bulbul rahidian;
c) [x] respiraţia continuă şi dacă toate aferenţele nervoase sunt întrerupte;
d) [x] princcipalul muşchi respirator este diafragma;
e) [ ] în cursul expiraţiei, creşte tonusul muşchilor intercostali externi;
---------------------------------------------------------------------
635).
Punctajul: 10cs Concentraţia cea mai mică de CO2 este:
a) [x] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul inspiraţiei;
b) [ ] în spaţiul mort anatomic, la sfîrşitul expiraţiei;
c) [ ] în alveole, la sfîrşitul inspiraţiei;
d) [ ] оn alveole, la sfîrşitul expiraţiei;
e) [ ] оn sоngele venelor pulmonare;
---------------------------------------------------------------------
636).
Punctajul: 10cs Volumul de aer care rămîne in plămîni după o expiraţie normală reprezintă:
a) [ ] capacitatea inspiratorie;
b) [ ] volumul expirator de rezervă şi volumul curent;
c) [ ] volumul inspirator de rezervă;
d) [x] volumul rezidual şi volumul expirator de rezervă;
e) [ ] capacitatea pulmonară totală;
---------------------------------------------------------------------
637).
Punctajul: 10cs Procentul de Hb saturat cu O2 va creşte dacă :
a) [ ] pCO2 arterial creşte;
b) [x] pO2 arterial creşte;
c) [ ] concentraţia Hb creşte;
d) [ ] temperatura creşte;
e) [ ] pH-ul arterial scade;
---------------------------------------------------------------------
638).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a plămînilor pentru O2 depinde de :
b) [ ] concentraţia Hb în capilarele sanguine pulmonare;
c) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
d) [ ] grosimea membranei alveolocapilare;
---------------------------------------------------------------------
639).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de :
a) [ ] centrul apneustic;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [x] centrul respirator bulbar;
d) [ ] nucleul parabrahial;
e) [ ] cerebel,
---------------------------------------------------------------------
640).
Punctajul: 10cm Volumul respirator curent:
a) [x] reprezintă ventilaţia de repaus,, în timpul unui singur ciclu respirator;
b) [ ] are valoare de aproximativ 3500 ml;
c) [ ] este de aproximativ 5000 ml;
d) [x] este de aproximativ 500 ml;
e) [x] are valori variabile în funcţie de talia individului;
---------------------------------------------------------------------
641).
Punctajul: 10cm Cedarea CO2 la plămîni este favorizată de :
a) [ ] fluxul aerian;
b) [ ] rezistenţa căilor aeriene;
c) [x] oxigenarea Hb;
- -
d) [x] pompa de schimb Cl /HCO3 din membrana eritrocitară;
e) [x] gradientul presiunii parţiale a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
642).
Punctajul: 10cs Prin efectul Haldane se înţelege influenţa pO2 din sоnge asupra :
a) [ ] capacităţii de saturare a Hb cu O2 ;
b) [ ] capacităţii de transport a CO;
c) [ ] capacităţii de disociere a HbO2 ;
d) [x] capacităţii de transport a CO2 ;
---------------------------------------------------------------------
643).
Punctajul: 10cs În timpul contracţiei diafragmului, presiunea din spaţiul interpleural devine:
a) [ ] egal cu 0;
b) [ ] mai pozitivă;
c) [x] mai negativă;
d) [ ] egală cu presiunea din alveole;
e) [ ] egală cu presiunea din atmosferă;
---------------------------------------------------------------------
644).
Punctajul: 10cm Devierea spre stоnga a curbei de disociere a HbO2 indică:
a) [x] creşterea afinităţii HbO2 ;
b) [ ] reducerea afinităţii HbO2 (creşterea P50 );
c) [x] modificările pulmonare de fixare a O2 ;
d) [ ] modificărrile periferice de cedare a O2 ;
---------------------------------------------------------------------
645).
Punctajul: 10cs Ritmul respirator de bază este generat de:
a) [x] grupul neuronilor respiratori bulbari;
b) [ ] centrul pneumotaxic;
c) [ ] centrul apneustic;
d) [ ] hipotalamus,
e) [ ] scoarţa cerebrală;
---------------------------------------------------------------------
646).
Punctajul: 10cm În cursul expiraţiei forţate , musculatura activă este reprezentată de :
a) [ ] sternocleidomastoidieni;
b) [ ] diafragm;
c) [x] muşchii abdominali;
d) [x] intercostali interni;
e) [ ] scaleni;
---------------------------------------------------------------------
647).
Punctajul: 10cs Spirometrul poate fi utilizat pentru măsurarea directă a:
a) [ ] capacităţii funcţionale reziduale;
b) [x] capacităţii inspiratorii;
c) [ ] volumului rezidual;
d) [ ] capacităţii pulmonare totale;
---------------------------------------------------------------------
648).
Punctajul: 10cs Capacitatea de difuziune a oxigenului la nivel pulmonar este determinată de următorii factori, cu
excepţia unuia:
b) [x] gradientul de presiune parţială a O2 din aerul alveolar spre sоngele din capilarele pulmonare;
c) [ ] concentraţia de hemoglobină din sîngele capilarelor pulmonare;
d) [ ] suprafaţa alveolară de schimb;
e) [ ] grosimea membranei alveolo-capilare;
---------------------------------------------------------------------
649).
Punctajul: 10cs Hiperventilaţia poate fi produsă prin stimularea următorilor receptori cu excepţia:
a) [ ] chemoreceptorii periferici;
b) [ ] receptorii I de iritaţie (receptori cu adaptare rapidă);
c) [ ] algoreceptorii periferici;
d) [x] presoreceptorii pulmonari;
e) [ ] receptorii J (juxtacapilari);
---------------------------------------------------------------------
650).
Punctajul: 10cm Apneea se produce prin stimularea următorilor receptori:
a) [ ] receptorilor de distinsie;
b) [ ] receptorilor de iritaţie (receptori I);
c) [x] receptorilor juxtacapilari (receptori J);
d) [x] receptorilor cutanaţi stimulaţi de răcirea tegumentului;
e) [ ] receptorilor cutanaţi stimulaţi de încălzirea şi răcirea alternativă a tegumentului;
---------------------------------------------------------------------
651).
Punctajul: 10cs Inspiraţia normală rezultă din :
a) [x] scăderea presiunii interpleurale;
b) [ ] creşterea presiunii alveolare;
c) [ ] revenirea toracelui la dimensiunile de repaus;
d) [ ] relaxarea diafragmului;
---------------------------------------------------------------------
652).
Punctajul: 10cs Оn cursul inspiraţiei, la un subiect sănătos în repaus:
a) [ ] creşte presiunea intrapulmonară;
b) [x] creşte presiunea intraabdominală;
c) [ ] scade presiunea intraabdominala;
d) [ ] se produce un effort muscular mai mic faţă de cel din faza iniţială a expiraţiei;
e) [ ] laringele este ridicat;
---------------------------------------------------------------------
653).
Punctajul: 10cm Spaţiul mort anatomic:
a) [ ] este identic cu capacitatea funcţională reziduală;
b) [x] reprezintă 5% din capacitatea funcţională reziduală,
c) [ ] reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;
d) [ ] volumul lui depinde de volumul inspirator;
e) [x] şi spaţiul mort fiziologic se determină prin diferite metode, valorile spaţiului mort fiziologic fiind mai mari
faţă de cele ale spaţiului mort anatomic în condiţii patologice;
---------------------------------------------------------------------
654).
Punctajul: 10cs Coeficientul respirator:
a) [ ] scade оn cursul efortului fizic intens,
b) [ ] scade оn cursul acidozei metabolice;
c) [ ] scade оn ambele situaţii de mai sus;
d) [x] creşte în cursul hiperventilaţiei;
e) [ ] creşte la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în lipide;
---------------------------------------------------------------------
655).
Punctajul: 10cs Care din următoarele funcţii nu aparţin plămînilor?
a) [ ] prevenirea trecerii embolilor spre aortă;
b) [ ] fibrinoliza,
c) [ ] conversia angiotensinei I în angiotenssină II;
d) [x] eliberarea în circulaţie a adrenalinei,, vasopresinei şi oxitocinei;
e) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulant;
---------------------------------------------------------------------
656).
Punctajul: 10cs Care din următorii factori afectează,, în cea mai mare măssură,, capacitatea sîngelui de a transporta
O2 ?
a) [ ] solubilitatea O2 ;
b) [x] cantitatea de hemoglobină;
c) [ ] pH-ul plasmei,
d) [ ] CO2 din hematii;
e) [ ] temperatura sоngelui;
---------------------------------------------------------------------
657).
Punctajul: 10cm Contracţia diafragmului produce :
a) [x] scăderea presiunii intrapleurale;
b) [ ] creşterea presiunii intrapleurale;
c) [x] creşterea diametrului anteroposterior al abdomenului;
d) [ ] scăderea tendinţei de retracţie a plămînului;
---------------------------------------------------------------------
658).
Punctajul: 10cm La sfîrşitul unei inspiraţii normale:
a) [x] presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală;
b) [ ] presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică;
c) [x] presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică;
d) [ ] presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului;
---------------------------------------------------------------------
659).
Punctajul: 10cs CO2 :
a) [ ] facilitează fixarea O2 pe hemoglobină;
b) [ ] este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată;
c) [ ] dacă se adaugă sîngelui, nu determină modificarea concentraţiei de ion bicarbonic;
d) [x] pătrunde în capilare prin difuziune, din ţesuturi;
e) [ ] este transportat în principal ca şi compuşi carbaminici;
---------------------------------------------------------------------
660).
Punctajul: 10cm Curba de disociere a CO2 pentru sоngele integral :
a) [ ] este independentă de concentraţia hemoglobinei;
b) [ ] reflectă interrelaţia între HbCO2 pCO2 ;
c) [ ] are aspect sigmoid;
d) [x] reflectă interrelaţia între toate formele de CO2 din sînge şi pCO2 ;
e) [x] nu prezintă saturaţie;
---------------------------------------------------------------------
661).
Punctajul: 10cm Circulaţia pulmonară se caracterizează prin următoarele elemente cu excepţia unora:
a) [ ] este un circuit cu presiune scăzută;
b) [ ] are o capacitate crescută de adaptare, prin creşterea fluxului;
c) [x] este reglată în principal prin mecanisme nervoase vegetative;
d) [ ] arterele au o musculatură netedă redusă;
e) [x] este unicul circuit care primeşte debitul cardiac în totalitate;
---------------------------------------------------------------------
662).
Punctajul: 10cs Surfactantul :
a) [ ] este o peliculă subţire de lipoproteine tensioactive;
b) [ ] asigură stabilitatea formei alveolelor;
c) [ ] împiedică filtrarea lichidelor din interstiţiu şi capilare spre alveolele pulmonare;
d) [ ] favorizează emulsionarea particulelor inhalate uşurînd procesul de fagocitare a macrofagilor;
---------------------------------------------------------------------
663).
Punctajul: 10cm Volumul spaţiului mort anatomic se modifică:
a) [ ] la administrarea atropinei se măreşte;
b) [x] la administrarea acetilcolinei se micşorează;
c) [x] la excitarea sistemului simpatic se măreşte;
d) [ ] nu se modifică;
---------------------------------------------------------------------
664).
Capitol: singele m.g.
Punctajul: 10cs Care este natura anticorpilor. Din ce fractie proteica fac parte:
a) [ ] albumine ;
b) [ ] alfa globuline;
c) [ ] glicoproteine;
d) [x] gamaglobuline;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
665).
Punctajul: 10cs Unde sunt produsi anticorpii:
a) [ ] in reticulocite;
b) [ ] in monocite;
c) [ ] in ficat;
d) [x] in plasmocite;
e) [ ] in trombocite
---------------------------------------------------------------------
666).
Punctajul: 10cs In ce caz apare accident datorat incompatibilitatii mama-fat:
a) [ ] la prima sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;

b) [x] la a 2 sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
c) [ ] la prima sarcina cu fat Rh- si mama Rh+ ;
d) [ ] la a 2 sarcina cu fat Rh- si mama Rh+;
---------------------------------------------------------------------
667).
Punctajul: 10cs Prin intermediul caror celule se realizeaza imunitatea celulara:
a) [ ] reticulocite;
b) [ ] plasmocite;
c) [x] limfocite T;
d) [ ] monocite;
e) [ ] limfocite B;
---------------------------------------------------------------------
668).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor T:
a) [x] asigura imunitatea celulara;

b) [ ] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza ;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
669).
Punctajul: 10cs Care este functia limfocitelor B:
a) [ ] asigura imunitatea celulara;
b) [x] asigura imunitatea umorala;
c) [ ] asigura dezvoltarea timusului;
d) [ ] asigura limfopoeza;
e) [ ] asigura trecerea apei in celule;
---------------------------------------------------------------------
670).
Punctajul: 10cs In procesul coagularii trombina are urmatoarele actiuni:
a) [ ] de activare a F XII;
b) [ ] de activare a F IX;
c) [x] catalizeaza transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [ ] faciliteaza polimerizarea fibrinogenului;
e) [ ] favorizeaza desfasurarea reactiilor plachetare;
---------------------------------------------------------------------
671).
Punctajul: 10cs In conditii fiziologice, actiunea proteolitica a plasminei se exercita asupra :
a) [ ] fibrinogenului;
b) [ ] factorilor V,VIII,VII,IX,XIII;
c) [ ] caseinei;
d) [x] fibrinei;
e) [ ] gamaglobulinelor;
---------------------------------------------------------------------
672).
Punctajul: 10cs Cum se numeste starea patologica aparuta la nou nascut cu incompatibilitatea materno-fetala in
sistemul Rh:
a) [ ] hemofilie;
b) [ ] trombocitopenie;
c) [ ] icter nuclear;
d) [x] eritroblastoza fetala;
e) [ ] anemie;
---------------------------------------------------------------------
673).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipotona:
a) [ ] se ratatineaza (se zbircesc);

b) [x] se hemolizeaza;
c) [ ] ramin nemodificate;
d) [ ] se aglutineaza;
e) [x] se umfla;
---------------------------------------------------------------------
674).
Punctajul: 10cs Ce se intimpla cu hematiile puse intr-o solutie hipertona:
a) [ ] se hemolizeaza;
b) [ ] se aglutineaza;
c) [x] se ratatineaza (se zbircesc);
d) [ ] ramin nemodificate;
e) [ ] se precipita;
---------------------------------------------------------------------
675).
Punctajul: 10cs Ce regleaza specific eritropoeza:
a) [ ] vit.B12;
b) [ ] concentratia oxigenului arterial;
c) [x] eritropoetina;
d) [ ] hormonii glandelor endocrine;
e) [ ] sistemul nervos vegetativ;
---------------------------------------------------------------------
676).
Punctajul: 10cs Ce regleaza nespecific eritropoeza:
a) [ ] eritropoetinele;
b) [ ] vitaminele;
c) [ ] hormonii;
d) [ ] ganglionii limfatici;
e) [x] hipoxia ;
---------------------------------------------------------------------
677).
Punctajul: 10cs Ce este trombopoetina:
a) [ ] un factor plachetar;
b) [ ] un factor ce intervine in sinteza prostoglandinei ;
c) [x] un factor umoral specific cu rol in producerea plachetelor sangvine
d) [ ] un factor ce produce purpura trombocitopenica idiopatica;
e) [ ] un factor ce produce splenomegalia;
---------------------------------------------------------------------
678).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei,redata prin toate sistemele de masura
(exprimare):
a) [ ] 28-30 mm Hg;
b) [ ] 5030 mm Hg;
c) [x] 6,7-8,1 atm;
d) [ ] 1-2 atm ;
e) [x] 302,8mOsm/l;
---------------------------------------------------------------------
679).
Punctajul: 10cm Presiunea coloid osmotica (oncotica) este determinata de concentratia in plasma a :
a) [ ] substantelor cristaloide;
b) [x] albuminelor;
c) [x] globulinelor;
d) [x] fibrinogenului;
e) [ ] glucidelor ;
---------------------------------------------------------------------
680).
Punctajul: 10cm Care este valoarea normala a glicemiei:
a) [x] 80-120 mg%;

b) [ ] 8-12 mg%;
c) [ ] 8-12 g% ;
d) [x] 3,3-5,5 mmol/l;
e) [ ] 6-11 g%;
---------------------------------------------------------------------
681).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale
intrinseca:
a) [ ] I;
b) [ ] III;
c) [x] IX;
d) [x] XII;
e) [x] VIII;---------------------------------------------------------------------
682).
Punctajul: 10cm Care factori plasmatici ai coagularii prin activare declanseaza mecanismele coagularii pe cale
extrinseca:
a) [ ] XII;
b) [x] X ;
c) [x] VII;
d) [x] V ;
e) [ ] XIII;
---------------------------------------------------------------------
683).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante ce circula in singe cunoasteti:
a) [ ] calciu;
b) [x] heparina ;
c) [ ] dicumarolul;
d) [x] antitrombina III;
e) [ ] fibrinostabilizator;
---------------------------------------------------------------------
684).
Punctajul: 10cm Ce substante anticoagulante actioneaza prin fixarea Ca++:
a) [ ] heparina;
b) [x] oxalatul de amoniu;
c) [x] oxalatul de Na sau K;
d) [x] citratul de sodiu;
e) [ ] hirudina;
---------------------------------------------------------------------
685).
Punctajul: 10cm Care sunt substantele cu actiune fibrinolitica:
a) [ ] fibrina;
b) [x] plasmina ;
c) [x] fibrinolizina;
d) [ ] tripsina;
e) [ ] trombostatina;
---------------------------------------------------------------------
686).
Punctajul: 10cm Ce proteina plasmatica lizeaza cheagul de singe:
a) [ ] fibrinogenul;
b) [ ] gamaglobulinele;
+
c) [ ] factorul rezus Rh ;
d) [x] plasmina ;
e) [x] fibrinolizina;
---------------------------------------------------------------------
687).
Punctajul: 10cm Care sint fazele coagularii singelui:
a) [ ] activarea trombinei la contactul cu peretele lezat;
b) [x] formarea activatorului protrombinei (complexului protrombinazei);
c) [ ] retractia cheagului ;
d) [x] formarea trombinei;
e) [x] formarea fibrinei;
---------------------------------------------------------------------
688).
Punctajul: 10cm Cine transporta fierul in singe:
a) [x] beta globulina plasmatica;
b) [ ] ceruloplasmina;
c) [x] apotransferina;
d) [ ] feritina;
e) [ ] eritrocitele;
---------------------------------------------------------------------
689).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutininele si originea lor:
a) [x] anticorpi;
b) [ ] antigeni;
c) [x] gamaglobuline;
d) [ ] aminoacizi;
e) [ ] fosfolipide;
---------------------------------------------------------------------
690).
Punctajul: 10cs Care este cauza maririi vitezei de sedimentare a eritrocitelor:
a) [ ] marirea cantitatii de fibrinogen;
b) [ ] marirea cantitatii de ceruloplasmina;
c) [ ] marirea cantitatii de lipoproteide;
d) [ ] marirea cantitatii de imunoglobuline;
---------------------------------------------------------------------
691).
Punctajul: 10cm Care este rolul vitaminei K in hemostaza:
a) [x] contribuie la sinteza protrombinei in ficat;
b) [x] contribuie la sinteza factorilor VII si IX;
c) [ ] participa la transformarea fibrinogenului in fibrina;
d) [x] contribuie la sinteza factorului X;
---------------------------------------------------------------------
692).
Punctajul: 10cs Leucocitoza fiziologica poate fi:
a) [ ] alimentara;
b) [ ] emotionala;
c) [ ] la efort fizic;
d) [ ] la femei gravide;
---------------------------------------------------------------------
693).
Punctajul: 10cm Ce organ depoziteaza fierul si in ce forma:
a) [ ] splina;
b) [ ] maduva rosie;
c) [x] sub forma de feritina;
d) [x] ficatul;
e) [ ] sub forma de transferina;
---------------------------------------------------------------------
694).
Punctajul: 10cm Ce sunt aglutinogenii si originea lor:
a) [ ] anticorpi;
b) [x] antigeni;
c) [ ] gamaglobuline;
d) [x] complexe de aminoacizi si polizaharide;
e) [ ] lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
695).
Punctajul: 10cs Care din cele sase tipuri de antigene Rh poseda o proprietate antigenica mai pronuntata:
a) [ ] antigen Rh de tip C;
b) [ ] antigen Rh de tip E;
c) [x] antigen Rh de tip D;
d) [ ] antigen Rh de tip e;
e) [ ] antigen Rh de tip d;
---------------------------------------------------------------------
696).
Punctajul: 10cs Prezenta carui tip de antigen Rh da denumirea singelui Rh+:
a) [ ] antigenul C;
b) [ ] antigenul E;
c) [ ] antigenul d;
d) [x] antigenul D;
e) [ ] antigenul e;
---------------------------------------------------------------------
697).
Punctajul: 10cs Care din urmatorii factori au actiune fibrinolitica:
a) [ ] factorul XII;
b) [ ] factorul Hageman;
c) [ ] factorul IX;
d) [x] plasmina (fibrinolizina)
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
698).
Punctajul: 10cm Care din substantele enumerate inhiba agregarea trombocitelor:
a) [ ] prostaciclinele;
b) [x] prostaglandinele;
c) [ ] ADP;
d) [ ] tromboxanul A2;
e) [x] heparina;
---------------------------------------------------------------------
699).
Punctajul: 10cm Indicati coagulantii cu actiune indirecta:
2+
a) [ ] ionii Ca ;
b) [x] vitamina K;
c) [x] vitamina C;
d) [ ] corticosteroizii;
---------------------------------------------------------------------
700).
Punctajul: 10cs Valoarea presiunii osmotice a singelui depinde de concentratia in plasma a:
a) [ ] albuminelor;
b) [ ] globulinelor;
c) [ ] fibrinogenului;
d) [x] substantelor cristaloide;
e) [ ] hemoglobinei;
---------------------------------------------------------------------
701).
Punctajul: 10cs Rolul vitaminei K in mecanismele hemostazei:
a) [ ] activeaza factorii coagularii;
b) [ ] activeaza elaborarea factorilor trombocitari;
c) [x] activeaza la nivelul ficatului sinteza unor factori ai coagularii;
d) [ ] inhiba actiunea tromboxanului A2;
e) [ ] activeaza factorul XII de contact;
---------------------------------------------------------------------
702).
Punctajul: 10cs Care sunt conditiile ce determina aparitia hemofiliei:
a) [ ] scaderea numarului de trombocite;
b) [ ] lipsa factorilor plasmatici I, II, V;
c) [x] lipsa factorilor plasmaticiVIII, IX, XI;
d) [ ] lipsa tromboplastinei trombocitare;
---------------------------------------------------------------------
703).
Punctajul: 10cs Bazofilele elimina urmatorii factori, cu exceptia:
a) [ ] histamina;
b) [ ] heparina;
c) [ ] bradinina;
d) [x] hirudina;
e) [ ] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
704).
Punctajul: 10cm Transportul lipidelor in singe este asigurat de:
a) [x] albumine;
b) [x] 1 globuline;
c) [ ] ceruloplasmina;
d) [ ] transferina;
e) [x]  lipoproteine;
---------------------------------------------------------------------
705).
Punctajul: 10cm Functia de fagocitoza este caracteristica pentru urmatoarele celule in afara de:
a) [ ] eozinofile;
b) [ ] neutrofile;
c) [ ] monocite;
d) [x] limfocite;
e) [x] plasmocite;
---------------------------------------------------------------------
706).
Punctajul: 10cm Agregarea plachetara a trombocitelor este stimulata de :
a) [x] fibrele de colagen:
b) [ ] prostaglandine;
c) [x] tromboxanul A2;
d) [x] ADP;
e) [ ] heparina;
---------------------------------------------------------------------
707).
Punctajul: 10cm Plachetele:
a) [x] sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite;
b) [ ] sunt în număr mai mare ca hematiile;
c) [x] pot adera de peretele vascular lezat;
d) [ ] secretă majoritatea factorilor coagulării;
e) [x] aglutinează în prezenţa tromboxanului.
---------------------------------------------------------------------
708).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [x] monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare;
b) [ ] neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante;
c) [ ] macofagele utilizează NO pentru a omorî bacteriile;
d) [x] sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză;
e) [x] celulele NK (limfocit-killer) acţionează prin distrugerea celulelor infectate cu viruşi.
---------------------------------------------------------------------
709).
Punctajul: 10cm Următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) [ ] limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe;
b) [ ] limfocitele părăsesc sîngele definitiv, la locul inflamaţiei;
c) [x] limfocitele B se maturizează în măduva osoasă;
d) [x] limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular;
e) [ ] toate limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică.
---------------------------------------------------------------------
710).
Punctajul: 10cs Care din următoarele procese nu contribuie la hemostaza locală:
a) [ ] expunerea plachetelor sanguine la colagen;
b) [ ] conversia protrombinei la trombină;
c) [x] conversia plasminogenului la plasmină;
d) [ ] conversia fibrinogenului la fibrină;
e) [ ] eliberarea de tromboxan A2.
---------------------------------------------------------------------
711).
Punctajul: 10cm Care din următoarele substanţe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în activarea lor:
a) [ ] trombina;
b) [x] tromboxanul A2;
c) [x] adenozindifosfatul (ADP);
d) [x] prostaglandinele H2 (PGH 2);
2+.
e) [ ] ionii de Ca
---------------------------------------------------------------------
712).
Punctajul: 10cs Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
a) [ ] lega factorul XII;
b) [ ] оmpiedica activitatea factorului XII;
c) [ ] laga vitamina K;
2+
d) [x] fixa ionii de Ca ;
e) [ ] se metaboliza foarte lent.
---------------------------------------------------------------------
713).
Punctajul: 10cm Timpul de sоngerare poate fi prelungit anormal оn :
a) [ ] infecţii virale;
b) [x] absenţa factorului von Willebrand;
c) [ ] boli hepatice;
d) [x] scăderea numărului de plachete;
e) [x] scăderea agregării plachetare.
---------------------------------------------------------------------
714).
Punctajul: 10cm Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:
a) [ ] depinde de concentraţia electroliţilor;
b) [ ] depinde de numărul de particule solubile;
c) [ ] depinde de volumul de apă plasmatică;
d) [x] diferă de presiunea osmotică a sîngelui;
e) [x] scade în inaniţie.
---------------------------------------------------------------------
715).
Punctajul: 10cm Faactorul XII activ determină activarea:
a) [x] factorul XI;
b) [ ] coagulării prin mecanism extrinsec;
c) [ ] căii clasice a cascadei complementului;
d) [x] plasminogenului în plasmină;
e) [x] formării de kinine plasmatice.
---------------------------------------------------------------------
716).
Punctajul: 10cs Hipovolemia normocitemică apare:
a) [ ] la altitudine;
b) [x] posthemoragic imediat;
c) [ ] postransfuzional;
d) [ ] în sarcină;
e) [ ] оn effort fizic.
---------------------------------------------------------------------
717).
Punctajul: 10cm Macrofagele:
a) [ ] sunt monocite în involuţie;
b) [ ] secretă Ig M;
c) [x] participă la răspunsul imun specific;
d) [x] secretă interferon ? şi ß;
e) [x] secretă IL -1, IL - 8, IL - 10, IL - 12.
---------------------------------------------------------------------
718).
Punctajul: 10cs Cantitatea cea mai mare de azot neprotei din sоnge rezultă din:
a) [x] uree;
b) [ ] acid uric:
c) [ ] creatinină;
d) [ ] amoniac;
e) [ ] catecolamine.
---------------------------------------------------------------------
719).
Punctajul: 10cm Enzimele din eritrocit sunt:
a) [ ] enzimele cixlului Krebs;
b) [x] enzimele pentru glicoliza anaerobă;
c) [x] methemoglobin reductaza;
d) [ ] shunt-ul hexozofosfaţilor;
e) [x] anhidraza carbonică.
---------------------------------------------------------------------
720).
Punctajul: 10cm Dintre elementele figurate ale sîngelui durata cea mai lungă de viaţă o au :
a) [ ] eritrocitele;
b) [x] limfocitele T cu memorie;
c) [ ] monocitele;
d) [x] polimorfonucleare;
e) [ ] trombocitele.
---------------------------------------------------------------------
721).
Punctajul: 10cm Sinteza următorilor factori ai ccoagulării este dependentă de vitamina K:
a) [ ] fibrinogen;
b) [x] protrombină;
c) [ ] accelerină;
d) [x] proconvertină;
e) [ ] factorul antihemofilic A.
---------------------------------------------------------------------
722).
Punctajul: 10cs Tulburarea adezivităţii plachetare se datorează:
a) [ ] absenţei ionilor de calciu;
b) [x] absenţei receptorilor pentru factorul von Willebrand;
c) [ ] aabsenţei receptorilor pentru trombină;
d) [ ] absenţei octapeptidului CB4;
e) [x] lipsei factorului von Willebrand.
---------------------------------------------------------------------
723).
Punctajul: 10cm Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
a) [ ] afibrinogenemia congenitală;
b) [x] hemofilia A;
c) [x] hemofilia B;
d) [ ] deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII.
e) [ ] disfibrinogenemiile.
---------------------------------------------------------------------
724).
Punctajul: 10cm Hipocoagulabilitatea apare оn caz de :
a) [x] hemofilie A şi B;
b) [x] boala Willebrand;
c) [ ] exces de vitamina K;
d) [x] lipsa vitaminei K;
e) [ ] tromboze.
---------------------------------------------------------------------
725).
Punctajul: 10cs Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului :
a) [ ] I;
b) [x] II;
c) [ ] III;
d) [ ] IV;
e) [ ] V;
---------------------------------------------------------------------
726).
Punctajul: 10cs Coagularea sîngelui se opreşte, in vitro, la adăugarea de citrat de Na, K, oxalat de K, Na, fluorură
de Na :
a) [ ] blocarea trombinei;
2+
b) [x] fixarea Ca ;
c) [ ] aglutinarea trombocitelor;
d) [ ] blocarea fibrinogenului;
e) [ ] blocarea tromboplastinei.
---------------------------------------------------------------------
727).
Punctajul: 10cs Factorul XIII poate fi activat de :
a) [ ] numai de trombină;
2+
b) [ ] factorul V + Ca ;
c) [ ] factorul XII;
d) [ ] trombină şi factorul X activ;
2+
e) [x] trombina şi Ca .
---------------------------------------------------------------------
728).
Punctajul: 10cm Hemoliza fiziologică poate avea loc în :
a) [x] splină;
b) [x] ficat;
c) [ ] rinichi;
d) [x] circulaţia generală;
e) [ ] compartimentul extravascular.
---------------------------------------------------------------------
729).
Punctajul: 10cm Presiunea coloidosmotică a plasmei:
a) [ ] este mai mică faţă de cea din spaţiul interstiţial;
b) [ ] creşte după ingestia de NaCl în exces;
c) [ ] este determinată în primul rînd de serumoglobuline;
d) [x] este determinată 80% de albumine;
e) [x] este determinată de către macromoleculele proteice.
---------------------------------------------------------------------
730).
Punctajul: 10cs Membrana eritrocitară are proprietăţile:
a) [ ] deformabilitate;
b) [ ] elasticitate;
c) [ ] permeabilitate redusă pentru cationi;
d) [ ] încărcare electronegativă;
---------------------------------------------------------------------
731).
Punctajul: 10cm Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostază?
a) [x] aderarea la suprafaţa rugoasă şi aglutinare;
b) [x] eliberarea unor factori ai coagulării;
c) [x] formarea dopului plachetar;
d) [ ] menţinerea integrităţii enddoteliului vascular;
---------------------------------------------------------------------
732).
Punctajul: 10cm Albuminele plasmatice au următoarele roluri:
2+ 3+
a) [ ] transprtul de Cu şi Fe ;
b) [x] transportul de macromolecule;
c) [ ] determină 80% din presiunea hidrostatică;
d) [x] detrmină presiunea coloidosmotică în proporţir de 80%;
e) [x] transport de streptomicină.
---------------------------------------------------------------------
733).
Punctajul: 10cm În care dintre proprietăţile fizico-chimice ale sîngelui sunt implicate proteinele plasmatice?
a) [ ] culoare;
b) [x] densitatea;
c) [x] viscozitatea;
d) [ ] presiunea osmotică;
e) [x] pH-ul.
---------------------------------------------------------------------
734).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării intervine doar pe calea extrinsecă?
a) [ ] XII;
b) [ ] XI;
c) [ ] X;
d) [ ] IX, VIII;
e) [x] VII.
---------------------------------------------------------------------
735).
Punctajul: 10cm Care dintre factorii coagulării nu sunt globuline antihemofilice?
a) [ ] VIII;
b) [ ] IX;
c) [x] X;
d) [ ] XI;
e) [x] XII.
---------------------------------------------------------------------
736).
Punctajul: 10cs Hematiile din grupa AB nu aglutinează cu serul:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [ ] O;
d) [x] AB;
e) [ ] toate răspunsurile corecte
---------------------------------------------------------------------
737).
Punctajul: 10cs Care dintre următoarele proprietăţi nu este caracteristică trombocitelor?
a) [ ] aglutinarea;
b) [x] transportul de gaze;
c) [ ] participarea la coagulare şi fibrinoliza;
d) [ ] fagocitoza;
e) [ ] participarea la hemostaza temporară.
---------------------------------------------------------------------
738).
Punctajul: 10cs Bazofilele nu secretă:
a) [ ] histsmină şi serotină;
b) [ ] kinine;
c) [ ] heparină;
d) [ ] enzime proteolitice;
2+
e) [x] Ca .
---------------------------------------------------------------------
739).
Punctajul: 10cm Eritropoetina este:
a) [ ] o enzimă cu rol în eritropoeză;
b) [x] un hormonccirculant format la o persoană normală în proporţie de 80 - 90 % în rinichi;
c) [x] o glicoproteina din grupa alfa1 - globulinelor cu greutatea moleculara de circa 34 kDa;
d) [ ] factorul hematopoetic renal ;
e) [x] un hormon cu rol în eritropoeză.
---------------------------------------------------------------------
740).
Punctajul: 10cs Asupra cărei celule din cadrul eritropoezei acţionează eritropoetina?
a) [ ] reticulocitul;
b) [ ] celula stem pluripotentă;
c) [x] celula suşă angajată eritroid;
d) [ ] eritroblastul bazofil;
e) [ ] eritroblastul acidofil;
---------------------------------------------------------------------
741).
Punctajul: 10cm Care din următoarele funcţii nu este o funcţie primară a sîngelui?
a) [ ] transportul de hormoni;
b) [ ] transportul de chilomicroni;
c) [ ] transportul de oxigen;
d) [x] transportul de anticorpi,
e) [x] transportul de medicamente
---------------------------------------------------------------------
742).
Punctajul: 10cs Care dintre factorii coagulării este comun în complexul de activare al factorului X, pe calea
extrinsecă şi pe calea intrinsecă?
a) [ ] fosfolipidele plachetare;
2+
b) [x] Ca ;
c) [ ] factorul IX a;
d) [ ] factorul VIIa;
e) [ ] factorul VIIIa.
---------------------------------------------------------------------
743).
Punctajul: 10cs Funcţiile caracteristice trombinei sunt următoarele, cu excepţia uneia:
a) [ ] capacitatea de a converti fibrinogenul la fibrină;
b) [ ] activarea factorului XIII;
c) [ ] inducerea agregării plachetare;
d) [x] stabilizarea reţelei de fibrină;
e) [ ] activarea factorilor V şi VIII.
---------------------------------------------------------------------
744).
Punctajul: 10cm Factorii care contribuie la sinteza AND necesar diviziunilor celulare оn cursul eritropoezei sunt:
a) [x] vitamina B12;
b) [ ] acidul aspartic;
c) [x] acidul folic;
d) [ ] numărul de eritrocite din sînge;
e) [ ] hemoglobina.
---------------------------------------------------------------------
745).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre monocite sunt incorecte?
a) [ ] sunt mai numeroase, comparativ cu eozinofilele şi bazofilele;
b) [ ] se formează la adult în măduva roşie osoasă, şi în ganglionii limfatici;
c) [ ] spre deosibire de neutrofili sunt mai bogate în lipază;
d) [x] spre deosebire de neutrofil, nu se acumulează la nivelul focarului inflamator;
e) [ ] nu fac parte din grupul granulocitelor.
---------------------------------------------------------------------
746).
Punctajul: 10cm Care sunt factori majori cu rol în activarea locală a fibrinolizei?
a) [ ] Plasminogenul;
b) [x] activatorul vascular;
c) [x] urokinaza;
d) [ ] plasmina;
e) [ ] factorii coagulării : XIIa, Xia şi kalikreina.
---------------------------------------------------------------------
747).
Punctajul: 10cs Factorul von Willebrand, o componentă a factorului plasmatic VIII al coagulării, este necesar pentru:
a) [ ] aderarea plăcuţelor la peretele vascular;
b) [x] aderarea plăcuţelor la fibrele de colagen denudate;
c) [ ] ambele procese;
d) [ ] are rol neînsemnat în aderarea plachetară;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
748).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe caleinstrinsecă este iniţiată de :
a) [ ] vitamina K;
b) [x] trombocite;
2+
c) [ ] ionii de Ca ;
d) [ ] contactul cu suprafeţe umectabile, rugoase sau fibre de colagen,
e) [x] activarea factorului XII.
---------------------------------------------------------------------
749).
Punctajul: 10cs Formarea complexului protombinazic pe cale extrinsecă este iniţiată de :
a) [x] factori tisulari;
b) [ ] factori plasmatici;
c) [ ] factori plachetari;
2+
d) [ ] ionii de Ca ;
e) [ ] suprafeţe electronegative.
---------------------------------------------------------------------
750).
Punctajul: 10cs Principala sursă de eritropoetină în organismul adultului este reprezentată de :
a) [ ] ficat;
b) [ ] măduva roşie;
c) [ ] splina;
d) [x] rinichi;
e) [ ] glandele salivare.
---------------------------------------------------------------------
751).
Punctajul: 10cs Vitamina K acţionează ca :
a) [ ] anticoagulant ;
b) [ ] antiheparină;
c) [x] coenzimă pentru sinteza protrombinei, precum şi a factorilor VII, IX şi X;
d) [ ] activator de protrombină;
e) [ ] factor care prelungeşte coagularea.
---------------------------------------------------------------------
752).
Punctajul: 10cm Limfocitele B:
a) [ ] secretă anticorpi circulanţi;
b) [x] transportă receptori antigenici pe suprafaţa lor;
c) [x] necesită prezenţa limfocitelor T helper în cursul activării;
d) [ ] secretă plasmină;
e) [x] se maturează complet în măduva oaselor.
---------------------------------------------------------------------
753).
Punctajul: 10cs Activarea factorului XII (Hageman) pe calea intrinsecă a coagulării se face în :
a) [ ] contact cu suprafeţele electronegative,
b) [ ] prezenţa prekalikreinei (factorul Fletcher);
c) [ ] prezenţa kininogenului cu moleculă mare (factorul Fitzgerald);
d) [ ] prezenţa factorului XI;
---------------------------------------------------------------------
754).
Punctajul: 10cm Care sunt activatorii intrinseci ai plasminogenului?
a) [ ] urokinaza;
b) [x] factorii XIIa şi Xia ;
c) [ ] toxinele microbiene (streptokinaza);
d) [x] kalikreina;
e) [ ] nici un răspuns corect.
---------------------------------------------------------------------
755).
Capitol: excretia m.g.
Punctajul: 10cm Glomerulul renal indeplineste urmatoarele functii:
a) [x] filtreaza plasma sanguina;
b) [x] formeaza urina primara;
c) [ ] secreta hormonii;
d) [ ] mentine constanta apei in organism;
e) [ ] toate variantele corecte;
---------------------------------------------------------------------
756).
Punctajul: 10cm In 24 ore in rinichi se formeaza urina primara si definitiva:
a) [x] primara aproximativ 180 litri;
b) [ ] primara 10 l;
c) [ ] definitiva 0,5 l;
d) [x] definitiva 1-1,5 l;
e) [ ] nici o varianta corecta;
---------------------------------------------------------------------
757).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulara depinde de:
a) [x] structura si suprafata membranei filtrante;
b) [x] presiunea efectiva de filtrare;
c) [x] debitul circulator renal;
d) [ ] presiunea osmotica a sangelui;
---------------------------------------------------------------------
758).
Punctajul: 10cm Filtratul glomerular contine:
a) [x] apa;
b) [ ] elemente figurate;
c) [ ] proteine;
d) [x] saruri;
e) [x] glucoza;
---------------------------------------------------------------------
759).
Punctajul: 10cs. Presiunea sangelui in capilarele glomerulare este:
a) [x] 60-70 mmHg;
b) [ ] 100 mm Hg ;
c) [ ] 10 mm Hg;
d) [ ] 120 mm Hg;
---------------------------------------------------------------------
760).
Punctajul: 10cm Functia capilarelor peritubulare:
a) [x] reabsorbtia lichidului din filtrat in spatiile interstitiale si apoi in sange;
b) [ ] filtrarea lichidului din sange in tubi;
c) [x] reabsorbtia diferitor ioni si substantelor cu valoare nutritiva din filtrat in sange;
d) [x] secretia unor substante organice ca acidul paraaminohipuric;
---------------------------------------------------------------------
761).
Punctajul: 10cm Membrana glomerulara este alcatuita din :
a) [x] celule endoteliale ale capilarelor;
b) [ ] celule de muschi netezi;
c) [x] membrana bazala;
d) [x] celule epiteliale a capsulei Bowman;
---------------------------------------------------------------------
762).
Punctajul: 10cm Care sunt fortele ce realizeaza filtrarea glomerulara:
a) [x] presiunea din capilarele glomerulare;
b) [x] presiunea din capsula Bowman;
c) [ ] presiunea osmotica;
d) [x] presiunea oncotica a proteinelor plasmatice;
---------------------------------------------------------------------
763).
Punctajul: 10cs De ce nu trec moleculele proteice prin membrana glomerulara:
a) [ ] nu permit porii membranei (sunt mai mici decat diametrul moleculelor proteice);
b) [ ] lipsesc moleculele transportoare;
c) [x] sunt respinse electrostatic de catre proteoglicanii membranei bazale;
d) [ ] sunt retinute de plasma;
---------------------------------------------------------------------
764).
Punctajul: 10cm Debitul filtrarii glomerulare se modifica astfel:
a) [x] cresterea fluxului sanguin prin nefron creste debitul filtrarii;
b) [ ] cresterea presiunii oncotice in plasma creste debitul filtrarii;
c) [x] constrictia arteriolei aferente scade debitul filtrarii;
d) [ ] constrictia arteriolei eferente scade debitul filtrarii;
e) [x] constrictia arteriolei eferente creste debitul filtrarii;
---------------------------------------------------------------------
765).
Punctajul: 10cs Constrictia arteriolei eferente care mentine constanta debitului de filtratie este produsa de:
a) [x] angiotensina II;
b) [ ] concentratia scazuta a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
c) [ ] concentratia marita a ionilor de sodiu si clor in ansa Henle;
d) [ ] debitul scazut al filtrarii glomerulare;
---------------------------------------------------------------------
766).
Punctajul: 10cs Cea mai mare cantitate de glucoză, care este filtrată la nivel glomerular, este reabsorbită în:
a) [x] tubul contort proximal;
b) [ ] ramura descendentă a ansei Henle;
c) [ ] ramura ascendentă a ansei Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
767).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară este influenţată de:
a) [ ] sarcina osmotică a rinichiului;
b) [x] presiunea coloid-osmotică a plasmei;
+ -
c) [x] concentraţi ionilor de Na şi Cl оn lichidul tubular de la nivelul maculei densa;
d) [ ] concentraţia glucozei sanguine;
e) [ ] clearance-ul inulinei;
---------------------------------------------------------------------
768).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului renal produce următoarele efecte:
a) [x] hipodiureza;
b) [x] scăderea presiunii efective de filtrare;
c) [ ] creşterea clearance-ului PAH;
d) [ ] creşterea clereance inulină;
e) [x] scăderea clereance inulină;
---------------------------------------------------------------------
769).
Punctajul: 10cm La indivizii dehidrataţi:
a) [ ] reabsorbţia cea mai mare de apă are loc la nivelulu tubului colector;
b) [x] creşte secreţia de renină;
c) [x] creşte concentraţia ureei plasmatice;
d) [ ] scade foarte mult filtrarea glomerulară;
e) [x] scade diureza;
---------------------------------------------------------------------
770).
Punctajul: 10cm Reabsorbţia glucozei:
a) [ ] este nelimitată;
b) [x] este limitată de o capacitate maximă de transport tubular;
+
c) [x] se realizează în contrasport cu Na ;
d) [ ] necesită prezenţa insulinei;
e) [x] are loc la polul apical al nefrocitului;
---------------------------------------------------------------------
771).
Punctajul: 10cs În absenţa vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe în:
a) [x] tubul proximal;
b) [ ] ansa Henle;
c) [ ] tubul distal;
d) [ ] tubul colector cortical;
e) [ ] tubul colector medular;
---------------------------------------------------------------------
772).
Punctajul: 10cs.Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiţi din filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
a) [ ] ansei Henle;
b) [x] tubului proximal;
c) [ ] tubului distal;
d) [ ] tubului colector;
e) [ ] pelvisului renal;
---------------------------------------------------------------------
773).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii despre renină sunt adevărate?
a) [ ] este secretată de celulele tubului proximal;
b) [ ] secreţia sa duce la pierderea de Na şi apă din plasmă;
c) [ ] secreţia sa este stimulată prin presiunea arterială crescută;
d) [x] converteşte angiotensinogenul la angiotensina I;
e) [ ] converteşte angiotensina I, la ahgiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
774).
Punctajul: 10cs Efectul maxim al aldosteronului se manifestă la nivelul:
a) [ ] glomerulului;
b) [ ] tubului contort proximal;
c) [ ] porţiunii subţiri a ansei Henle;
d) [ ] porţiunii groase a ansei Henle;
e) [x] tubului distal şi colector cortical;
---------------------------------------------------------------------
775).
Punctajul: 10cm Rata reabsorbţiei de glucoză este determinată de:
a) [x] cantitatea filtrată;
b) [x] capacitatea de transport a celulelor;
c) [x] diferenţa între cantitatea filtrată şi rata de excreţie;
d) [ ] metabolizarea rapidă a glucozei;
e) [ ] insulină;
---------------------------------------------------------------------
776).
Punctajul: 10cs Factorul major care determină reabsorbţia apei în celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
a) [ ] reabsorbţia activă a glucozei;
b) [ ] reabsorbţia activă a amoniacului;
+
c) [x] reabsorbţia activă a Na -ului;
d) [ ] hormonul antidiuretic;
e) [ ] presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare;
---------------------------------------------------------------------
777).
Punctajul: 10cm Rata filtrării glomerulare creşte ca urmare a:
a) [ ] vasoconstricţiei arteriolei aferente;
b) [x] vasodilataţiei arteriolei aferente;
c) [ ] compresiei capsulei Bowman;
d) [x] hipoproteinemiei;
e) [ ] scăderea fluxului sanguin renal;
---------------------------------------------------------------------
778).
Punctajul: 10cs Creşterea potasemiei produce o creştere a:
a) [ ] secreţiei de renină;
b) [x] secreţiei de aldosteron;
c) [ ] secreţiei de hormon antidiuretic;
d) [ ] secreţiei de hormon natriuretic;
e) [ ] producţiei de angiotensină II;
---------------------------------------------------------------------
779).
Punctajul: 10cm Aldosteronul:
a) [ ] acţionează asupra unor receptori mambranari şi are ca mesager secund AMPc;
+ + +
b) [x] intervine оn eliminarea de ioni de K şi H оn tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na ;
c) [x] acţionează asupra unor receptori intracelulari şi are ca mesager secund ARNm;
+
d) [x] produce efecte la nivelul tubului cotort distal mărind permeabilitatea pentru Na ;
+
e) [ ] produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influenţând permeabilitatea pentru Na ;
---------------------------------------------------------------------
780).
Punctajul: 10cm Care din următorii hormoni acţionează asupra unor receptori bazo-laterali tubului şi au ca mesager
secund AMPc?
a) [x] parathoromonul;
b) [x] hormonul antidiuretic;
c) [ ] aldosteronul;
d) [ ] factorul natriuretic atrial;
e)
[ ] angiotensina II;
---------------------------------------------------------------------
781).
Punctajul: 10cm Ce factori influenţează filtrarea glomerulară?
a) [x] permeabilitatea capilarelor glomerulare;
b) [x] suprafaţa de filtrare a nefronilor funcţionali;
c) [x] presiunea hidrostatică glomerulară;
d) [ ] presiunea coloidosmotică glomerulară;
e) [ ] presiunea coloidosmotică capsulară;
---------------------------------------------------------------------
782).
Punctajul: 10cm. Filtrarea glomerulară este afectată de modificările:
a) [x] presiunii hidrostatice glomerulare;
b) [x] presiunii hidrostatice capsulare;
c) [x] proteinemiei;
d) [ ] membranei filtrante;
e) [ ] încărcării electrice a porilor la trecerea particuleleor electronegative de dimensiuni mici;
---------------------------------------------------------------------
783).
Punctajul: 10cm Creşterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
a) [ ] căldură;
b) [x] frig;
c) [ ] efort fizic;
d) [x] aportul hidric crescut;
e) [ ] numărul micţiunilor;
---------------------------------------------------------------------
784).
Punctajul: 10cm Sediul sintezei de eritropoetină la nivelul renal este în:
a) [ ] A.celulele mioepiteliale;
b) [x] B.celulele endoteliale;
c) [x] C.capilarele peritubulare din corticală;
d) [x] D.celulele hipoxice juxtaglomerulare;
e) [ ] E.celulele tubului colector;
---------------------------------------------------------------------
785).
Punctajul: 10cm Funcţiile endocrine ale rinichiului se referă la secreţia de:
a) [x] endoteline;
b) [ ] catecolamine;
c) [x] kinine;
d) [ ] urokinază;
e) [x] prostaglandine;
---------------------------------------------------------------------
786).
Punctajul: 10cs Care din următoarele substanţe este secretată tubular?
a) [ ] sodiul;
b) [x] potasiul;
c) [ ] glucoza;
d) [ ] clorul;
e) [ ] inulina;
---------------------------------------------------------------------
787).
Punctajul: 10cs Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa în:
a) [ ] vasoconstricţia arteriolei aferente;
b) [ ] vasoconstricţia arteriolei eferente;
c) [ ] creşterea presiunii în capsula Bowman;
d) [x] A şi C corecte;
---------------------------------------------------------------------
788).
Punctajul: 10cs Care este regiunea nefronului оn care debitul ultrafiltratului este maxim?
a) [x] capsula Bowman;
b) [ ] tubul contort proximal;
c) [ ] ansa Henle;
d) [ ] tubul contort distal;
e) [ ] tubul colector;
---------------------------------------------------------------------
789).
Punctajul: 10cm Filtrarea glomerulară nu depinde de:
a) [ ] permeabilitatea membranei filtrante glomerulare;
b) [ ] suprafaţa de filtrare;
c) [ ] presiunea efectivă de filtrare;
d) [x] transportul maxim tubular;
e) [x] schimburile оn contracurent din vasele recta;
---------------------------------------------------------------------
790).
Punctajul: 10cm Secretia hormonului antidiuretic este determinata de :
a) [x] cresterea concentratiei sodiului in lichdul extracelular;
b) [x] cresterea osmolaritatii care excita osmoreceptorii hipotalamici;
c) [ ] cresterea cantitatii de apa in organism;
d) [ ] scaderea cantitatii de potasiu in organism;
e) [ ] scaderea osmolaritatii;
---------------------------------------------------------------------
791).
Capitol: sist.nerv.part.m.g.
Punctajul: 10cs La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentala:
a) [ ] segmentul toracic I;
b) [x] segmentul I-II cervical;
c) [ ] segmentul lombar IV;
d) [ ] segmentul toracic VIII;
e) [ ] segmentul lombar I;
---------------------------------------------------------------------
792).
Punctajul: 10cs De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
a) [x] fotoreceptorii retinei;
b) [ ] urechei interne;
c) [ ] pielei;
d) [ ] muschilor;
e) [ ] tendoanelor;
---------------------------------------------------------------------
793).
Punctajul: 10cs De unde se incepe fascicolul Monakov:
a) [ ] scoarta emisferelor mari;
b) [ ] bulbul rahidian;
c) [x] nucleii rosii ai mezencefalului;
d) [ ] cerebel;
e) [ ] talamus;
---------------------------------------------------------------------
794).
Punctajul: 10cs De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
a) [ ] de la receptorii retinei;
b) [x] de la receptorii urechei interne;
c) [ ] de la receptorii pielei;
d) [ ] de la proprioreceptorii muschilor;
e) [ ] de la termoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
795).
Punctajul: 10cs Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:
a) [x] pe celulele motore a coarnelor anterioare;
b) [ ] pe celulele coarnelor posterioare;
c) [ ] in ganglionii periferici;
d) [ ] pe neuronii intercalari;
e) [ ] in coarnele laterale;
---------------------------------------------------------------------
796).
Punctajul: 10cs Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
a) [ ] mai sus de talamii optici;
b) [x] sub nucleii rosii;
c) [ ] mai jos de bulbul rahidian;
d) [ ] mai sus de hipotalamus;
e) [ ] mai sus de ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
797).
Punctajul: 10cs Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:
a) [ ] nucleelor nervului frenic;
b) [ ] nucleelor nervului facial;
c) [ ] nucleelor nervului trigemen;
d) [x] nucleelor Deiters a bulbului rahidian;
e) [ ] nucleelor nervului vag;
---------------------------------------------------------------------
798).
Punctajul: 10cs Excitarea caror nuclee a hipotalamusului provoaca efecte simpatice:
a) [ ] ventromediale;
b) [ ] anterioare;
c) [x] posterioare;
d) [ ] ventrolaterale;
---------------------------------------------------------------------
799).
Punctajul: 10cm La ce duce excitarea locala a nucleelor posterioare a hipotalamusului;
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [ ] micsorarea temperaturii;
c) [x] marirea metabolismului;
d) [x] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
800).
Punctajul: 10cs Care functii sunt reglate de hipotalamus:
a) [ ] metabolismul hidrosalin;
b) [ ] metabolismul termic;
c) [ ] comportamentul alimentar;
d) [ ] comportarea sexuala;
---------------------------------------------------------------------
801).
Punctajul: 10cm Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
a) [x] hipotalamusul;
b) [x] scoarta emisferelor mari ;
c) [ ] talamusul;
d) [x] sistemul limbic;
e) [ ] ganglionii bazali;
---------------------------------------------------------------------
802).
Punctajul: 10cm In care portiuni ale creerului sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [ ] diencefal;
b) [x] bulbul rahidian;
c) [ ] puntea lui Varoli;
d) [x] mezencefal;
e) [ ] cerebel---------------------------------------------------------------------
803).
Punctajul: 10cs In care portiuni ale maduvei spinarii sunt localizati neuronii preganglionari parasimpatici:
a) [x] sacrala;
b) [ ] toracala;
c) [ ] lombara;
d) [ ] cervicala superioara;
e) [ ] cervicala inferioara;
---------------------------------------------------------------------
804).
Punctajul: 10cm Unde sunt localizati neuronii preganglionari simpatici:
a) [ ] in coarnele anterioare ale maduvei spinarii;
b) [ ] in coarnele posterioare ale maduvei spinarii;
c) [x] in coarnele laterale ale segmentelor lombare;
d) [x] in coarnele laterale I-XII ale segmentelor toracale ale maduvei spinarii;
e) [ ] in portiunea cervicala a maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
805).
Punctajul: 10cm Care substanta este parasimpatomimetica si parasimpatolitica:
a) [ ] acetilcolina parasimpatolitica;
b) [x] atropina parasimpatolitica;
c) [ ] atropina parasimpatomimetica;
d) [x] acetilcolina parasimpatomimetica;
e) [ ] aminazina parasimpatomimetica;
---------------------------------------------------------------------
806).
Punctajul: 10cm Care substante sunt simpatomimetice:
b) [x] adrenalina;
c) [ ] aminazina;
d) [x] noradrenalina;
e) [ ] atropina;
---------------------------------------------------------------------
807).
Punctajul: 10cm Ce functie indeplineste talamusul:
a) [x] asociativa;
b) [x] sensora;
c) [x] activeaza cortexul cerebral.;
d) [ ] coordonarea miscarilor;
e) [ ] comportament alimentar;
---------------------------------------------------------------------
808).
Punctajul: 10cm Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:
a) [x] fasciculul Goll si Burdach;
b) [x] fasciculul Gowers si Flechsig;
c) [x] spinotalamica ventrala;
d) [ ] fascicului Monakow;
e) [ ] fasciculul rubrospinal;
---------------------------------------------------------------------
809).
Punctajul: 10cm Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:
a) [x] corticospinala;
b) [ ] cerebelo-spinala;
c) [x] rubrospinala;
d) [ ] Golea-Burdah;
e) [x] vestibulospinala;
---------------------------------------------------------------------
810).
Punctajul: 10cs Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
a) [ ] regleaza respiratia;
b) [ ] regleaza sistemul cardiovascular;
c) [ ] regeleza tonusul muscular;
d) [ ] regleaza deglutitia;
---------------------------------------------------------------------
811).
Punctajul: 10cm Numiti centrii bulbului rahidian:
a) [x] respirator;
b) [x] hemodinamic;
c) [x] digestiv;
d) [ ] foamei;
e) [ ] setei;
---------------------------------------------------------------------
812).
Punctajul: 10cs Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:
a) [ ] motori si tonici (nucleele Deiters,Behterev,Schwalbe);
b) [ ] reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii);
c) [ ] masticatie;
d) [ ] deglutitie;
---------------------------------------------------------------------
813).
Punctajul: 10cm Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:
a) [x] nuclei specifici (comutanti);
b) [ ] nuclei supraoptici;
c) [x] nuclei asociativi;
d) [x] nuclei nespecifici;
e) [ ] nucleul caudat;
---------------------------------------------------------------------
814).
Punctajul: 10cm Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:
a) [ ] talamusul;
b) [ ] hipotalamusul;
c) [x] substanta neagra;
d) [x] coliculii cvadrigemeni;
e) [x] nucleii rosii;
---------------------------------------------------------------------
815).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:
a) [ ] marire presiunii sangvine;
b) [ ] senzatia de satietate;
c) [x] eliberarea oxitocinei si vasopresinei;
d) [x] scaderea frecventei cardiace;
e) [x] reglarea temperaturii corpului;
---------------------------------------------------------------------
816).
Punctajul: 10cm Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:
a) [ ] eliberarea oxitocinei;
b) [ ] scaderea frecventei cardiace;
c) [x] reglarea temperaturii corpului;
d) [x] marirea presiunii sangvine;
e) [x] inhibitia motilitatll tractului digestiv;
---------------------------------------------------------------------
817).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
a) [x] regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise;
b) [x] participa la reglarea posturii corpului si echilibrului;
c) [x] influenteaza asupra cortexului;
d) [ ] influenteaza asupra hipotalamusului;
e) [ ] influenteaza direct asupra formatiunii reticulare;
---------------------------------------------------------------------
818).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
a) [x] stimuleaza cortexul cerebral;
b) [ ] inhiba cortexul cerebral;
c) [x] inhiba reflexele spinale motore;
d) [ ] stimuleaza musculatura neteda;
e) [x] stimuleaza reflexele spinale motore;
---------------------------------------------------------------------
819).
Punctajul: 10cm Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
a) [x] participa in mecanismele memoriei;
b) [x] regleaza comportamentul emotional;
c) [x] controleaza actiunile motivationale;
d) [ ] regleaza reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
820).
Punctajul: 10cs Care sunt semnele clinice de lezare a cerebelului:
a) [ ] ataxia;
b) [ ] astazia;
c) [ ] atonia;
d) [ ] astenia;
---------------------------------------------------------------------
821).
Punctajul: 10cm Functiile hipotalamusului:
a) [x] este o cale eferenta majora a sistemului limbic;
b) [x] control vegetativ si endocrin;
c) [x] asigura modificarile vegetative ale emotiilor;
d) [ ] coordoneaza miscarile voluntare;
e) [ ] regleaza tonusul muscular;
---------------------------------------------------------------------
822).
Punctajul: 10cm Manifestarile specifice a socului spinal sunt:
a) [x] scaderea brusca a tensiunii arteriale;
b) [x] blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati;
c) [x] reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate;
d) [ ] tensiunea arteriala nu se modifica;
e) [ ] tonusul muschilor scheletali nu se modifica;
---------------------------------------------------------------------
823).
Punctajul: 10cm Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:
a) [x] reactia pozitiva de sustinere a pozei;
b) [x] reflexul de pasire ritmica;
c) [x] reflexul de galop;
d) [ ] reflexul de mictiune;
e) [ ] reflexele stato-kinetice;
---------------------------------------------------------------------
824).
Punctajul: 10cs Cauza socului spinal este:
a) [ ] blocarea centrelor spinale provocate de trauma;
b) [ ] inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii;
c) [x] intreruperea legaturii cu centrele supraiacente;
---------------------------------------------------------------------
825).
Punctajul: 10cm Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
a) [ ] impulsatia aferenta marita;
b) [x] lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului;
c) [ ] influenta excitatoare a formatiei reticulare;
d) [x] marirea excitabilitatii centrelor spinale;
---------------------------------------------------------------------
826).
Punctajul: 10cm Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
a) [x] mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale;
b) [x] comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului;
c) [x] comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului;
d) [ ] controlul miscarilor voluntare;
---------------------------------------------------------------------
827).
Punctajul: 10cs Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea animalului este:
a) [ ] sub bulbul rahidian;
b) [ ] intre segmentele cervicaqle 1-2;
c) [x] mai jos de segmentul 3-5 cervical;
d) [ ] intre ultimul segment cervical si primul toracal;
---------------------------------------------------------------------
828).
Punctajul: 10cm Cerebelul asigura:
a) [x] supravegherea si corectarea activitatilor motorii;
b) [x] ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modelede miscare in special ale extremitatilor distale ale
corpului (maini, picioare,degete);
c) [ ] termoreglarea;
d) [ ] reglarea metabolismului hidrosalin;
---------------------------------------------------------------------
829).
Punctajul: 10cs Semnele clinice la lezarea cerebelului sunt:
a) [ ] dizartria;
b) [ ] adiadocokinezia;
c) [ ] tremorul intentional;
d) [ ] nistagmusul;
---------------------------------------------------------------------
830).
Punctajul: 10cm Rolul ganglionilor bazali:
a) [x] participa in reglarea activitatilor motorii complexe;

b) [x] implicarea in executarea miscarilor invatate;
c) [x] controlul miscarilor fine;
d) [ ] participa la formarea memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
831).
Punctajul: 10cm Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
a) [x] atetoza;
b) [x] boala Parkinson;
c) [x] corea Huntington;
d) [ ] regiditatea de decerebrare;
e) [ ] agnozia;
---------------------------------------------------------------------
832).
Punctajul: 10cs Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin:
a) [ ] stimularea fibrelor aferente A α; de la nivelul fusului neuromuscular;
b) [x] distrugerea nucleelor vestibulari (in special Dieters);
c) [ ] transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral;
d) [ ] stimularea motoneuronilor α;
e) [ ] stimularea motoneuronilor γ;
---------------------------------------------------------------------
833).
Punctajul: 10cs Nucleii bazali :
a) [ ] reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate;
b) [ ] intervin оn reglarea tonusului, posturii, echilibrului;
c) [ ] intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă;
d) [ ] intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
834).
Punctajul: 10cm Reflexul monosinaptic necesită următoarele elemente cu excepţia:
a) [x] organului tendos Golgi;
b) [ ] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ia, de la receptorii primari ai fusului neuromuscular;
c) [x] aferenţelor musculare din grupa A ? de tip Ib,de la receptorii tendinosi Golgi;
d) [ ] motoneuronilor α;
e) [ ] acetilcolinei;
---------------------------------------------------------------------
835).
Punctajul: 10cm Care din următoarele asocieri sunt incorecte?
a) [ ] reflex tendinos Golgi -bisinaptic;
b) [ ] reflex miotatic - monosinaptic;
c) [ ] reflex de extensie simplă - multisinaptic,
d) [x] circuit Renshaw - adrenalină;
e) [x] reflex rotulian - reflex polisinaptic;
---------------------------------------------------------------------
836).
Punctajul: 10cm Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular:
a) [ ] segmentar
b) [x] intersegmentar;
c) [ ] suprasegmentar;
d) [x] polisinaptic;
e) [ ] monosinaptic;
---------------------------------------------------------------------
837).
Punctajul: 10cs Fibrele de la gama -motoneuroni:
a) [ ] inervează motoneuronii spinali,
b) [ ] sunt insensibile la întinderea pasivă;
c) [ ] sunt o clasă de fibre cu diametru cel mai mare;
d) [x] nu inervează fibrele musculare extrafusale,
---------------------------------------------------------------------
838).
Punctajul: 10cm Un motoneuron α:
a) [ ] Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale;
b) [ ] inervează o singură fibră musculară;
c) [x] face parte din calea finală comună;
d) [x] inervează fibrele musculare extrafuzale;
---------------------------------------------------------------------
839).
Punctajul: 10cs Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia :
a) [ ] corticale;
b) [ ] bulbo-ponto-mezencefalice;
c) [ ] cerebeloase;
d) [ ] hipotalamice, limbice şi corticale;
e) [x] hipofizare;
---------------------------------------------------------------------
840).
Punctajul: 10сm Arcul reflex simpatic diferă de cel somatic astfel :
a) [ ] calea eferenta simpatica este alcatuita de un neuron ;
b) [x] calea eferenta simpatica este alcatuita din doi neuroni;
c) [ ] centrul simpatic este situat in coarnele anterioare;
d) [x] centrul simpatic este situat in coarnele laterale;
e) [ ] axonii simpatici trec in nervii spinali prin radacina posterioara;
---------------------------------------------------------------------
841).
Punctajul: 10cm .Neuronii preganglionari simpatici fac sinapsa cu neuronii postganglionari:
a) [x] in ganglionul lantului simpatic in care au ajuns;
b) [x] fac sinapse in alt ganglion a lantului simpatic;
c) [x] poate trece prin lant si face sinapsa in ganglionii prevertebrali;
d) [ ] fac sinapse in organul efector cu ganglionii intramurali;
---------------------------------------------------------------------
842).
Punctajul: 10сs Fibrele preganglionare sunt de tip :
a) [ ] A;
b) [x] B;
c) [ ] C;
d) [ ] amielinice;
e) [ ] E. toate raspunsurile corecte;
---------------------------------------------------------------------
843).
Punctajul: 10сs Fibrele postganglionare sunt de tip:
a) [ ] A;
b) [ ] B;
c) [x] C;
d) [ ] mielinice;
---------------------------------------------------------------------
844).
Punctajul: 10сs Neuronii simpatici postganglionari care ajung la glandele sudoripare si muschii piloerectori sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] serotoninergici;
d) [ ] dopaminergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
845).
Punctajul: 10cs Toate procesele enumerate apar la excitarea sistemului nervos simpatic cu exceptia:
a) [ ] inhibitia peristaltismului;
b) [ ] contractia muschiului radial al irisului;
c) [ ] secretia reninei;
d) [x] secretia insulinei;
e) [ ] dilatarea vaselor coronariene;
---------------------------------------------------------------------
846).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici preganglionari sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
c) [ ] dopaminergici;
d) [ ] serotoninergici;
e) [ ] histaminergici;
---------------------------------------------------------------------
847).
Punctajul: 10cs Neuronii simpatici postganglionari sunt:
a) [x] adrenergici;
b) [ ] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
848).
Punctajul: 10cs Neuronii parasimpatici preganglionarai sunt:
a) [ ] adrenergici;
b) [x] colinergici;
e) [ ] purinergici;
---------------------------------------------------------------------
849).
Punctajul: 10cm Receptorii colinergici sunt:
a) [ ] alfa ;
b) [x] muscarinici;
c) [ ] beta;
d) [x] nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
850).
Punctajul: 10cm Receptorii adrenergici sunt de tip:
a) [ ] muscarinici;
b) [x] alfa;
c) [ ] nicotinici;
d) [x] beta;
---------------------------------------------------------------------
851).
Punctajul: 10cm Receptorii muscarinici se gasesc in:
a) [x] toate celulele efectoare stimulate de neuronii postganglionari a sistemului nervos parasimpatic;
b) [ ] la nivelul sinapselor dintre neuronii pre si postganglionari simpatici ;
c) [ ] fibrele musculare scheletice la nivelul sinapsei neuromusculare;
d) [x] in celulele stimulate de neuronii colinergici postganglionari a sistemului nervos simpatic;
e) [ ] in glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
852).
Punctajul: 10cm Stimularea nervului simpatic provoacă:
a) [x] contracta fibrele radiale ale irisului si dilata pupila;
b) [ ] contractă muschii circulari ai irisului si micsoreaza diametrul pupilei;
c) [x] produce o secretie concentrata a celulelor glandulare;
d) [x] produce contractia vaselor sangvine care iriga glandele;
e) [ ] mareste eliminarea secretului concentrat a celulelor glandulare;
---------------------------------------------------------------------
853).
Punctajul: 10cm Stimularea simpaticului:
a) [x] mareste forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor inimii;
b) [ ] micsoreaza forta contractiei miocardului si ritmul contractiilor;
c) [x] contracta vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele!
d) [ ] dilata vasele sangvine din viscerele abdominale si din piele;
e) [x] mareste forta de propulsie a sangelui de catre inima si rezistenta la flux;
---------------------------------------------------------------------
854).
a) [ ] provoaca o scadere a secretiei sudorii;
b) [x] provoaca o secretie abundenta a sudorii;
c) [x] dilata bronhiile;
d) [ ] constricta bronhiile;
e) [x] scade peristaltismul si tonusul intestinal;
---------------------------------------------------------------------
855).
a) [x] constricta sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
b) [ ] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare ,vezicii urinare);
c) [x] mareste viteza de coagulare a sangelui;
d) [x] mareste metabolismul bazal;
e) [ ] scade metabolismul bazal;
---------------------------------------------------------------------
856).
Punctajul: 10cm Stimularea parasimpaticului :
a) [x] provoaca constrictia pupilei (mioza);
b) [ ] provoaca dilatarea pupilei (midriaz);
c) [x] provoaca secretia abundenta a sucurilor digestive;
d) [ ] micsoreaza secretia sucurilor digestive;
e) [x] provoaca constrictia bronhiilor;
---------------------------------------------------------------------
857).
Punctajul: 10сm Stimularea parasimpaticului:
a) [x] mareste peristaltismul si tonusul intestinal;
b) [ ] micsoreaza peristaltismul si tonusul intestinal;
c) [x] relaxeaza sfincterii (piloric,vezicii biliare,vezicii urinare);
d) [x] provoaca constrictia muschiului detrusor;
e) [ ] provoaca relexarea muschiului detrusor;
---------------------------------------------------------------------
858).
Punctajul: 10cm Raspunsul simpatic la stresul fizic sau intelectual este:
a) [x] cresterea presiunii arteriale;
b) [x] cresterea glicolizei hepatice si musculare;
c) [ ] reducerea glicolizei hepatice si musculare;
d) [x] cresterea vitezei coagularii sangelui;
e) [ ] scaderea ratei metabolismului celular;.
---------------------------------------------------------------------
859).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos
vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
e) [x] toate raspunsurile corecte;---------------------------------------------------------------------
860).
Punctajul: 10cs Care din reflexele vegetative sunt aplicate in medicina pentru aprecierea starii sistemului nervos
vegetativ:
a) [ ] reflexul Danini-Asner;
b) [ ] reflexul cardio-respirator (aritmia respiratorie);
c) [ ] reactia ortostatica;
d) [ ] dermografizmul;
---------------------------------------------------------------------
861).
Punctajul: 10cs Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :
a) [x] sunt fibre de tip A α ;
b) [ ] sunt fibre de tip A β;
c) [ ] sunt fibre de tip C ;
d) [ ] sunt fibre de tip B ;
e) [ ] toate variantele corecte ;
---------------------------------------------------------------------
862).
Punctajul: 10cm Reflexele medulare segmentare sunt :
a) [ ] reflexul de ascensor;
b) [ ] reflexul de redresare;
c) [x] reflexul de flexie;
d) [x] reflexul de flexie si extensie incrucisata;
e) [x] reflexul de extensie;
---------------------------------------------------------------------
863).
Punctajul: 10cs .Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:
a) [ ] in regiunea prepontin-intercolicular;
b) [ ] sub trunchiul cerebral la nivelul C1;
c) [x] mai jos de nivelul C4;
d) [ ] subtalamic;
e) [ ] superior maduvei spinarii;
---------------------------------------------------------------------
864).
Punctajul: 10cm Animalul decerebrat:
a) [x] prezinta rigiditate de decerebrare;
b) [ ] este animal spinal;
c) [ ] se obtine prin sectiunea la nivelul suprarubric;
d) [ ] este animal mezencefalic;
e) [x] se obtine prin sectiunea la nivel intercolicular infrarubric;
---------------------------------------------------------------------
865).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in :
a) [ ] organizarea tipurilor de comportament;
b) [ ] controlul functiilor vegetative/endocrine;
c) [ ] durere, invatare, olfactie;
d) [ ] mentinerea ritmurilor biologice;
---------------------------------------------------------------------
866).
Punctajul: 10cs In timpul unei miscari voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos
central informatii despre:
a) [ ] lungimea muschiului ;
b) [ ] intensitatea miscarilor;
c) [ ] irigatia muschiului;
d) [x] tensiunea dezvoltata in muschi la inceputul miscarii;
e) [ ] modificarile unghiului articulatiilor in miscare;
---------------------------------------------------------------------
867).
Punctajul: 10cs Fusul neuromuscular Kuhne :
a) [ ] contine proprioceptori;
b) [ ] fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale;
c) [ ] contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear);
d) [ ] contine terminatii nervoase senzitive si motorii;
---------------------------------------------------------------------
868).
Punctajul: 10cm Cerebelul este important in controlul :
a) [x] coordonarii miscarilor succesive;
b) [ ] emotiilor;
c) [x] miscarilor rapide preprogramate;
d) [x] mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
869).
Punctajul: 10cs β-adrenoreceptorii activeaza proteinele G, care la rindul lor activeaza:
a) [x] adenilat ciclaza;
b) [ ] protein kinaza A;
c) [ ] protein kinaza C;
d) [ ] calmodulina;
e) [ ] fosfolipaza C;
---------------------------------------------------------------------
870).
Punctajul: 10cs Noradrenalina determina contractia musculaturii netede din :
a) [ ] bronhiole;
b) [ ] muschiul erector al firului de par;
c) [ ] intestin;
d) [x] arteriole;
e) [ ] corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
871).
Punctajul: 10cs Hipotalamusul nu este cel mai putin implicat in reglarea:
a) [ ] aportului de apa;
b) [ ] temperaturii;
c) [ ] osmolaritatii urinei;
d) [x] contractia musculaturii scheletice;
e) [ ] comportamentului emotional;
---------------------------------------------------------------------
872).
Punctajul: 10cm Neuronii simpatici:
a) [ ] care inerveaza medulosuprarenala sunt postganglionari;
b) [ ] care produc noradrenalina sunt preganglionari;
c) [ ] pot elibera la nivelul organelor efectoare, GABA;
d) [x] elibereaza noradrenalina care isi exercita actiunea la nivelul organelor efectoare, prin activarea a doua
categorii de receptori α (α 1 si α 2 ) β (β 1 si β2 );
e) [x] actioneaza la nivelul inimii, prin intermediul receptorilor β1, si determina cresterea frecventei si fortei de
contraactie;
---------------------------------------------------------------------
873).
Punctajul: 10cs Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice. Se presupune ca are o;
a) [ ] leziune cerebeloasa;
b) [x] leziune a nucleilor bazali;
c) [ ] leziune talamica;
d) [ ] leziune hipotalamica;
e) [ ] E.leziune a cortexului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
874).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele substante, prezente in concentratii ridicate in putamen, nucleul caudat si
substanta neagra, scad in concentratie in boala lui Parkinson?
b) [x] dopamina;
c) [ ] histamina;
d) [ ] GABA;
e) [ ] melatonina;
---------------------------------------------------------------------
875).
Punctajul: 10cm Care sunt elementele comune in organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic si parasimpatic?
a) [ ] lungimea fibrelor preganglionare;
b) [x] neuromediatia la nivel ganglionar;
c) [x] receptorul nicotinic la nivel ganglionar;
d) [x] centrii superiori localizati in hipotalamus;
e) [ ] originea fibrelor preganglionare;
---------------------------------------------------------------------
876).
Punctajul: 10cm Receptorii nicotinici se gasesc:
a) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici;
b) [x] la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici;
c) [x] la nivelul jonctiunelor neuromusculare scheletice;
d) [ ] оn organele efectoare viscerale;
e) [ ] glandele sudoripare;
---------------------------------------------------------------------
877).
Punctajul: 10cs Acetilcolina intervine in neuromediatie la urmatoarele nivele:
a) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii simpatici;
b) [ ] sinapsele neuroneuronale din ganglionii parasimpatici;
c) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice;
d) [ ] sinapsele terminale, neuroefectoare somatice;
---------------------------------------------------------------------
878).
Punctajul: 10cm Transmiterea sinaptica in ganglionii simpatici:
a) [ ] este electrica;
b) [x] implica eliberarea de acetilcolina;
c) [ ] este mediata de receptorii adrenergici in exclusivitate;
d) [ ] implica receptorii muscarinici;
e) [x] implica receptorii nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
879).
Punctajul: 10cm Care receptori pot fi activati prin acetilcolina:
a) [ ] Receptorii α1 si α2 - adrenergici;
b) [ ] receptorii β1- adrenergici;
c) [ ] receptorii β 2- adrenergici;
d) [x] receptorii nicotinici ;
e) [x] receptorii muscarinici;
---------------------------------------------------------------------
880).
Punctajul: 10cm Precizati asocierile incorecte:
a) [ ] reflex polisinaptic -reflex vegetativ;
b) [x] reflex bineuronal - reflex de flexie;
c) [ ] reflex monosinaptic - reflex miotatic;
d) [ ] reflex neconditionat - reflex innascut;
e) [x] reflex vegetativ - reflex de clipire;
---------------------------------------------------------------------
881).
Punctajul: 10cs Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
a) [ ] trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare);
b) [ ] este originea tractului rrubrospinal;
c) [ ] este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar;
d) [ ] este originea tracturilor vestibulospinal lateral si testospinal;
---------------------------------------------------------------------
882).
Punctajul: 10cm Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este;
a) [x] dopaminergica;
b) [x] GABA-ergica;
c) [x] colinergica;
d) [ ] noradrenergica, serotoninergica;
e) [ ] enkefalinergica si prin substanta P;
---------------------------------------------------------------------
883).
Punctajul: 10cs Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
a) [ ] memoriei;
b) [ ] emotivitatii;
c) [x] controlul motor al pozitiei;
d) [ ] reglarii comportamentului;
e) [ ] olfactiei;
---------------------------------------------------------------------
884).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos?
a) [x] celulele Purkinje;
b) [ ] celulele granulare;
c) [ ] celulele stelate interne (celulele cu cosulet);
d) [ ] celulele stelate externe;
e) [ ] celulele spinotalamice;
---------------------------------------------------------------------
885).
Punctajul: 10cm Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
a) [ ] facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi;
b) [ ] contractia musculaturii antagoniste;
c) [x] reflexul tendinos Golgi;
d) [x] inhibarea motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori;
e) [ ] inhibitia reciproca;
---------------------------------------------------------------------
886).
Punctajul: 10cs Organul tendinos Golgi este localizat in:
a) [ ] fibrele musculare intrafusale;
b) [x] tendon;
c) [ ] articulatii;
d) [ ] tegument;
---------------------------------------------------------------------
887).
Punctajul: 10cs Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia faptului ca:
a) [x] sunt reflexe monosinaptice;
b) [ ] arcul reflex este multineuronal;
c) [ ] cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis;
d) [ ] sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati; tactili; termici si durerosi;
e) [ ] neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali;
---------------------------------------------------------------------
888).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu exceeptia faptului
ca:
a) [x] motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale;
b) [x] sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza;
c) [ ] sunt fixate la un capat de tendoane;
d) [ ] semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului;
e) [ ] semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului;
---------------------------------------------------------------------
889).
Punctajul: 10cs Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali?
a) [ ] tremor de repaus;
b) [ ] tulburari de tonus de tip hipertonic;
c) [ ] miscari involuntare atetozice si coreice;
d) [ ] balismul si hemibalismul;
e) [x] toate raspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
890).
Punctajul: 10cs Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
a) [ ] se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor;
b) [ ] poate implica postdescarcarea;
c) [ ] rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic;
d) [ ] poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare;
---------------------------------------------------------------------
891).
Punctajul: 10cs Un medicament, care dilata pupila si simultan blocheaza acomodarea cristalinului, este un
medicament care:
a) [ ] stimuleaza receptorii adrenergici;
b) [ ] blochiaza receptorii adrenergici;
c) [ ] stimuleaza receptorii colinergici muscarinici;
d) [x] blocheaza receptorii colinergici muscarinici;
e) [ ] stimuleaza receptorii colinergici nicotinici;
---------------------------------------------------------------------
892).
Punctajul: 10cs Functia primara a ganglionilor bazali este:
a) [ ] integrarea senzoriala;
b) [ ] memoria de scurta durata;
c) [x] planificarea miscarii voluntare;
d) [ ] controlul neuroendocrin;
e) [ ] somnul lent;
---------------------------------------------------------------------
893).
Capitol: ANALIZATORII m.g.
Punctajul: 10cs Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului senzorial poarta numele
de:
a) [ ] potential de actiune;
b) [ ] potential postsinaptic de excitatie;
c) [ ] potential vestigial;
d) [x] potential de receptor;
---------------------------------------------------------------------
894).
Punctajul: 10cs Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:
a) [ ] efectele radiatiei electromagnetice;
b) [x] deformarea mecanica a receptorului;
c) [ ] modificarea temperaturii membranei receptorilor;
d) [ ] aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului;
---------------------------------------------------------------------
895).
Punctajul: 10cs Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
a) [ ] serotinina;
c) [x] bradichinina;
d) [ ] histamina;
e) [ ] ioni de potasiu;
---------------------------------------------------------------------
896).
Punctajul: 10cs Sistemul opioid al creerului:
a) [ ] este calea de transmitere a durerii viscerale;
b) [x] face parte din sistemul de analgezie a creierului;
c) [ ] percepe durerea acuta;
d) [ ] asigura aparitia durerii referite;
---------------------------------------------------------------------
897).
Punctajul: 10cs Alegeti pentru senzatia gustativa primara de amar-tipurile de substante chimice care determina
aceasta senzatie:
a) [x] substante organice cu lant lung ce contin azot; alcoloizi;
b) [ ] saruri ionizate;
c) [ ] acizi;
d) [ ] alcooli, aminoacizi, aldehide;
e) [ ] baze;
---------------------------------------------------------------------
898).
Punctajul: 10cs .Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin nervii cranieni enumerati mai jos:
a) [ ] nervul lingual;
b) [ ] nervul facial;
c) [ ] nervul vag;
d) [ ] nervul glosofaringian;
---------------------------------------------------------------------
899).
Punctajul: 10cs Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie:
a) [x] suprafata anterioara a corneei;
b) [ ] suprafata posterioara a corneei;
c) [ ] suprafata anterioara a cristalinului;
d) [ ] suprafata posterioara a cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
900).
Punctajul: 10cs Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
a) [ ] sistemul nervos simpatic;
b) [ ] sistemul nervos somatic;
c) [x] sistemul nervos parasimpatic;
d) [ ] mecanisme hormonale;
---------------------------------------------------------------------
901).
Punctajul: 10cs Presbiopia apare in rezultatul :
a) [ ] alungirii globului ocular;
b) [x] scaderii elasticitatii cristalinului;
c) [ ] cresterii tensiunii intraoculare;
d) [ ] dereglarii inervatiei muschiului ciliar;
---------------------------------------------------------------------
902).
Punctajul: 10cs Cataracta se manifesta prin :
a) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
b) [ ] modificarea curburii corneei;
c) [ ] alungirea globului ocular;
d) [ ] dereglarea inervatiei m.ciliar;
e) [x] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
903).
Punctajul: 10cs Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de:
a) [ ] 20m;
b) [ ] 8m;
c) [ ] 15m;
d) [x] 5m;
e) [ ] 2m;
---------------------------------------------------------------------
904).
Punctajul: 10cs Corectia astigmatismului poate fi efectuata:
a) [ ] cu lentile concave;
b) [ ] prin indepartarea chirurgicala a cristalinului;
c) [x] cu lentile cilindrice;
d) [ ] folosind preparate farmacologice;
e) [ ] cu lentile convexe;
---------------------------------------------------------------------
905).
Punctajul: 10cs Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:
a) [ ] muschii ciliari;
b) [ ] cristalinul;
c) [ ] retina;
d) [ ] irisul;
e) [x] procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar;
---------------------------------------------------------------------
906).
Punctajul: 10csCum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:
a) [ ] se indeparteaza;
b) [x] se apropie;
c) [ ] nu se modifica;
d) [ ] se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
907).
Punctajul: 10cs Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:
a) [ ] nu se modifica;
b) [x] se indeparteaza;
c) [ ] se apropie;
d) [ ] se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:
---------------------------------------------------------------------
908).
Punctajul: 10cs .Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
a) [ ] melanina;
b) [ ] iodopsina;
c) [x] rodopsina;
d) [ ] fotopsina;
---------------------------------------------------------------------
909).
Punctajul: 10cs Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):
a) [ ] insuficienta enzimei retinal -izomeraza;
b) [ ] opacifierea cristalinului;
c) [ ] dereglarea vascularizarii retinei;
d) [ ] lipsa pigmentului melanina;
e) [x] insuficienta severa de vitamina A;
---------------------------------------------------------------------
910).
Punctajul: 10cs Care este rolul guanozin-monofosfatului ciclic(GMPc) in generarea potentialului receptor din
bastonase:
a) [ ] participa la scindarea rodopsinei;
b) [x] distrugerea GMPc provoaca inchiderea canalelor de sodiu;
c) [ ] distrugerea GMPc provoaca deschiderea canalelor de sodiu;
d) [ ] mareste influxul ionilor de Na+;
---------------------------------------------------------------------
911).
Punctajul: 10cs Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
a) [ ] cantitatea pigmentului melanina;
b) [ ] viteza de scindare a rodopsinei;
c) [x] proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri;
d) [ ] intensitatea fluxului de lumina;
---------------------------------------------------------------------
912).
Punctajul: 10cs Care este cauza defectelor vederii color:
a) [ ] insuficienta rodopsinei;
b) [ ] lipsa bastonaselor;
c) [x] lipsa diferitor tipuri de conuri;
d) [ ] insuficienta de melanina;
---------------------------------------------------------------------
913).
Punctajul: 10cs Care tip de celule nu face parte din celulele retinei:
a) [ ] celule orizontale;
b) [x] celule ciliate externe;
c) [ ] celule amacrine;
d) [ ] celule bipolare;
e) [ ] celule ganglionare;
---------------------------------------------------------------------
914).
Punctajul: 10cs Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
a) [ ] presbiopie;
b) [ ] acromazie;
c) [ ] astigmatism;
d) [ ] miopie;
e) [x] hemianopsie;
---------------------------------------------------------------------
915).
Punctajul: 10cs Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic drept;
b) [ ] prin nervul optic sting;
c) [x] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [ ] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
916).
Punctajul: 10cs Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
a) [ ] prin nervul optic stang;
b) [ ] prin nervul optic drept;
c) [ ] prin fibrele incrucisate din chiazma optica;
d) [x] prin fibrele neincrucisate din chiazma optica;
---------------------------------------------------------------------
917).
Punctajul: 10cs Ce numim anizocorie:
a) [ ] Anomalie a refractiei ochiului;
b) [ ] dereglarea vederii cromatice;
c) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
d) [x] diametrul diferit al pupilelor;
e) [ ] dereglarea acomodarii;
---------------------------------------------------------------------
918).
Punctajul: 10cs Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
a) [x] membrana vestibulara;
b) [ ] ciocanul;
c) [ ] scarita;
d) [ ] nicovala;
e) [ ] m. tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
919).
Punctajul: 10cs Care este mecanismul de protejare a urechii de zgomotele nocive:
a) [ ] relaxarea m.tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice;
b) [ ] inhibitia celulelor cu cili;
c) [ ] relaxarea m.scaritei;
d) [ ] extinderea reflexa a membranei bazilare;
e) [x] contractia reflexa a m.stapedius si tensor al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
920).
Punctajul: 10cs Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator:
a) [ ] nu se modifica;
b) [ ] se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa;
c) [ ] apare surditatea totala;
d) [x] scade esential;
---------------------------------------------------------------------
921).
Punctajul: 10cs Ce numim helicotrema:
a) [ ] membrana pe care se gasesc receptorii auditivi;
b) [x] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara;
c) [ ] orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie;
d) [ ] orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara;
e) [ ] membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie;
---------------------------------------------------------------------
922).
Punctajul: 10cs Care nervi cranieni nu inerveaza muschii extraoculari ai ochiului:
a) [ ] perechea III;
b) [ ] perechea IV;
c) [ ] perechea VI;
d) [x] perecheaVII;
---------------------------------------------------------------------
923).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa
inalta:
a) [x] segmentul de la baza cohleei;
b) [ ] segmentul mediu;
c) [ ] segmentul distal;
---------------------------------------------------------------------
924).
Punctajul: 10cs Cum sistemul nervos determina diferite frecvente sonore:
a) [ ] analizind amplitudinea oscilatiilor membranei timpanice;
b) [ ] analizind modificarilede concentratie a ionilor din endolimfa;
c) [ ] determinind locul unde membrana bazilara este cel mai mult stimulata;
d) [ ] prin analiza frecventei sunetului de catre unele harti tonotopice ale cortexului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
925).
Punctajul: 10cs O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa:
a) [ ] 5000-8000 Hz;
b) [ ] 500-3000 Hz;
c) [ ] 200-5000 Hz;
d) [ ] 500-10000 Hz;
e) [x] 20-20000 Hz;
---------------------------------------------------------------------
926).
Punctajul: 10cs Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea de arii de asociatie:
a) [ ] aria limbica;
b) [ ] aria Wernicke;
c) [x] aria somatosenzitiva;
d) [ ] aria prefrontala;
e) [ ] aria lui Broca
---------------------------------------------------------------------
927).
Punctajul: 10cs Care este functia de baza a ariei lui Broca:
a) [ ] analiza senzatiilor auditive;
b) [ ] controleaza miscarile voluntare ale corpului;
c) [ ] este responsabila de emotii si motivatii;
d) [x] este raspunzatoare de formarea cuvintelor;
---------------------------------------------------------------------
928).
Punctajul: 10cs Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
a) [x] aria Broca;
b) [ ] aria limbica de asociatie;
c) [ ] aria Wernicke;
d) [ ] aria vizuala secundara;
e) [ ] aria prefrontala de asociatie;
---------------------------------------------------------------------
929).
Punctajul: 10cs Care este functia majora a ariei Wernicke:
a) [ ] analiza informatiei vizuale;
b) [ ] analiza informatiei auditive;
c) [ ] formarea cuvintelor;
d) [x] intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale;
e) [ ] e responsabila de compartament;
---------------------------------------------------------------------
930).
Punctajul: 10cs Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:
a) [ ] incapacitatea de a vorbi;
b) [ ] surditate;
c) [x] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
d) [ ] afectarea receptorilor auditivi;
---------------------------------------------------------------------
931).
Punctajul: 10cs Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de scurta durata
in memoria de lunga durata:
a) [ ] nucleul supraoptic a hipotalamusului;
b) [ ] hipofiza;
c) [ ] cerebelul;
d) [ ] ganglionii bazali;
e) [x] hipocampul;
---------------------------------------------------------------------
932).
Punctajul: 10cs Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
a) [ ] tremor intentionat;
b) [ ] dereglarea perceperii culorilor;
c) [ ] dizartrie;
d) [x] amnezie anterograda;
e) [ ] amnezie retrograda;
---------------------------------------------------------------------
933).
Punctajul: 10cs Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal(circuit reverberant)
este un mecanism al memoriei:
a) [ ] tertiare;
b) [ ] de lunga durata;
c) [ ] senzoriale;
d) [x] de scurta durata;
---------------------------------------------------------------------
934).
Punctajul: 10cm Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei:
a) [ ] senzoriale;
b) [ ] de scurta durata;
c) [x] tertiare;
d) [x] de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
935).
Punctajul: 10cs Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata;
d) [ ] incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata;
---------------------------------------------------------------------
936).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sant caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
a) [ ] micsorarea tonosului muscular;
b) [ ] scaderea metabolismului bazal;
c) [ ] scaderea presiunii sangvine;
d) [x] miscari rapide a globilor oculari;
---------------------------------------------------------------------
937).
Punctajul: 10cs Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul paradoxal:
a) [ ] visele;
b) [ ] frecventa cardiaca neregulata;
c) [ ] miscari rapide ale globilor oculari;
d) [x] metabolismul total al creierului scade;
e) [ ] miscari musculare neregulate;
---------------------------------------------------------------------
938).
Punctajul: 10cs Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in producerea
somnului lent:
a) [ ] noradrenalina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] dopamina;
e) [x] serotonina;
---------------------------------------------------------------------
939).
Punctajul: 10cm Stimularea caror arii specifice din creier poate produce un somn asemanator somnului natural:
a) [x] nucleii rafeului;
b) [ ] hipocampul;
c) [x] nucleii tractului solitar;
d) [ ] aria excitatoare a trunchiului cerebral;
---------------------------------------------------------------------
940).
Punctajul: 10cs La ce modificari ale somnului poate conduce lezarea nucleilor rafeului:
a) [ ] la cresterea duratei somnului ortodoxal;
b) [ ] la cresterea duratei somnului paradoxal;
c) [x] la o stare de veghe continua;
d) [ ] o stare de somnolenta;
---------------------------------------------------------------------
941).
Punctajul: 10 cs Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali :
a) [ ] mecanoreceptori;
b) [ ] termoreceptori;
c) [ ] nociceptori;
d) [ ] chemoreceptori;
---------------------------------------------------------------------
942).
Punctajul: 10cm Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului:
a) [ ] tractul rubrospinal;
b) [x] sistemul lemniscal dorsal;
c) [ ] tractul piramidal;
d) [ ] tractul reticulospinal;
e) [x] sistemul antero-lateral;
---------------------------------------------------------------------
943).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
a) [ ] durere;
b) [x] senzatii de vibratie;
c) [x] senzatii de pozitie;
d) [ ] senzatii termice;
e) [ ] senzatii sexuale;
---------------------------------------------------------------------
944).
Punctajul: 10cm Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
a) [x] senzatii de gidilit;
b) [ ] senzatii vibratorii;
c) [x] senzatii de durere;
d) [ ] senzatii de pozitie;
e) [x] senzatii termice;
---------------------------------------------------------------------
945).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea acuta (rapida):
a) [ ] e resimtita la 5 sec.dupa aplicarea stimulului;
b) [ ] e transmisa spre maduva prin fibre de tip C;
c) [x] e transmisa spre maduva prin fibre de tipA delta;
d) [x] apare in principal la stimularea receptorilor de durere mecanica si termica;
e) [x] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
---------------------------------------------------------------------
946).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru durerea cronica (lenta):
a) [ ] e transmisa spre creier prin tractul neospinotalamic;
b) [x] localizarea ei de catre SNC este foarte slaba;
c) [x] e transmisa spre creier prin tractul paleospinotalamic;
d) [ ] se transmite spre maduva prin fibre de tip A delta;
e) [x] se transmite spre maduva prin fibre de tip C;
---------------------------------------------------------------------
947).
Punctajul: 10cm Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:
a) [x] mecanici;
b) [ ] electromagnetici;
c) [x] chimici;
d) [x] termici;
---------------------------------------------------------------------
948).
Punctajul: 10cm Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:
a) [ ] formatiunea reticulara;
b) [x] cerebelul;
c) [ ] talamusul;
d) [ ] cortexul cerebral;
e) [x] nucleii vestibulari;
---------------------------------------------------------------------
949).
Punctajul: 10cm Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:
a) [ ] bradikinina;
b) [x] enkefalina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] histamina;
e) [x] beta-endorfina;
---------------------------------------------------------------------
950).
Punctajul: 10cm Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
a) [ ] chimici;
b) [x] receptori pentru frig;
c) [x] receptori pentru durere;
d) [x] receptori pentru cald;
e) [ ] receptori mecanici;
---------------------------------------------------------------------
951).
Punctajul: 10cm Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:
a) [x] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din celule epiteliale;
c) [ ] sunt receptori primari;
d) [x] contin microvili;
---------------------------------------------------------------------
952).
Punctajul: 10cm Celulele olfactive se caracterizeaza prin:
a) [ ] sunt receptori secundari;
b) [x] provin din SNC;
c) [x] sunt receptori primari;
d) [ ] nu se adapteaza;
e) [x] contin cili;
---------------------------------------------------------------------
953).
Punctajul: 10cm Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:
a) [x] formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei;
b) [ ] provoaca hiperpolarizarea membranei biologice;
c) [x] sunt substante volatile;
d) [x] sunt hidrosolubile;
---------------------------------------------------------------------
954).
Punctajul: 10cm Imaginea unui obiect pe retina este:
a) [ ] virtuala;
b) [x] micsorata;
c) [x] inversata;
d) [x] reala;
---------------------------------------------------------------------
955).
Punctajul: 10cm Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
a) [x] ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza;
b) [ ] ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza;
c) [ ] puterea de refractie a cristalinului creste;
d) [x] puterea de refractie a cristalinului scade;
e) [x] cristalinul se aplatizeaza;
---------------------------------------------------------------------
956).
Punctajul: 10cm Numiti erorile de refractie ale ochiului:
a) [x] miopia;
b) [ ] prezbiopia;
c) [ ] glaucomul;
d) [x] hipermetropia;
e) [x] astigmatismul;
---------------------------------------------------------------------
957).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:
a) [x] imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei;
b) [ ] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile concave;
d) [ ] poate fi erectata cu lentile convexe;
e) [x] globul ocular este mai lung;
---------------------------------------------------------------------
958).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
a) [ ] globul ocular este mai lung;
b) [x] globul ocular este mai scurt;
c) [x] poate fi corectata cu lentile convexe;
d) [ ] scade elasticitatea cristalinului;
e) [x] imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei;
---------------------------------------------------------------------
959).
Punctajul: 10cm Astigmatismul este determinat de:
a) [ ] alungirea globului ocular;
b) [ ] cresterea presiunii intraoculare;
c) [x] forma alungita a corneei;
d) [x] forma alungita a cristalinului;
e) [ ] opacifierea cristalinului;
---------------------------------------------------------------------
960).
Punctajul: 10cm Lichidul intraocular cuprinde:
a) [ ] cristalinul;
b) [x] umoarea apoasa;
c) [ ] corneea;
d) [x] umoarea vitroasa;
e) [ ] corpul ciliar ;
---------------------------------------------------------------------
961).
Punctajul: 10cm Glaucomul se caracterizeaza prin :
a) [ ] dereglari de perceptie gustativa;
b) [x] comprimarea nervului optic la esirea lui din globul ocular;
c) [ ] afectarea cortexului vizual;
d) [x] presiunea intraoculara marita;
e) [x] dereglarea evacuarii umorii apoase;
---------------------------------------------------------------------
962).
Punctajul: 10cm Enumerati segmentele functionale principale ale unui con sau bastonas:
a) [x] segmentul extern;
b) [ ] segmentul intermediar;
c) [x] segmentul intern;
d) [x] nucleul;
---------------------------------------------------------------------
963).
Punctajul: 10cm Care sunt produsii finali de scindare a rodopsinei:
a) [ ] metarodopsina I;
b) [ ] batorodopsina;
c) [x] scotopsina;
d) [x] trans retinal;
e) [ ] metarodopsina II;
---------------------------------------------------------------------
964).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:
a) [ ] reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului;
b) [x] este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
c) [ ] este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare;
d) [x] reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului;
e) [x] durata 1 - 1,5 sec;
---------------------------------------------------------------------
965).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele alfa;
b) [ ] predomina undele delta;
c) [x] predomina undele beta;
d) [x] are loc desincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc sincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
966).
Punctajul: 10cm Notati principalele tipuri de celule ganglionare:
a) [x] celuleW;
b) [ ] celule Z;
c) [ ] celule B;
d) [x] celule Y;
e) [x] celule X;
---------------------------------------------------------------------
967).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de crestere a sensibilitatii retiniene la intuneric(adaptare la intuneric):
a) [ ] activizarea pompei de sodiu din membrana bastonaselor;
b) [x] convertirea retinalului si opsinei in pigmenti fotosensibili;
c) [x] convertirea vitaminei A in retinal;
d) [ ] convertirea retinalului in vitamina A;
e) [ ] dilatarea pupilei;
---------------------------------------------------------------------
968).
Punctajul: 10cm Care sunt mecanismele de reducere a sensibilitatii retiniene la lumina (adaptare la lumina):
a) [ ] dilatarea pupilei;
b) [ ] convertirea vitaminei A in retinal;
c) [x] convertirea retinalului in vitamina A;
d) [x] convertirea pigmentilor fotosensibili in retinal si opsina, si reducerea ca urmare a cantitatii lor;
---------------------------------------------------------------------
969).
Punctajul: 10cm Care este rolul corpului geniculat lateral:
a) [x] retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual;
b) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv;
c) [x] functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual;
d) [ ] este centrul superior de perceptie a durerii;
e) [ ] retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici;
---------------------------------------------------------------------
970).
Punctajul: 10cm Care este rolul maculelor din aparatul vestibular:
a) [x] detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala;
b) [ ] detecteaza orientarea capului fata de corp;
c) [x] detecteaza acceleratia lineara a corpului ;
d) [x] participa la mentinerea echilibrului static;
e) [ ] determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie;
---------------------------------------------------------------------
971).
Punctajul: 10cm Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular:
a) [ ] la o rotatie brusca a capului;
b) [x] la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala;
c) [x] la o miscare liniara accelerata a corpului;
d) [ ] la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante;
e) [x] la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului;
---------------------------------------------------------------------
972).
Punctajul: 10cm Care este rolul receptorilor din canalele semicirculare:
a) [x] detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie;
b) [ ] participa la reglarea echilibrului static;
c) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare;
d) [ ] participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante;
e) [x] preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului;
---------------------------------------------------------------------
973).
Punctajul: 10cm Numiti cele mai importante arii de asociere a cortexului:
a) [x] aria parieto-occipito-temporala;
b) [x] aria prefrontala;
c) [ ] aria auditiva secundara;
d) [ ] aria somatica secundara;
e) [x] aria limbica;
---------------------------------------------------------------------
974).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza afazia Wernicke:
a) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele rostite;
b) [ ] incapacitatea de a intelege cuvintele scrise;
c) [x] incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite;
d) [x] dementa totala;
e) [ ] incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise;
---------------------------------------------------------------------
975).
Punctajul: 10cm Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
a) [x] gama;
b) [x] alfa;
c) [x] beta;
d) [ ] delta;
---------------------------------------------------------------------
976).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebralae alfa:
a) [ ] frecventa 20-30 Hz;
b) [ ] se inregistreaza in timpul somnului;
c) [x] ce inregistreaza in starea de veghe in repaus;
d) [x] frecventa 8-13 HZ;
e) [ ] apar in incordare nervoasa;
---------------------------------------------------------------------
977).
Punctajul: 10cm Prin ce se caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
a) [x] frecventa mai mare de 14Hz;
b) [ ] frecventa mai mica de 14Hz;
c) [x] apar in timpul stimularii sistemului nervos central;
d) [x] apar in somnul paradoxal;
e) [ ] apar in stare de veghe in repaus;
---------------------------------------------------------------------
978).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale delta:
a) [ ] frecventa 8-13 HZ;
b) [x] frecventa mai mica de 3Hz;
c) [ ] apar in starea de veghe in repaus;
d) [x] apar in somnul foarte profund;
e) [x] apar in boli cerebrale grave;
---------------------------------------------------------------------
979).
Punctajul: 10cm Caracterizati undele electrice cerebrale teta:
a) [ ] frecventa 1-3 Hz;
b) [x] frecventa 4-7 Hz;
c) [x] voltajul mai mare ca la undele alfa;
d) [x] apar in stresul emotional si somnul ortodoxal;
e) [ ] apar in somnul paradoxal;
---------------------------------------------------------------------
980).
Punctajul: 10cm Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:
a) [ ] este innascut;
b) [x] este dobandit;
c) [x] se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat;
d) [x] poate fi elaborat la diferiti stimuli;
e) [ ] se elaboreaza fara participarea cortexului;
---------------------------------------------------------------------
981).
Punctajul: 10cm Numiti regulile de elaborare a reflexelor conditionate:
a) [ ] stimulul conditionat urmeaza dupa stimulul neconditionat;
b) [x] importanta fiziologica a stimulului conditionat e mai mica decat a celui neconditionat;
c) [x] starea de veghe a organismului;
d) [x] lipsa afectiunilor grave a scoartei;
---------------------------------------------------------------------
982).
Punctajul: 10cm Care din structurile descrise sunt responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:
a) [ ] cerebelul;
b) [x] hipotalamusul;
c) [ ] nucleul rosu;
d) [x] sistemul limbic;
e) [x] formatiunea reticulara;
---------------------------------------------------------------------
983).
Punctajul: 10cm In ce conditii poate aparea procesul de desincronizare a undelor electrice a cortexului:
a) [x] in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus;
b) [x] trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal;
c) [ ] trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal;
d) [ ] la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus;
e) [ ] in stare de narcoza;
---------------------------------------------------------------------
984).
Punctajul: 10cs Ce numim memorie:
a) [ ] capacitatea creierului de a primi informatia;
b) [ ] capacitatea creierului de conservare a informatiei;
c) [ ] capacitatea creierului de recunoastere a informatiei;
d) [ ] capacitatea creierului de evocare a informatiei;
---------------------------------------------------------------------
985).
Punctajul: 10cm Cind are loc procesul de sincronizare a ritmului EEC:
a) [ ] la excitarea SNC;
b) [x] la trecerea de la starea de veghe la starea de somn;
c) [x] la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal;
d) [x] la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica;
---------------------------------------------------------------------
986).
Punctajul: 10cs Care celule din retina transmit semnalele vizuale electrotonic:
a) [ ] conurile si bastonasele;
b) [ ] celulele bipolare;
c) [ ] celulele orizontale;
d) [ ] celulele amacrine;
---------------------------------------------------------------------
987).
Punctajul: 10cs Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunetele cu o frecventa
joasa:
a) [ ] segmentul la baza cohleei;
b) [ ] segmentul mediu;
c) [x] segmentul distal;
d) [ ] membrana bazilara in intregime;
e) [ ] segmentul mediu si la baza cohlei;
---------------------------------------------------------------------
988).
Punctajul: 10cm Care este rolul trompei lui Eustachio:
a) [x] asigura vibratia perfecta a timpanului;
b) [x] egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului;
c) [ ] micsoreaza gradul de vibratie al timpanului;
d) [ ] mareste gradul de vibratie al timpanului;
---------------------------------------------------------------------
989).
Punctajul: 10cm Receptorii auditivi se caracterizeaza:
a) [ ] sunt receptori cu sensibilitate primara;
b) [x] sunt receptori cu sensibilitate secundara;
c) [ ] potentialul generator apare in celulele senzitive;
d) [x] potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv;
---------------------------------------------------------------------
990).
Punctajul: 10cm Care va fi adaptarea sensibilitatii acustice la diferite ambiante sonore:
a) [ ] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce;
b) [x] in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea;
c) [x] in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste;
d) [ ] in conditii de zgomot sensibilitatea va creste;
e) [ ] pragul de excitatie va ramine acelasi;
---------------------------------------------------------------------
991).
Punctajul: 10cs La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de durere:
a) [x] la temperatura la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura;
b) [x] peste 45 C;
c) [ ] la 30 C;
d) [ ] la 5 C;
---------------------------------------------------------------------
992).
Punctajul: 10cm Care este puterea de acomodatie a cristalinului in dependenta de virsta:
a) [x] la copilul mic - 14 D;
b) [ ] la virsta 45-50 ani - 10D;
c) [x] la virsta 45-50 ani - 2D;
d) [x] la virsta de 70 ani - 0D;
e) [ ] la virsta de 70 ani - 5D;
---------------------------------------------------------------------
993).
Punctajul: 10cm Stimularea carui nerv si contractia carui muschi asigura acomodatia cristalinului:
a) [ ] n.simpatic si muschiul irisului;
b) [ ] n.facial;
c) [x] n.oculomotor (fibrele parasimpatice);
d) [x] contractia muschiului ciliar;
e) [x] contractia muschiului;
---------------------------------------------------------------------
994).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
a) [x] reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape;
b) [ ] dilatarea pupilei;
c) [x] ingustarea pupilei;
d) [x] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [ ] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic
---------------------------------------------------------------------
995).
Punctajul: 10cm Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:
a) [x] marirea diametrului pupilei;
b) [ ] micsorarea diametrului pupilei;
c) [x] contractia m.radial al irisului de catre n.simpatic si adrenalina.;
d) [ ] contractia m.sfincter pupilar de catre n.parasimpatic;
e) [x] se produce la intuneric;
---------------------------------------------------------------------
996).
Punctajul: 10cm .Indicati localizarea centrelor corticale:
a) [ ] girusul postcentral centrul vizual;
b) [x] girusul postcentral centrul sensorial somatic;
c) [x] girusul occipital centrul vizual;
d) [ ] girusul frontal centrul auditiv;
e) [x] girusul temporal centrul auditiv;
---------------------------------------------------------------------
997).
Punctajul: 10cs Caracterizati regiunea foveala a retinei:
a) [ ] are un diametru de 0,4 mm;
b) [ ] este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5 microni;
c) [ ] vasele de singe si celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera conurile;
d) [ ] fiecare con face sinapsa cu celula bipolara;
---------------------------------------------------------------------
998).
Punctajul: 10cs Care din substantele enumerate sunt implicate in producerea somnului rapid (paradoxal):
b) [ ] serotonina;
c) [ ] glicina;
d) [ ] GABA;
e) [x] catecholaminele;
---------------------------------------------------------------------
999).
Punctajul: 10cm Structurile nervoase responsabile de somnul paradoxal sunt:
a) [ ] formatia reticulara diencefalica;
b) [x] nucleul reticular pontin oral;
c) [x] nucleul reticular pontin caudal;
d) [ ] nucleul tractului solitar;
---------------------------------------------------------------------
1000).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predominarea proceselor anabolice;
b) [ ] scaderea tonusului muscular;
c) [ ] scaderea tonusului simpatic;
d) [ ] scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine;
---------------------------------------------------------------------
1001).
Punctajul: 10cm Manifestarile electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:
a) [ ] predomina undele beta;
b) [ ] predomina undele alfa;
c) [x] predomina undele delta;
d) [x] are loc sincronizarea ritmului;
e) [ ] are loc desincronizarea ritmului;
---------------------------------------------------------------------
1002).
Punctajul: 10cs Caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt:
a) [ ] pragul de trezire este ridicat;
b) [ ] miscari rapide a globilor oculari;
c) [ ] creste metabolismul total al creierului;
d) [ ] predomina undele beta;
---------------------------------------------------------------------
1003).
Punctajul: 10cm Notati hormonii si mediatorii ce controleaza functiile mentale:
a) [x] dopamina;
b) [ ] pancreozimina;
c) [x] serotonina;
d) [ ] bombezina;
e) [x] noradrenalina;
---------------------------------------------------------------------
1004).
Punctajul: 10cm Endolimfa :
a) [ ] se afla in scala vestibulara;
b) [ ] este localizata in scala timpanica;
c) [x] este secretata de stria vestibularis;
d) [x] este localizata in scala medie;
e) [ ] are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare;
---------------------------------------------------------------------
1005).
Punctajul: 10cs In care din situatiile urmatoare o persoana nu mai percepe culorile?
a) [ ] are pupila in mioza;
b) [ ] are tulburari de acomodatie;
c) [x] are leziuni retiniene in regiunea maculara (sovea centrala);
d) [ ] are pupila in midriaza;
e) [ ] are leziuni in retina periferica;
---------------------------------------------------------------------
1006).
Punctajul: 10cs Surditatea de transmisie apare dupa:
a) [ ] lezarea nucleului cohlear;
b) [ ] lezarea cortexului primar;
c) [x] traumatisme ale timpanului;
d) [ ] intoxicatia cu monoxid de carbon;
e) [x] inflamatii ale urechii medii;
---------------------------------------------------------------------
1007).
Punctajul: 10cm Functia primara a oscioarelor din urechea medie la om este:
a) [x] amplificarea stimulilor sonori;
b) [ ] filtrarea sunetelor cu frecventa inalta din stimulii sonori;
c) [x] detectarea directiei sunetelor;
d) [ ] diferentierea sunetelor cu frecvente diferite;
e) [ ] protejarea urechii de deteriorari;
---------------------------------------------------------------------
1008).
Punctajul: 10cm Retinenul (retinolul) din structura pigmentilor vizuali:
a) [x] este grupare neproteica;
b) [x] este o aldehida a vitaminei A, aceeasi pentru toti pigmentii vizuali;
c) [x] exista sub doua forme izomere :cis si trans, trecerea cis -trans se face sub actiunea energiei luminoase si
trecerea trans-cis are loc la intuneric;
d) [ ] forma trans se combina usor cu opsinele formind pigmentul caracteristic;
---------------------------------------------------------------------
1009).
Punctajul: 10cm Triplul raspuns reflex in cazul acomodarii pentru vederea de aproape consta in :
a) [x] creste puterea de refractie a cristalinului;
b) [ ] scade puterea de refractie a cristalinului;
c) [x] mioza;
d) [ ] midriaza;
e) [x] convergenta axelor oculare;
---------------------------------------------------------------------
1010).
Punctajul: 10cm Daca o persoana se roteste incet spre dreapta:
a) [ ] stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de kinocil;
b) [x] atat ochiul drept, cit si ochiul sting deviaza spre stinga;
c) [ ] celulele receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal sting se depolarizeaza;
d) [x] se poate observa componenta lenta a nistagmusului, initiata de impulsuri vestibulare;
---------------------------------------------------------------------
1011).
Punctajul: 10cs Daca o persoana emetropa devine prezbiopa:
a) [ ] acuitatea vizuala creste;
b) [x] punctul proxim se indeparteaza;
c) [ ] punctul remotum se apropie;
d) [ ] puterea totala de refractie creste;
e) [ ] capacitatea de a vedea obiectele la distanta scade;
---------------------------------------------------------------------
1012).
Punctajul: 10cm Acomodarea vizuala pentru vederea de aproape implica urmatoarele mecanisme:
a) [ ] secretia de noradrenalina, in fibrele nervoase simpatice;
b) [ ] scaderea convergentei cristalinului de la 30 la 15 dioptrii;
c) [x] convergenta axelor vizuale;
d) [ ] contractia fibrelor musculare radiare ale irisului;
e) [x] contractia fibrelor musculare circulare ale irisului si ale muschilor ciliari, sub control vegetativ parasimpatic
(nervul III cranian);
---------------------------------------------------------------------
1013).
Punctajul: 10cm Urmatoarele afirmatii despre ochi sunt adevarate, cu exceptia:
a) [ ] punctul focal la ochiul hipermetrop este inapoia retinei;
b) [ ] punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este inaintea retinei;
c) [ ] punctul focal la ochiul emetrop este pe retina;
d) [x] cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectata miopia;
e) [x] cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectata hipermetropia;
---------------------------------------------------------------------
1014).
Punctajul: 10cs Cohleea:
a) [ ] A.contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore;
+
b) [ ] contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K ;
c) [ ] contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria (Corti) acelulara;
d) [ ] contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor celulelor
receptoare;
---------------------------------------------------------------------
1015).
Punctajul: 10cm .Fotoreceptorii:
a) [x] contin pigmenti vizuali numiti rodopsina in celulele cu bastonase si iodopsina i celulele cu conuri;
b) [ ] fac sinapsa direct cu celulele ganglionare din retina;
c) [x] produc potentiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmentilor, ceea ce determina modificari ale
conductantei ionice;
d) [ ] prezinta pigmenti cu aceeasi absorbanta pentru energia luminoasa;
e) [x] prezinta mecanisme comune de fotoreceptie, amplitudinea potentialului generator este proportionala cu
logaritmul intensitatii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1016).
Punctajul: 10cm Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte? Fovea centralis este suprafaţa retinei unde:
a) [ ] concentraţia celulelor cu conuri este maximă;
b) [ ] acuitatea vizuală este maximă;
c) [ ] lipsesc celule cu bastonaşe;
d) [x] sensibilitatea la lumină este mai mare faţă de alte arii din retină;
e) [x] nervul optic părăseşte globul ocular şi arterele globului ocular intră;
---------------------------------------------------------------------
1017).
Punctajul: 10cs Care din următoarele enunţuri sunt incorecte?
a) [ ] punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, cu efort
acomodativ maxim;
b) [ ] punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut clar, fără efort
acomodativ;
c) [x] puterea de acomodare creşte cu vârsta datorită scăderii elasticităţii cristalinului;
d) [ ] hemeralopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric;
e) [ ] vederea diurnă colorată, la lumină puternică este asigurată de celulele cu conuri;
---------------------------------------------------------------------
1018).
Punctajul: 10cs Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
a) [x] pupila ipsi- şi contralaterală se micşorează;
b) [ ] este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic;
c) [ ] este stimulat reflexul contralateral pupiloconstrictor parasimpatic;
d) [ ] au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secţionat bilateral;
---------------------------------------------------------------------
1019).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
a) [ ] mioza este produsă de substanţe ca morfina;
b) [ ] midriaza este produsă de substanţe parasimpaticolitice ca şi atropina;
c) [ ] midriaza este produsă prin ischemie cerebrală;
d) [ ] mioza este produsă la privirea obiectelor apropiate;
e) [x] mioza este produsă de anxietate;
---------------------------------------------------------------------
1020).
Punctajul: 10cm Transecţiunea pe calea optică produce:
a) [ ] pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secţiunea este totală in regiunea chiasmei
optice;
b) [x] pierderea vederii în câmpurile nazal şi temporal a unui singur ochi, dacă secţiunea s-a efectuat la nivelul
nervului optic respectiv;
c) [x] pierderea vederii în câmpul nazal al ochiului contralateral şi în câmpul temporal al ochiului ipsilateral, dacă
este secţionat tractul optic;
d) [ ] pierderea vederii în câmpurile temporal ipsilateral şi temporal contralateral, dacă s-a efectuat transecţiunea
totală a nervului optic;
---------------------------------------------------------------------
1021).
Punctajul: 10cm Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear):
a) [x] sunt iniţiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Cori;
b) [x] sunt transmise spre nucleii cohleari;
c) [ ] rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic;
d) [ ] rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital;
---------------------------------------------------------------------
1022).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii sunt produse de neuroni care nu au releu talamic şi nu proiectează în
neocortex?
a) [ ] tactil;
b) [ ] acceleraţie;
c) [ ] gust;
d) [ ] miros;
e) [ ] proprioceptive;
---------------------------------------------------------------------
1023).
Punctajul: 10cs Acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
a) [ ] este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase la o diostanta minimala intre ele;
b) [ ] are valoarea de 45 secunde de arc;
c) [ ] este maximă la nivelul foveei centrale;
d) [ ] se reduce de 5-10 ori în afara ariei foveale, şi devine tot mai slabă la periferia retinei;
---------------------------------------------------------------------
1024).
Punctajul: 10cs Umoarea apoasă:
a) [ ] este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min);
b) [ ] este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele extraoculare;
c) [ ] circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă şi ajunge în camera anterioară a ochiului;
d) [ ] contribuie la reglarea volumului şi presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20 mm Hg;
e) [x] toate răspunsurile sunt corecte;
---------------------------------------------------------------------
1025).
Punctajul: 10cm Ce particularităţi prezintă potenţialul receptor, produs prin excitarea bastonaşelor?
a) [ ] este un potenţial de depolarizare;
b) [x] este un potenţial de hiperpolarizare, produs prin creşterea negativităţii interioare a membranei;
+
c) [x] descompunerea rodopsinei scade conductanţa pentru Na , la nivelul membranei segmentare externe, datorită
unei cascade de excitaţie;
d) [x] durează ceva mai mult de o secundă şi este proporţional cu logaritmul intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1026).
Punctajul: 10cs Celulele ganglionare din retină:
a) [ ] au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică şi tractusul optic;
b) [ ] transmit semnal sub formă de potenţiale de acţiune continue, spontane;
c) [ ] semnalele vizuale se suprapun pe fondul potenţialului de acţiune;
d) [ ] prezintă un răspuns "on-off" în funcţie de modificările intensităţii luminoase;
---------------------------------------------------------------------
1027).
Punctajul: 10cs Оn transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
a) [ ] membrana timpanică;
b) [ ] sistemul osicular;
c) [ ] muşchii scăriţei şi tensor al timpanului;
d) [ ] reflexul de atenuare;
e) [x] cohleea;
---------------------------------------------------------------------
1028).
Punctajul: 10cs Mugurii gustativi:
a) [ ] prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi;
b) [ ] reprezintă receptorii gustativi;
c) [ ] sunt foarte sensibili şi la stimuli de contact, temperatură, durere;
d) [ ] prezintă o mare adaptabilitate;
---------------------------------------------------------------------
1029).
Punctajul: 10cm Corpusculii Pacini sunt:
a) [ ] termoreceptori;
b) [ ] algoreceptori;
c) [x] mecanoreceptori;
d) [x] receptori cu adaptare rapidă;
e) [ ] receptori cu adaptare lentă;
---------------------------------------------------------------------
1030).
Punctajul: 10cs Care din următoarele senzaţii nu sunt iniţiate de la nivelul terminaţiilor nervoase libere?
a) [ ] senzatii tactile;
b) [ ] senzatii de durere;
c) [ ] senzaţii termice;
d) [ ] senzaţia de gвdilat;
e) [x] senzatia de gust;
---------------------------------------------------------------------
1031).
Punctajul: 10cs Precizaţi asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
a) [ ] celule ciliate - organ Corti;
b) [x] celule ciliate - epiteliu olfactiv;
c) [ ] celule ciliate - epiteliu gustativ;
d) [ ] presoreceptori - sinus carotidian şi aortic;
e) [ ] chemoreceptori - corpuscul carotidian şi aortic;
---------------------------------------------------------------------
1032).
Punctajul: 10cs Acomodarea vizuală implică:
a) [ ] creşterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului,
b) [ ] relaxarea muşchiului circular al irisului;
c) [x] contracţia muşchiului ciliar;
d) [ ] scăderea curburii cristalinului;
e) [ ] creşterea presiunii intraoculare;
---------------------------------------------------------------------
1033).
Punctajul: 10cs Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
a) [x] retinenului 1;
b) [ ] scotopsinei;
c) [ ] pigmenţilor irisului;
d) [ ] melatoninei;
e) [ ] colesterolului;
---------------------------------------------------------------------
1034).
Punctajul: 10cm Fovea centralis este:
a) [x] zona cu acuitate vizuală maximă;
b) [ ] zona cea mai bogată în celule cu bastonaşe;
c) [x] zona în care se găsesc numai celule cu conuri;
d) [ ] zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut;
2
e) [x] depresiunea centrală, cu suprafaţa de 1,5 mm de la nivelul maculei lutea (petei galbene);
---------------------------------------------------------------------
1035).
Punctajul: 10cs Intensitatea sunetelor se măsoară:
a) [ ] оn daltoni;
b) [ ] оn volti;
c) [ ] оn pascali;
d) [x] оn decibeli;
e) [ ] оn amperi;
---------------------------------------------------------------------
1036).
Punctajul: 10cs Care din următoarele afirmaţii este incorectă?
a) [ ] sunetul este produs de vibraţii ale aerului, care formează unde sonore;
b) [x] intensitatea undei sonore este determinată de frecvenţe;
c) [ ] timbrul undei sonore este determinat de vibraţiile armonice supraadăugate;
d) [ ] scăriţa se sprijină cu talpa pe fereastra ovală;
e) [ ] calea auditiva nu trece prin talamus;
---------------------------------------------------------------------
1037).
Punctajul: 10cs Referitor la urechea medie, toate afirmatiile care urmează sunt corecte cu excepţia:
a) [ ] presiunea aerului оn urechea medie este în mod normal egală cu cea atmosferică;
b) [ ] vibraţia membranei timpanice la sunete este transmisă perilimfei vestibulare de către lanţul de oscioare;
c) [ ] membrana timpanică "protejează" fereastra rotundă prin prelucrarea în faze a undelor sonore;
d) [x] scăriţa transmite energia mecanică direct la membrana bazilară a cohleei;
e) [ ] muşchii urechii mediii se contractă ca răspuns reflex la sunetele puternice;
---------------------------------------------------------------------
1038).
Punctajul: 10cs Toate afirmatiile care urmează sunt corecte în privinţa canalelor semicirculare ale labirintului
membranos, cu excepţia:
a) [ ] sunt sensibile la acceleraţia angulară;
b) [ ] sunt trei canale în fiecare ureche internă;
+
c) [ ] conţin lichid cu o concentraţie mare de ioni K ;
d) [ ] fiecare este legat cu lumenul utriculei;
e) [x] fiecare se află într-un plan care se aliniază exact cu axa cardinală verticală şi orizontală) a capului;
---------------------------------------------------------------------
1039).
Punctajul: 10cs Celulele ciliate cohleare:
a) [ ] sunt de două tipuri, la fel ca celulele ciliate vestibulare;
b) [ ] se află în perilimfă;
c) [ ] produc un potenţial de acţiune;
d) [x] nu au kinocil;
e) [ ] formează legături sinaptice numai cu fibrele eferente;
---------------------------------------------------------------------
1040).
Punctajul: 10cs Un nucleu din bulb, care primeşte fibre aferente primare de la cohlee este:
a) [x] nucleul cohlear dorsal;
b) [ ] ganglionul spiral;
c) [ ] corpul trapezoidal;
d) [ ] coliculul cvadrigemen inferior;
e) [ ] corpul restiform;
---------------------------------------------------------------------
1041).
Punctajul: 10cs Celulele receptoare senzoriale cohleare:
a) [ ] sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II;
b) [ ] nu au kinocil;
c) [ ] au stereocili prinşi în membrana tectoria;
d) [ ] sunt scăldaţi de endolimfă;
---------------------------------------------------------------------
1042).
Punctajul: 10cs În concordanţă cu teoria localizării, tonurile de înaltă frecvenţă:
a) [ ] stimulează selectiv numai celulele ciliate externe;
b) [ ] fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon;
c) [ ] stimulează câţiva neuroni din nucleul cohlear şi cea mai mare parte a neuronilor din coliculul cvadrigemen
inferior;
d) [x] produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei;
---------------------------------------------------------------------
1043).
Punctajul: 10cs Care din următoarele structuri nu aparţine de cohlee?
a) [ ] rampa vestibulară;
b) [ ] rampa medie;
c) [ ] rampa timpanică;
d) [x] utricula;
e) [ ] membrana bazilară;
---------------------------------------------------------------------
1044).
Punctajul: 10cs Vibraţia ferestrei ovale este transmisă la celulele receptoare ciliate:
a) [x] prin perilimfă din scara vestibulară;
b) [ ] prin lamina spiralată;
c) [ ] prin nervul cohlear;
d) [ ] prin endolimfă din ramapa timpanică;
e) [ ] prin organul lui Corti;
---------------------------------------------------------------------
1045).
Punctajul: 10cs Ce ion se găseşte în concentraţii mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?
+
a) [ ] K ;
+
b) [x] Na ;
-
c) [ ] Cl ;
2+
d) [ ] Ca ;
e) [ ] nici unul;
---------------------------------------------------------------------
1046).
Punctajul: 10cs Potenţialul microfonic este produs de:
a) [ ] stimularea electrică a celulelor ciliate;
b) [ ] stimularea chimică a celuleleor ciliate;
c) [x] stimularea mecanică a celuleleor ciliate;
d) [ ] stimularea nervoasă a celuleleor ciliate;
---------------------------------------------------------------------
1047).
Punctajul: 10cs Canalele semicirculare sunt esenţiale în:
a) [x] detectarea accelaratiei angulare;
b) [ ] detectarea sunetelor;
c) [ ] menţinerea refelxelor auditive;
d) [ ] fixarea obiectelor în spaţiu;
---------------------------------------------------------------------
1048).
Punctajul: 10cs Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:
a) [ ] cortexului auditiv;
b) [ ] nucleului geniculat medial;
c) [x] nucleilor cohleari;
d) [ ] lemniscului lateral;
e) [ ] coliculului cvadrigemen inferior;
---------------------------------------------------------------------
Simestru II
Întrebarea Nr. 1: Modificarea potentialului de membrana al receptorului la actiunea stimulului
senzorial se numeste:
 potential postsinaptic de excitatie

 potential de actiune
 potential de receptor
 potential vestigial
 potential postsinaptic de inhibitie
Întrebarea Nr. 2: Alegeti modul corespunzator de excitatie a receptorilor senzoriali mecanici:

 actiunea undelor sonore
 efectele radiatiei electromagnetice
 modificarea temperaturii membranei receptorilor
 aplicarea unei substante chimice pe membrana receptorului
 deformarea mecanica a receptorului
Întrebarea Nr. 3: Care substanta din cele enumerate este cea mai dureroasa:
 histamina
 acetilcolina
 ioni de potasiu
 serotinina
 bradichinina
Întrebarea Nr. 4: Selectati afirmatiile corecte cu referire la sistemul opioid al creerului:
 face parte din sistemul de analgezie a creierului

 percepe durerea acuta
 este calea de transmitere a durerii viscerale
 percepe durerea fantom
 asigura aparitia durerii reflectate
Întrebarea Nr. 5: Semnalul gustativ se transmite catre sistemul nervos central prin urmatorii nervi
cranieni:
 nervul facial
 nervul glosofaringian
 nervul vag
 nervul trigemen
 nervul hipoglos
Întrebarea Nr. 6: Care suprafata a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refractie:
 suprafata posterioara a cristalinului

 suprafata posterioara a corneei
 suprafata anterioara a cristalinului
 corpul vitros
 suprafata anterioara a corneei
Întrebarea Nr. 7: Controlul autonom al acomodatiei ochiului este asigurat de:
 sistemul nervos somatic

 sistemul nervos parasimpatic
 sistemul limbic
 sistemul nervos simpatic
 mecanisme hormonale
Întrebarea Nr. 8: Selectati afirmatiile corecte:
 presbiopia apare in rezultatul dereglarii inervatiei muschiului ciliar

 presbiopia apare in rezultatul cresterii tensiunii intraoculare
 presbiopia apare in rezultatul alungirii globului ocular
 presbiopia apare in rezultatul opacifierii cristalinului
 presbiopia apare in rezultatul scaderii elasticitatii cristalinului
 cataracta se manifesta prin alungirea globului ocular

 cataracta se manifesta prin cresterea presiunii intraoculare
 cataracta se manifesta prin modificarea curburii corneei
 cataracta se manifesta prin dereglarea inervatiei m.ciliar
 cataracta se manifesta prin opacifierea cristalinului
Întrebarea Nr. 10: Pentru determinarea acuitatii vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata
la distanta de:
 5m
 2m
 15m
 8m
 20m
 corectia astigmatismului poate fi efectuata folosind preparate farmacologice

 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile cilindrice
 corectia astigmatismului poate fi efectuata prin indepartarea chirurgicala a cristalinului
 corectia astigmatismului poate fi efectuata cu lentile convexe
Întrebarea Nr. 12: Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase:
 cristalinul
 procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar
 irisul
 retina
 muschii ciliari
Întrebarea Nr. 13: Cum se modifica punctul remotum al vederii clare in miopie:
 se apropie
 se indeparteaza
 A si D corecte
 se suprapune cu punctul proxim al vederii clare:
 nu se modifica
Întrebarea Nr. 14: Cum se modifica punctul proxim al vederii clare in presbiopie:
 se suprapune cu punctul remotum al vederii clare:

 se apropie
 nu se modifica
 se indeparteaza
 C si D corecte
Întrebarea Nr. 15: Substanta chimica fotoreceptoare din bastonase se numeste:
 bilirubina
 iodopsina
 melanina
 rodopsina
 fotopsina
Întrebarea Nr. 16: Care este cauza hemeralopiei(orbire nocturna):
 dereglarea vascularizarii retinei

 insuficienta enzimei retinal -izomeraza
 insuficienta severa de vitamina A
 opacifierea cristalinului
 lipsa pigmentului melanina
Întrebarea Nr. 17: Sistemul nervos interpreteaza diferite senzatii de culoare in dependenta de:
 cantitatea rodopsinei
 viteza de scindare a rodopsinei
 cantitatea pigmentului melanina
 proportiile stimularii celor trei tipuri de conuri
 intensitatea fluxului de lumina
Întrebarea Nr. 18: Care este cauza defectelor vederii color:
 lipsa bastonaselor
 insuficienta de melanina
 scaderea elasticitatii cristalinului
 lipsa diferitor tipuri de conuri
 insuficienta rodopsinei
 celule bipolare nu fac parte din celulele retinei

 celule ciliate externe nu fac parte din celulele retinei
 celule ganglionare nu fac parte din celulele retinei
 celule amacrine nu fac parte din celulele retinei
 celule orizontale nu fac parte din celulele retinei
Întrebarea Nr. 20: Disparitia perceptiei vizuale in diferite arii a cimpului vizual poarta denumirea de:
 hemianopsie
 astigmatism
 presbiopie
 acromazie
 miopie
Întrebarea Nr. 21: Hemianopsia bitemporala apare cind semnalele senzitive nu se transmit:
 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin nervul optic sting
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica
Întrebarea Nr. 22: Hemianopsia binazala apare cind semnalele senzitive vizuale nu se transmit:
 prin nervul optic drept

 prin nervul vag
 prin fibrele incrucisate din chiazma optica
 prin fibrele neincrucisate din chiazma optica
 prin nervul optic stang
Întrebarea Nr. 23: Ce numim anizocorie:
 Anomalie a refractiei ochiului

 diametrul diferit al pupilelor
 dereglarea acomodarii
 dereglarea vederii cromatice
 cresterea presiunii intraoculare
Întrebarea Nr. 24: Care din elementele enumerate nu fac parte din urechea medie:
 muschiul tensor al timpanului

 scarita
 nicovala
 membrana vestibulara
 ciocanul
Întrebarea Nr. 25: Care este mecanismul de protejare a analizatorului auditiv de zgomotele nocive:
 extinderea reflexa a membranei bazilare
 relaxarea muschiului scaritei
 relaxarea muschiului tensor al timpanului si slabirea membranei timpanice
 contractia reflexa a muschiului stapedius si tensor al timpanului
 inhibitia celulelor cu cili
Întrebarea Nr. 26: Cum se modifica sensibilitatea auzului cind se inlatura timpanul si sistemul oscilator:
 nu se modifica
 creste esential
 apare surditatea totala
 se deregleaza transmiterea sunetelor pe cale osoasa
 scade esential
Întrebarea Nr. 27: Ce numim helicotrema:
 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea medie

 membrana pe care se gasesc receptorii auditivi
 orificiul ce uneste rampa timpanica cu cea vestibulara
 orificiul ce uneste rampa medie cu cea vestibulara
 membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie
Întrebarea Nr. 28: Care segment al membranei bazilare vibreaza cu cea mai mare amplitudine la sunete
cu frecuenta inalta:
 segmentul de la baza cohleei

 segmentul distal si mediu
 toate trei segmente vibreaza cu amplitudine egala
 segmentul distal
 segmentul mediu
Întrebarea Nr. 29: O persoana tinara poate sa auda sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de
frecventa:
 5000-8000 Hz
 20-20000 Hz
 500-10000 Hz
 200-5000 Hz
 500-3000 Hz
Întrebarea Nr. 30: Care din ariile enumerate nu se incadreaza in clasificarea ariilor de asociatie:
 aria limbica
 aria Wernicke
 aria lui Broca
 aria prefrontala
 aria somatosenzitiva
Întrebarea Nr. 31: Care este functia de baza a ariei Broca:
 analiza senzatiilor auditive

 este responsabila de emotii si motivatii
 este responsabil de formarea cuvintelor
 controleaza miscarile voluntare ale corpului
 analiza senzatiilor vizuale
Întrebarea Nr. 32: Lezarea caror arii corticale provoaca aparitia afaziei motorie:
 aria limbica de asociatie

 aria Broca
 aria Wernicke
 aria vizuala secundara
 aria prefrontala de asociatie
Întrebarea Nr. 33: Care este functia majora a ariei Wernicke:
 analiza informatiei auditive

 analiza informatiei vizuale
 intelegerea limbajului si efectuarea proceselor intelectuale
 formarea cuvintelor
 e responsabila de compartament
Întrebarea Nr. 34: Prin ce se caracterizeaza afazia auditiva:
 afectarea receptorilor auditivi

 surditate
 incapacitatea de a vorbi
 incapacitatea analizei incapacitatea analizei informatiei auditive
 incapacitatea de a intelege cuvintele rostite
Întrebarea Nr. 35: Care structuri ale creierului sint responsabile de trecerea informatiei din memoria de
scurta durata in memoria de lunga durata:
 ganglionii bazali
 hipofiza
 hipocampul
 cerebelul
 nucleul supraoptic al hipotalamusului
Întrebarea Nr. 36: Ce dereglari survin la exterparea hipocampului:
 amnezie retrograda
 dereglarea perceperii culorilor
 amnezie anterograda
 dizartrie
 tremor intentionat
Întrebarea Nr. 37: Circulatia repititiva a semnalelor printr-un traseu neuronal (circuit reverberant) este
un mecanism al memoriei:
 de scurta durata
 senzoriale
 A si B corecte
 tertiare
 de lunga durata
Întrebarea Nr. 38: Modificari structurale la nivelul sinapselor survin in timpul dezvoltarii memoriei:
 tertiare
 C si D corecte
 de scurta durata
 senzoriale
 de lunga durata
Întrebarea Nr. 39: Amnezia retrograda se caracterizeaza prin:
 A si B corecte
 incapacitatea de a stoca informatii sub forma memoriei de lunga durata
 incapacitatea de a evoca amintiri din memoria de lunga durata
 incapacitatea de a intelege cuvintele scrise
Întrebarea Nr. 40: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente):
 scaderea presiunii sangvine

 scaderea metabolismului bazal
 scaderea frecventei cardiace
 miscari rapide a globilor oculari
 micsorarea tonosului muscular
Întrebarea Nr. 41: Care trasaturi nu sunt caracteristice pentru faza REM al somnului:
 miscari musculare neregulate

 metabolismul total al creierului scade
 visele
 frecventa cardiaca neregulata
 miscari rapide ale globilor oculari
Întrebarea Nr. 42: Care din substantele descrise este considerata neurotransmitatorul major implicat in
producerea somnului lent:
 acetilcolina
 serotonina
 glicina
 dopamina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 43: Enumerati tipurile fundamentale de receptori senzoriali:
 chemoreceptori
 mecanoreceptori
 termoreceptori
 toate raspunsurile corecte
 nociceptori
Întrebarea Nr. 44: Care sunt caile ce transmit informatiile senzitive ce provin de la segmentele somatice
ale corpului:
 sistemul lemniscal dorsal

 tractul piramidal
 tractul rubrospinal
 tractul reticulospinal
 sistemul antero-lateral
Întrebarea Nr. 45: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul antero-lateral:
 durere
 senzatii sexuale
 senzatii de vibratie
 senzatii de pozitie
 senzatii termice
Întrebarea Nr. 46: Ce tipuri de senzatii nu se transmit prin sistemul lemniscal dorsal:
 senzatii vibratorii
 senzatii termice
 senzatii de pozitie
 senzatii de gidilit
 senzatii de durere
Întrebarea Nr. 47: Enumerati principalele tipuri de receptori de durere:
 mecanici
 chimici
 tactil
 electromagnetici
 termici
Întrebarea Nr. 48: Ce structuri a SNC nu participa in perceptia durerii:
 cortexul cerebral
 talamusul
 cerebelul
 nucleii vestibulari
 formatiunea reticulara
Întrebarea Nr. 49: Principalele substante neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sint:
 serotonina
 beta-endorfina
 enkefalina
 histamina
 bradikinina
Întrebarea Nr. 50: Sensibilitatea termica este asigurata de urmatoarele tipuri de receptori:
 receptori mecanici
 receptori pentru cald
 receptori pentru durere
 receptori pentru frig
 chimici
Întrebarea Nr. 51: Alegeti trasaturile caracteristice pentru receptorii gustativi:
 sunt receptori secundari

 receptioneaza senzatia olfactiva
 contin microvili
 sunt receptori primari
 provin din celule epiteliale
Întrebarea Nr. 52: Alegeti trasaturile caracteristice pentru celulele olfactive:
 contin cili
 sunt receptori primari
 provin din SNC
 sunt receptori secundari
 nu se adapteaza
Întrebarea Nr. 53: Alegeti caracteristicile substantelor care determina mirosul:

 sunt substante volatile
 provoaca hiperpolarizarea membranei biologice
 sunt hidrosolubile
 formeaza complexe cu proteinele de legare a membranei celulei
Întrebarea Nr. 54: Alegeti caracteristicile imaginii unui obiect de pe retina:
 este marita
 este inversata
 este reala
 este micsorata
 este virtuala
Întrebarea Nr. 55: Cind muschiul ciliar ocular este complect relaxat:
 puterea de refractie a cristalinului creste

 ligamentele capsulei cristalinului se relaxeaza
 puterea de refractie a cristalinului scade
 ligamentele capsulei cristalinului se tensioneaza
 cristalinul se aplatizeaza
Întrebarea Nr. 56: Numiti erorile de refractie ale ochiului:
 glaucomul
 hipermetropia
 prezbiopia
 miopia
 astigmatismul
Întrebarea Nr. 57: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza miopia:
 imaginea obiectului indepartat se focalizeaza in fata retinei

 poate fi erectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai lung
 poate fi corectata cu lentile concave
 globul ocular este mai scurt
Întrebarea Nr. 58: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza hipermetropia:
 scade elasticitatea cristalinului

 globul ocular este mai lung
 imaginea obiectului indepartat se localizeaza in spatele retinei
 poate fi corectata cu lentile convexe
 globul ocular este mai scurt
Întrebarea Nr. 59: Astigmatismul este determinat de:

 cresterea presiunii intraoculare
 forma alungita a corneei
 opacifierea cristalinului
 forma alungita a cristalinului
 alungirea globului ocular
Întrebarea Nr. 60: Lichidul intraocular cuprinde:
 cristalinul
 umoarea vitroasa
 corpul ciliar
 corneea
 umoarea apoasa
Întrebarea Nr. 61: Alegeti produsii finali de scindare ai rodopsinei:
 metarodopsina II
 batorodopsina
 metarodopsina I
 scotopsina
 trans retinal
Întrebarea Nr. 62: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza potentialul receptor al bastonaselor:
 este determinat de scaderea conductantei pentru Na+ a membranei celulare

 durata 1 - 1,5 sec
 este determinat de cresterea conductantei pentru Na+ a membranei celulare
 reprezinta o depolarizare a membranei bastonasului
 reprezinta o hiperpolarizare a membranei bastonasului
Întrebarea Nr. 63: Alegeti manifestarile electroencefalografice ale somnului rapid (REM):
 predomina undele delta

 predomina undele beta
 are loc sincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
 are loc desincronizarea ritmului
Întrebarea Nr. 64: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul corpului geniculat lateral:
 retransmite informatia senzitiva de la receptorii termici

 retransmite informatia senzitiva de la receptorii auditivi la cortexul auditiv
 retransmite informatia de la tractul optic la cortexul vizual
 este centrul superior de perceptie a durerii
 functia de filtrare a semnalelor ce pleaca spre cortexul vizual
Întrebarea Nr. 65: Alegeti afirmatiile corecte care reflecta rolul maculelor din aparatul vestibular:
 detecteaza acceleratia lineara a corpului
 detecteaza orientarea capului fata de corp
 participa la mentinerea echilibrului static
 detecteaza orientarea capului fata de forta gravitationala
 determina perceperea senzatiei de incetinire a miscarii de rotatie
Întrebarea Nr. 66: Cind se stimuleaza receptorii maculei din aparatul vestibular?:
 la modificarea pozitiei corpului fata de forta gravitationala

 la o modificare a directiei deplasarii liniare a corpului cu mentinerea vitezei constante
 la o micsorare brusca a vitezei deplasarii liniare a corpului
 la o miscare liniara accelerata a corpului
 la o rotatie brusca a capului
Întrebarea Nr. 67: Alegeti afirmatiile corecte referitoare la rolul receptorilor din canalele semicirculare:
 preintimpina pierderea echilibrului in cazul schimbarii bruste a directiei deplasarii corpului

 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei unghiulare constante
 participa la mentinerea echilibrului in cursul acceleratiei liniare
 participa la reglarea echilibrului static
 detecteaza debutul si incetarea miscarii de rotatie
Întrebarea Nr. 68: Numiti cele mai importante arii de asociație ale cortexului:
 aria somatica secundara

 aria limbica
 aria auditiva secundara
 aria parieto-occipito-temporala
 aria prefrontala
Întrebarea Nr. 69: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza afazia Wernicke:
 incapacitatea de a interpreta gandul exprimat de cuvintele rostite

 incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise
 dementa totala
 incapacitatea de a intelege cuvintele scrise
Întrebarea Nr. 70: Care sunt principalele unde electrice cerebrale in stare de veghe:
 beta
 teta
 alfa
 gama
 delta
Întrebarea Nr. 71: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale alfa:
 frecventa 8-13 HZ
 se inregistreaza in starea de veghe in repaus
 se inregistreaza in timpul somnului
 frecventa 20-30 Hz
 apar in incordare nervoasa
Întrebarea Nr. 72: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale beta:
 apar in stare de veghe in repaus

 frecventa mai mica de 14Hz
 apar in timpul stimularii sistemului nervos central
 frecventa mai mare de 14Hz
 apar in somnul paradoxal
Întrebarea Nr. 73: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale delta:
 apar in boli cerebrale grave

 apar in starea de veghe in repaus
 apar in somnul foarte profund
 frecventa 8-13 HZ
 frecventa mai mica de 3Hz
Întrebarea Nr. 74: Alegeti afirmatiile corecte ce caracterizeaza undele electrice cerebrale teta:
 voltajul mai mare ca la undele alfa

 apar in somnul paradoxal
 apar in stresul emotional si somnul ortodoxal
Întrebarea Nr. 75: Numiti principalele trasaturi ale reflexului conditionat:
 poate fi elaborat la diferiti stimuli

 este innascut
 se elaboreaza pe baza reflexului neconditionat
 se elaboreaza fara participarea cortexului
 este dobandit
Întrebarea Nr. 76: Numiti conditiile ce se iau in consideratie la elaborarea reflexelor conditionate:
 importanta fiziologica a excitantul conditionat e mai mica decat a celui neconditionat

 starea de veghe a organismului
 importante fisiológica a excitantului conditionat este mai mare decit a celui neconditionat
 excitantul conditionat urmeaza dupa excitantul neconditionat
 lipsa afectiunilor grave ale scoartei
Întrebarea Nr. 77: Indicati structurile cerebrale responsabile de aparitia motivatiilor si emotiilor:
 formatiunea reticulara
 sistemul limbic
 nucleul rosu
 hipotalamusul
 cerebelul
Întrebarea Nr. 78: Selectati conditiile in care poate aparea procesul de desincronizare a undelor
electrice ale cortexului:
 in timpul stimularii sistemului nervos central ce se afla in stare de repaus

 la trecerea sistemului nervos de la activitate psihica la stare de repaus
 trecerea de la somnul paradoxal la cel ortodoxal
 in stare de narcoza
 trecerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal
Întrebarea Nr. 79: Selectati afirmatiile ce caracterizeaza memoria:
 capacitatea creierului de a receptiona informatia

 capacitatea creierului de recunoastere a informatiei
 capacitatea creierului de evocare a informatiei
 capacitatea creierului de conservare a informatiei
Întrebarea Nr. 80: Selectati starile in care are loc procesul de sincronizare a ritmului EEG:
 la tercerea de la somnul ortodoxal la cel paradoxal

 la trecerea de la activitate psihica la starea de relaxare psihica
 la trecerea de la starea de veghe la starea de somn
 la excitarea SNC
 la trecerea somnului paradoxal la cel ortodoxal
Întrebarea Nr. 81: Indicati celule retinei ce transmit semnalele vizuale electrotonic:
 conurile si bastonasele
 celulele amacrine
 celulele orizontale
 celulele bipolare
Întrebarea Nr. 82: Care segment al membranei bazilare oscileaza cu cea mai mare amplitudine la
sunetele cu frecventa joasa:
 segmentul mediu
 segmentul la baza cohleei
 segmentul distal
 A si B corecte
 membrana bazilara in intregime
Întrebarea Nr. 83: Selectati afirmatiile corecte privind rolul trompei lui Eustachio:
 nu influenteaza asupra gradului de oscilatie a timpanului

 micsoreaza gradul de vibratie al timpanului
 mareste gradul de vibratie al timpanului
 egaleaza presiunea atmosferica pe cele doua fete ale timpanului
 asigura vibratia perfecta a timpanului
Întrebarea Nr. 84: Selectati afirmatiile corecte privind receptorii auditivi:
 potentialul generator apare in terminatiunile nervului auditiv

 sunt receptori cu sensibilitate primara
 sunt receptori cu sensibilitate secundara
 potentialul receptor apare in terminatiunile nervului auditiv
 potentialul generator apare in celulele senzitive
Întrebarea Nr. 85: Selectati afirmatiile corecte privind adaptarea sensibilitatii acustice la diferite
ambiante sonore:
 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitatie va scadea

 in conditii de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste
 pragul de excitatie va ramine acelasi
 in microclimat lipsit de excitatii sonore sensibilitatea se va reduce
 in conditii de zgomot sensibilitatea va creste
Întrebarea Nr. 86: La ce temperatura excitarea termoreceptorilor incepe sa provoace senzatia de

durere:
 la 5 C
 la 30 C
 la temperatura, la care tesuturile incep sa fie alterate de caldura
 peste 45 C
Întrebarea Nr. 87: Alegeti raspunsurile ce caracterizeaza mioza:
 reflex fotomotor la excesul de lumina si la vederea de aproape

 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic
 dilatarea pupilei
 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic
 ingustarea pupilei
Întrebarea Nr. 88: Alegeti raspunsurile caracteristice midriazei:

 contractia muschiului sfincter pupilar de catre nervul parasimpatic
 micsorarea diametrului pupilei
 marirea diametrului pupilei
 se produce la intuneric
 contractia muschiului radial al irisului de catre nervul simpatic si adrenalina)
Întrebarea Nr. 89: Indicati localizarea centrelor corticali:
 girusul frontal - centrul auditiv

 girusul postcentral - centrul sensorial somatic
 girusul postcentral- centrul vizual
 girusul temporal - centrul auditiv
 girusul occipital - centrul vizual
Întrebarea Nr. 90: Selectati caracteristicile regiunii foveale ale retinei:
 are un diametru de 0,4 mm

 vasele de singe, celulele bipolare si ganglionare sunt deplasate intr-o parte , nu acopera
conurile
 este compusa in intregime din conuri cu corpurile celulare foarte subtiri cu diametrul 1,5
microni
 este pata oarba
 fiecare con face sinapsa cu celula bipolara
Întrebarea Nr. 91: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului lent (non-REM):
 scaderea tonusului muscular

 predominarea proceselor anabolice
 scaderea activitatii cardiace si presiunii sangvine
 scaderea tonusului simpatic
Întrebarea Nr. 92: Selectati manifestarile electroencefalografice ale somnului lent (non-REM):
 are loc sincronizarea ritmului

 predomina undele delta
 are loc desincronizarea ritmului
 predomina undele alfa
Întrebarea Nr. 93: Selectati caracteristicile fiziologice ale somnului rapid (REM):

 miscari rapide a globilor oculari
 creste metabolismul total al creierului
 pragul de trezire este ridicat
Întrebarea Nr. 94: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza endolimfa:
 are compozitie similara cu a lichidelor extracelulare

 este localizata in scala medie
 este secretata de stria vestibularis
 este localizata in scala timpanica
 se afla in scala vestibulara
Întrebarea Nr. 95: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza surditatea de transmisie:
 apare in intoxicatii cu monoxid de carbon

 apare la lezarea cortexului primar
 apare la lezarea nucleului cohlear
 apare in flamatii ale urechii medii
 apare in traumatisme ale timpanului
Întrebarea Nr. 96: Alegeti raspunsurile corecte ce caracterizeaza cohleea:
 contine mecanoreceptori, pentru detectarea vibratiilor sonore

 contine membrana bazilara, care vibreaza cu frecventa variabila, in functie de miscarile cililor
celulelor receptoare
 contine rampa timpanica si rampa vestibulara, care contin perilimfa bogata in ioni de K+
 contine organul lui Corti situat pe membrana bazilara si acoperit de membrana tectoria
acelulara
 prezinta sensibilitate maxima la sunete cu frecventa peste 20000 herti
Întrebarea Nr. 97: Care din următoarele senzații sunt produse de neuroni care nu au releu talamic și nu
proiectează în neocortex?
 tactil
 proprioceptive
 miros
 gust
 accelerație
Întrebarea Nr. 98: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza umoarea apoasă:
 este permanent format la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/min)

 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 toate răspunsurile sunt corecte
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg
Întrebarea Nr. 99: Ce particularități prezintă potențialul receptor, produs prin excitarea bastonașelor?
 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei

segmentare externe, datorită unei cascade de excitație
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 este un potențial de depolarizare
 nici un raspuns corect
 durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul intensității luminoase
Întrebarea Nr. 100: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza mugurii gustativi:
 sunt foarte sensibili și la stimuli de contact, temperatură, durere

 reprezintă receptorii gustativi
 prezintă o mare adaptabilitate
 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi
Întrebarea Nr. 101: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza corpusculii Pacini:
 sunt termoreceptori
 sunt mecanoreceptori
 sunt receptori cu adaptare lentă
 sunt algoreceptori
 sunt receptori cu adaptare rapidă
Întrebarea Nr. 102: Care din următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase
libere?
 senzatii de durere
 senzația de gâdilat
 senzatia de gust
 senzatii tactile
 senzații termice
Întrebarea Nr. 103: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
 colesterolului
 retinenului 1
 pigmenților irisului
 scotopsinei
 melatoninei
Întrebarea Nr. 104: Intensitatea sunetelor se măsoară:

 în pascali
 în amperi
 în decibeli
 în daltoni
 în volti
Întrebarea Nr. 105: Care din următoarele afirmații este incorectă?
 sunetul este produs de vibrații ale aerului, care formează unde sonore
 intensitatea undei sonore este determinată de frecvențe
 calea auditiva nu trece prin talamus
 scărița se sprijină cu talpa pe fereastra ovală
 timbrul undei sonore este determinat de vibrațiile armonice supraadăugate
Întrebarea Nr. 106: Un nucleu din bulb, care primește fibre aferente primare de la cohlee este:
 corpul restiform
 ganglionul spiral
 corpul trapezoidal
 coliculul cvadrigemen inferior
 nucleul cohlear dorsal
Întrebarea Nr. 107: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza celulele receptoare senzoriale
cohleare:
 au stereocili prinși în membrana tectoria

 sunt celule cilindrice înalte, asemănătoare cu celulele ciliate vestibulare de tipul II
 nu au kinocil
 sunt scăldați de endolimfă
Întrebarea Nr. 108: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza tonurile de înaltă frecvență, in
concordanță cu teoria localizării (tonotopie):
 stimulează selectiv numai celulele ciliate externe

 produc deplasarea maximă a membranei bazilare la baza cohleei
 stimulează câțiva neuroni din nucleul cohlear și cea mai mare parte a neuronilor din coliculul
cvadrigemen inferior
 fac ca membrana bazilară să vibreze uniform, ca un microfon
Întrebarea Nr. 109: Care din următoarele structuri nu aparține de cohlee?
 membrana bazilară
 rampa medie
 utricula
 rampa timpanică
 rampa vestibulară
Întrebarea Nr. 110: Ce ion se găsește în concentrații mai ridicate în perilimfă, comparativ cu endolimfa?
 nici unul
 Ca2+
 Na+
 K+
 Cl-
Întrebarea Nr. 111: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza potențialul microfonic:
 este produs la stimularea chimică a celuleleor ciliate

 este produs la stimularea electrică a celulelor ciliate
 este produs la stimularea nervoasă a celuleleor ciliate
 este produs la stimularea mecanică a celuleleor ciliate
Întrebarea Nr. 112: Selectati raspunsurile corecte ce caracterizeaza canalele semicirculare:
 sunt esențiale în detectarea accelaratiei angulare

 sunt esențiale în detectarea sunetelor
 sunt esențiale în menținerea refelxelor auditive
 sunt esențiale în fixarea obiectelor în spațiu
Întrebarea Nr. 113: Surditatea unilaterală este produsă prin distrugerea unilaterală a:
 lemniscului lateral
 coliculului cvadrigemen inferior
 nucleilor cohleari
 nucleului geniculat medial
 cortexului auditiv
Întrebarea Nr. 114: Alegeți răspunsurile corecte:
 Câmpurile receptoare ale receptorilor tactili învecinați coincid în parte

 Prima treaptă în transducerea senzorială este generarea potențialului receptor
 Diferite tipuri de receptori specializați răspund mai ușor la stimuli specifici
 Un stimul constant, aplicat pe un receptor tactil, va determina o rată constantă de descărcări
în axonul neuronului corespunzător receptorului
 Frecvența unui grup (tren) de potențiale de acțiune, într-o fibră nervoasă aferentă, reflectă
intensitatea stimulării asupra receptorului

 Tractul spinotalamic lateral transmite informații de la termoreceptorii cutanați
 Toți receptori tactili sunt incapsulați
 Receptorii tactili sunt repartizați uniform pe tegument
 Termoreceptorii cutanați sunt terminații nervoase libere
 Informațiile senzoriale, de la receptorii tactili cutanați, ajung la scoarța cerebrală via
deutoneuronii din coarnele medulare posterioare
 Durerea viscerală este neplăcută și în același timp, de obicei, slab localizată

 Algoreceptorii pot fi activați consecutiv eliberării de bradikinină
 Semnalele de la sistemul somatosenzitiv ajung în girusul precentral
 Senzațiile de durere pot fi amplificate prin stimularea cortexului somatosenzitiv primar
 Algoreceptorii sunt terminații nervoase libere
 La lumina puternică, ambele pupile se contractă

 Mioza se produce pentru vederea de aproape
 Umoarea apoasă este un ultrafiltrat plasmatic
 Presiunea intraoculară este de 15 mm Hg, cu limite între 12-20 mm Hg
 Diametrul pupilar este controlat exclusiv de inervația parasimpatică
 Hipermetropia se poate corecta cu lentile divergente, pentru că imaginea se focalizează

după retină
 Focalizarea ochiului este controlata de inervația parasimpatică a corpului ciliar
 În miopie, focalizarea imaginilor are loc înaintea retinei și corecția se face cu lentile
divergente
 Dacă ochiul focalizează un obiect la distanță, mușchii ciliari se contractă
 Cristalinul este cel mai important element din sistemul de refracție a ochiului
 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuală este optima în regiunea parafoveală

 Adaptarea completă la întuneric necesită 30 minute
 Vederea cromatică completă este posibilă în lumina obscură
 În adaptarea la întuneric, acuitatea vizuala este optimă în centrul câmpului vizual
 Protanopii nu pot distinge roșu de verde, pentru că nu au pigment pentru detectarea luminii
verzi
 Endolimfa din rampa timpanică are o compoziție similară cu plasma

 Oscioarele din urechea medie sunt esențiale pentru transmiterea eficientă a sunetelor spre
cohlee
 Limitele câmpului auditiv sunt cuprinse între 20 Hz și 20 kHz
 Urechea este mai sensibilă la frecvența între 1 kHz și 3 kHz
 Transmiterea sunetelor este mult mai afectată la pacienții la care pierderea conducerii
osoase și a conducerii aeriene a sunetelor este similară
 La deplasarea rectilinie uniformă se stimulează celulele ciliate din creasta ampulară

 Utricula răspunde la decelerația mișcării vehiculelor
 Dacă un subiect este rotit într-un scaun, ochii săi prezintă nistagmus optokinetic
 Canalele semicirculare au rol esențial în menținerea echilibrului
 Canalele semicirculare conțin perilimfă
Întrebarea Nr. 122: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile convexe:
 miopia
 prezbiția
 astigmatismul miopic
 hipermetropia
 astigmatismul hipermetropic
Întrebarea Nr. 123: Selectați afirmațiile corecte referitoare la celulele ciliate interne din organul Corti:
 utilizează acetilcolina ca mediator chimic principal

 reprezintă receptori auditivi propriu-ziși
 nu primesc fibre eferente
 sunt aranjate pe un singur rând
 funcționează ca amplificatori
Întrebarea Nr. 124: În care din situațiile următoare o persoană nu mai percepe culorile:
 are pupila în midriază

 are tulburări de acomodație
 are leziuni retiniene în regiunea maculară
 are pupila în mioză
 are leziuni în retina periferică
Întrebarea Nr. 125: Care dintre viciile de refracție se corectează cu lentile divergente:
 hipermetropia
 astigmatismul miopic
 miopia
 astigmatismul hipermetropic
 prezbiția
Întrebarea Nr. 126: Funcția primară a oscioarelor din urechea medie de la om este:
 detectarea direcției sunetelor

 filtrarea sunetelor cu frecvență înaltă din stimulii sonori
 diferențierea sunetelor cu frecvențe diferite
 protejarea urechii de deteriorări
 amplificarea stimulilor sonori și conducerea lor spre cohlee
Întrebarea Nr. 127: Care din următoarele structuri este responsabilă de reflexul de atenuare a
transmisiei sonore?
 urechea internă
 membrana tectoria
 membrana bazilară
 mușchiul scăriței și tensor al timpanului
 urechea externă
Întrebarea Nr. 128: Selectați afirmațiile adevărate despre celulele ciliate din organul lui Corti?
 înclinarea cililor în direcție opusă, determină hiperpolarizarea celulelor și reducerea

frecvenței potențialului de acțiune
 înclinarea cililor într-o direcție, determină depolarizarea celulelor și creșterea frecvenței
potențialului de acțiune
 vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele auditive, ale căror cili vor suferi deformări
mecanice la contactul cu membrana tectoria
 cilii auditivi situați la nivelul polului apical ai celulelor auditive externe pătrund în membrana
tectoria
 toate răspunsurile corecte
Întrebarea Nr. 129: Selectați afirmațiile adevărate despre retinenul (retinalul) din structura pigmenților
vizuali:
 este o aldehidă a vitaminei A, aceeași pentru toți pigmenții vizuali

 există sub 2 forme izomere: cis și trans trecerea din forma cis în trans se face sub acțiunea
energiei luminoase și trecerea din trans în cis are loc la întuneric
 este grupare neproteică
 retinenul + scotopsina = pigment vizual
 forma trans se combină ușor cu opsinele formând pigmentul caracteristic
Întrebarea Nr. 130: Care dintre fasciculele care pleacă de la nivelul nucleilor vestibulari bulbari
controlează echilibrul static și dinamic?
 vestibulonuclear
 a și b corecte
 vestibulospinal
 vestibulocerebelos
Întrebarea Nr. 131: Selectați afirmațiile corecte referitor la acomodarea ochiului pentru vederea de
aproape:
 creșterea convergenței cristalinului

 scăderea convergenței cristalinului
 midriază
 convergența axelor oculare
 miozâ
Întrebarea Nr. 132: Ca urmare a absorbției energiei radiației luminoase electromagnetice, cu lungimi de
undă cuprinse între 400-750 nm, are loc următoarea translocare a pigmenților vizuali:
 disocierea scotopsinei și metarodopsinei

 transformarea formei cis în forma trans a retinenului
 descompunerea în retinen și scotopsină
 disocierea scotopsinei
 transformarea vitaminei A în retinen
Întrebarea Nr. 133: Dacă o persoană se rotește încet spre dreapta:
 se poate observa componenta lentă a nistagmusului, inițiată de impulsuri vestibulare

 atât ochiul drept, cât și ochiul stâng deviază spre stânga
 celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal stâng se depolarizează
 stereocilii celulelor receptoare vestibulare din canalul semicircular orizontal se apropie de
kinocil
 a, b și c corecte
Întrebarea Nr. 134: Selectați afirmațiile corecte referitor la prezbiopie:
 punctul proxim crește

 punctul remotum scade
 puterea totală de refracție crește
 acuitatea vizuală crește
 capacitatea de a vedea obiectele la distanță scade
Întrebarea Nr. 135: Selectați afirmațiile adevărate referitor la influența luminii asupra retinei:
 crește concentrația GMPc

 crește potențialul de membrană de la nivelul fotoreceptorilor
 crește concentrația de rodopsină din fotoreceptori
 crește frecvența impulsurilor transmise de fotoreceptori
 crește conductanța sodiului la nivelul fotoreceptorilor
Întrebarea Nr. 136: Razele luminoase determină următoarele modificări la nivelul retinei:
 depolarizarea celulelor cu conuri

 activarea fosfodiesterazei
 formarea de cis-retinol din rodopsină
 conversia GTP în GMPc
 inactivarea celulelor cu bastonașe
Întrebarea Nr. 137: Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape implică următoarele mecanisme:
 contracția fibrelor musculare circulare ale irisului și ale mușchilor ciliari sub control vegetativ
parasimpatic (nervul III cranian)
 scăderea convergenței cristalinului de la 30 la 15 dioptrii
 covergența axelor vizuale
 contracția fibrelor musculare radiare ale irisului
 secreția de noradrenalină, în fibrele nervoase simpatice
Întrebarea Nr. 138: Midriaza implică următoarele procese, cu excepția:
 relaxării fibrelor musculare circulare ale irisului

 transmiterii impulsurilor prin ganglionul cervical superior
 descărcărilor nervoase simpatice
 contracției fibrelor musculare radiare ale irisului
 stimulării nucleului Behterev
Întrebarea Nr. 139: Următoarele afirmații despre ochi sunt adevărate, cu excepția:
 punctul focal la ochiul emetrop este pe retină

 punctul focal la ochiul hipermetrop este înapoia retinei
 cu ajutorul lentilelor biconvexe convergente poate fi corectată miopia
 punctul focal la ochiul miop (hipometrop) este înaintea retinei
 cu ajutorul lentilelor biconcave divergente poate fi corectată hipermetropia
Întrebarea Nr. 140: Aparatul vestibular se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
 adaptarea crescută a receptorilor maculări, care descarcă impulsuri, chiar și în absența

mișcărilor capului
 capacitatea de a detecta accelerația angulară, prin receptorii din creasta amputară
 capacitatea de a detecta accelerația liniară, prin receptorii din macula
 prezența endolimfei în canalele semicirculare membranare
 potențialele de acțiune de la nivelul receptorilor vestibulari sun transmise spre nucleii motori
ai nervilor cranieni și spre paleocerebel, prin nucleii vestibulari bulbari
Întrebarea Nr. 141: Selectați afirmațiile incorecte referitor la ochi:
 numai celulele cu conuri se adaptează la întuneric

 pata galbenă (macula lutea) este în dreptul axului vizual
 lumina determină un reflex pupiloconstrictor parasimpatic
 umoarea apoasă este secretată în camera posterioară și este drenată în cea anterioară
 aparatul dioptric ocular este format din cornee și cristalin și are o putere totală de refracție de
60 dioptrii
Întrebarea Nr. 142: Selectați afirmațiile corecte referitor fotoreceptori:
 conțin pigmenți vizuali numiți rodopsină în celulele cu bastonașe și iodopsinâ în celulele cu

conuri
 fac sinapsă direct cu ganglionii multipolari din retină
 prezintă pigmenți cu aceeași absorbantă pentru energia luminoasă
 prezintă mecanisme comune de fotorecepție, amplitudinea potențialului generator este
proporțională cu logaritmul intensității luminoase
 produc potențiale generatoare ca urmare a descompunerii pigmenților, ceea ce determină
modificări ale conductanței ionice
Întrebarea Nr. 143: Care dintre defectele optice necesită corectarea cu lentile bifocale?
 astigmatismul
 hipermetropia
 miopia
 strabismul
 presbitismul
Întrebarea Nr. 144: Care din următoarele afirmații sunt incorecte? Fovea centralis este suprafața
retinei unde:
 lipsesc celulele cu bastonașe

 acuitatea vizuală este maximă
 sensibilitatea la lumină este mai mare față de alte arii din retină
 concentrația celulelor cu conuri este maximă
 nervul optic părăsește globul ocular și arterele globului ocular intră
Întrebarea Nr. 145: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?
 mușchii irisului și mușchii corpului ciliar sunt mușchi netezi care constituie mușchii intrinseci
ai globului ocular
 corpul celulelor vizuale receptoare este situat mai departe de coroidă,față de segmentele
externe ale celulelor
 pata oarbă nu participa în fotorecepție
 pata oarbă (papila optică) reprezintă locul de ieșire a nervului optic din globul ocular și este
situată medial și inferior de pata galbenă
 stratul plexiform extern este reaizat de sinapsele dintre neuronii bipolari și celulele
ganglionare
Întrebarea Nr. 146: Care din următoarele enunțuri sunt incorecte?
 puterea de acomodare crește cu vârsta datorită scăderii elasticității cristalinului

 vederea diurnă colorată, la lumină puteinică este asigurată de celulele cu conuri
 punctul remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poale fi văzut
clar, fără efort acomodativ
 punctul proxim reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi, la care un obiect poate fi văzut
clar, cu efort acomodativ maxim
 nictalopia apare în avitaminoza A, când este compromisă adaptarea la întuneric
Întrebarea Nr. 147: Dacă lumina pătrunde într-un ochi:
 este stimulat reflexul contralateral pupilioconstrictor parasimpatic

 pupila ipsi- și contralaterală se micșorează
 nici un răspuns corect
 au loc modificări pupilare, dacă nervul II cranian este secționat bilateral
 este stimulat reflexul ipsilateral pupilodilatator simpatic
Întrebarea Nr. 148: Care din următoarele afirmații sunt incorecte?
 mioza este produsă la acomodarea la distanță

 midriaza este produsă prin ischemfe cerebrală
 mioza este produsă de substanțe ca morfina
 mioza este produsă de anxietate
 midriaza este produsă de substanțe parasimpaticolitice ca și atropină
Întrebarea Nr. 149: Transecțiunea pe calea optică produce:
 pierderea vederii în câmpurile nazal și temporal a unui singur ochi, dacă secțiunea s-a
efectuat la nivelul nervului optic respectiv
 pierderea vederii în câmpul temporal al ochiului contralateral și în câmpul nazal al ochiului
ipsilateral, dacă secțiunea interesează tractul optic
 pierderea vederii în câmpurile temporale ipsilaterale și temporale contralaterale, dacă s-a
efectuat transecțiunea totală a nervului optic
 pierderea vederii numai în câmpurile temporale la ambii ochi, dacă secțiunea este totală și
interesează chiasma optică
 contracția mușchiului ciocanului reduce vibrațiile timpanului la sunete prea puternice

 amplitudinea vibrațiilor timpanului este maximă, când presiunile pe cele 2 fețe ale sale sunt
egale
 căile și centrii acustici au o organizare tonală
 trompa lui Eustachio echilibrează presiunea aerului din urechea medie, cu cea din urechea
internă
 distrugerea ariilor auditive primare provoacă surditate, însă distrugerea ariilor auditive
secundare provoacă afazie auditivă

 endolimfa comunică prin apeductul vestibulului osos cu lichidul cefalorahidian
 endolimfa are o concentrație de Na+ și de K+ asemănătoare lichidului extracelular
 endolimfa se găsește în labirintul osos
 endolimfa are o concentrație de Na+ mai mare ca în lichidul extracelular
 endolimfa prezintă variații de presiune, care fac să vibreze membrana bazilară, dacă a avut
loc transmisia prin urechea externă, medie și perilimfă
Întrebarea Nr. 152: Impulsurile prin nervul auditiv (cohlear) drept:
 sunt inițiate prin stimularea celulelor receptoare din organul Corti

 a și c corecte
 sunt transmise spre nucleii cohleari
 rezultă din stimularea ariei auditive din lobul occipital
 rezultă din stimularea neuronilor din corpul geniculat metatalamic
Întrebarea Nr. 153: Selectați afirmațiile corecte:
 senzația de gust este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în

neocortex
 senzația de tact este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex
 senzația de gust și miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de accelerație este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează
în neocortex
 senzația de miros este produsă de neuroni care nu au releu talamic și nu proiectează în
neocortex
Întrebarea Nr. 154: Selectați formulările incorecte:
 primul neuron situat pe segmentul de conducere gustativ face sinapsă în nucleul solitar
 neuronul receptor olfactiv face sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
 fibrele protoneuronului gustativ sunt cuprinse în nervii cranieni VII, IX și X
 rinencefalul îndeplinește în totalitate funcțiile olfactive
 mugurii gustativi sunt situați numai pe limbă
 iritantele nazale ca menta, mentolul și clorul stimulează neuronii trigeminali și inițiază
lăcrimare, strănut și inhibiție respiratorie
Întrebarea Nr. 155: Selectați afirmațiile corecte referitor la acuitatea vizuală normală a ochiului uman:
 a, b, c, d corecte
 se reduce de 5-10ori în afara ariei foveale, și devine tot mai slabă la periferia retinei
 are valoarea de 45 secunde de arc
 este maximă la nivelul foveei centrale
 este capacitatea de a discrimina 2 puncte luminoase
Întrebarea Nr. 156: Selectați afirmațiile corecte referitor la umoarea apoasă:

 este permanent reabsorbită prin canalul Schlemm, care drenează în final în venele
extraoculare
 este permanent formată la nivelul proceselor ciliare (2-3 ml umoare/ min)
 circulă liber printre ligamentele cristalinului, prin pupilă și ajunge în camera anterioară a
ochiului
 contribuie la reglarea volumului și presiunii totale a lichidului intraocular cu limite între 12-20
mm Hg
Întrebarea Nr. 157: Selectați afirmațiile corecte referitor la ciclul vizual retinian al rodopsinei (purpurul
vizual):
 depinde de prezența vitaminei A pentru formarea de novo a retinalului

 cuprinde resinteza sa, catalizată enzimatic de retinal-izomerază
 cuprinde descompunerea ei de către energia luminoasă într-un interval de o trilionime de
secundă (psec)
 depinde de sinteza 11-cis-retinolului, care se combină cu scotopsina și regenerează
rodopsină
Întrebarea Nr. 158: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează potențialul receptor al bastonașelor:
 doar b și d corecte
 este un potențial de hiperpolarizare, produs prin creșterea negativității interioare a
membranei
 potențialul receptor durează ceva mai mult de o secundă și este proporțional cu logaritmul
intensității luminoase
 este un potențial de depolarizare
 descompunerea rodopsinei scade conductanța pentru Na+, la nivelul membranei
segmentare externe
Întrebarea Nr. 159: Selectați enzimele ce intervin în cascada chimică de la nivelul bastonașelor, care
explică sensibilitatea deosebită a acestora la întuneric:
 rodopsină activată
 transducina
 adenilat ciclaza
 fosfodiesteraza activată
 rodopsinkinaza
Întrebarea Nr. 160: Neuromediația sinaptică din retină se realizează cu următoarele substanțe:
 noradrenalină, adrenalină, histamină

 GABA, glicină, glutamat
 TRH, GnRH, enkefaline și beta-endorfine
 acetiicolinâ, dopamină, serotonină
 PIV, CCK, neurotensinâ, histamină
Întrebarea Nr. 161: Resinteza GMPc, în citoplasmă fotoreceptorilor, depinde de:
 inhibarea fosfodiesterazei activate de lumină

 creșterea concentrației de Ca2+ în fotoreceptori
 activarea guanilil ciclazei
 creșterea concentrației de Na+ în fotoreceptori
Întrebarea Nr. 162: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează sensibilitatea spectrală a celor 3 tipuri
de conuri, conform teoriei tricromatice pentru percepția culorilor:
 este determinată de pigmenții din conuri (combinații de retinal și fotopsină), care le conferă
sensibilitate la culorile albastru, verde și roșu
 este asemănătoare curbelor de absorbție a luminii, de către cele 3 tipuri de pigmenți
fotosensibili
 poate fi influențată de absența conurilor receptoare, pentru o anumită culoare și de numărul
crescut compensator al conurilor, pentru celelalte culori
 a și c corecte
 b și c corecte
Întrebarea Nr. 163: Selectați afirmațiile incorecte:
 celulele ganglionare sunt de 3 tipuri. W, X și Y celulele W reprezintă peste 50% și au rol în

transmiterea imaginilor vizuale și percepția culorilor
 transmiterea majorității semnalelor din retină se face prin conducere electronică, nu prin
potențialul de acțiune, ceea ce permite conducerea gradată a intensității semnalului
 circuitul neuronal al retinei este organizat dinspre coroidă astfel: fotoreceptori → celule
orizontale → celule bipolare → celule amacrine → celule ganglionare
 inhibiția laterală prin celulele orizontale, determină creșterea acuității vizuale
 inhibiția laterală suplimentara prin unele celule amacrine, contribuie la creșterea contrastului
vizual
Întrebarea Nr. 164: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează neuronii bipolari din retină:
 pot fi depolarizanți și, în acest caz descarcă semnale excitatorii în căile vizuale
 asigură un mecanism secundar de inhibiție laterală
 doar b și c corecte
 pot fi hiperpolarizanți și în acest caz descarcă semnale inhibitorii în căile vizuale
 doar a și b corecte
Întrebarea Nr. 165: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează celulele ganglionare din retină:
 prezintă un răspuns „on-of" în funcție de modificările intensității luminoase

 transmit semnal sub formă de potențiale de acțiune continue, spontane
 semnalele vizuale se suprapun pe fondul potențialului de acțiune
 au axoni lungi, care formează nervul optic, chiasma optică și tractusul optic
Întrebarea Nr. 166: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează nucleul geniculat dorsolateral (corpul
geniculat lateral):

 are 6 straturi celulare care primesc diferențiat semnale de la retina temporală ipsilaterală și
cea nazală heterolaterală
 conține neuroni magnocelulari, care primesc semnale de la celulele ganglionare X și neuroni
parvocelulari care primesc semnale de la celulele ganglionare Y
 filtrează transmiterea semnalelor spre cortexul vizual
 este un nucleu de releu între axonii tractului optic și neuronii ai căror axoni formează tractul
geniculocalcarin
Întrebarea Nr. 167: Selectați enunțurile incorecte:
 fuzionarea imaginilor vizuale de la cei doi ochi, în puncte corespondente, se produce printr-
un mecanism neuroumoral
 între ochi - creier-mușchii extrinseci se poate descrie un mecanism de feedback, care
determină fixarea ochilor într-un punct anume din câmpul vizual
 cortexul vizual percepe în principal linii și margini, în locul suprafețelor plane din cadrul
imaginii vizuale
 semnalele din diferite părți ale retinei sunt localizate în cortexul vizual primar diferit: aria
maculară →polul occipital semnalele periferice din retină→ anterior de polul occipital, în
cercuri concentrice
 cortexul vizual primar (cortexul striat) ocupă aria fisurii călcărine și se întinde către polul
occipital, pe fața medială a emisferei
Întrebarea Nr. 168: În transmiterea sunetului spre fereastra ovală nu intervine:
 reflexul de atenuare
 mușchii scăriței și tensor al timpanului
 sistemul osicular
 cohleea
 membrana timpanică
Întrebarea Nr. 169: În procesul de rezonanță, care apare în cohlee, participă în mod diferit următoarele
elemente:
 lungimea și rigiditatea fibrelor bazilare

 cantitatea de lichid din rampa medie
 cantitatea de lichid din rampa vestibulară
 cantitatea de lichid din rampa timpanică
Întrebarea Nr. 170: Principiul localizării în determinarea înălțimii (frecvenței) sunetului, se referă la
detectarea diferitelor frecvențe sonore, în raport:
 de locul unde membrana tectoria este cel mai mult stimulată

 de locul unde membrana Reissner este cel mai mult stimulată
 de tipul de celule ciliate stimulate (externe sau interne)
 a și d
 de locul unde membrana bazilară este cel mai mult stimulată
Întrebarea Nr. 171: Hărțile tonotopice din cortexul auditiv primar și ariile auditive de asociație, se
referă la analiza sunetelor, după caracteristicile lor specifice:
 după intensitate
 după direcție
 c și d
 după frecvențe
 după secvențialitate (secvență de tonuri)
Întrebarea Nr. 172: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează mugurii gustativi:
 prezintă specificitate pentru tipurile de stimuli gustativi

 nu prezintă adaptabilitate
 sunt sensibili și la stimuli termici și de durere
 conțin celule gustative
 sunt chemoreceptori pentru substanțe sapide, insipide, odorante și inodore
Întrebarea Nr. 173: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează simțul gustativ:
 intervine în reflexele salivare necondiționate

 are rol în controlul dietei în raport de preferință
 împreună cu olfacția, are și o componentă emoționala, contribuind la elaborarea unor stări
afective complexe de plăcere și neplăcere
 oferă informații asupra calității alimentelor introduse în gură
Întrebarea Nr. 174: Selectați afirmațiile corecte ce caracterizează senzațiile primare ale mirosului:
 sunt mirosurile putrid, pătrunzător (înțepător) eteric, mentolat, floral, de camfor și de mosc
 sunt parțial și încă puțin cunoscute
 au fost grupate în baza testelor fiziologice și în funcție de agenții stimulanți în 7 clase
 în baza studiilor genetice senzațiile primare depășesc numărul de 100
Întrebarea Nr. 175: Transmiterea semnalelor olfactive de la receptori spre cortexul olfactiv urmează
traseul:
 bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex

 membrana olfactivă → bulb olfactiv → tract olfactiv → cortex
 membrana olfactivă → nerv olfactiv → bulb olfactiv → glomeruli → tract olfactiv→ cortex
 cilii olfactivi ai veziculelor olfactive ale protoneuronului → axonii protoneuronului (nervul I) →
celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→ cortex
 axonii protoneuronului (nervul I) → celulele mitrale din bulbul olfactiv → tractul olfactiv→
cortex
Întrebarea Nr. 176: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive foarte vechi ( arhicortexul
olfactiv):
 controlul învățat, automat al ingestiei, aversiunii pentru alimente alterate sau toxice
 a și b
 reflexe olfactive primitive
 analiza conștientă a mirosului și perceperea corectă a olfacției
 reflexe condiționate olfactive mai complicate
Întrebarea Nr. 177: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive vechi( paleocortexul olfactiv):
 a și c
Întrebarea Nr. 178: Selectați caracteristicile ariilor corticale olfactive noi (neocortexul olfactiv):

 b și d
Întrebarea Nr. 179: Care sunt localizările ariilor olfactive foarte vechi (arhicortexul olfactiv)?
 talamus (nucleul dorsomedial) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 aria olfactivă laterală: cortexul piriform și prepiriform, porțiunea corticală a nucleilor
amigdalieni
 aria olfactivă medială: nuclei situați anterior și superior de hipotalamus
 a și c
 b și c
Întrebarea Nr. 180: Care sunt localizările ariilor olfactive vechi (paleocortexul olfactiv)?
 ) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
amigdalieni
 b și c
Întrebarea Nr. 181: Care sunt localizările ariilor olfactive noi ( neocortexul olfactiv)?
 talamus (nucleul dorsomedia!) →regiunea posterolaterală a cortexului orbitofrontal

 a și c
amigdalieni
 b și c
Întrebarea Nr. 182: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la rolul simțului olfactiv:
 are rol în detectarea intensității agenților odoranți

 are rol de apărare, de avertizare, de sesizare a substanțelor alimentare în putrefacție și a
substanțelor toxice poluante
 are rol în detectarea prezenței sau absenței agenților odoranți
 are rol în mecanismele stimulatorii sau inhibitorii în relațiile intersexuale
Întrebarea Nr. 183: Selectați afirmațiile corecte ce se referă la stimularea celulelor olfactive prin stimuli
chimioolfactivi:
 este posibilă dacă substanțele sunt volatile și dacă se dizolvă în lichidul care acoperă
mucoasa olfactivă
 se face cu participarea unor proteine de legare a substanțelor odorante, situate la nivelul
membranelor cililor
 are loc la nivelul cililor
 poate fi explicată prin teoria mesagerului secund: stimul → proteine de legare (receptori
membranari) → activarea proteinei Gs cuplată cu proteina receptoare →activarea
adenilatciclazei →formarea cAMP → deschiderea unor canale ionice membranare→influx de
Na+ → depolarizarea membranei celulei receptoare
Întrebarea Nr. 184: Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune:
 evitarea locurilor cu aer viciat

 favorizarea reflexelor secretorii digestive
 procurarea și selectarea hranei
 recunoașterea partenerului sexual la animale
 evitarea alimentelor alterate
Întrebarea Nr. 185: Analizatorii olfactiv și gustativ au următoarele elemente comune:
 receptorii sunt chemoreceptori

 adaptarea receptorilor este rapidă
 sunt rudimentare la om
 prezintă aceeași importanță la om
 stimularea receptorilor se face după dizolvarea substanțelor excitante, care interacționează
specific cu receptorul
Întrebarea Nr. 186: Alegeți afirmațiile adevărate privitor la stimulii gustativi ce determină senzația
primară de acru:
 a și c adevărat
 sunt săruri ionizate ale metalelor alcaline
 sunt substanțe organice cu lanț lung, care conțin azot și alcaloizi (nicotină, stricnina, cafeina,
chinina)
 sunt acizi organici și anorganici
 sunt substanțe organice: aminoacizi, amide, esteri, aldehide, cetone, glicoli, glucide
primară de sărat:
 b și c adevărat
chinina)
primară de dulce:
 b și d adevărat
chinina)
primară de amar:
 a și b adevărat
chinina)
Întrebarea Nr. 190: Selectați afirmațiile adevărate ce reiese din mecanismul stimulării mugurelui
gustativ:
 fiecare tip de receptor răspunde la cel puțin 2 tipuri de substanțe sapide, proprietate ce
permite potențarea gusturilor
 nespecificitatea mugurilor pentru stimulii gustativi primari și secundari
 depolarizarea celulei gustative, cu transformarea potențialului de repaus în potențial de
recepție pentru gust
 că substanțele sapide se leagă de molecule proteice receptoare de la nivelul membranei
microvililor, în consecință se deschid sau se închid unele canalele ionice și membrana
celulei se depolarizează
Întrebarea Nr. 191: Adaptarea la un stimul senzorial produce:
 oboseala receptorului
 amplificarea senzației, dacă stimulul este aplicat repetat
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat intermitent
 diminuarea senzației, dacă stimulul este aplicat nemodificat mai mult timp
 localizarea senzației, dacă stimulul este aplicat în același loc
Întrebarea Nr. 192: Care dintre următoarele senzații nu sunt inițiate de la nivelul terminațiilor nervoase
libere?
 senzația de gâdilat
 senzația de rece
 durerea
 gustul
 atingerea
Întrebarea Nr. 193: Senzația de atingere a unei mâini nu poate fi produsă prin stimularea:
 suprafeței corticale a mâinii din aria somestezică I de partea opusă zonei stimulate
 neuronilor din tractul spinotalamic lateral, care primesc aferente de la mână
 suprafeței talamice a mâinii de partea opusă zonei stimulate
 a și c corecte
 neuronilor aferenți de la mână spre măduva spinării
Întrebarea Nr. 194: Precizați asocierile incorecte de mai jos, referitoare la receptori:
 celule ciliate - epiteliu gustativ

 celule ciliate - epiteliu olfactiv
 presoreceptori - sinus carotidian și aortic
 chemoreceptori - corpuscul carotidian și aortic
 celule ciliate - organ Corti
Întrebarea Nr. 195: Care din următoarele senzații sunt supuse facilitării și inhibiției în sistemul nervos
central?
 senzația de cald
 durerea
 atingerea
 auzul
Întrebarea Nr. 196: Acomodarea vizuală la vederea de aproape implică:
 relaxarea mușchiului circular al irisului

 creșterea tensiunii în ligamentul suspensor al cristalinului
 scăderea curburii cristalinului
 creșterea presiunii intraoculare
 contracția mușchiului ciliar
Întrebarea Nr. 197: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
conurilor:
 întreaga retină
 pata galbenă
 regiunea parafoveală
 fovea centralis
 pata oarbă
Întrebarea Nr. 198: În care din următoarele zone ale retinei există cea mai mare concentrare a
bastonașelor:
 regiunea parafoveală
 întreaga retină
 pata galbenă
 fovea centralis
 pata oarbă
Întrebarea Nr. 199: Vitamina A este un precursor pentru sinteza:
 scotopsinei
 melatoninei
 pigmenților irisului
 colesterolului
 retinenului
Întrebarea Nr. 200: Selectați afirmațiile adevărate referitoare la fovea centralis:
 este zona în care se găsesc numai celule cu conuri

 este zona cu acuitate vizuală maximă
 este depresiunea centrală, cu suprafață de 1,5 mm2 de la nivelul maculei lutea
 este zona cu pragul de sensibilitate luminoasă cel mai scăzut
 este zona cea mai bogată în celule cu bastonașe
Întrebarea Nr. 201: Care din afirmațiile de mai jos sunt incorecte?
 dacă suprafața retinei este egal luminată, centrii corticali nu mai pot discrimina obiectele din
jur
 imaginea formată pe retină de aparatul dioptric ocular este reală, dreaptă și egală cu obiectul
 vederea diurnă cromatică este caracteristică retinei periferice, iar cea nocturnă în alb-negru
este caracteristică retinei centrale
 unitatea funcțională retiniana este formată dintr-o celulă multipolară împreună cu celulele
bipolare și fotoreceptoare aflate în relații sinaptice
 adaptarea la întuneric are ioc în 2 faze: o fază rapidă și apoi o fază lentă, care durează
împreună 20 de minute
Întrebarea Nr. 202: Unde este localizat centrul salivar:
 in cerebel
 in talamus
 in bulbul rahidian
 in diencefal
 in mezencefal
Întrebarea Nr. 203: La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva:
 cartofi
 carne
 pesmeti
 piine
 unt
Întrebarea Nr. 204: La ce nivel al tubului digestiv actioneaza numai mecanismul nervos de reglare a
secretiei digestive:
 stomac
 intestin gros
 cavitatea bucala si stomac
 intestin subtire
 cavitate bucala
Întrebarea Nr. 205: Ce mediator se elimina in terminatiunile coardei timpanice, care inerveaza glanda
submaxilara:
 dopamina
 adrenalina
 glicina
 acetilcolina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 206: Care-i actiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare:
 vasodilatatie
 vasoconstrictie
 initial vasodilatatie apoi vasoconstrictie
 initial vasoconstrictia apoi vasodilatatia
 nu actioneaza
Întrebarea Nr. 207: Care dintre celulele glandelor stomacale produc enzimele sucului gastric:
 oxintice (parietale)
 toate trei
 mucoase (auxiliare)
 primele doua
 peptici (principale)
Întrebarea Nr. 208: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta acidul clorhidric:
 toate trei
 peptice (principale)
 primele doua
Întrebarea Nr. 209: Care dintre celulele glandelor stomacale secreta mucina:
 primele doua
 peptice (principale)
 toate trei
Întrebarea Nr. 210: La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala:
 lapte
 zahar
 piine
 carne
 egal
Întrebarea Nr. 211: Precizati care este locul de secretie al hormonului gastro-gastrinei:
 pancreasul
 cavitatea bucala
 tot traseul tubului digestiv
 portiunea pilorica a stomacului
 duodenul
Întrebarea Nr. 212: Care din functiile enumerate ii apartin enterokinazei:

 scindeaza proteinele
 scindeaza lipidele
 serveste ca excitant umoral in secretia sucului pancreatic
 activeaza tripsinogenul
 intensifica motorica stomacului
Întrebarea Nr. 213: Valoarea pH-ului sucului pancreatic:
 7,0-7,8
 1,8-2,5
 6,5-7,0
 7,8-8,4
 8,8-9,0
Întrebarea Nr. 214: Care din enzimele enumerate nu-i apartin sucului pancreatic:
 primele doua
 pepsina
 gelatinaza
 carboxipolipeptidaza
 chimotripsina
Întrebarea Nr. 215: Reglarea secretiei pancreatice are loc cu participarea sistemului nervos:
 corect B si C
 corect A si B
 parasimpatic
 simpatic
 somatic
Întrebarea Nr. 216: In reglarea umorala a secretiei pancreatice participa:
 gastrina
 colecistokinina
 acetilcolina
 secretina
Întrebarea Nr. 217: In componenta sucului pancreatic se contin urmatoarele grupuri de fermenti:
 proteaze
 lipaze
 primele doua
 carboxipolipeptidaze
 A,B,C-corect
Întrebarea Nr. 218: Miscarile de foame ale stomacului se datoreaza:

 senzatiilor de durere determinate de lipsa alimentelor din stomac
 secretiei crescute de suc gastric
 contractiei musculaturii stomacului gol
 lipsei alimentelor din stomac
Întrebarea Nr. 219: In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a:
 lipidelor
 zaharozei
 glucozei
 amidonului preparat
 proteinelor
Întrebarea Nr. 220: Care din enzimele enumerate sunt secretate sub forma inactiva:
 chimotripsina
 Toate raspunsurile corecte
 pepsina
 tripsina
Întrebarea Nr. 221: In urma digestiei gastrice se formeaza o pasta omogena, semifluida cu reactie acida
numita:
 substanta alimentara
 chim intestinal
 bol alimentar
 chim gastric
 bol fecal
Întrebarea Nr. 222: Evacuarea continutului gastric in duoden depinde de:
 consistenta continutului gastric

 presiunea osmotica a continutului gastric
 pH-ul continutului gastric si intestinal
 gradul de umplere a duodenului
Întrebarea Nr. 223: Sarurile biliare au rol in:
 favorizarea absorbtiei vitaminelor liposolubile

 emulsionarea grasimilor
 stimularea secretiei biliare
 activarea lipazelor pancreatice
Întrebarea Nr. 224: Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare ai:
 mioglobinei
 trombocitelor
 hemoglobinei
 leucocitelor
 sarurilor biliare
Întrebarea Nr. 225: Unde are loc absorbtia maxima a apei in tubul digestiv:
 stomac
 ileon
 jejun
 colon
Întrebarea Nr. 226: Care din substantele enumerate se absorb prin mecanism activ:
 ionii Na+, K+
 aminoacizii
 glucoza, fructoza, galactoza
 ionii de Ca ++
Întrebarea Nr. 227: Care din functiile enumerate nu-i corespund salivei
 excretorie
 respiratorie
 termoreglare
 digestiva
 facilitarea vorbirii
Întrebarea Nr. 228: Senzatia de satietate este determinata de:
 concentratia sodiului plasmatic

 concentratia proteinelor plazmatice
 concentratia intracelulara a glucozei
 volumul lichidului extracelular
 presiunea sangvina
Întrebarea Nr. 229: Catre hormonii intestinali se atirna:
 pancreozimina
 secretina
 polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP)
 enterogastronul
Întrebarea Nr. 230: Ce are loc cu glucoza absorbita din intestin in sânge?
 se oxideaza eliminând energie

 se transforma in grasimi
 se transforma in glicogen
 circula prin sânge
Întrebarea Nr. 231: Care din substantele enumerate inhiba eliminarea sucului pancreatic
 noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 adrenalina
 atropina
Întrebarea Nr. 232: Care este stimulul adecvat pentru declansarea defecatiei:
 umplerea vezicii urinare

 destinderea ampulei rectale in urma patrunderii in rect a materiilor fecale
 stimularea simpatica
 contractia diafragmului
 contractia musculaturii peretelui abdominal
Întrebarea Nr. 233: In intestinul subtire au loc urmatoarele tipuri de miscari:
 segmentare
 peristaltice
 tonice
 pendulare
Întrebarea Nr. 234: Care din procesele enumerate nu au loc in intestinul gros:
 reabsorbtia sarurilor biliare

 absorbtia apei
 sinteza vitaminelor K si B1 (tiamina)
 secretia mucinei
 formarea de indol si scatol
Întrebarea Nr. 235: In ce consta rolul excretor al salivei
 eliminarea unor medicamente (ca stricnina,chinina)

 eliminarea unor virusi (ca cel al rabiei)
 eliminarea plumbului, mercurului ,bismutului
 eliminarea prin saliva a ureei, acidului uric si amoniacului
Întrebarea Nr. 236: Cum actioneaza sucul pancreatic asupra cantitatii enterokinazei din sucul intestinal
 mareste
 actioneaza numai in prezenta bilei
 la inceput mareste apoi micsoreaza
 nu actioneaza
 micsoreaza
Întrebarea Nr. 237: Care din vitaminele enumerate sunt sintetizate de bacteriile intestinului gros:

 vitamina K
 vitamina B12
 tiamina (B1)
 riboflavina (B2)
Întrebarea Nr. 238: Secretia pancreatica este stimulata de:
 pancreozimina
 secretina
 gastrina
 acetilcolina
Întrebarea Nr. 239: Care din enzimele enumerate nu intra in componenta sucului pancreatic
 tripsina
 nici una din enzimele enumerate
 chimotripsina
 pepsina
Întrebarea Nr. 240: Care din factorii hormonali inhiba motilitatea intestinului subtire
 insulina
 secretina
 colecistokinina
 gastrina
 serotonina
Întrebarea Nr. 241: Care din miscarile de segmentare sunt caracteristice pentru intestinul subtire
 segmentare neregulata
 segmentare regulata
 segmentare regulata slaba
 segmentare izolata
Întrebarea Nr. 242: Sucul gastric «de apetit» se elimina in urmatoarele faze:
 intestinala
 in toate trei faze
 cerebrala
 stomacala
 numai in faza cerebrala si stomacala
Întrebarea Nr. 243: Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare
 secretie seroasa, de volum mare, saraca in enzime

 secretie seromucoasa, de volum mare, cu continut enzimatic variabil, fara efect vascular
 secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime
 vasoconstrictie
 vasodilatatie
Întrebarea Nr. 244: Care dintre fazele deglutitiei este involuntara:
 esofagiana
 bucala
 nici una
 faringiana
 toate
Întrebarea Nr. 245: Care din functiile enumerate nu-i corespund acidului clorhidric al sucului gastric
 scindeaza lipidele
 provoaca denaturarea si tumefierea proteinelor
 transforma pepsinogenul in pepsina
 creaza mediul optim pentru activitatea enzimelor sucului gastric
 scindeaza proteinele
Întrebarea Nr. 246: Care din enzimele enumerate nu sunt componente ale sucului gastric
 gelatinaza
 ptialina
 maltaza
 pepsinogenul
 chimozina
Întrebarea Nr. 247: Care din secretiile digestive nu contin nici o enzima cu rol in digestie
 bila
 secretia glandelor submaxilare si sublinguale
 secretia glandelor gastrice
 secretia glandelor mucoase din intestinul gros
 secretia glandelor parotide
Întrebarea Nr. 248: Care sunt efectele actiunii colecistokininei in secretia biliara:
 determina contractia colecistului

 produce inchiderea sfincterului Oddi
 formeaza pigmentii biliari
 produce cresterea secretiei de bila in ficat
 determina relaxarea sfincterului Oddi
Întrebarea Nr. 249: Asupra lipidelor emulsionate actioneaza:
 lipaza pancreatica
 sarurile biliare
 pepsinele
 lipaza gastrica
 lipaza intestinala
Întrebarea Nr. 250: De ce depinde trecerea continutului din intestinul subtire in cel gros:
 de starea valvulei iliocecale

 de starea sfincterului Oddi
 de calitatea si cantitatea continutului intestinului subtire
 de gradientul de presiune dintre intestinul subtire si gros
 de starea sfincterului piloric
Întrebarea Nr. 251: Substantele organice comune din saliva si sucul gastric sunt:
 mucina
 pepsina
 ureea,acidul uric
 lizozimul
 amilaza si lipaza
Întrebarea Nr. 252: In ce consta rolul de protectie al salivei:
 reglarea pH-ului mediului intern

 scindarea amidonului
 umectarea mucoasei cavitatii bucale
 actiunea antimicrobiana
 lavajul cavitatii bucale de resturi alimentare
Întrebarea Nr. 253: Scindarea proteinelor are loc in urmatoarele portiuni ale tractului digestiv:
 esofag
 intestinul subtire
 intestinul gros
 cavitatea bucala
 stomac
Întrebarea Nr. 254: Hormonul intestinal enterogastronul indeplineste urmatoarele functii:
 intensifica motilitatea intestinului

 inhiba motilitatea stomacului
 contribuie la absorbtia grasimilor
 inhiba secretia gastrica
 intensifica secretia pancreatica exocrina
Întrebarea Nr. 255: Care din factorii umorali stimuleaza secretia pancreatica:
 tiroxina
 gastrina
 secretina
 pancreozimina
 adrenalina
Întrebarea Nr. 256: Colesterolul endogen este un component al:
 sucului pancreatic
 bilei
 sucului intestinal
 sucului gastric
 salivei
Întrebarea Nr. 257: Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de:
 xerostomie
 bulemie
 hiposalivatie
 sialoree
 hipersalivatie
Întrebarea Nr. 258: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
 bila nu contine enzime digestive

 pH-ul salivar creste odata cu cresterea ratei secretiei
 bolul alimentar este propulsat prin esofag, prin miscari segmentare
 saliva contine o enzima, care degradeaza amidonul
 deglutitia este un act pur voluntar absolut (complet)
Întrebarea Nr. 259: Care din afirmatiile de mai jos referitoare la digestie sunt corecte:
 colecistokinina inhiba secretia gastrica
 factorul intrinsec Castle este secretat de catre celulele G din glandele gastrice
 HCl este secretat de catre celulele parietale (oxintice)
 secretia gastrica nu este declansata, pana cind alimentele nu ajung in stomac
 In faza intestinala a secretiei gastrice se secreta cea mai mare cantitate de HCl si
pepsinogen
Întrebarea Nr. 260: Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind sucul pancreatic cu exceptia faptului
ca:
 secretia sa este numai sub control nervos

 pH-ul sau este aproximativ 8,0
 contine colesteraza
 are un continut ridicat de bicarbonat
 se secreta in jur de 1000 ml/zi
Întrebarea Nr. 261: Secretia gastrica este stimulata de urmatoarele substante cu exceptia uneia:
 histamina
 noradrenalina
 acetilcolina
 gastrina
 cafeina
Întrebarea Nr. 262: Dupa secretia tripsinogenului in duoden, enzima este convertita in forma sa activa,
tripsina prin:
 un pH alcalin
 lipaza pancreatica
 tripsina secretata anterior
 enterokinaza
 procarboxipeptidaza
Întrebarea Nr. 263: Protectia tesutului pancreatic de autodigestie se explica prin:
 inactivarea pepsinei
 continutul crescut de bicarbonat
 secretia de antienzime ca antitripsina
 actiunea lenta a enzimelor proteolitice
 secretia de proteaze sub forma de proenzime inactive
Întrebarea Nr. 264: Motilina:
 stimuleaza motilitatea duodenala

 stimuleaza tranzitul alimentelor
 este hormon tisular
 are actiuni similare glucagonului
 inhiba motilitatea gastrica
Întrebarea Nr. 265: Substantele nonhormonale eliberate de pancreas servesc pentru:
 reglarea nivelului glucozei in singe

 digestia lipidelor
 reglarea absorbtiei intestinale
 digestia hidratilor de carbon
 neutralizarea chimului gastric acid care intra in duoden
Întrebarea Nr. 266: Acidifierea duodenului va determina:
 cresterea contractiei sfincterului Oddi

 scaderea evacuarii gastrice
 cresterea contractiei colecistului prin intermediul secretinei
 scaderea secretiei de suc gastric prin intermediul secretinei
 cresterea secretiei de suc gastric
Întrebarea Nr. 267: Dintre vitaminele enumerate sintetizate de catre bacteriile intestinale si absorbite in
cantitati semnificative fac parte:
 vitamina K
 acidul folic
 vitamina D
 riboflavina B2
 vitamina B1
Întrebarea Nr. 268: Care faza a secretiei gastrice poate fi afectata prin vagotomie:
 intestinala
 bazala
 gastrica
 cefalica
Întrebarea Nr. 269: Vitmina B12 se absoarbe maximal (preponderent) in:
 jejun
 colon
 ileon
 duoden
 stomac
Întrebarea Nr. 270: Vezica biliară este contractată cel mai puternic de:
 secretină
 colecistokinina
 glucagon
 insulină
 enterogastron
Întrebarea Nr. 271: Gastrina este secretată de:
 celulele principale ale glandelor gastrice

 neuroni din hipotalamus şi bulbul rahidian
 epiteliu duodenal
 celulele argentofile din mucoasa intestinului subţire
 celulele G de la nivelul antrului piloric
Întrebarea Nr. 272: Hormonii gastrointestinali cu rol inhibitor asupra motilităţii gastrice sunt)
 somatostatina
 secretina
 motilina
 substanţa P
 colicistokinina
Întrebarea Nr. 273: Masticaţia:
 nu stimulează secreţia salivară

 este un act reflex cu centrul în bulb
 poate fi controlată cortical
 este iniţiată de stimularea proprioreceptorilor din muşchii masticatori
 este coordonată de SN vegetativ
Întrebarea Nr. 274: Care din următoarele substanţe pot inhiba contracţia stomacului:
 secretina
 acetilcolina
 gastrina
 histamina
 motilina
Întrebarea Nr. 275: În formarea HCl de către celulele parietale, transportul H + prin celulele parietale
este cuplat cu transportul de:
 Cl-
 K+
 Na+
 H+
 HCO3-
Întrebarea Nr. 276: Digestia gastrică la adult este cea mai importantă, pentru una din următoarele
substanţe:
 glucide
 vitamine
 minerale
 proteine
 grăsimi
Întrebarea Nr. 277: Factorul intrinsec Castle este secretat în mucoasa gastrică de către:
 celulele parietale (oxintice)

 celulele principale
 celulele "clare" din regiunea antrală
 celulele G şi D
 celulele auxiliare
Întrebarea Nr. 278: Factorul intrisec Castle:
 inhibă secreţia de mucus

 activează vitamina B12
 nu are nici unul din rolurile enumerate
 stimulează secreţia de HCl
 stimulează absorbţia fierului în ileon
Întrebarea Nr. 279: Contracţiile de foame:
 continuă aproximativ 30 min după umplerea stomacului

 sunt percepute în mod normal ca forme "dureroase"
 dispar după administrare de insulină
 apar întotdeauna după minimum 40 ore de post alimentar
 dispar după administrare de glucagon
Întrebarea Nr. 280: Bila, prin acizii biliari, are rol:
 absorbţia unor metale grele

 în neutralizarea acidităţii chimului gastric
 activarea lipazei pancreatice
 emulsionarea lipidelor
 coleretic
Întrebarea Nr. 281: Care din următoarele procese nu au loc la nivelulu intestinului gros:
 absorbţia apei
 formarea de NH3
 formarea de acid folic, vitamina B1
 resorbţia de Fe2+
 secreţia de mucină şi K+
Întrebarea Nr. 282: Prin mecanisme active se absorb:
 acizii graşi cu lanţ de atomi de carbon

 vitaminele hidrosolubile
 glicerina
 aminoacizii şi derivaţii nucleotidici
 monozaharidele de tipul pentozelor
Întrebarea Nr. 283: Care sunt asemănările reflexelor de deglutiţie şi defecaţie:
 implică participarea unor muşchi netezi şi striaţi

 sunt declanşate de mecanoreceptori
 implică mecanisme nervoase voluntari şi involuntari somatici
 sunt procese controlate voluntar, în totalitate
 sunt coordonate de centrii nervoşi din bulbul rahidian
Întrebarea Nr. 284: Masticaţia:
 previne leziunile mecanice pe care le-ar putea produce fragmentele mari de alimente
 facilitează funcţia de depozit alimentar a stomacului (relaxarea receptivă)
 permite amestecarea alimentelor cu salivă şi mucus şi lubrifierea după deglutiţie,
 facilitează atacul enzimelor gastrice şi intestinale, asupra particuleleor alimentare
fragmentate
 este ultima etapa a procesului digestiv
Întrebarea Nr. 285: Funcţia de depozit a ficatului se referă la:
 depozitarea glucidelor
 stocarea parţială a unor medicamente cu grad ridicat de toxicitate, ca de exemplu morfina,
stricnina, curara
 depozitarea albuminelor
 depozitarea de fier sub forma feritinei
 reţinerea unui volum de sânge de 20% din volumul stagnant din teritoriul splanhinic
Întrebarea Nr. 286: Enzimele proteolitice din sucul enteric (intestinal) sunt:
 enteropeptidaza
 peptidaze diverse
 aminopeptidazele
 colagenaza
 elastaza
Întrebarea Nr. 287: Undele peristaltice primare:

 sunt iniţiate în cursul timpului faringian
 apar în timpul esofagian al deglutiţiei
 sunt iniţiate în cursul timpului bucal al deglutiţiei
 apar la contactul peretelui esofagian cu bolul alimentar
 favorizează deplasarea bolului alimentar prin esofag
Întrebarea Nr. 288: Selectati afirmatia corecta referitor la transmiterea excitatiilor in muschiul neted al
intestinului:
 excitatia nu se transmite
 prin jonctiuni de tip gap
 prin sinapse chimice
 prin muschii striate
 prin neuroni
Întrebarea Nr. 289: Selectati afirmatia corecta referitor la activitatea electrica a muschilor netezi ai
tractului gastrointestinal:
 unde lente si spikeuri

 unde lente
 activitate electrica cu frecventa mare
 nu poseda activitate electrica
 spike-uri
Întrebarea Nr. 290: Selectati afirmatiile corecte referitor la valoarea potentialului membranar in
celulele TGI:
 nu se modifica
 variaza in jurul -56 mv
 se modifica la orice actiuni
 este de 120 mv
 se modifica la 1. intinderea fibrei musculare 2. la stimularea parasimpatica si secretia
acetilcolinei 3. la stimularea simpatico si secretia noradrenalinei
Întrebarea Nr. 291: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractia muschilor netezi al tractului
gastrointestinal se realizeaza cu contributia:
 calmodulinei
 Mg++
 ionilor de Ca++
 fosforului
 Fe++
Întrebarea Nr. 292: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 reprezinta ganglionii paraverterbrali

 este propriu tractului gastrointestinal
 reprezinta sistemul nervos central
 reprezinta maduva spinarii
 se intinde in peretele intestinal de la esofag pina la anus
Întrebarea Nr. 293: Selectati afirmatiile corecte referitor la controlul activitatatii tractului
gastrointestinal:
 se afla la nivelul ganglionilor prevertebrali

 este efectuat de nervii tactili
 se afla la nivelul sistemului nervos central
 se afla la nivel intestinal clocal
 este efectuat de nervul frenic
Întrebarea Nr. 294: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:
 etapa esofagiana involuntara, ce determina trecerea din esofag in stomac

 a,b,corecte
 etapa faringiana care consta din trecerea alimentelor din faringe in esofag
 toate raspunsurile sunt corecte
 etapa voluntara ce initiaza procesul deglutitiei
Întrebarea Nr. 295: Selectati afirmatiile corecte referitor la durata deglutitiei:
 10 minute
 depinde de numarul de dinti
 1-2 minute
 este nelimitat
 1- 2 secunde
Întrebarea Nr. 296: Selectati afirmatia corecta referitor la deglutitie:
 deglutitia nu influenteaza respiratia

 in timpul deglutitiei respiratia este intensificata
 in timpul deglutitiei respiratia este oprita
 in timpul deglutitiei are loc expiratia
 in timpul deglutitiei are loc inspiratia
Întrebarea Nr. 297: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea esofagiala:
 miscari antiperistaltice
 miscari peristaltice secundare
 miscari peristaltice primare
 miscari convulsive
 nu poseda automatism
Întrebarea Nr. 298: Selectati afirmatiile corecte referitor la:Unda peristaltica a esofagului provoaca in
stomac:
 micsorarea volumului stomacal

 cresterea volumului stomacal
 fara modificari
 relaxare
 contractie
Întrebarea Nr. 299: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica): Functiile
motorii ale stomacului sunt:
 contractii de foame
 de golire lenta a alimentelor din stomac in intestinal subtire.
 de amestec a alimentelor cu sucul gastric
 de depozitare a unor cantitati de alimente
 antiperistaltice
Întrebarea Nr. 300: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea stomacului (gastrica)-Evacuarea
gastrica este determinata de:
 motorica intestinului gros

 grosimea peretelui stomacal
 factorii duodenali
 factori gastrici
 motilitatea esofagului
Întrebarea Nr. 301: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Muschuiul

neted gastrointestinal functioneaza:
 la comanda
 ca un sincitiu
 in mod reflex conditionat.
 ca muschii scheletici
 independent
Întrebarea Nr. 302: Selectati afirmatiile corecte referitor la motilitatea gastrointestinala-Stratul de

muschi gastrointestinali longitudinali si circulari:
 au conexiuni intre ele

 sint muschi striati.
 functioneaza impreuna
 functioneaza separat
 nu au conexiuni intre ele
Întrebarea Nr. 303: Selectati afirmatiile corecte referitor la digestia bucala- Functia digestiva a cavitatii
bucale consta in:
 prelucrarea chimica a hranei
 a asigura fumatul
 protejarea limbii materne
 secretia salivei..
 prelucrarea mecanica a hranei
Întrebarea Nr. 304: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI-
Potentialul membranar de repaus a fibrei musculare gastrointestinale netede apare cu o frecventa de:
 3 pe minut la nivelul intestinului gros

 12 pe minut la nivelul intestinului subtire
 nu se modifica.
 12 pe minut la nivelul intestinului gros
 3 pe minut la nivelul stomacului
Întrebarea Nr. 305: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI -
Potentialul de spike (virf) sunt potentiale de actiune adevarate a fibrei musculare a intestinului ce apar:
 prezinta potentiale de repaus

 automat
 50 virfuri secunda
 la comanda
 cu o frecventa de 1-10 virfuri secunda
Întrebarea Nr. 306: Selectati afirmatiile corecte referitor la excitabilitatea fibrelor musculare ale TGI -
Potentialul de membrana a fibrei musculare a intestinului:
 se poate modifica
 este aproximativ – 56 mv
 depinde de intinderea fibrei musculare
 este stabil
 depinde de stimularea simpatica si parasimpatica.
Întrebarea Nr. 307: Selectati afirmatiile corecte referitor la contractilitatea fibrelor musculare ale TGI -
La contractia muschiului intestinal participa:
 substantele nutritive
 calmodolina
 nitratii.
 magneziu
 ionii de calciu
Întrebarea Nr. 308: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este reglat numai pe cale umorala

 c, d – raspuns incorrect.
 poseda automatism
 are un sistem nervos proporiu numit enteric
 activeaza dependent de mediul ambient
Întrebarea Nr. 309: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este format din 5 plexuri

Întrebarea Nr. 310: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI:
 este format din ganglionii prevertebrali

 este format din plexul extern mienteric Auerbach
 este format din ganglionii paravertebrali
 este format din plexul intern Miissher
 are functie exocrina
Întrebarea Nr. 311: Selectati afirmatia corecta referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul extern
mienteric Auerbach controleaza:
 compozitia sucului intestinal

 temperatura chimului intestinal
 secretia
 pH intestinal
 in special, motilitatea gastrointestinala
Întrebarea Nr. 312: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - plexul
enteric submucos Meissner controleaza:
 regleaza deglutitia
 pH intestinal
 motilitatea gstrointestinala
 secretia epiteliala locala gastrointestinala
 fluxul sangvin local
Întrebarea Nr. 313: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI - Receptorii
din peretele intestinal trimit fibre aferente:
 la scoarta cerebelului.
 ganglionilor prevertebrali simpatici
 maduvei spinarii
 ambilor plexuri enterice Auerbach si Meissner
 prin nervii parasimpatici catre trunchiul cerebral
Întrebarea Nr. 314: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea motilitatii si secretiei intestinale:
 reglarea are loc in mod constient.

 are loc cu participarea reflexelor cu centrii in sistemul nervos central
 are loc fara participarea sistemului nervos
 are loc cu participarea reflexelor lungi cu centrii in ganglionii prevertebrali
 are loc cu participarea reflexelor locale la nivel intestinal
Întrebarea Nr. 315: Selectati afirmatiile corecte referitor la sistemul nervos enteric al TGI -Neuronii
enterici secreta urmatoarele tipuri de neurotransmitatori:
 colecistokinina, substanta P, polipeptidul vasoactiv(VIP), somatostatina

 acetilcolina si noradrenalina
 len-enkefalina, met-enkefalina si bombezina
 adrenalina.
 adenozin trifosfatul, serotonina, dopamine
Întrebarea Nr. 316: Selectati afirmatia corecta referitor la efectele parasimpatice asupra TGI:
 frineaza motilitatea stomacului plin

 frineaza functia tractului gastrointestinal
 mareste activitatea tractului gastrointestinal
 nu influenteaza functia tractului gastrointestinal
 nu enerveaza intestinul
Întrebarea Nr. 317: Selectati afirmatiile corecte referitor la etapele deglutitiei:
 etapa gastrica
 etapa esofagiana
 etapa intestinala
 etapa faringiana
 etapa voluntara orala
Întrebarea Nr. 318: Alegeți afirmațiile corecte:
 Fluxul sanguin renal este menținut în limite strânse prin autoreglare

 Creșterea activității nervilor renali simpatici determină o creștere a fluxului renal
 Rinichii primesc 1/5 din debitul cardiac de repaus
 Fluxul plasmatic renal se măsoară prin clearance-ul PAH
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal crește
 Filtratul glomerular are o compoziție identică cu a plasmei

 Rata filtrării glomerulare este de circa 125 ml/min la un bărbat adult
 Rata filtratului glomerular poate fi măsurată cu ajutorul clearance-ului inulinei
 Rata filtrării glomerulare depinde de presiunea din. arteriolele aferente
 O substanță cu clearance mai mic ca al insulinei trebuie să fie totdeauna reabsorbită la nivel
tubular renal
 Apariția glicozuriei reflectă saturația transportorilor de glucoza în tubul proximal

 Transportul maxim de glucoza este de circa 260 mg/min
 Dacă clearance-ului renal al unei substanțe depășește pe cel al inulinei, în acest caz ea este
secretată în tubi
 Transportul glucozei și aminoacizilor princelulele epiteliale tubuiare renale este asociat cu
sodiu
 Reabsorbția moleculelor mici în tubii renali se face totdeauna prin moleculele transportoare
specifice
 Tubii proximali epurează urina primara de aminoacizi

 Rata filtrării glomerulare este controlata prin feed-back glomerulo-tubular
 Bicarbonatul filtrat este reabsorbit prin transport de anioni
 La o persoană sănătoasă, glucoza filtrată se reabsoarbe în totalitate în tubul proximal
 Cantitatea totală de bicarbonat filtrat se reabsoarbe în mod normal în prima jumătate a
tubului contort proximal
 Osmolalitatea spatiul interstitial in vecinatatea cu pelvis poate depăși 1200 mOsm/l

 Porțiunea groasă ascendentă a ansei lui Henle transportă ionii de Na+, în același fel ca și în
tubul proximal
 Porțiunea subțire ascendentă a ansei lui Henle este impermeabilă pentru apă
 Toți nefronii au o ansă Henle, ce penetrează adânc în membrană
 Porțiunea descendentă subțire a ansei lui Henle este permeabilă pentru apă
 Celulele din macula densa secretă reninâ, dacă concentrația plasmatică a ionilor de Na
scade
 Reabsorbția ionilor de Na+ este realizata în tubul contort proximal
 Angiotensina II se formează din renină, în prezența unei enzime de conversie, din endoteliul
vaselor sanguine pulmonare
 Glandele corticosuprarenale secretă aldosteron, ca răspuns la stimularea prin angiotensina
II
 Angiotensina II acționează asupra glandei medulosuprarenale

 Medulara renală are un gradient osmotic care scade de la limita cu cortexul, spre papilele
renale
 HAD este secretat de hipofiza anterioară, ca răspuns la scăderea osmolalității sângelui
 Gradientul osmotic al medularei renale rezultă din transportul ionilor de Na+ și CI‾, din
porțiunea ascendentă groasă a ansei lui Henle, spre lichidul interstițial
 HAD acționează la nivelul tubilor colectori, pentru creșterea permeabilității lor pentru apă
 După ingestia unei cantități mai mari de apă, o persoană normală poate produce urină cu
osmolalitate sub 100 mOsm/ kg
 PTH influențează reabsorbția de Ca2+, în tubul contort proxima! și de fosfați, în tubul contort
distal
 Dacă debitul cardiac crește în cursul efortului, fluxul sanguin renal nu se modifică
 Comparativ cu plasma, urina conține mai mult K+, creatinină, uree și acid uric
 Nefronii juxtamedulari (25-30% din totalul nefronilor) prezintă o ansă Henle lungă, care
ajunge până la medulară
 Osmolalitatea plasmei este mai mică ca a urinii, pentru că proteinele nu trec în urină
Întrebarea Nr. 326: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul HAD asupra rinichiului este de a:
 crește diametrul arterei renale

 crește excreția de apă
 crește permeabilitatea tubului distal pentru apă
 crește excreția de Na+
 crește ritmul filtrării glomerulare
Întrebarea Nr. 327: Alegeți afirmațiile corecte. Capacitatea rinichiului de a excreta urina concentrată va
fi crescută dacă:
 activitatea pompei Na-K în ansa Henle scade

 ritmul fluxului prin ansa Henle crește
 permeabilitatea tubului colector pentru apă scade
 ritmul fluxului sanguin prin medulară scade
 permeabilitatea tubului proximal pentru apă scade
Întrebarea Nr. 328: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza, care este filtrata la nivel glomerular, este
reabsorbita în:
 tubul colector
 tubul contort proximal
 tubul contort distal
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle
Întrebarea Nr. 329: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul natriuretric atrial (FNA) are următoarele
proprietăți:
 creste eliberarea de vasopresină
 inhibă reabsorbția de sodiu la nivel renal
 inhibă eliberarea de aldosteron
 inhibă secreția de renină
 stimulează reabsorbția de Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 330: Alegeți afirmațiile corecte. Blocarea anhidrazei carbonice din epiteliul tubular al
nefronului este urmată de:
 creșterea concentrației Na+ seric

 creșterea eliminării urinare de NH3
 scăderea pH-ului mediului intern
 creșterea eliminării urinare de NaH2PO4
 scăderea eliminării urinare a HCO3‾
Întrebarea Nr. 331: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul participă Ia combaterea alcaloze lor prin:
 eliminarea unor urini alcaline

 creșterea aminogenezei
 sinteza de novo de bicarbonat
 reducerea reabsorbției bicarbonatului
 inversarea raportului fosfaților
Întrebarea Nr. 332: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrarea glomerulară este influențată de
 sarcina osmotică a rinichiului

 concetrația CI‾ si Na+ din lichidul tubular de la nivelul maculei densa
 concentrația crescută glucozei sanguine
 clearance-ul inulinei
 presiunea coloid-osmotică a plasmei
Întrebarea Nr. 333: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance-ul glucozei:
 reprezintă 60% din clereance-ul inulinei

 este influențat de nivelul glicemiei
 nu este influențat de nivelul glicemiei
 la indivizii sănătoși are valoarea 0
 la bolnavii cu diabet zaharat poate avea valoare pozitivă
Întrebarea Nr. 334: Alegeți afirmațiile corecte. Stimularea excesiva simpaticului renal produce
urmatoarele efecte:
 creșterea clearance-ului PAH

 hipodiureza
 creșterea clereance inulină
 scăderea presiunii efective de filtrare
 scăderea clereance inulină
Întrebarea Nr. 335: Alegeți afirmațiile corecte. In prezența hormonului antidiuretic:
 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului colector

 crește clearance-ul osmolar
 crește eliminarea apei libere
 scade filtrarea glomerulară
 cea mai mare cantitate de apă se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
Întrebarea Nr. 336: Alegeți afirmațiile corecte. Ingestia excesivă de lichide:
 inhibă secreția de vasopresină

 determină creșterea diurezei
 stimulează secreția de hormon natriuretic
 determină creșterea filtrării glomerulare
 stimulează secreția de aldosteron
Întrebarea Nr. 337: Alegeți afirmațiile corecte. In porțiunea ascendentă groasă a ansei Hitilc se
reabsorb:
 proteine
 aminoacizii
 Ca2+ Mg2+ și HC03‾
 Na+
 K+
Întrebarea Nr. 338: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția glucozei:
 are loc la polul apical al nefrocitului

 necesită prezența insulinei
 se realizează în cotransport cu Na+
 este limitată de o capacitate maximă de transport tubular
 este nelimitată
Întrebarea Nr. 339: Alegeți afirmațiile corecte. In absența vasopresinei, cea mai mare cantitate de apă se
reabsoarbe în:
 tubul proximal
 tubul distal
 tubul colector cortical
 ansa Henle
 tubul colector medular
Întrebarea Nr. 340: Alegeți afirmațiile corecte. Aminoacizii sunt aproape complet reabsorbiți din
filtratul glomerular prin transport activ la nivelul:
 tubului distal
 tubului colector
 tubului proximal
 ansei Henle
 pelvisului renal
Întrebarea Nr. 341: Alegeți afirmațiile corecte.Secreția de H+ în tubul proximal este în principal
asociată cu:
 excreția de ionii de K+
 reabsorbția de ioni de HCO3‾
 reabsorbția de ioni de HPO4 2‾
 reabsorbtia de ionii de Ca2+
 excreția de ioni FT
 în tubul proximal se reabsoarbe 65% de Na+

 Na+ - reabsorbție prin contratransport cu fosfatul și lactatul
 balanța glomerulotubulară este realizata de catre tubul colector medular
 secreție distală de K+ crescută poate fi cauzata de K+ crescut în dietă
 in porțiunea ascendentă a ansei Henle se reabsoarbe 25% de Na+
Întrebarea Nr. 343: Alegeți afirmațiile corecte. Renina:
 convertește angiotensinogenul la angiotensina 1

 convertește angiotensina 1, la angiotensina II
 secreția sa este stimulată prin presiunea arterială crescută
 este secretată de celulele tubului proximal
 secreția sa duce la pierderea de Na și apă din plasmă
Întrebarea Nr. 344: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe va fi mai concentrată la
sfârșitul tubului proximal decât la începutul acestuia?
 fosfatul
 creatinina
 bicarbonatul
 glucoza
 sodiul
Întrebarea Nr. 345: Alegeți afirmațiile corecte. HAD produce creșterea:
 reabsorbției izoosmotice a apei în tubulproximal în proporție de 1/3

 permeabilității apei în portiunea distala tubul distal și colector
 permeabilității apei în portiunea initiala al tubul distal și colector
 reabsorbției de apă în porțiunea terminalăanefronului prin acțiune pe receptorii Vi
 reciclării ureei
Întrebarea Nr. 346: Alegeți afirmațiile corecte. Dacă clearance-ul unei substanțe, care este filtrată liber,
este mai mic de 125 ml/ min:
 substanța este secretată în tubul contort proximal, mai mult ca în tubul contort distal
 are loc o reabsorbție netă a acesteia, la nivel tubular
 substanța se fixează pe proteine, la nivel tubular
 are loc o secreție netă a acesteia, la nivel tubular
 nu are loc nici reabsorbția și nici secreția netă a acesteia, la nivel tubular
Întrebarea Nr. 347: Alegeți afirmațiile corecte. Glucoza ete reabsorbită în:

 ansa Henle
 tubul colector medular
Întrebarea Nr. 348: Alegeți afirmațiile corecte. Efectul maxim al aldosteronului se manifestă ia nivelul:
 glomerulului
 tubului contort proximal
 tubului colector cortical
 porțiunii groase a ansei Henle
 porțiunii subțiri a ansei Henle
Întrebarea Nr. 349: Alegeți afirmațiile corecte. Calculați clearance-ul unei substanțe cunoscând că
fluxul urinar = 3 ml/min, concentrația ei plasmatică - 20 mg/dl, concentrația ei urinară = 50 mg/dl
 1,2 ml/min
 7,5 ml/min
 125 ml/min
 333 ml/min
 1,2 l/min
Întrebarea Nr. 350: Alegeți afirmațiile corecte. In cursul diurezei osmotice (diabet zaharat):
 osmolalitatea urinii este crescută și se produce intoxicația cu apă

 este inhibată acțiunea vasopresinei la nivel tubular
 reabsorbția apei în tubul contort proximal este redusă
 osmolalitatea urinii este mai mare față de cea a plasmei, pentru că retenția apei în tubul
contort proximal scade gradientui de concentrație a Na+, între fluidul tabular și celulele
tabulare, împiedicându-i reabsorbția
 are loc pierderea unei mari cantități de apă și electroliți prin urină
Întrebarea Nr. 351: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a furosemidului

 porțiunea subțire a ansei Henle la nivelul vârfului
 tubul colector
 porțiunea groasă a ansei Henle
Întrebarea Nr. 352: Alegeți afirmațiile corecte. Locul de acțiune a tiazidelor

 tubul colector
Întrebarea Nr. 353: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde osmolalitatea fluidului tubular este mai mare
ca a plasmei

 tubul colector
Întrebarea Nr. 354: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbit activ Na+

 tubul colector
Întrebarea Nr. 355: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este secretat K+

 tubul colector
Întrebarea Nr. 356: Alegeți afirmațiile corecte. Locul unde este reabsorbită glucoza

 tubul colector
Întrebarea Nr. 357: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară cea mai permeabilă pentru apă, în
lipsa vasopresinei
 tubul colector
Întrebarea Nr. 358: Alegeți afirmațiile corecte. Filtrare reprezinta
 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
 bariera care separă capilarele sanguine glomerulare de spațiu! urinar dintre foițele capsulei
Bowman
 nefronul cu ansă Henle lungă, care începedin apropierea corticalei și se întinde până în
medulara internă
 creșterea fluxului urinar determinată de substanțe osmotic active
 mecanism dependent energetic de la nive lul ansei Henle, care explică concentrația
osmotică ridicată din medulară
Întrebarea Nr. 359: Alegeți afirmațiile corecte. Celule granulare
 constanta relativă a fluxului sanguin renal și ratei de filtrare glomerulară, independent de

modificările presiunii arteriale
 excreția anormală de proteine în urină
 celulele care sintetizează renină
 mesagerul secund care mediază creșterea permeabilității apei produsă de vasopresină, în
tubul colector
Întrebarea Nr. 360: Alegeți afirmațiile corecte. Nefronul juxtamedular renrezinta

medulara internă
Întrebarea Nr. 361: Alegeți afirmațiile corecte. Clearance reprezinta
 volumul virtual de plasmă exprimat în ml, din care rinichiul elimină complet o anumită
substanță în unitatea de timp
 proces pasiv de transport, care are loc la nivelul membranei filtrante glomerulare
medulara internă
Bowman
Întrebarea Nr. 362: Alegeți afirmațiile corecte. Proteinurie reprezinta

tubul colector
Întrebarea Nr. 363: Alegeți afirmațiile corecte. Autoreglarea circulației renale

tubul colector
Întrebarea Nr. 364: Alegeți afirmațiile corecte. AMPc este

tubul colector
Întrebarea Nr. 365: Alegeți afirmațiile corecte. Diureza osmotică

tubul colector
Întrebarea Nr. 366: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana filtrantă glomerulară

tubul colector
Bowman
Întrebarea Nr. 367: Alegeți afirmațiile corecte. Sistemul contracurent
 mecanism dependent energetic de la nivelul ansei Henle, care explică concentrația osmotică
ridicată din medulară
tubul colector
Întrebarea Nr. 368: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele cauze determina o creștere a
pragului renal pentru glucoza?
 administrarea de medicamente care inhibă reabsorbția glucozei

 scăderea numărului de cărăuși pentru transportul glucozei, în tubul contort proximal
 dieta
 insuficienta renala cronica
 scăderea ratei de filtrare glomerulară
Întrebarea Nr. 369: Alegeți afirmațiile corecte. Rata reabsorbției de glucoza este determinată de:
 cantitatea filtrată
 insulina
 concentratia apei in urina primara
 metabolizarea rapidă a glucozei
 capacitatea de transport a celulelor
Întrebarea Nr. 370: Alegeți afirmațiile corecte. Care din următoarele substanțe permit măsurarea cea
mai exactă a "filtratului glomerular la om?
 concentrația creatininei plasmatice
 ureea sanguină exprimată în azot
 clearance-ul inulinei
 clearance-ul PAH-lui
 clearance-ul creatininei endogene
Întrebarea Nr. 371: Alegeți afirmațiile corecte. Factorul major care determină reabsorbția apei în
celulele epiteliale ale tubului contort proximal este:
 presiunea coloidosmotică ridicată din capilarele peritubulare

 hormonul antidiuretic
 reabsorbția activă a amoniacului
 reabsorbția activă a Na+-lui
 reabsorbția activă a glucozei
Întrebarea Nr. 372: Alegeți afirmațiile corecte. La un pacient cu diabet insipid (ca urmare a deficitului
de HAD), osmolalitatea urinii și rata fluxului urinar au valori tipice înjur de:
 1200 mOsm/kg apă; 0,5 1/24 ore

 300 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 300 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
 100 mOsm/kg apă; 1,5 1/24 ore
 50 mOsm/kg apă; 20 1/24 ore
Întrebarea Nr. 373: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția în proporție de 65% a Na+-lui și apei
filtrate se realizeaza la nivelul
 ansa Henle, porțiunea groasă ascendentă

 tubul contort proximal.
 tubul colector
Întrebarea Nr. 374: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține un
cărăuș cotransportor pentru Na+-K+-2Cl‾
 tubul colector
Întrebarea Nr. 375: Alegeți afirmațiile corecte. Membrana luminată a celulelor tubulare conține un
cărăuș cotransportor pentru Na+-Cl‾

 tubul contort distal (portiunea initiala)
 tubul colector
Întrebarea Nr. 376: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care permeabilitatea apei este
crescută
 tubul colector
Întrebarea Nr. 377: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, în care fluidul este totdeauna izoton
cu plasma

 tubul colector
Întrebarea Nr. 378: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea tubulară, unde acționează aldosteronul

 tubul colector
Întrebarea Nr. 379: Alegeți afirmațiile corecte
 rata filtrării glomerulare este determinatăde forțele Starling

 vasa recta acționează ca multiplicator în contracurent
 ansa lui Henle acționează ca schimbător în contracurent
 nu toți nefronii sunt activi
 profilul presiunii de-a lungul capilarelor glomerulare nu este diferit, de cel din capilarele
comune
Întrebarea Nr. 380: Alegeți afirmațiile corecte. Rinichiul este implicat în activitatea endocrină pentru
că:
 participă la metabolizarea unor hormoni sterolici

 participă la metabolizarea catecolaminelor
 participă la metabolizarea unor hormoni polipeptidici ca insulina, glucagon, parathormon,
calcitonină
 este sursă majoră de producere a doi hormoni, eritropoetina și 1,25 dihidroxicolecal-ciferol
 secretă substanțe cu proprietăți de hormoni: renina, prostaglandine, kinine
Întrebarea Nr. 381: Care din factorii de mai jos nu participă la eliminarea Na+-lui?
 factorii renali hemodinamici și fizici

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 sistemul prostaglandinic și kininic renal
 nervii renali parasimpatici
 nervii renali simpatici
Întrebarea Nr. 382: Alegeți afirmațiile corecte. Rata filtrării glomerulare crește ca urmare a
 compresiei capsulei Bowman

 vasodilatației pe arteriola aferenta
 vasoconstricției pe arteriola aferentă
 scăderii fluxului sanguin renal
 hipoproteinemiei
Întrebarea Nr. 383: Alegeți afirmațiile corecte. Secreția de H+ în tubul contort proximal este asociată
primar cu:
 reabsorbția ionilor de P043‾

 reabsorbția ionilor de Ca2+
 excreția ionilor de H+
 reabsorbția ionilor de HC03‾
 excreția ionilorde K+
Întrebarea Nr. 384: Alegeți afirmațiile corecte. Consumul de oxigen în rinichi:
 rămâne constant, la creșterea fluxului sanguin

 este reglat de eritropoetina
 este mai mare în medulară
 scade, la creșterea fluxului sanguin
 reflectă direct, nivelul de Na+ transportat
Întrebarea Nr. 385: Alegeți afirmațiile corecte. Diferența între concentrația de Na+ și cea a anionilor
majori este egală cu concentrația anionilor minori din plasmă. Care din următorii ioni contribuie la
deficitul anionic (anion gap)?
 fosfat
 Cl‾
 lactatul
 sulfat
 HCO3‾
Întrebarea Nr. 386: Alegeți afirmațiile corecte. Reabsorbția Na+ în tubul contort distal, crește dacă are
loc o creștere a:
 concentrației de K+ plasmatic
 osmolalității plasmei
 debitului urinar
 presiunii arteriale medii
 volumului plasmatic
Întrebarea Nr. 387: Alegeți afirmațiile corecte. Creșterea potasemiei produce o creștere a:
 secreției de renină
 producției de angiotensina II
 secreției de aldosteron
 secreției de hormon antidiuretic
 secreției de hormon natriuretic
Întrebarea Nr. 388: Alegeți afirmațiile corecte. La ce nivel are loc reabsorbția aproape completă
alaminoacizilor din filtratul glomerular, prin transport activ?

 pelvis renal
 ansa Henle
 tubul colector
Întrebarea Nr. 389: Alegeți afirmațiile corecte. Producția zilnică de ioni de H+ din CO2 este tamponată
inițial de:
 fosfatul plasmatic
 hemoglobina intraeritrocitară
 bicarbonatul de K intraeritrocitar
 proteinele plasmatice
 bicarbonatul de Na extracelular
 distrugerea nucleului supraoptic determină creșterea volumului urinar și eliminarea unei urini
foarte diluate
 celulele epiteliale din tubul contort proximal nu se deosebesc de cele din tubul contort distal;
ambele sunt prevăzute apical cu numeroși microvili
 corecția renală a hiperkaliemiei se face prin secretia aldosteronului
 renina determină transformarea angiotensinogenului în angiotensina
 cea mai mare parte a glucozei filtrată glomerular este reabsorbită în tubul contort distal
Întrebarea Nr. 391: Alegeți afirmațiile corecte. Cantitatea de ioni de K+ excretată de rinichi scade dacă:
 excreția ionilor organici crește

 reabsorbția Na+ în nefronul distal scade
 fluxul sanguin tubular distal crește
 dieta în potasiu crește
 nivelul circulant al aldosteronului crește
Întrebarea Nr. 392: Alegeți afirmațiile corecte. Sinteza reninei în aparatul juxtaglomerular este inhibată
de:
 HAD
 agenți agoniști β-adrenergici
 creșterea presiunii în arteriolele aferente
 aldosteron
 prostaglandine
Întrebarea Nr. 393: Alegeți afirmațiile corecte. In cazul insuficienței renale, concentrația plasmaticâ a
ureei (uremia) este foarte ridicată pentru că:
 ureea este secretată în cantitate scăzută în tubul contort distal

 ureea este filtrată în cantitate redusă
 ureea se reabsoarbe în proporție de 80-90%'
 ureea se sintetizează în ficat în proporție foarte mare
 rata filtrării glomerulare scade
Întrebarea Nr. 394: Alegeți afirmațiile corecte. Aldosteronul:
 produce efecte la nivelul tubului contort distal influențând permeabilitatea pentru Na+
 produce efecte la nivelul tubului contort proximal, influențând permeabilitatea pentru Na+
 intervine în eliminarea de ioni de K+ în tubul contort distal, prin schimb cu ionul de Na+
 acționează asupra unor receptori membranari și are ca mesager secund AMPc
 acționează asupra unor receptori intracelulari
Întrebarea Nr. 395: Alegeți afirmațiile corecte. Glomerulul reprezinta
 regiunea unde parathormonui reglează reabsorbția de fosfați

 regiunea unde sistemele active de transport fac posibil eliminarea unei urini concentrate
 regiunea unde permeabilitatea pentru apă diferă față de osmolalitatea plasmei
 reabsorbție izotonică de Na+
 regiunea unde se găsește o rețea capilară numai în corticala renală
Întrebarea Nr. 396: Alegeți afirmațiile corecte. Tubul contort proximal

Întrebarea Nr. 397: Alegeți afirmațiile corecte. Porțiunea ascendentă a ansei Henle

Întrebarea Nr. 398: Alegeți afirmațiile corecte. Ductul colector

Întrebarea Nr. 399: Alegeți asocierile corecte.
 1,25 dihidroxicolecalciferol - metabolit inactiv al vitaminei D3, format la nivel renal, sub
controlul parathormonului
 aldosteron - secreția sa are loc în zona glomerulară a corticosuprarenalei și este controlată
de angiotensina II
 parathormon - determină creșterea excreției urinare de fosfați
 factor natriuretic atrial - secreția sa este inhibata de creșterea volumului de lichid extracelular
 hormon antidiuretic - produce relaxarea musculaturii netede vasculare
Întrebarea Nr. 400: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următorii hormoni acționează asupra unor
receptori bazo-laterali tubulari și au ca mesager secund AMPc?
 factorul natriuretic atrial

 angiotensina II
 hormonul antidiuretic
 parathormonui
 aldosteronul
Întrebarea Nr. 401: Alegeți afirmatiile corecte.
 rata reabsorbției = cantitatea filtrată - rata excreției

 rata secreției = rata excreției + cantitatea filtrată
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare - concentrația în plasmă
 rata excreției = fluxul urinar + concentrația substanței în urină
 cantitatea filtrată = rata filtrării glomerulare x concentrația în plasmă
Întrebarea Nr. 402: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în tubul
contort proximal are loc împreună cu:
 bicarbonat
 apa
 glucoza
 ionul de H+
 aminoacizii
Întrebarea Nr. 403: Alegeți afirmatia corecta. Contratransportul din cursul reabsorbției Na+-lui în
tubul contort proximal are loc împreună cu:
 apa
 aminoacizii
 ionul de H+
 glucoza
 bicarbonat
Întrebarea Nr. 404: Alegeți afirmatiile corecte. Direcția de deplasare izoosmotică a fluidului tubular
reabsorbit în tubul contort proximal este:
 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare

 lumen → spațiu intercelular → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → capilare peritubulare
 lumen → celulă tubulară → lichid interstițial → capilare glomerulare
 lumen → celulă tubulară → spațiu intercelular lateral → capilare peritubulare
Întrebarea Nr. 405: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mare cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
în:
 portiunea descendenta a ansei Henle

 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 tubul contort distal și tubul colector
 colectori
Întrebarea Nr. 406: Alegeți afirmatiile corecte. Cea mai mică cantitate de Na+ filtrat sunt reabsorbite
în:
 portiunea descendenta a ansei Henle

 tubul contort distal și tubul colector
 porțiunea ascendentă a ansei Henle
 colectori
Întrebarea Nr. 407: Alegeți afirmatiile corecte. Cotransportul tubular al Na+, în vederea reabsorbției,
are loc împreună cu:
 clorul în tubul contort distal
 fosfatul și lactatul în tubul contort distal
 clorul în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort proximal
 glucoza și aminoacizii în tubul contort distal
Întrebarea Nr. 408: Alegeți afirmatiile incorecte. Factorii principali care reglează excreția urinară de
K+ între 1-110% sunt următorii:
 rata fluxului urinar

 conținutul de K+ din dietă
 echilibrul acido-bazic
 nivelul de HAD
 nivelul de aldosteron
Întrebarea Nr. 409: Alegeți afirmatiile corecte. Factorii care cresc secreția de K+ în tubul contort distal
 secreția crescută de aldosteron

 dietă bogată în K+
 diureticele tiazidice și de ansă
 micsorarea fluxului lichidian la nivelul tubului distal
 acidoza acuta
Întrebarea Nr. 410: Alegeți afirmatiile corecte. Pacientul X bea 2 litri de apă distilată. In urma ingestiei,
pacientul X va prezenta
 o creștere a volumelor de lichid intra- și extracelular;

 o creștere a osmolarității urinii
 o cresterea osmolaritatii plasmei
 o suprimare a secreției de HAD
 o scădere a osmolarității plasmei
Întrebarea Nr. 411: Alegeți afirmatiile corecte. Y bea 2 litri de soluție izotonică de NaCl. In urma
ingestiei, pacientul va prezenta
 o scădere a ratei fluxului urinar

 lipsa modificărilor osmolarității plasmei
 o creștere a osmolarității urinii
 o creștere a volumului de lichid extracelular
 o micsorarea a osmolarității urinii
Întrebarea Nr. 412: Alegeți afirmatiile incorecte.
 clearance-ul apei este pozitiv, dacă o persoană bea 2 litri apă distilată în 30 minute
 filtrarea glomerulară se oprește, dacă presiunea netă efectivă de filtrare prin membrana
filtrantă este zero
 reabsorbția ionului de HCO3 filtrat este inhibată în principal, prin scăderea pCO2
 dacă concentrația plasmatică de glucoza este mai mare decât transportul maxim rata
excreției de glucoza scade
 menținerea unei balanțe normale de H+ este posibilă, dacă excreția totală zilnică de H+ este
egală cu producția zilnică și ingestia zilnică de acizi nonvolatile
 la nivelul glomerulului renal există pompe, care pot determina modificări importante în
compoziția filtratului glomerular
 în cazul pacienților tratați cu inhibitori de anhidrază carbonică se elimină mai puțin H+ și se
reabsoarbe mai puțin HC03‾
 presiunea capilară glomerulară la un adult sănătos, scade în cazul vasoconstricției arteriolei
aferente
 transportul glucozei din fluidul tubular este dependent de Na+
 celulele tubului contort distal conțin cantități mari de anhidrază carbonică, cu rol în secreția
de H+ și reabsorbția de Na+, prin schimb cu secreția H+
 dacă o substanță are un clearance renal de 20ori mai mare ca al inulinei, ea este numai
secretată în tubi
 raportul între cantitatea de inulină excretată pe minut și concentrația de inulină în plasma
arterială, în condiții de repaus, la un subiect examinat, scade ca răspuns la scăderea
presiunii coloidosmotice a plasmei
 ureea nu are transport maxim
 la un individ sănătos între 70-80% din fluxul plasmatic renal efectiv traversează capsula
glomerulară
 clearance-ul renal al Na+ crește după administrarea de aldosteron
Întrebarea Nr. 415: Alegeți afirmatiile corecte. Ureea:
 provine în principal din dieta proteică

 are un clearance mai mare ca al inulinei
 are un clearance crescut, dacă volumul de urină excretat crește
 este secretată în tubul contort distal
 prezintă reciclaj medular
Întrebarea Nr. 416: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză metabolică
 pH plasmatic apropiat de normal

 pH plasmatic scăzut
 pH plasmatic normal
 conținut crescut de bicarbonat plasmatic
 pH plasmatic ridicat
Întrebarea Nr. 417: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză respiratorie

 conținut scăzut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 418: Alegeți afirmatiile corecte. Alcaloză mixta

 pCO2 scazut
Întrebarea Nr. 419: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză metabolică
 pH plasmatic foarte ridicat

 pCO2 scazut
 pH plasmatic foarte scăzut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 420: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză respiratorie

 pCO2 scazut
Întrebarea Nr. 421: Alegeți afirmatiile corecte. Acidoză mixta
 pCO2 scazut
 conținut scazut de bicarbonat plasmatic
Întrebarea Nr. 422: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă presiunea sanguină scade la nivelul
baroreceptorilor sinocarotidieni, are loc:
 o scădere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal

 o scădere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o creștere a tonusului adrenergic simpatic la nivel renal
 o creștere a secreției de renină la nivelul aparatului juxtaglomerular
 o vasoconstricție renală
 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.

 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.
 In ansa Henle pătrunde un fluid hiperton provenit din tubul contort proximal.
 In tubul contort proximal are loc absorbția de glucoza și aminoacizi, cu ajutorul unor sisteme
de transportori, caracterizate prin transport maxim.
 Valorile clearance-lui renal reprezintă volumul de sânge care poate fi epurat de o substanță
la nivelul rinichiului în unitatea de timp.
 Filtrarea glomeruiarâ determină creșterea hematocritului în sângele capilarelor glomeru-lare.
 Sinteza de renină crește la creșterea presiunii arteriale sistemice.
Întrebarea Nr. 425: Alegeți afirmatiile corecte. Care porțiune a nefronului este impermeabili pentru
apă?
 tubul colector
 porțiunea subțire a ansei Henle
Întrebarea Nr. 426: Alegeți afirmatiile corecte. Creșterile fiziologice ale diurezei sunt determinate de:
 aportul hidric crescut

 efort fizic
 frig
 numărul micțiunilor
 căldură
Întrebarea Nr. 427: Alegeți afirmatiile corecte. Care din următoarele substanțe au efectvasoconstrictor
la nivel renal?
 angiotensina II
 acetilcolina
 kininele
 eritropoetina
 noradrenalina
Întrebarea Nr. 428: Alegeți afirmatiile corecte. Autoreglarea circulației renale se caracterizează prin:
 poate fi menținută pe rinichiul denervat
 asigură decuplarea funcțiilor renale de fluctuațiile presiunii sistemice
 limite de reglare între 50-250 mm Hg
 menține filtrarea glomerulară constantă
 nu include mecanismul miogen
Întrebarea Nr. 429: Alegeți afirmatiile corecte. Funcțiile endocrine ale rinichiului se referă la secreția
de:
 endoteline
 catecolamine
 kinine
 prostaglandine
 urokinază
Întrebarea Nr. 430: Alegeți afirmatiile corecte. Funcția fibrinoliticâ a rinichiului se realizează prin:
 PGF2α,
 urokinază
 eritropoetină
 plasmină
 β2 - microglobulină
Întrebarea Nr. 431: Alegeți afirmatiile corecte. Reabsorbția electroliților Na+, CI‾, P043‾ și HC03‾ este:
 minimă în ansa Henle și maximă în tubul colector

 maximă în tubul contort proximal
 maximă în tubul contort distal și în tubul colector
 maximă în ansa Henle
 minimă în tubul contort distal și tubul colector
Întrebarea Nr. 432: Alegeți afirmatiile corecte. Substanța X se găsește în urină în concentrații identice
cu cele plasmatice; aceasta dovedește că:
 substanța X este transportată activ din lumen, în spațiul peritubular

 membranele tubulare sunt impermeabile la substanța X
 substanța X difuzează pasiv afară din capilarele peritubulare, în lumenul tubular
 substanța X este filtrată liber de glomerul, dar nu este secretată și nici reabsorbită de tubi
 nici una dintre afirmațiile din afirmatiile nu este corectă
436: Alegeți afirmatiile corecte. Substanțele organice cu valoare nutritivă sunt reabsorbite în:
 colectorii corticali
 ansa Henle
 toate porțiunile tubului urinifer, dependent de tipul substanței
Întrebarea Nr. 437: Alegeți afirmatiile corecte. La un pacient cu diabet zaharat, poliuria este
determinată de:
 creșterea cantității de substanțe osmotic active din filtratul glomerular, substanțe care nu mai
pot fi reabsorbite tubular
 scăderea capacității hipofizei posterioare de a depozita HAD-ul
 imposibilitatea concentrării plasmei datorită deficitului de HAD
 scăderea reabsorbției tubulare de Na+
 scăderea secreției hipotalamice de HAD
Întrebarea Nr. 438: Alegeți afirmatiile corecte. Dacă o substanța are un clearance plasmatic mai mic
decât al inulinei, această substanță suferă la nivel renal:
 filtrare și reabsorbție tubulară

 numai filtrare
 numai secreție tubulară
 filtrare și secreție tubulară
 numai reabsorbție tubulară
Întrebarea Nr. 439: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea ratei de filtrare glomerulară se poate observa
în:
 vasoconstricție pe arteriola aferentă

 vasoconstricție pe arteriola eferentă
 vasodilatație pe arteriola aferentă
 cresterea usoara a presiunii arteriale
 creșterea presiunii în capsula Bowman
Întrebarea Nr. 440: Alegeți afirmatiile corecte. Scăderea secreției de aldosteron poate determina:
 creșterea filtrării de Na+ la nivel glomerular

 nu influenteaza reabsorbtia si filtrarea de Na+
 scăderea reabsorbției tubulare a Na+
 scăderea filtrării de Na+ la nivel glomerular
 creșterea reabsorbției tubulare a Na+
Întrebarea Nr. 441: Alegeți afirmatiile corecte. Transportul activ la nivel renal, de-a lungul nefronului
are loc pentru următoarele substanțe, cu excepția:
 sodiului
 bicarbonatului
 potasiului
 glucozei
 ureei
Întrebarea Nr. 442: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului unde concentrația Na+-lui
din ultrafiltrat este maximă?
 capsula Bowman
 ramura ascendentă a ansei Henle
 ramura descendentă a ansei Henle
 virful ansei Henle
Întrebarea Nr. 443: Alegeți afirmatiile corecte. Care este regiunea nefronului în care debitul
ultrafiltratului este maxim?

 tubul colector
 capsula Bowman
 ansa Henle
Întrebarea Nr. 444: Alegeți afirmatiile corecte. Din cantitatea totală de apă filtrată la nivel glomerular
(180 1/24 ore) se elimină în aceeași perioadă de timp o cantitate de 1-1,5 I. Precizați la ce nivel al
nefronului are loc reabsorbția maximă a apei

 tubul colector
 ansa Henle porțiunea ascendentă
 ansa Henle porțiunea descendentă
nefronului are loc reabsorbția apei în prezența HAD

 tubul colector
nefronului unde nu se reabsoarbe apa

 tubul colector
Întrebarea Nr. 447: Alegeți afirmatiile corecte. La ce nivel al nefronului are loc o concentrare a urinii
tubulare la aceeași presiune osmotică cu cea a urinii finale?

 porțiunea ascendentă a ansei lui Henle
 virful ansei Henle
 porțiunea descendenta a ansei lui Henle
Întrebarea Nr. 448: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza osmotică, caracterizată prin pierderi mari de
apă și electroliți prin urină, se întâlnește în:
 după ingestia de alcool

 diabetul zaharat
 după administrarea de medicamente diuretice
 când în urina tubulară sunt substanțe care nu se reabsorb ca de exemplu manitol, uree,
glucoza,
 diabetul insipid
Întrebarea Nr. 449: Alegeți afirmatiile corecte. Clearance-ul este definit ca:
 ml plasmă care este epurată de o substanță/ml min

 mg substanță care este epurată din plasmă/l min
 ml plasma care este epurata de o substanta/ml ora
 mg substanță care este fiitrată/lmin
 mg substanță care se elimină prin urină/l min
Întrebarea Nr. 450: Alegeți afirmatiile corecte. Diureza apoasă survine în cazul:
 diabetului insipid
 ingerării unor cantități mari de lichide hipotone
 sistării secreției de ADH
 secreției crescute de ADH
 diabetului zaharat
Întrebarea Nr. 451: Alegeți afirmatiile corecte. Secreția de HAD este influențată direct de:
 toți factorii enumerați

 osmolaritatea plasmei
 sistemul renină-angiotensină
 ACTH
 osmolaritatea urinii
Întrebarea Nr. 452: Alegeți afirmatiile corecte. Filtrarea glomerulară nu depinde de:
 permeabilitatea membranei filtrante glomeralare

 schimburile în contracurent din vasele recta
 transportul maxim tubular
 presiunea efectivă de filtrare
 suprafața de filtrare
Întrebarea Nr. 453: Alegeți afirmatiile corecte. Ce factori intervin în mecanismul de concentrare și
diluare a urinii?
 homonul ADH
 sistemul de multiplicare în contracurent din ansa Henle
 schimburile în contracurent din vasele drepte (vasa recta)
 compoziția urinii primare
 autoreglarea circulației renale
Întrebarea Nr. 454: Alegeți afirmatiile corecte. După ingerarea unei cantități foarte mari de apă,
volumul urinii finale crește. Ce parametri ai funcției renale se modifică?
 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului colector

 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort distal
 permeabilitatea celulelor tubulare pentru apă la nivelul tubului contort proximal
 filtrarea glomerulară
 reabsorbția tubulară de Na+
Întrebarea Nr. 455: Alegeți afirmatiile corecte.Prin ce mecanisme intervine rinichiul în menținerea
echilibrului acido-bazie?
 reabsorbția aproape în totalitate a ionului bicarbonic

 filtrarea glomerulară
 concentrația urinii prin contracurentu! multiplicator
 secreția tubulară a ionului de H+
 acidifierea sărurilor fosfatice din sistemul tampon fosfat disodic/fosfat monosodic
Întrebarea Nr. 456: Alegeți afirmatiile corecte. Rinichii intervin în menținerea constantă a homeostaziei
prin următoarele funcții:
 menținerea echilibrului acido-bazic

 eliminarea de substanțe inutile și toxice
 autoreglarea circulației renale
 menținerea echilibrului osmotic
 eliminarea de proteine
Întrebarea Nr. 457: Cea mai crescuta concentratie proteica este prezenta in:
 compartimentul de lichid interstitial.

 compartimentul de lichid intracelular
 lichid cerebrospinal
 plasma
 compartimentul de lichid transcelular
Întrebarea Nr. 458: Presiunea osmotica in conditii normale in spatiul extracelular este determinata de:
 Cl-
 uree
 glucoza
 aminoacizi
 Na+
Întrebarea Nr. 459: Stimulul fiziologic pentru centru setei este reprezentat de deshidratarea celulara.
Mentionati care din urmatoarele conditii nu determina cresterea presiunii osmotice a lichidului
extracellular:
 aport hidric deficitar

 pierderi hidrice crescute
 pierderi de K+ crescute
 exces de Na+ lichidul extracelular
 aport hidric excesiv
Întrebarea Nr. 460: Edemul extracelular poate fi produs de urmatorii factori cu exceptia:
 cresterea permiabilitatii capilare

 scaderea proteinelor plasmatice
 scaderea presiunii osmotice a plasmei
 presiunea capilara crescuta
 scaderea permiabilitatii capilare
Întrebarea Nr. 461: In cursul unui exercitiu fizic prelungit nu se modifica pierderea de apa prin:
 piele (pierderi insensibile)

 sudoare
 urina
 materiile fecale
 sistemul respirator (pierderi insensibile)
Întrebarea Nr. 462: Care este procentul mediu al apei totale din organismul adult:
 60%
 70%
 sub 60%
 80%
 90%
Întrebarea Nr. 463: Cel mai mare procent de apa din organism,in cursul ontogenezei, se gaseste la:
 embrion
 copil in crestere
 adult
 fat
 batran
Întrebarea Nr. 464: Alegeti afirmatiile corecte. Apa intracelulara:
 contine ca si cationi majori ionii de K+ si de Mg 2+

 reprezinta 20% sau 1/3 din greutatea corpului
 contine ca si anioni majori ionii de Cl- si de HCO3-
 are un volum de 28 l pentru un adult de 70 kg
 se gaseste sub doua forme – libera si legata
Întrebarea Nr. 465: Care din urmatoarele tesuturi contine cea mai mica proportie de apa:
 smaltul dentar
 tesutul muscular
 tesutul cartilaginos
 tesutul osos
 dentina
Întrebarea Nr. 466: Alegeti afirmatiile corecte. Apa extracelulara:
 contine ca si cation major ionul de Na+

 reprezinta 20% din greutatea corpului
 contine anioni majori, ionii de proteinati
 contine ca si cation major ionul de K+
 se gaseste repartizata in 3 subcompartimente
Întrebarea Nr. 467: Alegeti afirmatiile corecte. Volumul plasmatic:
 are valoarea de 4-5% din masa corpului

 apartine de subcompartimentul transcelular
 contine ca si cation major ionul de Na+ si ca si anioni majori ionii de Cl- , HCO3- si proteinati
 are valoarea de 3 l sau ¼ din totalul apeitracelulare
 apartine de subcompartimentul intravascular al apei extracelulare
Întrebarea Nr. 468: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct:
 apa extracelulara
 volumul plasmatic
 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa totala
Întrebarea Nr. 469: Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina indirect,
pe baza de calcule, cunoscand valoarea volumelor masurate direct:
 volumul interstitial
 apa intracelulara
 apa extracelulara
 apa totala
 volumul plasmatic
Întrebarea Nr. 470: Substantele specifice pentru determinarea volumului diferitelor compartimente
lichidiene sunt:
 albastru Evans, albumine cu iod radioactiv pentru vol.plasmatice

 sodiul radioactiv si albastru Evans pentru lichidul interstitial
 ureea si antipirina pentru determinarea apei extracelulare
 insulina, manitolul si tiosulfatul de Na pentru determinarea apei intracelulare
 oxidul de deuteriu si de tritiu pentru masurarea apei totale
Întrebarea Nr. 471: Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sint:
 presiunea hidrostatica
 membranele celulare si tisulare
 structura moleculara a apei
 presiunea osmotica
 presiunea coloidosmotica
Întrebarea Nr. 472: Variatiile mari ale continutului de apa in organismul adultului se datoreaza
tesutului:
 muscular striat
 conjunctiv elastic
 cartilaginos
 osos
 adipos
Întrebarea Nr. 473: Cea mai mara cantitate din aportul zilnic de apa se realizeaza:
 pe cale orala, prin ingestia de apa si alta lichide

 pe cale orala, ca apa exogena ingerata in cantitati crescute
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor
 pe cale orala, prin ingestia de alimente
 prin sinteza endogena, in urma oxidarilor hidrogenului din alimente
Întrebarea Nr. 474: Aportul normal de apa, in cazul unui organism adult sanatos, totalizeaza pe 24 ore:
 1500 ml
 2300 ml
 2000 ml
 1500 ml
 2000 ml
Întrebarea Nr. 475: Pierderile zilnice de apa, in cazul unui organism adult sanatos, la temperatura
normala de confort, totalizeaza pe 24 ore:
 500 ml prin plamini

 700 ml prin perspiratie insensibila
 100 ml prin fecale
 2300 ml in total
 1400 ml prin urina
Întrebarea Nr. 476: Pierderile zilnice de apa la temperatura ridicata se realizeaza in cea mai mare
parte:
 transpiratie
 perspiratie insensibila
 fecala
 urina
 tegument, atat prin transpiratie, cat si prin perspiratie
Întrebarea Nr. 477: In timpul efortului fizic pierderile de apa:
 scad prin fecale

 pot atinge 6600 ml
 nu se modifica in ceea ce priveste pierderea prin fecale si prin perspiratie insensibila prin
tegument
 scad prin urina
 cresc prin transpiratie
Întrebarea Nr. 478: Reglarea aportului hidric se realizeaza prin:
 micsorarea osmolaritatii plasmatice cu activearea centrilor setei din hipotalamusul anterior si

lateral
 deshidratarea neuronilor din centrul setei, stimulul major pentru aparitia senzatiei de sete
 mecanismele implicate in controlul echilibrului hidroelectric
 prin aldosterona si peptidul natriiuretic
 senzatia de sete
Întrebarea Nr. 479: Bilantul hidric negativ semnifica:
 deshidratarea globala
 deshidratarea celulara
 deshidratarea extracelulara
 perturbarea echilibrului hidric cu acumlarea de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala
Întrebarea Nr. 480: Bilantul hidric pozitiv semnifica:
 deshidratarea extracelulara si celulara

 perturbarea echilibrului hidric cu pierderi de apa
 hiperhidratarea extracelulara, celulara si globala
 o perturbare a echilibrului hidric
 deshidratarea globala
Întrebarea Nr. 481: Continutul de apa din organism nu este influentat de
 starea de nutritie
 sex si varsta
 tipul de tesut si oprgan
 activitatea psihica
 sistemul luat in consideratie
Întrebarea Nr. 482: 45-50 % din apa din organism, in functie de varsta, sex si continut adipos, se gaseste
la:
 copil peste 2 ani, in spatiul intracelular

 adult de sex feminin normoponderat, in spatiul intracelular
 nou-nascut in spatiul intracelular
 adult de sex feminin hiperponderal, in substanta uscata
 adult de sex masculin hiperponderat, in spatiul interstitial
Întrebarea Nr. 483: Aproximativ ½ din cantitatea totala de apa din organism este continuta de:
 tesut adipos
 piele
 substanta cenusie si alba
 plasma
 musculatura scheletica
Întrebarea Nr. 484: Scaderea presiunii osmotice este determinata de:
 eliberarea crescuta de aldosteron

 ingestia crescuta de lichide sau insuficienta de saruri
 scaderea secretiei de ADH
 scaderea ingestiei de lichide
 excesul de saruri
Întrebarea Nr. 485: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mare:
 tesut osos
 smalt
 splina
 rinichi
 muschi
Întrebarea Nr. 486: Precizati in care din structurile enumerate se gaseste apa in cantitate mica:
 rinichi
 embrion
 glande endocrine
 tesut osos
 smalt
Întrebarea Nr. 487: Apa extracelulara in proportie de 20% se gaseste in cea mai mara cantitate ca:
 apa depozitata in substanta fundamentala

 lichid intracelular
 lichid interstitial
 apa transcelulara – l.c.r., lichidele intraoculare, pleural, pericardic, peritoneal, sinovial,
secretiile digestive, sudorale
 plasma-subcompartimentul vascular
Întrebarea Nr. 488: Care este compozitia caracteristica a fluidului intracelular:
 95 mEq Cl- /1
 155 mEq K+ /1
 70 mEq Na+ /1
 100 mEq HCO3- /1
 80 mEq Ca2+ /1
Întrebarea Nr. 489: Necesarul hidric mediu in raport de varsta este maxim la:
 sub un an
 6 ani
 adult
 batrin
 1 an
Întrebarea Nr. 490: Izotonia semnifica valoarea constanta a presiunii osmotice egala cu:
 300 mosmol
 300 mosmol/l
 300 osmol/l
 300 atm
 300mg%
Întrebarea Nr. 491: Cantitatea de apa din subcompartimentul transcelular este de:
 1,5%
 2%
 sub 1%
 5%
 3%
Întrebarea Nr. 492: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului extracelular:
 Na+
 K+
 Mg2+
 Cl-
 Ca2+
Întrebarea Nr. 493: Care din urmatorii ioni sunt caracteristici mediului intracelular:
 Ca2+
 K+
 Na+
 fosfat
 Mg2+
Întrebarea Nr. 494: Selectati afirmatiile corecte refritor la structuta și funcțiile ATP-lui:
 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu

 ATP nu conține legături macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 In ATP radicalii fosfați sunt legați prin legături macroergice
 ATP-ul este un compus intermedial cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive
pentru extragerea energiei
Întrebarea Nr. 495: Selectati afirmatile incorecte referitor la structura și funcțiile ATP-lui:
 ATP-ul este un compus intermedia cu capacitatea de a reacționa cu substanțele nutritive

pentru extragerea energie
 ATP nu contine legaturi macroergice
 in ATP radicalii fosfati sunt legati prin legaturi macroergice
 ATP-ul este un compus chimic foarte stabil
 ATP-ul este o combinatie de adenina, reobaza si calciu
Întrebarea Nr. 496: Selectati afirmatiile corecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in
citoplasma celulara prin:
 co-transport activ
 transport activ
 difuziune facilitala
 difuziune simpla
 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare
Întrebarea Nr. 497: Selectati afirmatiile incorecte. Monozaharidele sunt transportate prin membrana in
citoplasma celulara prin:
 trasport pasiv cu ajutorul proteinei transportatoare

 difuziune simpla
 difuziune facilitala
 transport activ
 co-transport activ
Întrebarea Nr. 498: Selectati afirmatia corecta. Reducerea continutului de glucoza in sange se numeste:
 hipoglicemie
 hiperglicemie
 hipertermie
 anemie
 hipotonie
Întrebarea Nr. 499: Selectati afirmatia corecta.Metabolismul glucidic nu este reglat de:
 adrenalina
 glucagon
 intermedina
 tiroxina
 insulina
Întrebarea Nr. 500: Selectati afirmatiile corecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii
hormoni:
 oxitocina
 adrenalina
 intermedina
 cortizol
 vasopresina
Întrebarea Nr. 501: Selectati afirmatiile incorecte. Metabolismul glucidic este reglat de urmatorii
hormoni:
 oxitocina
 intermedina
 vasopresina
 adrenalina
 cortizol
Întrebarea Nr. 502: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucozei:
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice

 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este ireversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali
Întrebarea Nr. 503: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucozei:
 fosforilarea glucozei este reversibila in epiteliul tubilor renali

 fosforilarea glucozei este iriversibila in toate celulele organismului uman
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele hepatice
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele miocardului
 fosforilarea glucozei este reversibila in celulele epiteliului interstitial
Întrebarea Nr. 504: Selectati afirmatiile corecte referitor la fosforilarea glucosei:
 in majoritatea celulelor fosforilarea glucozei asigura captarea glucozei

 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este inițiată de glucokinaza
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celule glucoza se combină cu radicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila
Întrebarea Nr. 505: Selectati afirmatiile incorecte referitor la fosforilarea glucosei:
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este ireversibila

 in celule glucoza se combindicalul fosfat in prezenta glucokinazei sau hexokinazei
 in majoritatea celulelor fosforilarea asigura difuzia glucozei
 in celulele hepatice fosforilarea glucozei este initiala de glucokinaza
 in majoritatea celulelor glucozei fosforilarea asigura captarea glucozei
Întrebarea Nr. 506: Selectati afirmațiile corecte referitor la glicogenoliză:
 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza

 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este îndepărtarea rezervelor de glicogen
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat
Întrebarea Nr. 507: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicogenoliză:
 glicogenoliza este indepartarea rezervelor de glycogen

 glicogenoliza inseamna descompunerea glicogenului pentru recuperarea glucozei in celula
 glicogenoliza este un process fizic
 glicogenoliza nu necesita prezenta enzimei fosforilaza
 glicogenoliza este stocarea glucozei in ficat
Întrebarea Nr. 508: Selectati afirmatiile corecte referitor la glicoliză:
 glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic

 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului
Întrebarea Nr. 509: Selectati afirmatiile incorecte referitor la glicoliză:
 glicoliza anaeroba este eliberarea de energie in prezenta oxigenului

 glicoliza anaeroba este transformarea acidului piruvic in acid lactic
 glicoliza anaeroba nu este succedata de formarea acidului lactic
 glicoliza “anaeroba” este eliberarea de energie in absenta oxigenului
 glicoliza anaeroba este succedata de formarea acidului lactic
Întrebarea Nr. 510: Selectati afirmatiile corecte referitor la gluconeogeneză:
 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara

 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism
 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glycerol
 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi
Întrebarea Nr. 511: Selectati afirmatiile incorecte referitor la gluconeogeneză:
 gluconeogeneza este sinteza gluozei din aminoacizi si acizi grasi

 gluconeogeneza este formarea glucidelor din proteine si grasimi
 gluconeogeneza nu este reglata de corticotropina hipofizara
 gluconeogeneza este sinteza glucozei din aminoacizi si glicerol
 gluconeogeneza poate fi initiata de cresterea rezervelor de glucide in organism
Întrebarea Nr. 512: Selectati afirmatiile corecte) Concentratia normala a glucozei sanguine la o
persoana care nu a mincat in intervalul ultimelor 3-4 ore:
 200 mg/1
 200 mg/100ml
 2,9 – 7,9 mmol/l
 2 g/100 ml
 3,3 – 5,5 mmol/l
Întrebarea Nr. 513: Selectati afirmatiile corecte. Care din compusii chimici le puteți clasifica ca lipide:
 fosfolipide
 grasimile neutre (trigliceridele)
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
 aminoacizii
Întrebarea Nr. 514: Selectati afirmatiile incorecte. Compusii chimici, clasificati ce lipide sunt:
 fosfolipide
 aminoacizii
 lipoprotein – lipaza
 colesterolul
 grasimile neutre (trigliceridele)
Întrebarea Nr. 515: Selectati afirmatiile corecte referitor la caracteristicele lipoproteinelor:
 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat

 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati
 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii
Întrebarea Nr. 516: Selectati afirmatiile incorecte referitor la lipoproteine:
 lipoproteinele sunt particole mai mari ca chilomicronii

 lipoproteinele contin amestic de fosfolipide, trigliciride, colesterol si proteine
 lipoproteinele sunt particole mai mici ca chilomicronii
 lipoproteinele sunt formate aproape in intregime in ficat
 lipoproteinele contin amestec de proteine si carbohidrati
Întrebarea Nr. 517: Selectati afirmatiile corecte despre functiile lipoproteinelor:
 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice

 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei
 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice
Întrebarea Nr. 518: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile lipoproteinele:
 lipoproteinele joaca un rol important in prevenirea dezvoltarii aterosclerozei

 lipoproteinele transporta lipidele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele transporta proteinele speciale prin tot organismul
 lipoproteinele indeparteaza colesterolul din tesuturile periferice
 lipoproteinele contribuie la cumularea colesterolului in tesuturile periferice
Întrebarea Nr. 519: Selectati afirmatiile corecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor:
 asigura sinteza acizilor grasi
 saturarea triglicidelor
 sinteza trigliceridelor din glucide
 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi
 asigură desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie
Întrebarea Nr. 520: Selectati afirmatiile incorecte despre functiile ficatului in metabolismul lipidelor:
 sinteza colesterolului si fosfolipidelor din acizii grasi

 desfacerea acizilor grasi in compusi mici care pot fi utilizati pentru energie
 saturarea triglicidelor
 asigura sinteza acizilor grasi
 sinteza trigliceridelor din glucide
Întrebarea Nr. 521: Selectati afirmatiile corecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de:
 excesul de vasopresina
 excesul de insulina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 deficitul de insulina
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:
Întrebarea Nr. 522: Selectati afirmatiile incorecte. Reglarea utilizarii grasimilor este asigurata de:
 excesul de insulina
 deficitul de insulina
 excesul de vasopresina
 corticotropina care determina secretia cortizolului
 adrenalina si noradrenalina prin activarea directa a triglicerid-lipazei hormon sensibile:
Întrebarea Nr. 523: Selectati afirmatia corecta referitor la reglarea metabolismului lipidic. In reglarea
metabolismului lipidic nu participa:
 hipofiza
 glandele sexuale
 tiroida
 pancreasul
 parotiroidele
Întrebarea Nr. 524: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile proteinelor plasmatice. Functia
principala a albuminelor plasmatice este:
 asigurarea presiunii coloid-osmotice

 asigura absorbtia vitaminelor
 participa la coagularea sangelui
 participa in formarea imunitatii
 asigura difuzia electrolitilor
Întrebarea Nr. 525: Selectati afirmatia corecta referitor la functiile globulinelor plasmatice:

Întrebarea Nr. 526: Selectati afirmatia corecta. Functia principala a fibrinogenului plasmatic:

Întrebarea Nr. 527: Selectati afirmatia corecta referitor la gluconeogeneza și cetogeneză:
 conversia corpilor cetonici in glicogen se numese gluconeogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza
Întrebarea Nr. 528: Selectati afirmatia incorecta referitor la gluconeogeneza:
 conversia aminoacizilor in cetoacizi se numeste cetogeneza

 conversia aminoacizilor in glucoza sau glicogen se numeste gluconeogeneza
 conversia colesterolului in cetoacizi se numeste cetogeneza
 conversia corpilor cetonici in glycogen se numese gluconeogeneza
 conversia carnitinei in uree se numeste cetogeneza
Întrebarea Nr. 529: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat . Prin bilantul azotat pozitiv se
subintelege:
 cantitatea de azot eliminata din organism cu urina predomina asupra celei introduse in
organism cu hrana
 azotul introdus este egal cu cel eliminat
 deficitul de azot in organism
 cantitatea de azot introdusa in organism cu hrana predomina asupra celei eliminate din
organism cu hrana
 azotul din singe predomina asupra celui din tesuturi
Întrebarea Nr. 530: Selectati afirmatia corecta referitor la bilantul azotat. Prin bilant azotat negativ se
subintelege:
organism cu hrana
organism cu hrana
Întrebarea Nr. 531: Selectati afirmatia corecta referitor la echilibrul azotat. Prin echilibru azotat se
subintelege:
organism cu hrana
organism cu hrana
Întrebarea Nr. 532: Selectati afirmatia corecta. Retentia azotului nu are loc:
 la marirea masei tesutului muscular (sportivi)

 la insanatosire dupa maladii grave
 la organismul in crestere
 in inanitie proteica
 in timpul sarcinii
Întrebarea Nr. 533: Selectati afirmatiile corecte referitor la bilantul azotat:
 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor
Întrebarea Nr. 534: Selectati afirmatiile incorecte referitor la bilantul azotat:
 exprima echilibrul dinamic intre aportul si utilizarea proteinelor

 este echilibrat la persoana adulta sanatoasa
 este negativ in timpul sarcinii
 exprima diferenta dintre azotul ingerat si cel eliminat (prin exceptie)
 este pozitiv daca aportul proteic din dieta este crescut
Întrebarea Nr. 535: Selectati afirmatiile corecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO2):
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism

 ECO2 este in medie 6,25 kcal
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora
Întrebarea Nr. 536: Selectati afirmatiile incorecte referitor la echivalentul caloric al oxigenului (ECO2):

 ECO2 este caldura eliberata pe litrul de oxigen utilizat de organism in 1 ora
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe litrul de oxigen utilizat in organism
 ECO2 este cantitatea de energie eliberata pe 100 ml de oxigen utilizat in organism
Întrebarea Nr. 537: Selectati afirmatiile corecte referitor la metabolismul bazal (MB):
 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor țesuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB la adult este in medie 70 kcal/ora
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia
Întrebarea Nr. 538: Selectati afirmatiile incorecte referitor la metabolismul bazal (MB):
 MB la adult este in medie 70 kcal/ora

 MB este energia degajata in activitatea nativa a tuturor esuturilor independent de efort fizic
sau alti factori externi
 MB este energia degajata in activitatea fizica a organismului uman
 MB poate fi masurat numai in conditii bazale (standard)
 MB nu depinde de factorii psihici si fizici ce produc excitatia
Întrebarea Nr. 539: Selectati afirmatiile corecte referitor la Rata metabolismului:
 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
procese alimentare
 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului
Întrebarea Nr. 540: Selectati afirmatiile incorecte referitor la Rata metabolismului:
 RM este valoare ce exprima energia totala cheltuita de organism

 rata metabolismului (RM) este unitatea ce exprima cantitatea de energie eliberata din diferite
principii alimentare
 RM este cantitatea de energie eliberata din diferite principii alimentare
 RM este unitatea ce exprima cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale
ale organismului
 RM este cantitatea de energie cheltuita de diferite procese functionale ale organismului
Întrebarea Nr. 541: Selectati afirmatiile corecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:
 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 60-100% peste normal
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal
Întrebarea Nr. 542: Selectati afirmatiile incorecte referitor la actiunea tiroxinei asupra ratei
metabolismului:
 tiroxina in cantitati mari scade rata metabolismului cu 10% fata de normal

 tiroxina in cantitati mari creste rata metbolismului cu 6-100% peste normal
 absenta completa a tiroxinei nu schimba rata metabolismului
 tiroxina in cantitati mari nu schimba rata metabolismului
 absenta completa a tiroxinei scade rata metabolismului cu 50-60% fata de normal
Întrebarea Nr. 543: Selectati afirmatia corecta referitor la efectul stimularii simpatice asupra ratei
metabolismului:
 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%
 stimularea simpatica scade RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 15%
 stimularea simpatica nu schimba RM
 stimularea simpatico creste RM in majoritatea tesuturilor organismului unui adult pina la 50%
Întrebarea Nr. 544: Selectati afirmatiile corecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin
piele:
 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Întrebarea Nr. 545: Selectati afirmatiile incorecte referitor la modalitatile de pierdere a caldurii prin
piele:
 prin iradierea omul pierde aproximativ 60% din productia totala de caldura
 prin conductie catre aer si apoi prin convenctie omul poate pierde la 50% din caldura
 prin conductie catre obiecte omul pierde aproximativ 25% din productia totala de caldura
 prin conductie catre aer omul pierde aproximativ 15% din productie totala de caldura
 prin convectie omul poate pierde la 50% din caldura
Întrebarea Nr. 546: Selectati afirmatiile corecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:
 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate

 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii:
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporare nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora)
Întrebarea Nr. 547: Selectati afirmatiile incorecte referitor la pierderea de caldura prin evaporare:
 in timpul evaporarii apei la suprafata corpului pentru fiecare gram de apa evaporata se pierd
0,5 kcal sau 12-16 kcal/ora
 evaporarea nu este un mecanism esential de racire la temperaturi ridicate
 pierderile suplimentare de caldura prin evaporarea nu pot fi controlate prin reglarea intesitatii
sudoratiei
 prin evaporare se pierde cea mai mare parte a caldurii
 evaporarea se produce prin difuziune continua a moleculelor de apa, indiferent de
temperatura corpului
Întrebarea Nr. 548: Selectati afirmatiile corecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei
sudoripare:
 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali
Întrebarea Nr. 549: Selectati afirmatiile incorecte referitor la efctul aldosteronului asupra secretiei
sudoripare:
 aldosteronul mareste pierderile de NaCl prin sudoare

 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia Cl- in tubii sudoripali
 aldosteronul creste rate reabsorbtiei active a sodiului in tubii sudoripari
 aldosteronul micsoreaza reabsorbtia activa a Na+ in tubii sudoripali
 aldosteronul diminueaza pierdirile de NaCl prin sudoare
Întrebarea Nr. 550: Selectati afirmatia corecta referitor la centrul de termoreglare:

 centrul de termoreglare asigura controlul temperaturii numai atunci, cind tº corporala creste
peste norma
 centrul de termoreglare este localizat in bulbul ahidian
 receptorii termosensibili din maduva spinarii nu transmit semnale catre centrul de
termoreglare
 receptorii termosensibili din abdomen nu transmit semnale catre centrul de termoreglare
 centrul de termoreglare este localizat in hipotalamus
Întrebarea Nr. 551: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la
supraincalzire:
 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior

 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin stimularea glandelor sudoripare
 prin vasoconstrictia vaselor din piele
Întrebarea Nr. 552: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismele pierderii de caldura la
supraincalzire:
 prin vasoconstrictia vaselor din piele

 prin inhibarea centrilor simpatico hipotalamici
 prin inhibarea glandelor sudoripare
 prin excitarea centrlor simpatico din hipotalamusul posterior
 prin stimularea glandelor sudoripare
Întrebarea Nr. 553: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind scade
tº corporala:
 excitatia chimica simpatica

 vasoconstrictia cutanata
 stimularea hipotalamica
 piloerectia si oprirea sudoratiei
 secretia crescuta de tiroxina
Întrebarea Nr. 554: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul conservarii caldurii cind
scade tº corporala:
 piloerectia si oprirea sudoratiei

 secretia crescutade tiroxina
 stimularea hipotalamica
Întrebarea Nr. 555: Selectati afirmatiile corecte referitor la mecanismul productiei crescute de caldura
cind scade tº corporala:
 oprirea sudoratiei
 piloerectia
Întrebarea Nr. 556: Selectati afirmatiile incorecte referitor la mecanismul productiei crescute de
caldura cind scade tº corporala:

 piloerectia
 oprirea sudoratiei
Întrebarea Nr. 557: Selectati afirmatia corecta referitor la frison:
 in timpul frisonului scade tonusul muscular intregului organism

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de « cald » din
hipotalamus
 centrul motor primar al frisonului se gaseste in bulb
 in timpul frisonului scade sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
 centrul motor primar al frisonului in mod normal este stimulat de semnele de “rece” din piele
si maduva spinarii

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibat de semnele de « rece » din piele
si maduva spinarii
 centrul motor primar al frisonului este localizat in portiunea dorsomediala a hipotalamusului
 centrul motor primar in mod normal este stimulat de semnele de « cald » de la termostatul
din zona preoptica

 centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “rece” din piele si
maduva spinarii
 centrul motor al frisonului este localizat in bulb
 Centrul motor primar al frisonului in mod normal este inhibit de semnele de “cald” de la
termostatul din zona preoptica

hipotalamus
maduva spinarii
 in timpul frisonului creste tonusul muscular intregului organism

hipotalamus
maduva spinarii
 in timpul frisonului creste sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare
Întrebarea Nr. 562: Selectati afirmatia corecta referitor la febra:
 febra reprezinta cresterea tº corporale peste limita obisnuita a normalului

 in timpul febrei mecanismele de conservare a caldurii sunt inhibate
 febra nu poate aparea in urma comutarii termostatului la un nivel mai inalt
 febra nu poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 febra nu poate fi cauzata de agenti pirogeni din tesuturile degradate

 febra poate fi produsa de agentii pirogeni secretati de bacteriile toxice
 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este generat de vasoconstrictia generalizata

 febra poate fi cauzata de deshidratare

 febra apare in urma comutarii termostatului hipotalamic la un nivel mai inalt
 in timpul febrei toale mecanismele de conservare si de productie a caldurii sunt activate

 in timpul febrei secretia de adrenalina si frisonul sunt cauzate de comutarea brusca a

termostatului la o valoare scazuta
 vasodilatarea si sudoratia in timpul febrei sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare ridicata
 in timpul febrei vasoconstrictia, piloerectia sunt cauzate de comutarea brusca a termostatului
la o valoare scazuta
 in timpul febrei senzatia de frig este cauzata de comutarea brusca a termostatului la o
valoare mai ridicata

la o valoarea mai ridicata
valoare mai scazuta

valoare mai scazuta
la valoare mai scazuta

valoare mai scazuta
termostatului la o valoare mai ridicata

 criza (flush-ul) in cursul unei boli febrile este cauzat de incalzirea brusca a pielii datorita
vasodilatatiei generalizate
valoare mai scazuta
Întrebarea Nr. 572: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar si reglarea lui:
 apetitul este dorinta de alimente in general

 foamea este dorinta de alimente asociata cu contractii ritmice ale stomacului, stare de
incordare si agitatie
 satietatea este dorinta de alimente in general, asociata de o serie de fenomene obiective
 foamea este determinata doar de contractiile tonice ale stomacului
 satietatea nu depinde si nu apare la saturarea depozitelor de glicogen in organism
Întrebarea Nr. 573: Selectati afirmatia corecta referitor la aportul alimentar:

 apetitul ne ajuta sa determinam calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana

 apetitul este dorinta de un anumit tip de aliment si nu de mincare in general
 apetitul nu determină calitatea alimentelor pe care le maninca o persoana
 satietatea apare cint depozitele nutrtive si depozitele de glicogen sunt deja pline
Întrebarea Nr. 576: Selectati afirmatia corecta la continutul energetic al alimentelor (la fiecare 1g):
 glucide 5 kcal, lipide 12 kcal, proteine 5 kcal

 glucide 4,0 kcal, lipide 9,0 kcal, proteine 4,0 kcal
Întrebarea Nr. 577: Selectati afirmatiile corecte referitor la coeficientul respirator (CR):
 CR este raportul VCO2 eliberat laVO2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83
 CR este raportul VO2 eliberat la VCO2 consumat in timpul oxidarii
 CR este raportul VO2 consumat la VCO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor
Întrebarea Nr. 578: Selectati afirmatiile incorecte referitor la coeficientul respirator (CR):
 CR este raportul CO2 eliberat la O2 consumat in timpul oxidarii substantelor

 CR este raportul O2 consumat la CO2 eliberat in timpul oxidarii substantelor
 CR pentru glucide, lipide, proteine este acelasi
 CR este raportul O2 eliberat la CO2 consumat in timpul oxidarii
 CR pentru glucide este 1, lipide – 0,71, proteine – 0,83
Întrebarea Nr. 579: Selectati afirmatiile corecte referitor la reglarea aportului alimentar:
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei

 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii
Întrebarea Nr. 580: Selectati afirmatiile incorecte referitor la reglarea aportului alimentar:
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul satietatii

 pornirea de a cauta hrana nu poate fi stimulata direct de centrul foamei
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul satietatii
 in hipotalamusul lateral se gaseste centrul foamei
 in nucleii ventromediali ai hipotalamusului se gaseste centrul foamei
Întrebarea Nr. 581: Selectati afirmatiile corecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului
alimentar:
 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul

 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire
Întrebarea Nr. 582: Selectati afirmatiile incorecte refritor la centrii nervosi de reglare a aportului
alimentar:
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei si salivatia sunt controlate de sistemul limbic
 excitarea girusului hipocampic determina numai cresterea activitatilor de hranire
 miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei (masticatia, inghitirea) sunt controlate de centrii
trunchiului cerebral
 amigdala si ariile corticale ale sistemului limbic controleaza apetitul
 excitarea cortexului limbic determina numai descresterea activitatilor de hranire
Întrebarea Nr. 583: Selectati afirmatia corecta referitor la factorii de reglarea ai aportului alimentar:
 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar
 scaderea nivelului de glucoza in singe determina cresterea aportului alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina cresterea aportului alimentar
 cresterea concentratiei acizilor grasi liberi in sange stimuleaza aportul alimentar
 cresterea nivelului de glucoza in sange determina scaderea aportului alimentar

 descresterea nivelului de glucoza in sange determina descresterea aportului alimentar

 cresterea concentratiei sanguine a aminoacizilor scade aportul alimentar
 scaderea concentratiei sanguine a aminoacizilor creste aportul alimentar


 cresterea concentratie acizilor grasi liberi in sange determina o scadere a aportului alimentar
pe termen lung
Întrebarea Nr. 588: Selectati afirmatia corecta referitor la obezitate:
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa depaseasca aportul

de energie
 obezitatea se produce ca urmare a unui echilibru intre aportul alimntar si efortul fizic zilnic
 in obezitate instalata aportul alimentar este mult mai mare ca la indivizii normoponderali
 faza de instalare a obezitatii nu este determinata de aportul excesiv de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport excesiv de energie comparativ cu consumul de
energie

de energie
 obezitatea este determinate printr-un aport diminuat de energie comparativ cu consumul de
energie
 in obezitatea instalata aportul alimentar este egal cu cel al indivizilor normoponderali
 obezitatea nu poate fi determinata de un aport excesiv de energie comparativ cu consumul
de energie
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie
 aportul excesiv de energie (alimente) apare numai in timpul fazei de instalare a obezitatii
 pentru ca o persoana sa ramina obeza consumul de energie trebuie sa dep[seasca aportul
de energie
 pentru ca o persoana sa ramina obeza aportul energetic trebuie sa depaseasca consumul

de energie
de energie
Întrebarea Nr. 593: Selectati afirmatia corecta referitor la inanitie:
 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezentata de glucide

 depletia progresiva a tesutului adipos si a proteinelor nu pot fi efecte majore in inanitie
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine creste
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate din proteinele din organism
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la o treime fata de
valoarea ei initiala
Întrebarea Nr. 594: csSelectati afirmatia corecta referitor la inanitie:

 in inanitie grava singura sursa de energie este reprezintata de proteine
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei creste de la o cincime la otreime fata de
 in inanitie decesul survine cind au fost eliminate jumatate de lipide din organism
 efectele majore ale inanitiei sunt considerate depletia progresiva a tesutului adipos si a
proteinelor
 dupa prima faza de inanitie rata gluconeogenezei scade de la treime la o cincime fata de
 dupa prima faza de inanitie rata eliminarii de proteine scade
Întrebarea Nr. 598: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei A:
 keratinizarea corneei cu opacifierea acesteia poate fi ca consecinta a cantitatii mari de

vitamina A in organism
 formarea pigmentilor fotosensibili ai retinei are loc fara participarea vitaminei A
 excesul de vitamina A duce la descvamarea pielii si acne
 incetinirea cresterii organismelor tinere si incetinirea procesului de reproducere nu sunt
manifestari ai carentei vitaminei A
 vitamina A exista in organism sub forma de retinol

 insuficienta vitaminei A duce la descuamarea pielii si acneei
 vitamina A exista in organism sub forma de carotina

 excesul de vitamina A duce la descuamarea pielii si acne
 vitamina Aeste importanta in procesul formarii pigmentilor fotosensitili ai retinei

 consecintele insuficientei vitaminei A pot fi keratinizarea corneei cu opacifierea consecutive
a acestuia
 ca manifestare a carentei vitaminei A sunt incetinirea cresterii organismelor tinere si

incetinirea procesului de reproducere
Întrebarea Nr. 603: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminelor grupei B:
 vitamina B12 nu poate fi catalizatorul reactiei de reducere a ribonucleotidelor in

dezoxiribonucleotide, care determina formarea genelor ce asigura cresterea si maturizarea
eritrocitelor
 carenta de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase atit din nervii periferici si din SNC
 excesul de riboflavina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparii comisurilor
bucale)
 excesul de tiamina provoaca vasodilatatia arteriolara urmata de edeme periferice si ascita
 anemie pernicioasa este consecinta excesului de compusi diferiti de cobolamina (vitamina
B12) in organism

eritrocitelor
B12) in organism
 excesul de tiamina (vitamina B1) poate produce degenerarea tecilor mielinice ale fibrelor
nervoase din nervii periferici si din SNC
 insuficienta de riboflovina (vitamina B2) este cauza cheilozei (inflamatia si craparea
comisurilor bucale)
 carenta de tiamina provoaca vasodilatarea artriala fapt ce poate fi cauza edemilor periferice
si ascitei
B12) in organism
bucale
eritrocitelor

 un efect particular al carentei de vitamina B12 este anemia pernicioasa
bucale
eritrocitelor

B12) in organism
bucale
 vitamina B12 are rol de coenzima in reducerea ribonucleotidelor pina la
eritrocitelor
Întrebarea Nr. 608: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul acidului ascorbic (vitamina C)
si colecalciferolului (vitamina D):
 deficitul de colecalciferol (vitamina D) poate fi prevenita prin aportul alimntar bogate in

vitamina D
 insuficienta vitaminei D duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari
 excesul de vitamina C timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 acidul ascorbic asigura transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului
 acidul ascorbic (vitamina C) activeaza enzyme prolil-hidroxilaza, care asigura reactiile de
consolidare a colagenului

vitamina D
 carenta de acid ascorbic (vitamina C) timp de 20-30 saptamini produce scorbut
 reactia de formare a hidroxiprolinei (un constituient al colagenului) poate avea loc in absenta
acidului ascorbic

vitamina D
acidului ascorbic
 insuficienta vitaminei C duce la intirzierea vindecarii ranilor si fragilitatea peretilor vasculari

vitamina D
 transportul activ al calciului prin epiteliul ileonului este asigurat de vitamina D
acidului ascorbic
 deficitul de colecalciferol in organism poate fi prevenit prin expunere la raze ultraviolete
acidului ascorbic
Întrebarea Nr. 613: Selectati afirmatia corecta referitor la metabolismul vitaminei E si vitaminei K:
 insuficienta vitaminei K determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula

 excesul de vitamina K determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare
 vitamina E este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VII, IX si X
 afectarea microflorei din colon la administrarea remediilor antimicrobiene creaza deficitul de
vitamina E in organism
 vitamina E este numita « vitamina antisterilitate »

 insuficienta vitaminei E determina scaderea cantitatii de lipide nesaturate in celula
 vitamina K este numita vitamina antisterilitate
membranei celulare

 carenta de vitamina E determina o functie anormala a mitocondrilor, lizozomilor si a
membranei celulare

membranei celulare
 vitamina K este necesara pentru formarea in ficat a factorilor de coagulare II, VIII, IX si X
 afectarea microflorei din colon la administrarea antibioticilor creaza deficitul de vitamina K in
organism
membranei celulare
Întrebarea Nr. 618: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra
ventilației:
 sporește primele 24 ore

 sporește primele 24 ore apoi se reduce
 este redus primele ore
 nu variază cu timpul
 este mai pronunțat primele ore
Întrebarea Nr. 619: Alegeți afirmația corectă referitor la reducerea efectelor ventilatorii ale
hipercapniei prelungite:
 este cauzată de diminuarea permeabilității pentru CO2 a barierei hematoencefalice

 este cauzată de reducerea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de creșterea eliminării bicarbonaților cu urina
 este cauzată de creșterea bicarbonaților în lichidul cerbrospinal
 este cauzată de reducerea bicarbonaților in sânge
Întrebarea Nr. 620: Alegeți afirmația corectă referitor la realizarea reflexului Hering-Breuer:
 un rol major îl joacă receptorii din foițele pleurale

 un rol major îl joacă receptorii localizați pericapilar în pereții alveolelor)
 un rol major îl joacă receptorii de intindere localizați în pereții bronșiilor și bronșiolelor
 un rol major îl joacă receptorii iritanți din straturile epiteliale și subepiteliale în alveole
 un rol major îl joacă proprioceptorii mușchilor respiratori
Întrebarea Nr. 621: Alegeți afirmația incorectă referitor la realizarea reflexului Hering Breuer:
 este declanșat de volume ce depășesc de treiori volumul curent normal

 căile conductorii trec în cadrul nervului glosofaringian
 are un rol protector contra volumelor respiratorii elevate
 nu este declanșat de volume curente normale la adulți
 participă în controlul respirației la nou născuți
Întrebarea Nr. 622: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:
 la excitare produce tahipnoe

 la excitare produce apnea la inspirație
 la excitare reduce durata inspirației
 la excitare produce bradipnoe
 la excitare reduce volumul curent
Întrebarea Nr. 623: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la activitatea centrului pneumotaxic:
 la distrugere se reduce volumul curent

 la distrugere sporește durata ciclului respirator
 la distrugere apare bradipnoe
 la distrugere apare apnee la inpirație dacă a fost făcută vagotomia
 la distrugere apare tahipnoe
Întrebarea Nr. 624: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Bohr:
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii afinității Hb produse de CO2

 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza creșterii ADP intracelular
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de adenozină
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza vazodilatației produse de hipoxie
 favorizează cedarea O2 în țesuturi din cauza reducerii PO2
Întrebarea Nr. 625: Alegeți afirmațiile corecte referitor la PaO2 a sângelui din atriul stâng:
 depășește PaO2 din alveole

 este 104 mm Hg
 este 95 mm Hg
 este mai joasă ca PaO2 din alveole
 este egală cu PaO2 din alveole
Întrebarea Nr. 626: Alegeți afirmația corectă referitor la gradientul de presiune parțială a O2
 între capilare și țesuturi variază în funcție de cantitatea de difosfoglicerat

 este 5- 6 mm Hg între capilarele și alveole
 este 64 mm Hg între alveole și capilarele
 este 5- 6 mm Hg între capilarele și țesut
 între capilare și țesuturi variază în funcție de efectul Bohr
Întrebarea Nr. 627: Alegeți afirmațiile corecte referitor la importanța surfactantului
 deficiența mărește elastanța pulmonară

 deficiența reduce elastanța pulmonară
 deficiența reduce complianța pulmonară
 deficiența mărește complianța pulmonară
 deficiența reduce tensiunea superficială
Întrebarea Nr. 628: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară
 crește odată cu mărirea elastanței

 crește odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este echivalentă cu ∆P /∆ V
 crește la deficit de surfactant
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
Întrebarea Nr. 629: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la complianța pulmonară
 scade odată cu mărirea elastanței

 este 110 ml/cm H2O
 scade odată cu mărirea reculului elastic al plămânilor
 este mai mică ca complianța complexului plămân-torace
 este echivalentă cu ∆V /∆ P
 este 200 ml/cm H2O
Întrebarea Nr. 630: Alegeți afirmațile corecte referitor la volumul de aer intraalveolar relatat la
anumită valoare a presiunii transpulmonare
 se mărește odată cu creșterea complianței pulmonare

 se micșorează odată cu creșterea complianței pulmonare
 este același în timpul inspirației și expirației
 este mai mare în timpul expirației
 nu depinde de valoarea complianței pulmonare
 este mai mare în timpul inspirației
Întrebarea Nr. 631: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectul stimulator al PaCO2 sporite asupra
ventilației
 este potențat de hipoxie

 este potențat de sporirea pH-ului sângelui
 este cauzat de de mărirea H+ în lichidul cerebrospinal
 este cauzat de de mărirea HCO3- în lichidul cerebrospinal
 cauzat de acțiunea H+ asupra receptorilor centrali și periferici
Întrebarea Nr. 632: Alegeți afirmația incorectă referitor la efectul stimulator ventilator al hipoxiei
 hipoxia produce vazoconstricție la nivel pulmonar

 apare la Pa O2 < 60 mm Hg
 este produs de stimularea chemoreceptorilor periferici
 hipoxia depolarizează celulele senzitive ale corpusculilor aortali și carotidieni prin reducerea
permeabilității canalelor de K+ senzitive la O2
 este produs de stimularea chemoreceptorilor centrali
Întrebarea Nr. 633: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea de O2 a sângelui
 este determinată mai mult de pH-ul sângelui

 este determinată mai mult de solubilitatea O2
 este determinată mai mult de temperatura sângelui
 este determinată mai mult de cantitatea de Hb
 este determinată mai mult de CO2 din hematii
Întrebarea Nr. 634: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2
 este transportat mai mult fizic dizolvat

 este transportat mai mult ca compus carbaminic
 nu este legat cu cantitatea de bicarbonați
 CO2 facilitează formarea HbO2
 este transportat mai mult în formă de bicarbonați
Întrebarea Nr. 635: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele hipoventilației
 reduce PO2 alveolar

 produce vazoconstricție cerebrală
 mărește pO2 alveolar
 reduce pCO2 alveolar
 produce vazodilatație cerebrală
Întrebarea Nr. 636: Alegeți afirmația corectă referitor la rolul surfactantul
 asigură o tensiune superficială mai ridicată decât apa

 modifică tensiunea superficială în funcție de diametrul alveolei
 este format de alveolocite de tip I
 tensiunea superficială este direct proporțonală cu concentrația de dipalmitoilfosfatidilcolină
 excesul de dipalmitoilfosfatidilcolină este cauza bolii membranelor hialinice la nou născuți
Întrebarea Nr. 637: Alegeți afirmațiile corecte referitor la activitatea chemoreceptorii perferici
 sunt stimulați de de pH arterial 7.4

 sunt stimulați direct de CO2
 sunt stimulați la un pH arterial 7.25
 sunt stimulați de PaO2 80-90 mm Hg
 sunt stimulați de de Pa O2 <60 mm Hg
Întrebarea Nr. 638: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la schimbul de gaze în țesuturi
 creșterea de PCO2 mărește afinitatea Hb către O2

 creșterea de PCO2 reduce afinitatea Hb către O2
 creșterea de PCO2 produce vazodilatația
 creșterea de PCO2 scade pH-ul
 creșterea de PCO2 mărește pH-ul
Întrebarea Nr. 639: Alegeți afirmația corecta referitor la coeficientul de difuziune a O2

 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este transportat prin difuzie facilitată
 nu diferă de cel a CO2
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 se combina cu Hb
 este mai mic comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 este mai puțin solubil
 este mai mare comparativ cu cel a CO2, deoarece O2 are un gradient de presiune mai mare
Întrebarea Nr. 640: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația CO2
 este cea mai mică în alveole la sfârșitul expirației

 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației
 este cea mai mică în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației
 este cea mai mică în sângele arterial
Întrebarea Nr. 641: Alegeți afirmația corecta referitor la concentrația a O2
 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul expirației

 este cea mai mare în alveole la sfârșitul inspirației
 este cea mai mare în sângele arterial
 este cea mai mare în alveole la sfârșitul expirației
 este cea mai mare în spațiul mort anatomic la sfârșitul inspirației
Întrebarea Nr. 642: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea pH-ului
 devierea spre stânga poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre stânga poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
Întrebarea Nr. 643: Alegeți afirmațiile corecte referitor la curba de disociere a HbO2
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG

 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea temperaturii, pCO2, 2,3-DPG
 devierea spre dreapta poate fi produsă de creșterea pH-ului
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea PaO2
 devierea spre dreapta poate fi produsă de scăderea pH-ului
Întrebarea Nr. 644: Alegeți afirmațile corecte referitor la ventilația cu volumuri curente de 200 ml la
frecvența de 30 respirații/ minută
 va asigura homeostazia găzoasă

 poate produce hipoxemie
 mărește durata apneei voluntare
 poate produce hipercapnie cu acidoză respiratorie
 poate produce hipocapnie cu alcaloză respiratorie
Întrebarea Nr. 645: Alegeți afirmațile incorecte referitor la spirografie:
 permite estimarea capacității inspiratorii

 permite estimarea capacității reziduale funcțonale
 permite estimarea volumului curent
 permite estimarea capacității vitale
 permite estimarea volumului rezidual
Întrebarea Nr. 646: Hipoxia stimulează respirația prin:
 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut

 Hipoxie cerebrală
 Stimulare corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui
 Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali
 Diminuarea pH-ului in lichidul cerebrospinal
Întrebarea Nr. 647: Reflexul Hering-Breuer la adulți
 Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari

 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii elevate
 Implică chemoreceptorii centrali și periferici
 Implică chemoreceptorii pulmonari
 Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale
Întrebarea Nr. 648: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul apneustic
 Reduce durata inspirației

 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat după secțiune
mediopontină
 Este esențial pentru a asigura ritmul respirator de bază
 Provoacă o respirație rapidă superficială la animalul vagotomizat
 Poate produce o inspirație prelungită în unele împrejurări
Întrebarea Nr. 649: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la la centrul respirator bulbar
 Primește mesaje aferente de la chemoreceptori

 Primește mesaje aferente de la mechanoreceptori
 Este sursa ritmului respirator de bază
 Activitatea lui este mărită în Blestemul Ondinei
 Nu este influiențat de influiențe stimulatorii și inhibitorii suprapontine
Întrebarea Nr. 650: Receptorii pulmonari de destindere:
 Reduc frecvența descărcărilor la inspirație

 Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian
 Inhibă faza de inspirație
 Recepționează mărirea volumului pulmonar
 Măresc durata inspirației
Întrebarea Nr. 651: În reglarea reflexă a respirație nu participă:
 Baroreceptorii vasculari
 Proprioceptori musculari
 Receptor alveolari
 Chemoreceptori vasculari
 Receptori viscerali din rinichi și ficat
Întrebarea Nr. 652: Alegeți afirmațiile corecte referitor la hiperventilația voluntară
 se reduce afinitatea Hb către O2

 se mărește afinitatea Hb către O2
 se reduce durata apnei voluntare
 se produce vazoconstricția la nivelul vaselor cerebrale
 se produce vazodilatația la nivelul vaselor cerebrale
Întrebarea Nr. 653: Alegeți afirmația corectă referitor la complianța pulmonară
 Este mai redusă la nivelul unei expirații profunde

 Redusă de surfactant
 Este de 110 ml /cm H2O
 Este mai redusă la nivelul unei inspirații profunde
 Mărită de țesutul cicatrizant din plămâni
 în timpul somnului nonREM ventilația nu diferă de starea de veghe

 în timpul somnului nonREM se reduce ventilația pulmonară
 în timpul somnului nonREM se mărește ventilația pulmonară
 în timpul somnului REM respirația este iregulată
 în timpul somnului nonREM respirația este iregulată
Întrebarea Nr. 655: Alegeți afirmațiile corecte referitor la complianța pulmonară
 Este mai înaltă la nivelul unei expirații profunde

 este redusă de surfactant
 este redusă de țesutul cicatrizant din plămâni
 este mai înaltă la nivelul unei inspirații profunde
 este de 200 ml /cm H2O
Întrebarea Nr. 656: Starea de veghe comparativ cu somnul ortodoxal (NonREM)
 mărește ventilația pulmonară

 Reduce variabilitatea indicilor respiratori
 mărește impactul structurilor suprapontine în controlul respirației
 reduce ventilația pulmonară
 nu influiențează ventilația pulmonară
Întrebarea Nr. 657: Controlul voluntar explicit a respirației este realizat
 în reflexele de tuse și strănut

 hipertermie și febră
 este realizat direct prin căile corticospinale
 în cadrul reacțiilor posturale
 în actul deglutiției
Întrebarea Nr. 658: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni se observă
 dilatarea bronșiilor la aplicarea atropinei

 reflexul de tusă la stimulare receptorilor din căile respiratorii inferioare:
 reflexul de strănut
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite
 reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume normale
Întrebarea Nr. 659: La un pacient cu transplant a ambilor plămâni nu se observă:
 Efecte ventilatorii la reducerea PaO2 și creșterea PaCO2

 Reflexul de strănut
 Modificări respiratorii la deglutiție
 Efecte ventilatorii la reducerea pH-ului
 Reflexul Hering- Breuer la respirație cu volume mărite
Întrebarea Nr. 660: Alegeți afirmațiile corecte referitor la reglarea respirației:
 Chemoreceptorii centrali sunt afectați de PaO2 de 60 mm Hg

 Chemoreceptorii centrali sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Chemoreceptorii periferici sunt stimulați de creșterea concentrației H+ din sânge
 Baroreceptorii arteriali, pulmonari și cardiaci afectează activitatea centrilor respiratori
 CO2 stimulează direct chemoreceptorii periferici
Întrebarea Nr. 661: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul apneustic:
 stimulează inspirația
 la distrugere produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 este localizat în partea superioară a punții
 este localizat în partea inferioară a punții
 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie
Întrebarea Nr. 662: Alegeți afirmațiile corecte referitor la centrul pneumotaxic:

 întrerupe inspirația, conrolând volumul inspirat și frecvența respiratorie
 este localizat în partea superioară a punții
 la excitare produce o respirație adâncă cu oprirea respirației în faza inspiratorie
 stimulează inspirația
Întrebarea Nr. 663: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator dorsal:
 este responsabil in special pentru expirația forțată

 este implicat în generarea ritmului respirator de bază
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează diafragmul
 primește aferențe pin intermediul nervului vag și glosofaringean
 activitatea este modulată de impulația cu origine în chemoreceptori și mecanoreceptori
Întrebarea Nr. 664: Alegeți afirmația incorectă referitor la grupul respirator ventral:
 sporește activitatea in cadrul unei ventilații mărite

 conține neuroni inspiratori și expiratori
 este responsabil pentru expirația activă
 determină includerea mușchilor respiratori auxiliari
 este responsabil pentru expirația pasivă
Întrebarea Nr. 665: Alegeți afirmația corectă referitor la grupul respirator dorsal:
 este implicat în generarea ritmului respirator de bază

 este responsabil in special pentru expirația forțată
 activitatea nu este modulată de centrul pneumotaxic
 este constituit în special de neuroni expiratori
 eferențele sunt realizate prin motoneuronii ce activează mușchii auxiliari
Întrebarea Nr. 666: Alegeți afirmația incorectă referitor la hipeventilația voluntară:
 diminuază stimularea chimică a centrului respirator

 produce vazoconstricția vaselor cerebrale
 produce o legătură mai trainică a HbO2
 produce hipoxie cerebrală
 poate induce o perdere a conștiinței din cauza unei hiperoxii cerebrale
Întrebarea Nr. 667: Alegeți afirmația corectă referitor la valorile mai reduse a PaO2:
 sunt în sângele venos

 sunt în aerul atmosferic
 sunt în aerul expirat
 sunt în sângele arterial
 sunt în aerul alveolar
Întrebarea Nr. 668: Alegeți afirmația corectă referitor la factorul ce nu afectează formarea HbO2:
 2, 3- DPG și pH
 Viteza de circulatie
 temperatura
 PCO2
 PO2
Întrebarea Nr. 669: Alegeți afirmația corectă referitor la frecvența respirației la adult normal în repaus:
 30-40 resp/min
 12-16 resp/min
 20-22 resp/min
 22-26 resp/min
 40-60 resp/min
Întrebarea Nr. 670: Alegeți afirmația corectă. Volumul de aer , implicat în schimbul de gaze în repaus
este format din:
 Capacitatea inspiratorie minus volumul spațiului mort

 Capacitatea totală minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și volumul rezidual minus volumul spațiului mort
 Volumul expirator de rezerva si volumul inspirator de rezerva minus volumul spațiului mort
 Volumul curent și capacitatea reziduală funcțională minus volumul spațiului mort
Întrebarea Nr. 671: Alegeți afirmațiile corecte referitor la factorii ce afectează difuzia O2 în plămâni:
 Se realizează conform gradientului PO2 între aerul atmosferic și sânge

 Este afectată de pH-ul sângelui
 Este afectat de suprafața de difuzie a membranei respiratorii
 Este afectată de conținutul de difosfoglicerat (2,3- DPG)
 Se realizează conform conform gradientului PO2 dintre aerul alveolar și sânge
Întrebarea Nr. 672: Alegeți afirmațiile corecte referitor la presiunea pleurală
 Este mai negativă la inspirație

 Din diferența cu presiune atmosferică rezultă presunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă presunea transpulmonară
 Este egală cu presiunea transpulmonară
 Din diferența cu presiune intralveolară rezultă histereza
Întrebarea Nr. 673: Alegeți afirmația incorectă referitor la transportul CO2
 Compușii carbaminici transportă 23% de CO2

 în țesuturi H2O și Cl- trec din eritrocit în plazmă
 Hemoglobina leaga H+ rezultat din disocierea H2CO3, contibund la menținerea pH-ului
 în țesuturi anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3
 în țesuturi HCO3- este transportat în plazmă și Cl- trece în eritrocit
Întrebarea Nr. 674: Alegeți afirmața incorectă referitor la transportul CO2
 sărurile acidului carbonic transportă 70 % de CO2

 anhidraza carbonică catalizează formarea H2O și CO2 în plămâni
 anhidraza carbonică catalizează formarea H2CO3 în plămâni, ce contibue la menținerea pH-
ului sângelui
 abilitatea hemoglobinei de a lega H+ rezultat din disocierea H2CO3 contibue la menținerea
pH-ului
 în plămâni HCO3- este transportat în eritrocite și Cl- trece în plazmă
Întrebarea Nr. 675: Chemoreceptorii centrali (cu rol în reglarea respirației) sunt sensibili la:
 modificările PO2 a sângelui arterial

 modificarile CO2 din lichidul cerebrospinal
 modificarile concentrației ionilor H+ din lichidul cerebrospinal
 modificarile pH-ului sângelui arterial
 modificarile HCO3- din lichidul lichidul cerebrospinal
Întrebarea Nr. 676: Alegeți afirmațiile incorecte:
 CO se fixează cu ușurință la ferul hemic, fapt ce deplasează curba de disociere a HbO2 spre
stânga
 difosfogliceratul (2,3- DPG) scade afinitatea pentru O2 a Hb
 acidoza ionizează radicalii aminici și ca consecință scade formarea de carbhemoglobină
 CO2 se fixează de grupa NH2 a HbO2 fapt ce mărește afinitatea Hb catre O2
 ferul hemic ce se află în stare feroasă fixează O2
Întrebarea Nr. 677: Alegeți afirmația incorectă referitor la difosfoglicerat (2,3- DPG):
 2,3- DPG constitue factor de adaptare în hipoxie produsă de tulburarea circulației în țesuturi
 Sinteza 2,3- DPG este stimulată de hipoxie, alcaloză, reducerea cantității de Hb
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre stânga curba de disociere a HbO2
 creșterea cantității de 2,3- DPG deplasează spre dreapta curba de disociere a HbO2
 2,3- DPG scade afinitatea pentru O2 a Hb micșorând pH-ul eritocitar și fixânduse de lanțul β
a dezoxi-Hb
Întrebarea Nr. 678: Alegeți modificările respiratorii ce apar la secționarea maduvei spinarii la nivelul
C1:
 tahipnee
 bradipnee
 apnee
 mărește durata timpului de expirație
 nu afecteaza respiratia
Întrebarea Nr. 679: Alegeți modificările respiratorii în timpul deglutitiei:

 expirația prelungită
 nu se modifică
 apnee de scurtă durată
 tahipnee
 bradipnee
Întrebarea Nr. 680: Alegeți afirmația corectă referitor la mecanismul respirației în repaus:
 ambele faze sunt active

 ambele faze sunt pasive
 expirația devine activă în poziție ortostatică
 este activă numai inspirația
 este activă numai expirația
Întrebarea Nr. 681: În inspirație plămânii urmează mișcarile cutiei toracice datorita:
 bronhomotricității
 scăderii presiunii intrapulmonare
 scăderii presiunii intrapleurale
 țesutului pulmonar elastic
 surfactantului
Întrebarea Nr. 682: Alegeți afirmațiile corecte referitor la chemoreceptorii sensibili la hipoxie:
 între colicolii cuadrigemeni, concomitent cu vagotomia

 sub segmentul spinal C5
 sunt localizați în bulbul rahidian
 sunt localizați în mușchi respiratori
 la nivelul bulbar inferior (sub decusatia piramidala)
 sunt localizați în corpusculii carotidian și aortic
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 impulsurile aferente sunt conduse prin nervii vag și glosofaringean
 sunt localizați în organe cu metabolism intens
 Apnea apare în caz de secțiune:
Întrebarea Nr. 683: Apnea nu apare în caz de sectiune:
 sub decusatia piramidala (nivelul bulbar inferior)

 La nivelul sementului spinal C1
 zona mediopontina
 la nivelul șantului bulbopontin
 sub segmentul spinal C5
Întrebarea Nr. 684: Alegeți afirmația corectă referitor la schimbul de gaze în plămâni și țesuturi:
 prin transport activ
 prin difuziune
 prin transport cu carauși
 prin filtrare
 prin osmoza
Întrebarea Nr. 685: Alegeți afirmația corectă referitor la forma cea mai importantă de transport a CO2:
 fizic dizolvată în plazmă

 acid carbonic
 carbamați (HbCO2)
 bicarbonați de sodiu în plazmă
 legată de proteine
Întrebarea Nr. 686: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleurală în timpul inspiratiei
normale:
 -20 mm Hg
 +2 mm Hg
 +5 mm Hg
 -3 mm Hg
 -9 mm Hg
Întrebarea Nr. 687: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul spatiului mort:
 350 ml
 1200 ml
 150 ml
 750 ml
 500 ml
Întrebarea Nr. 688: Alegeți afirmația corectă referitor la capacitatea pulmonala totala:
 5000 - 6000 ml
 1000-1500 ml
 3000-3500 ml
 2000-2500 ml
 4000-4500 ml
Întrebarea Nr. 689: Alegeți afirmația corectă referitor la centrul pneumotaxic:
 este localizat în regiunea anterioară a hipotalamusului

 este localizat în regiunea ventrolaterală a bulbul rahidian
 este localizat în regiunea dorsală bulbul rahidian
 este localizat în nucleul parabrohial în partea superioară punții
Întrebarea Nr. 690: Alegeți afirmația incorectă referitor la pneumotorax:
 presiunea intrapleurală este egală cu cea atmosferica în pneumotorax deschis

 este produs artificial cu scop de a trata cavernele tuberculoase
 poate deplasa organele mediastinului
 presiunea intrapleurală este mai mare ca cea atmosferică în pneumotorax deschis
 presiunea intrapleurală este mai mare decît cea atmosferica în pneumotorax valvular
Întrebarea Nr. 691: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapulmonară:
 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la inspirație

 este mai mai mare față de presiunea atmosferică la expirație și inspirație
 este mai mica față de presiunea atmosferica la inspirație și la expirație
 este mai mai mică față de presiunea atmosferică la expirație
 este egală cu presiunea atmosferică la expirație
Întrebarea Nr. 692: Alegeți afirmația corectă referitor la mechanismul respirației forțate:
 ambele faze sunt active

 este activă numai expiratia
 ambele faze sunt pasive
 expirația este pasivă în poziția clinostatică
 este activă numai inspiratia
Întrebarea Nr. 693: Un gram de hemoglobina poate fixa urmatoarea cantitate (in ml) de O2:
 3,14
 14
 2,58
 0,54
 1,34
Întrebarea Nr. 694: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mecanismul expirației obișnuite:
 este pe seama elasticitatii pulmonare

 expirația este pasivă numai în poziția clinostatică
 este pe seama contracției muschilor intercostali interni și a diafragmului
 este pe seama contracției muschilor toracali si abdominali
 se implică elasticitatea ligamentelor si cartilajelor costale
Întrebarea Nr. 695: Alegeți afirmația corectă referitor la modificările produse de hipoventilatie:
 normocapnie și hipoxie
 hipoxie, hipercapnie și acidoză respiratorie
 hipocapnie și alcaloză respiratorie
 hipercapnie, hipocapnie și acidoză respiratorie
 hiperoxie și acidoză metabolică
Întrebarea Nr. 696: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:
 pCO2 alveolar 40 mm Hg - pCO2 sânge venos 46 mm Hg

 pO2 alveolar 110 mm Hg - pO2 sânge venos 70 mm Hg
 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg
 pO2 alveolar 104 mm Hg - pO2 sânge venos 40 mm Hg
Întrebarea Nr. 697: Alegeți valorile normale ale presiunilor partiale ale O2 și CO2:
 pO2 sânge arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 46 mm Hg

 pO2 arterial 95 mm Hg - pO2 tisular 40 mm Hg
 pO2 sânge arterial în capilare pulmonare104 mmHg - pO2 sânge în atriul stâng 95 mm Hg
Întrebarea Nr. 698: Alegeți afirmațiile incorecte referitor la efectele măririi cantității de CO2:
 vasodilatație în țesuturi
 creșterea pH
 scaderea afinitații hemoglobinei pentru O2
 creșterea afinitatii hemoglobinei pentru O2
 scaderea pH
Întrebarea Nr. 699: Cresterea temperaturii la nivel tisular nu determină:
 disocierea HbO2
 vasoconstrictie
 mărirea afinitații Hb pentru O2
 vasodilatație
 efectul Bohr
Întrebarea Nr. 700: Capacitatea vitală a plamânilor nu include:
 volumul expirator de rezerva (VER)

 volumul spațiului mort
 volumul rezidual (VR)
 volumul curent (VC)
 volumul inspirator de rezerva (VIR)
Întrebarea Nr. 701: Cu un spirometru nu putem determina direct:
 capacitatea functională reziduală

 capacitatea vitala
 volumul inspirator de rezervă
 volumul curent
 volumul expirator de rezerva
Întrebarea Nr. 702: Alegeți factorii ce deviază spre dreapta curba de disociere a oxihemoglobinei:
 cresterea pCO2
 cresterea difosfogliceratului
 reducerea difosfogliceratului
 scaderea pCO2
 reducerea temperaturii
Întrebarea Nr. 703: Alegeți afirmațiile corecte referitor la rolul surfactantului:
 micșorează complianța pulmonară

 asigură stabilitatea alveolelor
 scade tensiunea superficială intraalveolară
 provoacă atelectaza alveolelor
 mărește tensiunea superficială intraalveolară
Întrebarea Nr. 704: Alegeți factorul ce nu afectează direct rata difuziunii gazelor prin membrana
respiratorie:
 gradientele alveolo capilare de presiune parțială a gazelor respiratorii

 marimea suprafetei membranei
 volumul spațiului mort anatomic
 grosimea membranei
 coeficientul de difuziune alveolo-capilar
Întrebarea Nr. 705: Alegeți afirmațiile ce nu sunt proprii volumului rezidual :
 aerul din alveolele neperfuzate ce nu participă în schimbul de gaze

 împeună cu volumul expirator de rezevă formează capacitatea funcțională reziduală
 poate fi măsurat cu ajutorul spirometrului la expirație maximă
 aerul ce rămâne în alveole după expirație maximă
 aerul alveolar care este expulzat din plămâni parțial doar la deschiderea cutiei toracice
Întrebarea Nr. 706: Alegeți afirmațiile corecte referitor la mechanismul respirației:
 mușchii intercostali externi participă la inspirație normală

 mușchii intercostali interni participă la expirație forțată
 mușchii abdomenului participă la expirație normală
 mușchii intercostali interni participă la inspirație normală și forțată
 mușchii diafragmului participă numai în expirație forțată
Întrebarea Nr. 707: Alegeți factorii ce măresc ventilața pulmonara:

 concentratia mărita a ionilor de H+ în lichidul cefalorahidian ;
 presiunea partiala crescuta a CO2 în sânge;
 adrenalina in doze mici;
 concentrația redusă a ionilor de H+ în sânge;
 presiunea partiala crescuta a O2 în sânge;
Întrebarea Nr. 708: Alegeți afirmația ce nu este proprie functiilor nerespiratorii ale plaminilor:
 apărare contra agresiunilor aerogene

 rezervor (depou) de singe (10-12%)
 menținerea homeostaziei găzoase
 conversia angiotensinei I în angiotensină II
 sinteza de proteine
Întrebarea Nr. 709: Alegeți afirmațiile proprii functiilor respiratorii ale plamânilor
 vehicularea de aer prin caile aeriene

 eliberarea substantelor volatile din sânge
 schimbul substanțelor liposolubile
 schimbul gazos respirator aer-sânge și sânge-aer
 controlul presiunii sangvine pulmonare
Întrebarea Nr. 710: Alegeți afirmațiile corecte referitor la efectele simpatice la nivel pulmonar:
 mărește rezistența opusă fluxuilui aerian prin bronhoconstricție

 reduce volumul spațiului mort, mărind astfel ventilația alveolară
 micșorează rezistența opusă fluxului aerian prin bronhodilatare
 constrictă vasele pulmonare
 dilată vasele pulmonare
Întrebarea Nr. 711: Alegeți afirmațiile corecte referitor la capacitatea pulmonara totala:
 include volumul curent

 include volumul rezidual
 nu include volumul rezidual
 nu include volumul volumul spațiului mort
 include volumul expirator de rezerva
Întrebarea Nr. 712: Ce reprezinta spirometria:
 determinarea vitezei fluxului de aer prin caile respiratorii

 determinarea amplitudinii mișcarilor respiratorii
 determinarea presiunilor în căile respiratorii
 determinarea volumelor pulmonare
 determinarea rezistenței opuse fluxului de aer
Întrebarea Nr. 713: Alegeți afirmațiile corecte referitor la căile respiratorii și alveole:
 alveolele servesc numai pentru schimbul de gaze
 bronhiolele determină rezistența maxima a aerului
 căile respiratorii au rol important în protejarea plămînilor de particulele de praf
 prezența surfactantului este obligatorie in alveole
 structurile cartilaginoase din căile respiratorii previn colabarea peretelui acestora
Întrebarea Nr. 714: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la volumele si capacitățile pulmonare la o
capacitate pulmonară totală de 6,0 l:
 volumul expirator de rezervă, în repaus, poate fi de circa 1,0 l

 volumul respirator maxim pe secundă poate fi de circa 3,5l
 capacitatea vitală este egală cu capacitatea pulmonară totală
 volumul curent de repaus este de circa 1,0 l
 capacitatea reziduală funcțională este de circa 2,0 l
Întrebarea Nr. 715: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ventilație și schimbul de gaze:
 capacitatea de difuziune a CO2 în plămîni este circa 20ori mai mare ca O2, deoarece
coeficientul său de solubilitate este de 24 ori mai mare ca a O2
 spațiul mort anatomic este independent de volumul total;
 spațiul mort fiziologic este puțin mare, ca spațiul mort anatomic;
 în ortostatism, ventilația alveolară este totdeauna mai mare la baza plămînilor;
 resistența maximală opusă fluxul de aer apare la nivelul bronhiolelor terminale
Întrebarea Nr. 716: Alegeți afirmațiile corecte refertitor la ritmul respirator:
 centrii respiratori, pentru generarea ritmului respirator, sunt localizați în bulbul rahidian
 respirația continuă și dacă toate aferențele nervoase sunt întrerupte
 mușchii respiratori au o activitate intrinsecă ritmică
 în cursul expirației, crește tonusul mușchilor intercostali externi
 principalul mușchi respirator este diafragma
Întrebarea Nr. 717: Alegeți afirmația corectă referitor la volumul de aer rămas în plămâni după o
expirație normală:
 este capacitatea pulmonară totală

 este volumul inspirator de rezervă
 este volumul rezidual și volumul expirator de rezervă
 este volumul expirator de rezervă și volumul curent
 este capacitatea inspiratorie
Întrebarea Nr. 718: procentul de HbO2 va crește :

 la scăderea pH-ul arterial
 la mărirea concentrației de Hb
 la mărirea pO2 arterial
 la mărirea temperaturei
 la mărirea pCO2 arterial
Întrebarea Nr. 719: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază :
 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de nucleul parabrohial
 este generat de centrul respirator bulbar
 este generat de cerebel
Întrebarea Nr. 720: Alegeți afirmația incorectă referitor la volumul respirator curent:
 este de aproximativ 500 ml

 reprezintă ventilația de repaus, în timpul unui singur ciclu respirator
 are valori variabile în funcție de talia individului
 este inclus în volumul inspirator de rezevă
 este inclus în capacitatea inspiratorie
Întrebarea Nr. 721: Alegeți afirmația corectă referitor la efectul Haldane- pO2 din sânge influențează:
 capacitatea de saturare a Hb cu O2
 capacitatea de transport a CO2
 capacitatea de disociere a HbO2
 capacitatea de transport a CO
 gradientul de presiune parțială a CO2
Întrebarea Nr. 722: Alegeți afirmația corectă referitor la presiunea intrapleura la inspirație:
 este egală cu presiunea din atmosferă

 este egală cu presiunea intralveolară
 devine mai negativă
 este egală cu presiunea transpulmonară
 devine mai pozitivă
Întrebarea Nr. 723: Alegeți afirmațiile corecte referitor la devierea spre stânga a curbei de disociere a
HbO2:
 reprezintă reducerea afinității HbO2 (creșterea P50 )

 indică creșterea afinității Hb pentru O2
 indică modificările pulmonare de fixare a O2
 este produsă de creșterea concentrației difosfogliceratului
 este produsă de scăderea pH-ului
Întrebarea Nr. 724: Alegeți afirmația corectă referitor la ritmul respirator de bază:
 este generat de centrul apneustic

 este generat de centrul pneumotaxic
 este generat de hipotalamusul și sistemul limbic
 este generat de cortexul motor
 este generat de grupul dorsal de neuroni respiratori bulbari
Întrebarea Nr. 725: Alegeți mușchii ce asigură expirația forțată:
 diafragmul
 mușchii intercostali interni
 mușchii sternocleidomastoidieni
 mușchii scaleni
 mușchii abdominali
Întrebarea Nr. 726: Spirograful poate fi utilizat pentru estimarea:
 volumului expirator de rezervă

 capacității pulmonare totale
 volumului rezidual
 volumul expirator maxim pe secundă
 capacității funcționale reziduale
Întrebarea Nr. 727: Mărirea ventilației nu poate fi produsă prin stimularea:
 chemoreceptorii periferici
 receptorii I de iritație (receptori cu adaptare rapidă)
 algoreceptorii periferici
 receptorii J (juxtacapilari)
 presoreceptorii pulmonari
Întrebarea Nr. 728: În timpul inspiratiei obisnuite are loc:
 scăderea presiunii alveolare

 relaxarea diafragmului
 scăderea presiunii pleurale
 revenirea toracelui la dimensiunile de repaus
 creșterea presiunii alveolare
Întrebarea Nr. 729: Alegețiile afirmația corecte referitor la spațiul mort anatomic:
 reprezintă 5% din capacitatea totală pulmonară;

 este identic cu capacitatea funcțională reziduală;
 reprezintă 5% din capacitatea funcțională reziduală (150 ml),
 valorile spațiului mort fiziologic pot fi mărite considerabil față de cele ale spațiului mort
anatomic în unele condiții patologice
 reprezintă 15% din capacitatea funcțională reziduală
Întrebarea Nr. 730: Alegețiile afirmația corectă referitor la coeficientul respirator:
 scade în cursul acidozei metabolice

 scade în ambele situații de mai sus
 crește la un subiect care trece de la o dietă predominant glucidică, la o dietă mai bogată în
lipide
 scade în cursul efortului fizic intens,
 crește în cursul hiperventilației
Întrebarea Nr. 731: Alegețiile afirmația ce nu ține de funcțile plămânilor:
 eliberarea în circulație a adrenalinei,, vasopresinei și oxitocinei

 fibrinoliza
 menținerea echilibrului fluido-coagulant
 conversia angiotensinei I în angiotenssină II
 prevenirea trecerii embolilor spre aortă
Întrebarea Nr. 732: Care din următorii factori afectează, în cea mai mare măsură, capacitatea sîngelui
de a transporta O2
 produce scăderea tendinței de retracție a plămînului

 produce creșterea diametrului anteroposterior al abdomenului
 CO2 din hematii
 micșorează presiunea intraabdominală
 cresterea temperaturii sîngelui
 micsorarea pH-ul plasmei,
 produce scăderea presiunii intrapleurale
 scaderea solubilitatii O2
 produce creșterea presiunii intrapleurale
 Alegețiile afirmațiile corecte referitor la contracția diafragmului:
 micsorarea cantitatii de hemoglobină
Întrebarea Nr. 733: Alegețiile afirmațiile corecte referitor la o inspirație normală:
 tensiunea superficială alveolară se mărește

 presiunea intrapleurală este mai mare ca presiunea de recul elastic al plămînului
 presiunea alveolară este mai mică ca cea atmosferică
 presiunea alveolară este mai mare ca cea intrapleurală
 presiunea intrapleurală este mai mică ca cea atmosferică
Întrebarea Nr. 734: Alegeți afirmația corectă referitor la transportul CO2 :

 facilitează fixarea O2 pe hemoglobină
 pătrunde în capilare prin difuziune din țesuturi
 este transportat în sîngele arterial în principal în formă moleculară, dizolvată
 este transportat în principal ca compus carbaminic
 dacă se adaugă sângelui, nu determină modificarea concentrației de ion bicarbonic
Întrebarea Nr. 735: Alegeți afirmațiile ce nu caracterizează circulația pulmonară:
 este unicul circuit care primește debitul cardiac în totalitate

 are o capacitate crescută de adaptare, prin creșterea fluxului
 este un circuit cu presiune scăzută
 în reglare predomină mecanisme nervoase vegetative
 arterele au o musculatură netedă redusă
Întrebarea Nr. 736: Alegeți afirmațiile corecte referitor la surfactant:
 nu asigură stabilitatea formei alveolelor

 este o peliculă subțire de lipoproteine tensioactive
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip I
 împiedică filtrarea lichidelor din interstițiu și capilare spre alveolele pulmonare;
 este secretat de celule epiteliale alveolare tip II
Întrebarea Nr. 737: La un adult normal, plasma:
 conține albumină circa 8 % din greutatea corporală

 reprezintă 10% din greutatea corporală
 are o osmolalitate de circa 290 mOsm
 conține albumină circa 40-45 g/l
 are circa 140 mmoli Na+/I
Întrebarea Nr. 738: In mod normal, hematiile:
 nu au nucleu
 se formează în circulație din celule imature numite reticulocite
 iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști
 trăiesc circa 10 zile
 conțin circa 2 gr Hb/celulă
Întrebarea Nr. 739: Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate:
 volumul sanguin total este de 5 1

 numărul hematiilor este de 5 x I012/1
 numărul leucocitelor este de 1 x IO9/1
 pH-ul sanguin este 7,0
 sângele conține circa 30% din totalul fierului din corp
Întrebarea Nr. 740: Plachetele:

 secretă majoritatea factorilor coagulării
 sunt în număr mai mare ca hematiile
 aglutinează în prezența tromboxanului A2
 sunt produse în măduva roșie osoasă, din megacariocite
 pot adera de peretele vascular lezat
Întrebarea Nr. 741: Următoarele afirmații se referă la mecanismele de hemostază:
 hemostază este stopata dacă factorul tisular este în contact cu sângele

 căile extrinsecă și intrinsecă duc la activarea factorului X
 hemostază este perturbată la cresterea numărului plachetelor
 coagularea poate fi prevenită prin adăugarea de citrat, la proba de sânge recoltată
 hemostază depinde de factori specifici ai coagulării, produși în ficat
Întrebarea Nr. 742: Următoarele afirmații sunt corecte:
 sistemul complementului facilitează captarea bacteriilor prin fagocitoză

 monocitele sanguine sunt precursorii macrofagelor tisulare
 neutrofilele fagocitează numai bacteriile circulante
 celulele NK acționează prin distrugerea celulelor infectate cu virusi
 macrofagele utilizează NO pentru a omora bacteriile
Întrebarea Nr. 743: Următoarele afirmații sunt greșite:
 răspunsul inflamator poate fi declanșat de fixarea factorilor complementului pe suprafața

microorganismelor
 la nivelul capilarelor din teritoriul inflamat are loc exudarea plasmei
 tumefierea apare în stadiul I al răspunsului inflamator
 mastocitele secretă agenți chemotactici, care atrag limfocitele
 macrofagele secretă agenți vasoactivi, în cursul procesului inflamator
Întrebarea Nr. 744: Următoarele afirmații sunt corecte:
 limfocitele sunt cele mai numeroase celule ale seriei albe

 toatele limfocitele se transformă în plasmocite, după stimularea antigenică
 limfocitele B răspund la antigenii din lichidul extracelular
 limfocitele B se maturizează în măduva osoasă
 limfocitele părăsesc sângele definitiv, la locul inflamației
Întrebarea Nr. 745: Următoarele afirmații sunt greșite:
 limfocitele se maturează în glanda tiroidă

 celulele T răspund la proteinele celulelor gazdă (moleculele CMH)
 toate limfocitele T secretă material citotoxic
 limfocitul T răspund la celulele infectate cu virus
 limfocitele B secretă IgG, dacă sunt activate
Întrebarea Nr. 746: răspunsurile corecte la afirmațiile
 Limfocitele T activate eliberează limfoki-ne

 Mastocitele eliberează noradrenalina și heparină prin degranulare
 IgM străbate placenta și asigură protecția adultului și nou-născutului la infecții
 Moleculele de anticorpi au două locuri identice de fixare a antigenului
 Receptorul antigenic al limfocitelor are aceiași specificitate ca și anticorpii pe care îi secretă
Întrebarea Nr. 747: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile
 In hemofilie apare tendința de hipercoagulare in vasele de calibru mare

 Atât în trombocitopenie, cât și în hemofilie, apare tendința de sângerare in toate vasele
 Trombocitopenia este hipercoagularea în vasele de calibru mic (capilare și venule)
 Trombul este un cheag anormal apărut intr-un vas sanguin; el poate duce la formarea de
cheaguri libere denumite emboli
 Heparina este un polizaharid conjugat, care dacă se combină cu antitrombina III, determină
creșterea între 100-1000ori a capacității anticoagulame a acesteia
 La lezarea unui vas sanguin, pot fi activate simultan ambele căi de coagulare
 Deși fibrinogenul este o macromoleculă, el poate străbate în cantități foarte mici peretele
capilar, pentru a ajunge în lichidul interstițial
 Dacă permeabilitatea capilară crește, fibrinogenul poate trece în lichidul interstițial, unde se
poate produce coagularea
 Viteza de desfășurare a ambelor căi ale coagulării este limitată și lentă
 Ambele căi de coagulare se declanșează exploziv
 Plasminogenul este atras în cantitate mare în interiorul cheagului o dată cu proteinele

plasmatice
 Ionii de Ca+2 sunt necesari pentru desfășurarea tuturor reacțiilor chimice din cursul
coagulării
 Heparina are efect antitrombinic și antiactivator pentru factorul fX
 Plasminogenul este convertit rapid în plasmină, simultan cu formarea cheagului,
 Eliberarea activatorului vascular al plasminogenului poate activa plasminogenul și
redeschide vasele de calibru mic, chiar după 24 ore de la oprirea sângerării
Întrebarea Nr. 750: Care din următoarele procese nu contribuie la hemostază locală:
 conversia plasminogenului la plasmină

 eliberarea de tromboxan A2
 conversia protrombinei la trombină
 conversia fibrinogenului la fibrină
 expunerea plachetelor sanguine la colagen
Întrebarea Nr. 751: Cea mai crescută concentrație proteică este prezentă în:
 compartimentul de lichid intracelular

 lichidul cerebrospinal
 compartimentul de lichid transcelular
 compartimentul de lichid interstițial
 plasma
Întrebarea Nr. 752: Precizați răspunsurile corecte la afirmațiile referitor la factorul natriuretic atrial
(FNA):
 inhibă eliberarea de aldosteron

 inhibă eliberarea de vasopresină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 stimulează secreția de renină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 753: Precizați răspunsurile incorecte la afirmațiile referitor la factorul natriuretic atrial
(FNA):
 stimulează eliberarea de aldosteron

 stimulează secreția de renină
 inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal
 inhibă eliberarea de vasopresină
 stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal
Întrebarea Nr. 754: Care din următoarele substanțe, derivate din plachetele sanguine, sunt implicate în
activarea lor:
 tromboxanul A2
 adenozindifosfatul (ADP)
 trombina
 plasminogenul
 ionii de Ca+2
Întrebarea Nr. 755: Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a:
 lega factorul XII

 lega vitamina K
 împiedica activitatea factorului XII
 se metaboiiza foarte lent
 fixa ionii de Ca2+
Întrebarea Nr. 756: Sunt adevărate următoarele afirmațiile privind activarea plasminogenului:
 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, stimuleaza hemostaza

 produși de degradare ai fibrinei, eliberați de piasmină, inhibă hemostaza
 are loc atât în sânge, cât și în urină
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
efort fizic
 activatorul vascular al plasminogenului este eliberat (din celulele endoteliale), ca răspuns la
stres
Întrebarea Nr. 757: Diapedeza este un proces legat de:
 coagulare
 fibrinoliză
 hemoliză
 citodiabază
 prezența factorilor chemotactici pozitivi din țesuturi, care atrag granulocitele
Întrebarea Nr. 758: Timpul de sângerare poate fi prelungit anormal în:
 scăderea numărului de plachete

 absența factorului VIII
 scăderea agregării plachetare
 boli hepatice
 absența factorului von Willebrand
Întrebarea Nr. 759: Factorul XII al coagulării poate fi activat de:
 factorul V și Ca2+
 calicreina activată de kininogen
 factorul XIII
 trombină
 trombină și Ca2+
Întrebarea Nr. 760: Următorii factori influențează fixarea 02 pe hemoglobina cu exceptia:
 pH-ul sanguin
 viteza de circulație a sângelui
 p02
 2,3-DPG (difosfogliceratul)
 pC02
Întrebarea Nr. 761: Valoarea presiunii coloidosmotice a plasmei:
 diferă de presiunea osmotică a sângelui

 scade în inaniție
 depinde de volumul de apă plasmatică
 depinde de numărul de particule solubile
 depinde de concentrația electroliților
Întrebarea Nr. 762: Factorul XII activ determină activarea
 factorului XI
 formării de kinine plasmatice
 coagulării prin mecanism extrinsec
 plasminogenului în plasmină
 căii clasice a cascadei complementului
Întrebarea Nr. 763: Hipovolemia normocitemică apare:
 posthemoragic imediat
 posttransfuzional
 la altitudine
 în efort fizic
 în sarcină
Întrebarea Nr. 764: Macrofagele:
 secreta IL-1, IL-8, IL-10, IL-12

 sunt monocite în involuție
 secretă interferon a și p
 participă la răspunsul imun specific
 secretă Ig M
Întrebarea Nr. 765: Aglutininele au următoarele caracteristici
 aparțin Ig M
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B III
 aparțin Ig G
 au afinitatea maximă pentru aglutinogenul A II
 apar după naștere, în lunile a 3-a - a 6-a
Întrebarea Nr. 766: Cantitatea cea mai mare de azot neproteic din sânge rezultă din:
 amoniac
 uree
 creatinină
 catecolamine
 acid uric
Întrebarea Nr. 767: Numărul leucocitelor crește în/după:
 iradieri masive cu raze X

 inanitie proteica
 ingerare de alimente
 boli parazitare
 menstruație și sarcină
Întrebarea Nr. 768: Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici:
 activează factorul XIII

 se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid
 stimulează agregarea plachetară
 durează 25 sec
 activează fosfolipide
Întrebarea Nr. 769: Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este:
 Na+
 K+
 albumina
 glucoza
 ureea
Întrebarea Nr. 770: Accelerarea VSH-lui este determinata de:
 reducerea globulinelor și creșterea albuminei plasmatice

 creșterea încărcării electronegative a membranei hematiei
 creșterea numărului de hematii
 scăderea numărului de hematii
 forma de disc biconcav a hematiilor
Întrebarea Nr. 771: Trombocitele au următoarele roluri în hemostaza:
 fibrinoliza
 eliberarea de factori ai coagulării
 menținerea integrității endoteliului vascular
 eliberarea de noradrenalină, serotonină
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare
Întrebarea Nr. 772: Un subiect uman de grup sanguin A II Rh (+) poate dona 500 ml sânge unui
primitor:
 AB IV Rh (-)
 OI Rh (-)
 AB IV Rh (+)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)
Întrebarea Nr. 773: Următoarele substanțe pot fi tampoane intracelulare cu excepția:
 hemoglobinei
 oxalatului
 fosfaților organici
 proteinelor
 HCO-,"
 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de apa

 hipertonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de săruri
 excesul de apa si sarurile afectează presiunea oncotică
 hipotonia osmotică a plasmei apare prin exces de apă
Întrebarea Nr. 775: Tulburări ale echilibrului acido-bazic, asociate cu un conținut crescut de bicarbonat
standard în plasmă, se pot întâlni în:
 acidoza respiratorie
 acidoza metabolică
 alcaloza respiratorie
 cetoacidoza diabetică
 alcaloza metabolică
Întrebarea Nr. 776: Sistemul tampon al HCO3- este cantitativ cel mai semnificativ sistem tampon
pentru:
 plasmă
 lichidele transcelulare
 eritrocite
 mediul intracelular
 toate celule
Întrebarea Nr. 777: Accelerarea VSH este determinată de:
 reducerea albuminelor și creșterea globulinelor plasmatice

 reducerea globulinelor și creșterea aibuminelor plasmatice
 scăderea hematocritului
 creșterea hematocritului
Întrebarea Nr. 778: Scăderea numărului de hematii circulante determină:
 creșterea vâscozității plasmei

 stimularea hemolizei fiziologice
 scăderea vâscozității plasmei
 scăderea presiunii coloid-osmotice a sângelui
 scăderea hematocritului
Întrebarea Nr. 779: O insuficiență hepatică va determina creșterea concentrației serice în primul rând
pentru:
 albumina
 uree
 acid uric
 amoniac
 creatinină
Întrebarea Nr. 780: Cea mai mare parte a C02 transportat în sângele venos se află în:
 carbo-Hb
 carboxi-Hb
 carbonat acid de Na+
 CO2 solvit în plasmă
 carbonat de Na+
Întrebarea Nr. 781: Enzimele din eritrocit sunt:
 anhidraza carbonică
 enzimele pentru glicoliza anaerobă
 enzimele ciclului Krebs
 methemoglobin reductaza
 shunt-ul hexozofosfaților
Întrebarea Nr. 782: Cea mai mare proporție de proteine se găsește în:
 LDL
 chilomicroni
 HDL
 VLDL
 β 3-lipoproteine
Întrebarea Nr. 783: Alegeți o combinație corecta de parametri a echilibrului acido bazic
 pH =7,3; baze tampon = 15 mEq/l; pC02= 45 mmHg (7,73 kPa) – acidoza mixta
 pH = 7,3; baze tampon = 12 mEq/l; pC02= 38 mmHg (5,53 kPa) – acidoza respiratorie
 pH =7,30; baze tampon = 40 mEq/l; pC02= 55 mmHg (7,73 kPa) – acidoza metabolica
 pH =7,4; baze tampon = 30 mEq/l; pC02= 23 mmHg (3,06 kPa) – alcaloza respiratorie
 pH =7,5; baze tampon = 48 mEq/l; pC02= 24 mmHg (6,66 kPa) – alcaloza metabilica
Întrebarea Nr. 784: O hipoproteinemie poate fi determinată de:
 toate aceste cauze

 insuficiența hepatică
 insuficiența renală
 inaniție
 stimularea secreției de cortizol
Întrebarea Nr. 785: O alcaloza metabolică poate fi determinată de:
 insuficiența renală
 deshidratarea prin diaree
 deshidratarea prin vărsături
 insuficiena cardiaca
 hipoventilația pulmonară
Întrebarea Nr. 786: Un subiect uman adult (70 kg) are un volum plasmatic de 2000 ml și un volum
sanguin total de 4000 ml. Cum caracterizați volemia în acest caz?
 normovolemie oligocitemică
 hipovolemie normocitemică
 hipovolemie policitemică
 hipovolemie oligocitemică
 hipervolemie oligocitemică
Întrebarea Nr. 787: Ritmul eritropoezei se corelează cu presiunea parțială a oxigenului la nivelul:
 splinei
 glomusului Carotic
 măduvei hematogene
 rinichilor
 ficatului
Întrebarea Nr. 788: Durata medie de viață a unei hematii este
 patru zile
 patru ani
 șapte ani
 patru luni
 patru săptămâni
Întrebarea Nr. 789: Oxigenarea Hb determină:
 formarea bicarbonatului
 creșterea puterii tampon a sângelui
 descompunerea bicarbonatului
 fixarea protonilor la molecula de Hb
 descompunerea carbamaților oxidabili
Întrebarea Nr. 790: Prima etapă a eritropoezei din perioada embrio-fetaiâ are loc:
 în măduva hematogenă
 în splină
 în ficat
 în interiorul vaselor
 în placentă
Întrebarea Nr. 791: Macrofagele:
 sunt prima linie de apărare în infecții

 nu secretă interferon
 fagocitează numai particule opsonizate
 provin din monocite
 procesează antigenul
Întrebarea Nr. 792: Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viață o au:
 eritrocitele
 polimorfonuclearele
 limfocitele T cu memorie
 trombocitele
 monocitele
Întrebarea Nr. 793: Participarea eritrocitului la reglarea echilibrului acido-bazic se datorează:
 sistemului antiport Cl- / HCO3-

 proprietăților Hb
 anhidrazei carbonice
 valenței fierului din hem
 pompei cuplate Na/K+
Întrebarea Nr. 794: In reglarea eritropoezei intervin:
 erotropetinele cu rol stimulant

 prostaglandinele E cu rol stimulator
 lactoferina cu rol stimulator
 erotropetinele cu rol inhibitor
 interleukinele 1 și 3 cu rol inhibitor
Întrebarea Nr. 795: Caracteristicile umorale ale acidozei metabolice sunt:
 scăderea bicarbonatului
 eliminarea urini acide
 creșterea pH-ului
 scăderea pH-ului sub limita normală
 creșterea pC02
Întrebarea Nr. 796: Rinichiul participă la combaterea acidozelor prin:

 amoniogeneză
 acidurie paradoxală
 reabsorbția bicarbonatului
 creșterea excreției fosfatului disodic
 eliminarea urinii acide
Întrebarea Nr. 797: In cazul alcalozelor metabolice:
 scade reabsorbția bicarbonatului

 scade PC02 în sânge
 crește bicarbonatul standard
 crește potasemia
 se produce hipoventilație
Întrebarea Nr. 798: Sinteza următorilor factori ai coagulării este dependentă de vitamina K:
 fibrinogen
 proconvertină
 accelerină
 factorul antihemofilic A
 protrombină
Întrebarea Nr. 799: Vitamina K, este necesară pentru sinteza caror factori ai coagulării:
 heparina
 proteina C
 antitrombina I
 proteina S
 antitrombina III
Întrebarea Nr. 800: Antitrombina III inhibă:
 factorul Xa și factorul lXa

 plasminogenul
 factorul von Willebrand
 plasmina
 factorul Xlla și factorul Xla
Întrebarea Nr. 801: adezivității plachetare se datorează:
 absenței receptorilor pentru factorul von Willebrand

 absenței receptorilor pentru trombină
 absenței ionilor de calciu
 absenței plasminogenului
 lipsei factorului von Willebrand
Întrebarea Nr. 802: Marcați răspunsurile corecte în legătură cu fibrinoliza:

 retunelizează vasul obstruat prin cheag
 eliberează antiheparine
 eliberează antitrombine
 eliberează substanțe procoagulante
 este activată de factorii Xlla, Xla și kalikreina
Întrebarea Nr. 803: In formula leucocitară normală întâlnim:
 60% neutrofiie
 8% monocite
 l%eozinofile
 65% limfocite
 10% bazofile
Întrebarea Nr. 804: Celulele care prezintă antigeni sunt:
 toate celulele enumerate

 celulele Langerhans din piele
 macrofagele
 celulele dendritice din ganglionii limfatici și splină
 celulele B
Întrebarea Nr. 805: Notați substanțele cu rol chemotactic:
 fragmentele „b" ale complementului

 antigenele microbiene și leucotrienele
 ATP și ADP
 bradikinina și ionii de Ca2+
 proteina S
Întrebarea Nr. 806: Accelerarea VSH-ului este determinată / apare în caz de:
 reducerea globulinelor și creșterea albuminelor plasmatice

 anemie
 creșterea globulinelor și reducerea albuminelor plasmatice
 forma de disc concav a hematiilor
Întrebarea Nr. 807: Următoarele modificări de pH plasmatic pot aparea fiziologic:
 acidoză respiratorie în cursul digestiei

 alcaloză respiratorie în mediu rece
 alcaloză respiratorie în efort fizic
 alcaloză metabolică în cursul digestiei gastrice
 acidoză metabolică în efort fizic
Întrebarea Nr. 808: Trombocitele îndeplinesc în hemostază următoarele roluri cu exceptia:

 eliberarea de noradrenalină, serotonină
 refracția cheagului
 eliberarea de factori ai coagulării
 aderarea la suprafețele rugoase și aglutinare
Întrebarea Nr. 809: Un subiect uman grup sanguin A II Rh (-) poate dona peste 500 ml sânge unui
primitor:
 nici unuia din primitorii de mai sus

 AB IV Rh (+)
 AB IV Rh (-)
 B III Rh (+)
 AII Rh (-)
Întrebarea Nr. 810: Tulburările coagulării cu transmitere legată de sex sunt:
 deficitul de factori V, VII, X, XI, XII, XIII

 afibrinogenemia congenitală
 hemofilia A
 hemofilia B
 disfibrinogenemiile
Întrebarea Nr. 811: Hipocoagulabilitatea apare în caz de:
 tromboze
 hemofilie A șiB
 lipsa vitaminei K
 boala Willebrand
 exces de vitamină K
Întrebarea Nr. 812: Avitaminoza K determină un deficit de hemostază prin lipsa factorului:
 V
 III
 II
 I
 IV
Întrebarea Nr. 813: Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat
de K+/ Na+, pentru că are loc:
 blocarea trombinei
 aglutinarea trombocitelor
 blocarea tromboplastinei
 blocarea fibrinogenului
 fixarea Ca2+
Întrebarea Nr. 814: Activarea proteinei C (din sistemul anticoagulant corespunzător), în prezența Ca2+,
are loc numai sub acțiunea
 fibrinogenului
 trombinei și trombomodulinei
 protrombinei
 tromboplastinei
 plasminei
Întrebarea Nr. 815: Valorile VSH-ului cresc în:
 anemii
 hipervolemii normocitemice
 infecții acute
 hipovolemii policitemice
 toate disproteinemiile
Întrebarea Nr. 816: Substanțele azotate din plasmă, reprezintă 2-4 g/l. Din acest grup nu fac parte:
 ureea și acidul uric

 polipeptidele și aminoacizii
 creatinina și creatina
 γ-globulinele
 indicanul și amoniacul
Întrebarea Nr. 817: Care din proprietățile hematiilor sunt urmărite în laboratorul clinic:
 menținerea pH-ului
 elasticitatea
 transportul de gaze
 stabilitatea în suspensie
 permeabilitatea selectivă a membranei
Întrebarea Nr. 818: Concentrația CI- în eritrocitele din sângele venos, în comparație cu Cl- în
eritrocitele din sângele arterial, este:
 mai mică, datorită schimburilor capilare

 mai mare, față de plasmă, datorită pătrunderii Cl- în eritrocite
 mai mică, datorită volumului eritrocitar
 neschimbată
 mai mare, datorită schimburilor cu HC03-
Întrebarea Nr. 819: Factorul XIII poate fi activat de:

 numai de trombină
 trombina și factorul X activ
 factorul XII
 factorul V + Ca2+
 trombina și Ca2+
Întrebarea Nr. 820: Sub ce formă se găsește Ca2+ în plasmă:
 insolubilă
 combinații neionizabile
 Ca2+ ionic
 solubilă
Întrebarea Nr. 821: Activarea factorului XII, în coagularea intrinsecă, se face prin:
 contact cu suprafețele electropozitive

 fără prezența prekalikreinei
 contact cu plăcuțe agregate și suprafețe electronegative umectabile
 în prezența kininogenului cu GM mică
Întrebarea Nr. 822: Un subiect uman de grup sanguin O (I) Rh (+) poate dona 500 ml sânge de citevaori
unui primitor:

 AB Rh0(+)
 AB Rh 0 (-)
 B Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)
Întrebarea Nr. 823: La un pacient conținutul de hemoglobina este de 13,5 g/dl sânge, iar numărul
hematiilor este de 4,5 milioane/nl. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial?
 19ml02 /%
 20 ml 02 /%
 13ml02 /%
 17 ml 02 /%
 15ml02 /%
Întrebarea Nr. 824: Hemoliza fiziologică poate avea loc în:
 circulația generală
 ficat
 compartimentul extravascular
 splină
 rinichi
Întrebarea Nr. 825: Valoarea presiunii osmotice a plasmei:
 depinde de macromoleculele proteice plasmatice

 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
 depinde de numărul particulelor solvite
 depinde de mărimea particulelor solvite
Întrebarea Nr. 826: Presiunea coloidosmotică a plasmei:
 este determinată în primul rând de serumoglobuline

 este determinată 80% de albumine
 este mai mică față de cea din spațiul interstițial
 este determinată de către macromoleculele proteice
 crește după ingestia de NaCl în exces
Întrebarea Nr. 827: Activarea factorului XII al coagulării este determinată de:
 contactul cu colagenul încărcat electronegativ

 contactul cu sticla siliconată
 trombină
 fibrină
 tromboplastina
Întrebarea Nr. 828: Membrana eritrocitară are proprietățile:
 încărcare electronegativă
 elasticitate
 deformabilitate
 permeabilitate redusă pentru cationi
Întrebarea Nr. 829: Proteina C:
 activează proteina S
 activează complementul pe cale alternă
 degradează factorii Va și VIII
 este o glicoproteină serică a cărei sinteză hepatică este dependentă de vitamina K
 este scindată de complexul trombină-trombomodulină - Ca2+
Întrebarea Nr. 830: Ce rol îndeplinesc trombocitele în hemostaza
 formarea dopului plachetar

 eliberarea unor factori ai coagulării
 aderarea la suprafața rugoasă și aglutinare
Întrebarea Nr. 831: Factorii majori cu rol în activarea locală a fibrinolizeii sunt:
 urokinaza
 plasminogenul
 fibrina
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 inactivatorul tisular
Întrebarea Nr. 832: Numărul leucocitelor crește în următoarele situații:
 septicemii
 efort fizic
 reacții leucemoide
 iradieri masive cu raze X
 emoții
Întrebarea Nr. 833: Efectele proliferative ale eritropoetinei se exercită asupra următoarelor celule:
 celulă sușă pluripotentă

 eritroblast acidofil
 celulă sușă angajată eritroid
 reticulocit
 eritroblast bazofil
Întrebarea Nr. 834: Care din următorii componenți plasmatici nu fac parte din fracțiunea globulinică:
 fibrinogenul
 transferina
 eritropoetina
 haptoglobina
 ceruloplasmina
Întrebarea Nr. 835: Centrul setei, situat în hipotalamusul antero-lateral și puțin caudal de nucleul
supraoptic, este stimulat fiziologic prin deshidratarea celulară a neuronilor, urmată de:
 hipotermie
 hipertonia osmotică
 scăderea volumului de lichid extracelular, consecutiv hipovolemiilor (în hemoragii)
 senzația de sete
 ingerarea masivă de lichide
Întrebarea Nr. 836: Albuminele plasmatice au următoarele roluri:

 transportul de macromolecule
 determină 80% din presiunea hidrostatică
 transportul de Cu2+ și Fe2+
 determină presiunea coloidosmotică înproporție de 80%
 transport de streptomicină
Întrebarea Nr. 837: Anhidraza carbonică acționează:
 atât în plasmă, cât și în eritrocit

 la nivelul „marginii în perie" a celulelor epiteliale din tubul contort proximal
 în celulele parietale din mucoasa gastrică
 în neuroni
 în eritrocit
Întrebarea Nr. 838: Aglutininele:
 aparțin globulinelor plasmatice (IgM și IgG)

 apar în perioada intrauterină în lunile 3-6
 lipsesc întotdeauna din secreții
 au un titru maxim la 8-10 ani
 au un titru maxim în serul persoanelor de grup B
Întrebarea Nr. 839: Factorul VIII:
 activează factorul X prin proteoliză

 se sintetizează în ficat în prezența vitaminei K
 este activat de trombinâ
 determină durata timpului de coagulare
 are activitate biologică prin cuplare cu factorul Willebrand
Întrebarea Nr. 840: Hemoconcentrația se produce în:
 hemoragii, după câteva ore

 anemie
 poliglobulii
 hiponatremie
 deshidratare
Întrebarea Nr. 841: Limfocitele:
 de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% în sângele persoanelor sanatoase

 au durata de viață de 1-2 săptămâni
 prin stimularea antigenică sintetizează anticorpi circulanți
 sintetizează limfokine și interleukine
 cooperează în producerea răspunsului imun
Întrebarea Nr. 842: Factorii care reglează hematopoeza:

 intervin în diferențierea celulei stem pluripotente în celulele stem angajate; de exemplu IL-1,
IL-6, IL-3
 stimulează dezvoltarea celulelor pentru linia limfocitară
 acționează numai la nivelul măduvei roșii osoase
 stimulează dezvoltarea celulelor stem angajate pe linia plachetară, eritrocitară, granulocitară
și monocitară
 pot acționa atât la nivel medular, cât și în sângele periferic
Întrebarea Nr. 843: Citokinele sunt molecule:
 care acționează în general paracrin

 care reglează răspunsurile imune
 reprezentate de interleukine, factori de necroză tumorală, interferoni și factorul transformam
de creștere
 aglutinine
 care pot fi secretate de către toate celulele organismului
Întrebarea Nr. 844: Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:
 facilitează transportul de 02 și CO2

 hemul are în structura sa Fe2+
 transportă NO
 fixează K+ pe lanțurile p
 fixează de 6ori mai multe molecule de O2, comparativ cu mioglobina
Întrebarea Nr. 845: Alegeți afirmația falsă despre vâscozitatea sângelui:
 scăderea hematocritului în anemii determină creșterea vâscozității

 vâscozitatea variază invers proporțional cu viteza de circulație
 vâscozitatea crește proporțional cu concentrația fibrinogenului circulant
 vâscozitatea crește, când temperatura scade
 în vasele cu diametrul mai mic de 300 μm, vâscozitatea crește odată cu scăderea calibrului
Întrebarea Nr. 846: Un subiect uman de grup sanguin AB Rh 0 (+) poate dona peste 500 ml sânge, de 2
si mai multeori unui primitor:
 AB Rh 0 (-)
 AB Rh 0 (+)
 A Rh 0 (-)
 B Rh 0 (+)
Întrebarea Nr. 847: Reflexul pentru reglarea volumului sanguin este inițiat din:
 zona alveolară (reflexul Hering-Breuer)

 atriul stâng prin activarea receptorilor B (reflexul Henry-Gauer)
 ventriculul stâng (reflexul Bezold-Jarisch)
 atriul stâng prin activarea receptorilor A
 zona sinocarotidiană (corpusculul carotic)
Întrebarea Nr. 848: Intr-o hipovolemie normotonă sunt stimulate mecanisme corectoare:
 creșterea secreției de factor natriuretic ntrial

 creșterea secreției de renină
 creșterea secreției de HAD
 apariția senzației de sete
 creșterea continutului de serumalbumine
Întrebarea Nr. 849: Alegeți afirmația corescta despre valoarea presiunii osmotice a plasmei:
 depinde de numărul de particule solvite

 nu este influențată de elementele figurate
 toate afirmatiile
 nu diferă de presiunea osmotică a sângelui
Întrebarea Nr. 850: Presiunea coloidosmotică a plasmei:
 crește în hipoproteinemii
 crește în hiperproteinemii
 crește după o ingestie de apă în exces
 este determinată în primul rând, de serumalbumine
 crește în nefroze
Întrebarea Nr. 851: Aglutininele:
 au un titru maxim în serul persoanelor degrup B

 lipsesc întotdeauna din secreții (salivă, suc gastric, lapte)
 au titru maxim imediat după naștere
 au titru zero imediat după naștere
 au afinitatea cea mai mare pentru aglutinogcnul A1
Întrebarea Nr. 852: Factorul VIII:
 are activitate biologică prin cuplarea cu factorul Willebrand

 este activat de trombină
 este activat de plasmină
 este sintetizat mai ales de endoteliile vasculare
 se sintetizează în ficat, în prezența vitaminei K
Întrebarea Nr. 853: Activarea locală a fibrinolizei are loc prin:

 plasmină
 trombomodulina
 proteina C
 factorul XI al coagulării și kalikreina
 absorbția plasminogenului pe filamentele de fibrină
Întrebarea Nr. 854: Granulocitele:
 se formează în măduva roșie hematogenă

 se formează în splina
 pătrund imediat în circulație, după formare
 rămân în circulație 6-8 ore
 se formează în organele limfoide locale
Întrebarea Nr. 855: Care din formele fierului, enumerate mai jos, sunt în cantitate de peste lg în
organism:
 fierul de depozit
 fierul labil și din enzime
 flerul mioglobinic
 fierul hemoglobinic
 fierul plasmatic
Întrebarea Nr. 856: La care nivel al maduvei spinarii sectionarea ei provoaca moartea momentana:
 segmentul toracic I
 segmentul lombar IV
 segmentul lombar I
 segmentul toracic VIII
 segmentul I-II cervical
Întrebarea Nr. 857: De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculati laterali:
 muschilor
 pielei
 tendoanelor
 urechei interne
 fotoreceptorii retinei
Întrebarea Nr. 858: De unde se incepe fascicolul Monakov:
 scoarta emisferelor mari

 cerebel
 talamus
 nucleii rosii ai mezencefalului
 bulbul rahidian
Întrebarea Nr. 859: De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculati mediali:
 de la proprioreceptorii muschilor
 de la receptorii retinei
 de la receptorii urechei interne
 de la termoreceptori
 de la receptorii pielei
Întrebarea Nr. 860: Unde se termina fibrele nervoase a tractului piramidal:
 in coarnele laterale
 pe neuronii intercalari
 pe motoneuronii coarnelor posterioare
 pe celulele motore a coarnelor anterioare
 in ganglionii periferici
Întrebarea Nr. 861: Regiditatea de decerebrare apare la sectionarea trunchiului cerebral:
 mai sus de ganglionii bazali

 mai sus de talamii optici
 mai jos de bulbul rahidian
 sub nucleii rosii
 mai sus de hipotalamus
Întrebarea Nr. 862: Lezarea caror nuclee duce la disparitia regiditatii de decerebrare:
 nucleelor nervului vag

 nucleelor nervului frenic
 nucleelor nervului trigemen
 nucleelor Deiters a bulbului rahidian
 nucleelor nervului facial
Întrebarea Nr. 863: Care regiuni ale creerului participa in reactii emotionale:
 talamusul
 sistemul limbic
 scoarta emisferelor mari
 hipotalamusul
 ganglionii bazali
Întrebarea Nr. 864: Ce functie indeplineste talamusul:
 sensora
 comportament alimentar
 asociativa
 coordonarea miscarilor
 activeaza cortexul cerebral
Întrebarea Nr. 865: Enumerati caile ascendente a maduvei spinarii:
 fascicului Monakow
 fasciculul rubrospinal
 fasciculul Goll si Burdach
 spinotalamica ventrala
 fasciculul Gowers si Flechsig
Întrebarea Nr. 866: Enumerati caile descendente ale maduvei spinarii:
 vestibulospinala
 Golea-Burdah
 cerebelo-spinala
 corticospinala
 rubrospinala
Întrebarea Nr. 867: Care sunt functiile de baza ale bulbului rahidian:
 regleaza sistemul cardiovascular

 regleaza deglutitia
 regleaza tonusul muscular
 regleaza respiratia
Întrebarea Nr. 868: Numiti centrii bulbului rahidian:
 hemodinamic
 digestiv
 respirator
 setei
 foamei
Întrebarea Nr. 869: Centrii caror reflexe sunt localizati in bulbul rahidian:
 deglutitie
 masticatie
 reflexe de protectie(tusei,stranutului,vomei si lacrimarii)
 motori si tonici (nucleele Deuters, Behterev, Schwalbe)
Întrebarea Nr. 870: Numiti grupele de nuclee ale talamusului optic:
 nuclei specifici (comutanti)

 nucleul caudat
 nuclei supraoptici
 nuclei asociativi
 nuclei nespecifici
Întrebarea Nr. 871: Care formatiuni intra in componenta mezencefalului:
 hipotalamusul
 substanta neagra
 nucleii rosii
 talamusul
 coliculii cvadrigemeni
Întrebarea Nr. 872: Activarea nucleelor hipotalamusului anterior provoaca:
 micsoreaza temperatura corpului

 senzatia de satietate
 marire presiunii sangvine
 eliberarea oxitocinei si vasopresinei
Întrebarea Nr. 873: Activarea nucleelor hipotalamusului posterior provoaca:
 marirea presiunii sangvine

 mareste temperatura corpului
 eliberarea oxitocinei
 inhibitia motilitatll tractului digestiv
Întrebarea Nr. 874: Care sunt functiile de baza ale cerebelului:
 influenteaza asupra hipotalamusului

 participa la reglarea posturii corpului si echilibrului
 influenteaza direct asupra formatiunii reticulare
 regleaza miscarile voluntare fine facandu-le precise
 influenteaza asupra cortexului
Întrebarea Nr. 875: Care sunt functiile de baza ale formatiunii reticulare:
 stimuleaza musculatura neteda

 inhiba reflexele spinale motore
 inhiba cortexul cerebral
 stimuleaza reflexele spinale motore
 stimuleaza cortexul cerebral
Întrebarea Nr. 876: Care sunt functiile de baza ale sistemului limbic:
 regleaza reflexele stato-kinetice
 regleaza comportamentul emotional
 controleaza actiunile motivationale
 participa in mecanismele memoriei
Întrebarea Nr. 877: Care sunt simtomele clinice de lezare a cerebelului:
 astazia
 ataxia
 atonia
 astenia
Întrebarea Nr. 878: Functiile hipotalamusului:
 este o cale eferenta majora a sistemului limbic

 control vegetativ si endocrin
 regleaza tonusul muscular
 coordoneaza miscarile voluntare
 asigura modificarile vegetative ale emotiilor
Întrebarea Nr. 879: Manifestarile specifice ale socului spinal sunt:
 scaderea brusca a tensiunii arteriale

 tonusul muschilor scheletali nu se modifica
 tensiunea arteriala nu se modifica
 blocarea completa a activitatii reflexe a muschilor striati
 reflexele mictiunii si defecatiei complet suprimate
Întrebarea Nr. 880: Reflexele posturale si locomotorii a maduvei spinarii sunt:
 reactia pozitiva de sustinere a pozei

 reflexul de pasire ritmica
 reflexul de galop
 reflexul de mictiune
 reflexele stato-kinetice
Întrebarea Nr. 881: Cauza socului spinal este:

 intreruperea legaturii cu centrele supraiacente
 blocarea centrelor spinale provocate de trauma
 inhibitia reciproca a centrelor din maduva spinarii
Întrebarea Nr. 882: Dupa disparitia socului spinal hiperreflexia este cauzata de:
 lipsa influentelor inhibitoare ale encefalului
 marirea excitabilitatii centrelor spinale
 influenta excitatoare a formatiei reticulare
 impulsatia aferenta marita
Întrebarea Nr. 883: Rolul centrelor din trunchiul cerebral in mentinerea posturii si locomotiei consta in:
 mentinerea tonusul postural si sustinerii corpului impotriva fortei gravitationale

 controlul miscarilor voluntare
 comanda miscarile necesare mentinerii echilibrului
 comanda majoritatea miscarilor stereotipice ale corpului
Întrebarea Nr. 884: Nivelul maxim, la care se poate sectiona maduva spinarii asigurind supravietuirea
animalului este:
 intre ultimul segment cervical si primul toracal

 sub bulbul rahidian
 intre segmentele cervicaqle 1-2
 mai jos de segmentul 3-5 cervical
Întrebarea Nr. 885: Cerebelul asigura:
 ajuta cortexul cerebral sa coordoneze modele de miscare in special ale extremitatilor distale
ale corpului (maini, picioare,degete)
 reglarea metabolismului hidrosalin
 termoreglarea
 supravegherea si corectarea activitatilor motorii
Întrebarea Nr. 886: Simptomele clinice ale disfunctiei cerebelului sunt:
 dizartria
 nistagmusul
 adiadocokinezia
 tremorul intentional
Întrebarea Nr. 887: Rolul ganglionilor bazali:
 controlul miscarilor fine

 implicarea in executarea miscarilor invatate
 participa in reglarea activitatilor motorii complexe
 participa la formarea memoriei de lunga durata
Întrebarea Nr.888 : Manifestarile clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali:
 boala Parkinson
 atetoza
 corea Huntington
 agnozia
 regiditatea de decerebrare
Întrebarea Nr. 889: Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată
prin:
 distrugerea nucleelor vestibulari (in special Deuters)

 stimularea motoneuronilor γ
 stimularea fibrelor aferente Aα de la nivelul fusului neuromuscular
 stimularea motoneuronilor α
 transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral
Întrebarea Nr. 890: Nucleii bazali:
 reprezintă etajul cel mai înalt de integrare a mişcărilor involuntare, automate

 intervin în elaborarea unor comenzi voluntare pentru mişcări de ansamblu
 intervin în reglarea tonusului, posturii, echilibrului
 intervin în reglarea mişcărilor automate, iniţiate voluntar de către scoarţă
Întrebarea Nr. 891: Care din următoarele asocieri sunt incorecte:
 reflex rotulian - reflex polisinaptic

 reflex tendinos Golgi -bisinaptic
 reflex de extensie simplă - multisinaptic,
 reflex miotatic - monosinaptic
 circuit Renshaw - adrenalină
Întrebarea Nr. 892: Retragerea reflexa a unui membru sub actiunea unui stimul algic:
 rezulta din activarea fibrelor A δ cu diametru mic

 poate implica postdescarcarea
 se produce ca urmare a excitarii nocciceptorilor
 poate fi exagerata la pacienti cu leziuni medulare
Întrebarea Nr. 893: Functia primara a ganglionilor bazali este:
 somnul lent
 memoria de scurta durata
 controlul neuroendocrin
 integrarea senzoriala
 planificarea miscarii voluntare
Întrebarea Nr. 894: Un motoneuron α:
 Inervează atît fibrele musculare intrafusale cît şi pe cele extrafusale

 inervează o singură fibră musculară
 face parte din calea finală comună
 inervează fibrele musculare extrafuzale
Întrebarea Nr. 895: Aferenţele reticulare sunt următoarele, cu excepţia uneia:
 hipofizare
 hipotalamice, palidale, limbice şi corticale
 cerebeloase
 corticale
 bulbo-ponto-mezencefalice
Întrebarea Nr. 896: Fibrele piramidale groase ce pleaca de la nivelul celulelor Betz :
 sunt fibre de tip Aβ

 sunt fibre de tip Aα
 corect C,D
 sunt fibre de tip B
 sunt fibre de tip C
Întrebarea Nr. 897: Reflexele medulare segmentare sunt :
 reflexul de extensie
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie si extensie incrucisata
 reflexul de ascensor
 reflexul de redresare
Întrebarea Nr. 898: Socul spinal se produce prin sectiunea măduvei spinării:
 in regiunea prepontin-intercoliculara
 superior maduvei spinarii
 mai jos de nivelul C4
 subtalamic
 sub trunchiul cerebral la nivelul C1
Întrebarea Nr. 899: Animalul decerebrat:

 se obtine prin sectiunea mai sus de nucleul rosu
 este animal spinal
 prezinta rigiditate de decerebrare
 este animal mezencefalic
 se obtine prin sectiunea mai jos de nucleul rosu
Întrebarea Nr. 900: Sistemul limbic intervine in :

 durere, invatare, olfactie
 controlul functiilor vegetative/endocrine
 mentinerea ritmurilor biologice
 organizarea tipurilor de comportament
Întrebarea Nr. 901: Care din urmatoarele semne apar in leziuni ale ganglionilor bazali:
 toate raspunsurile sunt corecte

 tulburari de tonus de tip hipertonic
 tremor de repaus
 miscari involuntare atetozice si coreice
 balismul si hemibalismul
Întrebarea Nr. 902: Fusul neuromuscular Kuhne:
 contine proprioceptori
 contine terminatii nervoase senzitive si motorii
 contine doua tipuri de fibre intrafusale (fibrele sacului nuclear si fibrele lantului nuclear)
 fibrele intrafusale sunt ancorate de glicocalexul fibrelor extrafusale
Întrebarea Nr. 903: Cerebelul este important in controlul:
 miscarilor rapide preprogramate

 coordonarii miscarilor succesive
 mentinerii tonusului , posturii, echilibrului si redresarii corpului
 emotiilor
Întrebarea Nr. 904: Hipotalamusul nu este implicat in reglarea:
 contractia musculaturii scheletice

 aportului de apa
 comportamentului emotional
 osmolaritatii urinei
 temperaturii
Întrebarea Nr. 905: Motoneuronii spinali α:

 pot fi inhibati de neuroni intercalari inhibitori
 primesc impulsuri de la nucleii vestibulari
 inerveaza o singura fibra musculara
 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 inerveaza fibrele musculare extrafusale
Întrebarea Nr. 906: Un pacient prezinta miscari anormale, atetozice) Se presupune ca are o
 leziune cerebeloasa
 leziune hipotalamica
 leziune talamica
 leziune a cortexului cerebral
 leziune a nucleilor bazali
Întrebarea Nr. 907: Precizati asocierile incorecte:
 reflex polisinaptic -reflex vegetativ

 reflex vegetativ - reflex de clipire
 reflex monosinaptic - reflex miotatic
 reflex neconditionat - reflex innascut
 reflex bineuronal - reflex de flexie
Întrebarea Nr. 908: Trunchiul cerebral intervine in controlul posturii, pentru ca la acest nivel :
 este originea tractulurilor reticculospinal pontin si bulbar

 este originea tracturilor vestibulospinal lateral si tectospinal
 este originea tractului rrubrospinal
 trec tracturile piramidale (corticospinale si corticobulbare)
Întrebarea Nr. 909: Neuromediatia specifica evidentiata in sistemul ganglionilor bazali este:
 noradrenergica, serotoninergica
 GABA-ergica
 enkefalinergica si prin substanta P
 colinergica
 dopaminergica
Întrebarea Nr. 910: Sistemul limbic intervine in urmatoarele procese cu exceptia:
 olfactiei
 controlul motor al pozitiei
 reglarii comportamentului
 emotivitatii
 memoriei
Întrebarea Nr. 911: Care din urmatoarele celule formeaza cai eferente de la cortexul cerebelos:
 celulele Purkinje
 celulele stelate interne (celulele cu cosulet)
 celulele stelate externe
 celulele spinotalamice
 celulele granulare
Întrebarea Nr. 912: Prin activarea organului tendinos Golgi se produce:
 inhibitia reciproca
 facilitarea motoneuronilor α ce inerveaza acelasi muschi
 inhibitiei motoneuronilor α ce inerveaza muschii corespunzatori
 reflexul tendinos Golgi
 contractia musculaturii antagoniste
Întrebarea Nr. 913: Organul tendinos Golgi este localizat in:
 tegument
 tendon
 articulatii
 fibrele musculare intrafusale
Întrebarea Nr. 914: Reflexele de flexiune se caracterizeaza prin urmatoarele elemente cu exceptia
faptului ca:
 sunt reflexe monosinaptice

 neuronii intercalari fac sinapsa cu motoneuronii ipsi- si contralaterali
 cuprind 6-10 neuroni intercalari dispusi in lant inchis sau deschis
 sunt reflexe initiate de la nivelul exteroceptorilor cutanati tactili termici si durerosi
 arcul reflex este multineuronal
Întrebarea Nr. 915: Urmatoarele afirmatii referitoare la fusurile neuromusculare sunt corecte, cu
exceeptia faptului ca:
 motoneuronii γ formeaza sinapse cu fibrele musculare extrafusale

 sunt fixate la un capat de tendoane
 sunt activate prin contractia fibrelor musculare extrafusale, cu care se asociaza
 semnalizeaza modificarile ratei de alungire a muschiului
 semnalizeaza modificarile de lungime ale muschiului
Întrebarea Nr. 916: Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
 Substanţa albă este alcătuită dintr-un număr mare de corpi neuronali

 În coarnele medulare anterioare se află motoneuronii somatici
 Rădăcinile spinale ventrală şi dorsală se alătură la nivelul trunchiului nervului spinal
 Distrugerea cornului medular anterior duce la pierderea sensibilităţii corespunzătoare zonei
deservite
 Căile spinale ascendente conduc impulsuri senzitive
 Fusurile neuromusculare răspund primar la tensiunea musculară iar organele tendinoase

Golgi răspund primar la modificările de lungime.
 Fusurile neuromusculare conţin fibre nervoase aferente şi eferente.
 Fibrele eferente gama ale fusului reglează sensibilitatea acestuia în cursul contracţiei
musculare
 Sensibilitatea dinamică a terminaţiilor nervoase secundare de la nivelul fusului este mai
mare ca cea de la nivelul terminaţiilor primare.
 Fusurile neuromusculare au rol în reglarea posturii şi mişcărilor
 Motoneuronii formează calea finală comună pentru toate reflexele.

 Reflexul monosinaptic implică unul sau mai mulţi interneuroni.
 Excitaţia receptorilor anulospirali determină un reflex miotatic dinamic.
 Şocul spinal se caracterizează prin paralizia flască a tuturor muşchilor, distal faţă de
secţiune.
 Reflexele de apărare se pierd după secţiunea cervicală medulară.
 Leziunile tractului piramidal, produse de exemplu prin secţiuni, pot duce la pierderea
controlului mişcărilor fine ale mâinii şi degetelor.
 Muşchii extensori ai piciorului sunt controlaţi de fasciculul vestibulospinal.
 Fasciculele reticulospinale sunt încrucişate, în cea mai mare parte.
 Fasciculul rubrospinal controlează musculatura extremităţilor.
 Axonii căilor corticospinale fac direct sinapsă, în cea mai mare parte, cu motoneuronii
spinali.
 Ariile motorii corticale sunt situate în lobul frontal.

 Tracturile extrapiramidale conectează numai structurile subcorticale cu măduva spinării.
 Ariile motorii corticale primesc aferente somatosenzitive de la talamaus.
 Tractul corticospinal asigură numai legătura între ariile motorii centrale şi măduva spinării.
 la o hemoragii cerebrala, care afectează girusul precentral din emisfera dreaptă, pacientul
prezintă o pierdere a sensibilităţii în jumătătea stângă a corpului.
 Cerebelul este centrul principal pentru controlul echilibrului şi posturii.

 Muşchii din regiunea axială a scheletului au rol principal în menţinerea poziţiei verticale.
 Fusurile neuromusculare şi receptorii articulari din regiunea cefei semnalizează modificările
poziţiei corpului.
 Reflexele tonice ale cefei şi reflexele labirintice sunt suficiente pentru menţinerea poziţiei
verticale.
 Vederea normală este necesară pentru reflexul de redresare.
 Hemibalismul este un semn al leziunilor cerebeloase.

 Sinapsele axonilor celulelor Purkinje sunt în totalitate inhibitorii.
 Tremorul intenţional este un semn caracteristic în leziunile cerebelului.
 Celulele Purkinje fac sinapsă cu nucleii cerebeloşi.
 Cerebelul primeşte fibre eferente directe de la cortexul motor.
 Parkinsonismul este cauzat de degenerarea neuronilor din substanţa neagră.

 Acetilcolina este neuromediatorul predominant din substanţa neagră.
 Emisferele cerebrale controlează şi primesc informaţii de la muşchii ipsilaterali.
 Globus palidus proiectează spre cortexul cerebral via talamus.
 Principalul neuromediator din substanţa neagră este dopamina.
 Hipotalamusul este implicat în osmolaritatea urinei

 Hipotalamusul este implicat în menţinerea temperaturii
 Hipotalamusul este implicat în reglarea motilităţii
 Hipotalamusul este implicat în aportul de apă
 Hipotalamusul este implicat în saţietate
Întrebarea Nr. 925: Fibrele piramidale groase ce pleacă de la nivelul celulelor Betz:
 sunt fibre de tip B

 sunt fibre de tip C
 sunt fibre de tip A β
 reprezintă 55-60% din totalul fibrelor piramidale
 sunt fibre de tip A α
Întrebarea Nr. 926: De la nivelul receptorilor musculotendinoşi Golgi sunt iniţiate:
 reflexele de flexie
 reflexele miotatice inversate
 reflexele miotatice pozitive
 reflexele miotatice propriu-zise
 reflexele miotatice negative
Întrebarea Nr. 927: Sinapsele inhibitoare din scoarţa cerebelului apar între:
 celulele granulare şi celulele stelate

 celulele Golgi II şi celulele stelate
 celulele Purkinje şi celulele stelate
 celulele stelate externe sau interne şi celulele Purkinje
 celulele Purkinje şi neuronii din nucleii cerebeloşi
Întrebarea Nr. 928: Sistemul reticular activator descendent are rol în:
 descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare spre motoneuronii γ spinali

 menţinerea tonusului muscular
 descărcarea de impulsuri ritmice, facilitatoare pentru menţinerea stării de veghe
 exagerarea reflexelor spinale şi ale trunchiului
 modularea impulsurilor senzitive
Întrebarea Nr. 929: Reflexele medulare segmentare sunt:
 reflexul de clipire
 reflexul de flexie
 reflexul de flexie şi extensie încrucişată
 reflexul de extensie
 reflexul de ştergere
Întrebarea Nr. 930: Şocul spinal se produce prin secţiunea nevraxului:
 sub trunchiul cerebral la nivelul C1

 la nivelul mai jos de C4-C7
 în regiunea prepontin-intercoliculară
 subtalamic
 superior măduvei spinării
Întrebarea Nr. 931: În reflexele de orientare în spaţiu, postură şi echilibru intervin:
 circuitul olivo-cerebelo-rubric
 circuitul cerebelo-cortico-cerebelos
 numai circuitul arhicerebelos
 circuitul vestibulo-cerebelo-vestibular
 toate circuitele extrinseci cerebeloase
Întrebarea Nr. 932: În formaţia reticulară s-a evidenţiat o neuromediaţie:
 colinergică şi nordrenergică
 prin ATP şi ADP
 serotoninergică
 dopaminergică
 GABA-ergică
Întrebarea Nr. 933: Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin:
 neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu

 neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular
 neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă
 secreţia de hormon antidiuretic şi oxitocină în neuronii magnocelulari
 secreţia de stimuline şi inhibine din aria hipofizotropă
Întrebarea Nr. 934: Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la animalul decerebrat:
 este animalul mezencefalic

 se obţine prin secţinea nevraxului prepontin-intercolicular, suprarubric
 este animalul spinal
 se obţine prin secţiunea nevraxului prepontin-intercolicular şi infrarubric
 prezintă rigiditate de decerebrare
 prezintă rigiditate de decerebrare
Întrebarea Nr. 935: Controlul mişcărilor secvenţiale de la nivelul cerebelului se referă la:
 controlul mişcărilor învăţate

 planificarea mişcărilor
 mişcări, ca de ex. bătut la maşină, cântat la pian
 informaţiile feedback de la segmentele periferice ale corpului
 asigurarea unei succesiuni ordonate şi line a mişcărilor
Întrebarea Nr. 936: Sistemul limbic intervine în:
 organizarea tipurilor de comportament

 durere, învăţare, olfacţie
 vorbire
 controlul funcţiilor vegetative/endocrine
 menţinerea tonusului muscular
Întrebarea Nr. 937: Reflexul miotatic propriu-zis poate fi un reflex:
 negativ de întindere, dacă se opune alungirii

 negativ de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere, dacă se opune scurtării
 pozitiv de întindere
 pozitiv de întindere, dacă se opune alungirii
Întrebarea Nr. 938: În timpul unei mişcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite
sistemului nervos central informaţii despre:
 lungimea muşchiului
 tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării
 irigaţia muşchiului
 modificările unghiului articulaţiilor în mişcare
 intensitatea mişcărilor
Întrebarea Nr. 939: Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la inervaţia fusului neuromuscular:
 fibre nervoase A γ1, pentru sacul nuclear

 fbre B pentru sacul nuclear
 fibre nervoase A α, pentru lanţul nuclear
 fibre C pentru sacul nuclear
 fibre nervoase A β, pentru sacul nuclear
Întrebarea Nr. 940: Stimularea receptorilor anulospirali şi eflorescenţi se face:
 pasiv, prin contracţia capetelor fibrelor intrafiisale

 indirect prin neuronii senzitivi
 prin întinderea porţiunii centrale a fusurilor neuromusculare
 prin impulsuri care ajung la capete, prin neuronii motorii A γ
 indirect, prin motoneuronii A β
Întrebarea Nr. 941: Cel mai important rol al motoneuronilor γ este:
 detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic

 menţinerea activităţii aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracţiilor musculare
 protejarea muşchilor de creşterea forţei musculare
 stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracţie
 generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib
Întrebarea Nr. 942: Pedunculul cerebelos mijlociu conţine fibre aferente pentru conexiunea cu tractul:
 spinocerebelos direct
 portocerebelos
 tectocerebelos
 vestibulocerebelos
 spinocerebelos încrucişat
Întrebarea Nr. 943: Girusul precentral şi tractul corticospinal sunt esenţiale pentru:
 vedere
 auz
 olfacţie
 mişcări voluntare
 kinestezie
Întrebarea Nr. 944: Un pacient care prezintă tremurături intenţionale, vorbire sacadată, scris neregulat
şi tremurat, mers ebrios, este suspectat de o leziune:
 medulară
 a nervului cranian VIII
 a ganglionilor bazali
 cerebeloasă
 bulbară
Întrebarea Nr. 945: Hipotalarnusul este cel mai puţin implicat în reglarea:
 aportului de apă
 comportamentului emoţional
 respiraţiei normale
 osmolarităţii urinei
 temperaturii
Întrebarea Nr. 946: Cerebelul este important în controlul:
 stereognoziei
 mişcărilor rapide preprogramate
 coordonării mişcărilor succesive
 menţinerii tonusului, posturii, echilibrului şi redresării corpului
 reflexelor voluntare
Întrebarea Nr. 947: Selectaţi afirmaţiile corecte:
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia, din fusurile
neuromusculare
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în aferentele Ia din organele
tendinoase Golgi
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii α ai
muşchilor antagonişti
 în timpul reflexului rotulian creşte rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ care
inervează fusurile
 în timpul reflexului rotulian scade rata descărcărilor de impulsuri în motoneuronii γ, care
inervează fusurile
Întrebarea Nr. 948: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la reflexul miotatic în general:
 depinde de sensibilitatea fusurilor neuromusculare la tensiune

 este asociat cu inhibiţia reciprocă a muşchilor antagonişti
 este iniţiat prin stimularea α-motoneuronilor
 fiecare reflex miotatic are mai mulţi centri medulari în zone bine precizate
 implică o conducere lentă prin fibrele aferente senzitive
Întrebarea Nr. 949: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă la motoneuronii spinali:

 inervează o singură fibră musculară
 primesc impulsuri de la cortexul contralateral
 pot fi inhibaţi de neuroni intercalări inhibitori
 determină stimularea fibrelor musculare extrafusale la excitarea receptorilor anulospinali
 primesc impulsuri direct de la nucleii vestibulari
Întrebarea Nr. 950: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la cerebel:
 primeşte impulsuri de la neocortexul motor

 determină atonie, astazie şi astenie la extirparea totală, tulburări care dispar progresiv după
circa o lună
 trimite impulsuri de la neocortexul motor pentru corectarea erorilor motorii
 trimite impulsuri spre motoneuronii spinali prin tracturile spinocerebeloase
 contribuie la integrarea aferentelor vizuale şi auditive cu funcţie motorie
Întrebarea Nr. 951: Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină:
 fasciculaţii musculare
 hipotonicitate ipsilaterală
 ticuri (contracţii stereotipe, repetitive, necontrolate)
 hiporeflexie
 paralizie spastică contralateral leziunii
Întrebarea Nr. 952: Selectaţi afirmaţiile false ce se referă la hemisecţiunea măduvei spinării:
 determină paralizie musculară contrlateral, sub nivelul leziunii

 determină abolirea sensibilităţii profunde conştiente (epicritice), sub nivelul leziunii
 determină abolirea sensibilităţii tactile nediscriminate (protopatice), termice şi dureroase
heterolateral
 determină sindromul Brown Sequard
 determină paralizie musculară ipsilateral, sub nivelul leziunii
Întrebarea Nr. 953: Un pacient prezintă mişcări anormale, atetozice. Se presupune că are o:
 leziune a cortexului cerebral

 leziune a nucleilor bazaii
 leziune cerebeloasă
 leziune hipotalamică
 leziune talamică
Întrebarea Nr. 954: Selectaţi afirmaţiile adevărate ce se referă semnul lui Babinski:
 este reflexul cutanat plantar inversat

 apare la 3 săptămâni, după secţionarea accidentală a măduvei spinării, la om
 este caracteristic pentru leziunile fasciculului piramidal
 persistă la copii până la mielinizarea completă a fasciculului piramidal, la vârsta de 2 ani
Întrebarea Nr. 955: Care din următoarele substanţe, prezente în concentraţii ridicate în putamen,
nucleul caudat şi substanţa neagră, scad în concentraţie în boala lui Parkinson:
 melatonina
 GABA
 histamina
 acetilcolina
 dopamina
Simestru I
Întrebarea Nr. 1: Care din următoarele afirmații este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-L2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în viscere și
tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice și

produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 5: Cotransmițătorul parasimpatic periferic este:
 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 6: Cotransmițătorul simpatic periferic este:
 polipeptidul vasointestinal
 ATP
 neuropeptidul Y
 dopamina
 GnRH
Întrebarea Nr. 7: Beta receptorii activează proteinele G, care la rândul lor activează:
 adenilat ciclaza
 protein kinaza A
 protein kinaza C
 calmodulina
 fosfolipaza C
Întrebarea Nr. 8: Noradrenalina determină contracția musculaturii netede din:
 bronhiole
 iris
 intestin
 arteriole
 corpul ciliar
Întrebarea Nr. 9: Neuronii simpatici:
 care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari

 care produc noradrenalina sunt preganglionari
 cei postganglionari eliberează noradrenalină
 cei preganglionari produc acetilcolină
 acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, și determină creșterea frecvenței și forței
de contracție
Întrebarea Nr. 10: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și
parasimpatic?
 lungimea fibrelor preganglionare

 neuromediația la nivel ganglionar
 receptorul nicotinic la nivel ganglionar
 organele efectoare
 originea fibrelor preganglionare
Întrebarea Nr. 11: Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ
parasimpatic?
 neuromediația la nivelul ganglionilor

 receptorii la nivel de organ efector
 neuromediatorii la nivel de organ efector
 receptorii la nivel ganglionar
 localizarea neuronilor în măduva spinării
Întrebarea Nr. 12: Receptorii nicotinici se găsesc:
 la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici

 la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic
 la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 13: Acetilcolina intervine în neuromediație la următoarele nivele:
 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii simpatici

 sinapsele neuroneuronale, din ganglionii parasimpatici
 sinapsele terminale, neuroefectoare simpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare parasimpatice din intestinul subțire
 sinapsele terminale, neuroefectoare somatice din intestinul subțire
Întrebarea Nr. 14: SC. Sistemul nervos enteric este considerat ca o diviziune a:
 sistemului nervos simpatic

 sistemului nervos parasimpatic
 sistemului nervos vegetativ
 sistemului nervos somatic
 nervului vag
Întrebarea Nr. 15: Glanda medulosuprarenală se caracterizează prin:
 sinapsa directă a fibrelor preganglionare simpatice pe celulele cromafine

 mediație sinaptică colinergică
 receptori nicotinici pe celulele cromafine
 secreție de adrenalină 20% și de noradrenalină 80% în circulație
 secreție de adrenalină 50% și de noradrenalină 50% în circulație
Întrebarea Nr. 16: Mecanismul de acțiune comun la nivelul receptorilor beta-1 și beta-2-adrenergici
este:
 IP3-Ca2+
 DAG
 AMPc
 GMPc
 nu folosesc mesageri secunzi
Întrebarea Nr. 17: Transmiterea sinaptică în ganglionii simpatici:
 este electrică
 implică eliberarea de acetilcolină
 este mediată de receptorii adrenergici în exclusivitate
 implică receptorii muscarinici. nicotinici, sau ambii
 implică receptorii nicotinici
Întrebarea Nr. 18: Care receptori sunt canale ionice pentru Na+ și K+?
 alfa-1-receptorii
 alfa-2-receptorii
 beta-1-receptorii
 receptorii nicotinici
 receptorii muscarinici
Întrebarea Nr. 19: Care receptori pot fi activați prin acetilcolina?
 receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici

 receptorii beta-1-adrenergici
Întrebarea Nr. 20: Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină?
 receptorii alfa-1-adrenergici
 receptorii alfa-2-adrenergici
Întrebarea Nr. 21: Care dintre următorii receptori sunt mai sensibili la adrenalină, comparativ cu alfa-
receptorii?
Întrebarea Nr. 22: Stimularea căror receptori produce creșterea frecvenței cardiace
 alfa-1-adrenergici
 beta-1-adrenergici
 muscarinici colinergici
Întrebarea Nr. 23: Stimularea căror receptori produce secreția de adrenalină în medulosuprarenală
 nicotinici colinergici
Întrebarea Nr. 24: Stimularea căror receptori produce deschiderea canalelor ionice pentru Na+ și K+, la
joncțiunea neuromusculară
Întrebarea Nr. 25: Atropină scade motilitatea gastrointestinală, prin blocarea acestui receptor
Întrebarea Nr. 26: Acest receptor este blocat prin hexametoniu la nivel ganglionar, nu însă și la nivelul
joncțiunii neuromusculare
Întrebarea Nr. 27: Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc

vasodilatație prin stimularea receptorilor
Întrebarea Nr. 28: Stimularea căror receptori produce creșterea contractilității cardiace
Întrebarea Nr. 29: Stimularea căror receptori produce scăderea motilității gastrointestinale
Întrebarea Nr. 30: Stimularea căror receptori produce constricția sfincterelor digestive
Întrebarea Nr. 31: Asupra cărui proces are o influență mai mare parasimpaticul, față de simpatic?
 vasodilatație
 motilitate și secreție gastrointestinală
 dilatația pupilei
 răspunsul apărare – atac
 arterioloconstricție
Întrebarea Nr. 32: Un medicament, care dilată pupila și simultan blochează acomodarea cristalinului,
este un medicament care:
 stimulează receptorii adrenergici
 blochează receptorii adrenergici
 stimulează receptorii colinergici muscarinici
 blochează receptorii colinergici muscarinici
 stimulează receptorii colinergici nicotinici
Întrebarea Nr. 33: Structura responsabilă de coordonarea, atât simpatică, cât și parasimpatică, asupra
frecvenței cardiace este:
 sistemul nervos central

 lanțul ganglionar paravertebral
 ganglionul terminal de la nivelul inimii
 măduva spinală sacrată
 măduva spinală toracală
Întrebarea Nr. 34: Care din următoarele fibre nu se găsesc în plexurile intrinseci digestive?
 fibrele simpatice preganglionare

 fibrele simpatice postganglionare adrenergice
 fibrele parasimpatice preganglionare
 fibrele parasimpatice postganglionare
 fibrele simpatice postganglionare colinergice
Întrebarea Nr. 35: În timpul reacției de apărare – atac, descărcarea de adrenalină determină
majoritatea efectelor simpaticului, cu excepția:
 vasoconstricției în teritoriul splanhnic

 sudorației
 hipertensiunii
 bronhodilatației
 tahicardiei
Întrebarea Nr. 36: Medicamentele care cresc neurotransmisia prin acetilcolină, favorizează răspunsurile
simpatice și parasimpatice pentru că:
 acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi

 acetilcolina participă la neuromediația vegetativă în sinapsele postganglionare
 receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative
 acetilcolina este unicul neuromediator în sistemul nervos periferic
 acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice și simpatice colinergice
Întrebarea Nr. 37: Pentru stimularea bronhodilatației la un pacient astmatic, fără a produce tahicardie,
se recomandă:
 un stimulent selectiv alfa-1

 un stimulent selectiv alfa-2
 un stimulent selectiv beta-1
Întrebarea Nr. 38: Denervarea completă a intestinului subțire produce:
 creșterea peristaltismului de repaus

 scăderea peristaltismului de repaus
 are un efect redus asupra peristaltismului
 produce obstrucție intestinală
 produce peristaltism haotic și neregulat
Întrebarea Nr. 39: Care din următoarele afirmații sunt corecte?
 fizostigmina, inhibitor acetilcolinesterazic, scade secreția de glucagon

 nicotină, în doze mici, scade producerea de acetilcolina în ganglionii simpatici
 axonii neuronilor preganglionari parasimpatici sunt mai lungi ca cei simpatici
 administrarea unui medicament blocant al conversiei L-DOPA în dopamină, determină
scăderea cantității de noradrenalină în circulație
 administrarea unui medicament blocant al receptorilor beta-adrenergici, produce scăderea
frecvenței și forței de contracție a miocardului
Întrebarea Nr. 40: Care din următoarele afirmații nu este corectă?
 neuronii preganglionari simpatici se află în segmentele medulare T1-T2

 lanțul laterovertebral simpatic se întinde din regiunea cervicală, până în regiunea sacrală a
măduvei spinării
 fibre preganglionare simpatice secretă noradrenalină
 acetilcolina este secretată și de către unele fibre postganglionare simpatice
 diametrul venelor sanguine este reglat în totalitate de către sistemul nervos simpatic
 fibre preganglionare parasimpatice se găsesc și în nervul cranian III (oculomotor)

 nervii vagi asigură inervația parasimpatică a inimii
 fibre vasoconstrictoare parasimpatice se află și în glandele salivare
 fibrele postganglionare parasimpatice secretă la nivel terminal, spre organele țintă,
noradrenalină
 fibrele preganglionare parasimpatice secretă acetilcolina
 pupiloconstricția se poate produce prin stimularea nervilor simpatici

 glicogenoliza hepatică poate fi dată de către adrenalina secretată de către glanda
medulosuprarenală
 motilitatea gastrointestinală crește prin stimularea vagală
 activarea simpatică produce vasodilatație în mușchii scheletici și vasoconstricție în viscere și
tegument
 stimularea vagală produce tahicardie
 adrenalina acționează asupra beta-2-adrenoreceptorilor din vasele musculare scheletice și

produce vasodilatație
 noradrenalină acționează preferențial asupra alfa-adrenoreceptorilor
 efectul metabolic major al catecolaminelor este scăderea glicogenolizei
 receptorii colinergici din ganglionii vegetativi sunt muscarinici
 acetilcolina, produsă la nivelul fibrelor parasimpatice postganglionare, acționează asupra
receptorilor muscarinici
Întrebarea Nr. 44: Alegeti afirmatiile corecte:
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
Întrebarea Nr. 45: Alegeti afirmatiiile incorecte:
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din endoteliu;

 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor derivat din cardiomiocite;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasodilatatie;
 Peptidul atrial natriuretic, NO(EDRF)- factor ce produce vasoconstrice;
 Peptidul atrial natriuretic controleaza volumul de sange circulant;
 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;
Întrebarea Nr. 47: Alegeti afirmatiile incorecte:
 Volumul telediastolic (VTD) este mai mare dupa extrasistola ;

 Volumul telediastolic (VTD) este mai mic dupa extrasistola;
 Lungimea fibrelor miocardice variaza in functie de volumul telediastolic (VTD);
 Volumul telediastolic (VTD) - volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Volumul sistolic VS nu depinde de volumul telediastolic(VTD) ventricular;

 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 Presarcina este inregistrarea variatiilor de volum ale arterei carotide in timpul ejectiei VS;
 Presarcina reprezinta forta necesara pentru un debit bataie ;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care ramine in ventriculul la sfirsitul sistolei;
 Presarcina reprezinta volumul de singe care umple ventriculul la sfirsitul diastolei;
 Presarcina reprezinta volumul telediastolic (VTD) ventricular;
 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltajdependente), deschise în faza

de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Na+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele rapide(contractile) sunt canale rapide de Na+(voltajdependente), deschise în faza

de depolarizare;
 In fibrele rapide (contractile) sunt canale rapide de Na+(mecanic- dependente), deschise în
faza de depolarizare;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker): sunt canale specifice de K+(non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;

 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+(voltaj dependente):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canalele de K+( dependente de Ach):deschise în faza de
repolarizare);
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de Cl - (non-gated) activate în timpul DLD;
 In fibrele lente (pacemaker) sunt canale specifice de K+(voltaj dependente ) activate în
timpul DLD;
Întrebarea Nr. 54: Alegeti afirmatia corecta:
 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;250

 In fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s;
 In fibrele lente (pacemaker) durata potentialului de actiune este de 200ms=0,2s;150
 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;

 In fibrele lente (pacemaker) si fibrele rapide(contractile) durata potentialului de actiune este
aceiasi;
 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara absoluta - miocardul nu raspunde nici la un stimul;

 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul suprapragal;
 Perioada refractara absoluta - miocardul raspunde la stimul subprapragal;
 Perioada refractara absoluta - in miocardul ventriculelor tine cat potentialul de actiune;
 Perioada refractara absoluta - canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
Întrebarea Nr. 58: Alegeti afirmatia corecta:

 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 Perioada refractara relativa - canalele rapide de Na+ sunt deschise, se inchide poarta de
inactivare;
 Perioada refractara relativa - tine pina in momentul atingerii potentialului membranar de
repaus, pana se atinge echilibrul ionic in celula;
 Perioada refractara relativa - inima este inexcitabilă o perioadă de 300 milisecunde;
 Perioada refractara relativa- coincide cu durata platoului de calciu;
 Perioada refractara relativa – implica canalele de Na+ dependente de Ach;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in repaos este de 50
ml;
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 120
ml;
ml;
ml;
ml;
 Cantitatea de sange ejectat de fiecare ventricul prin sistola ventriculara in efort este de 70-75
ml;
ml;
ml;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei contractiei atriale;

 Unda pozitiva ”a” de pe flebograma corespundei diastolei atriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza umplerii AD, cu usoara crestere a presiunii
intraatriale;
 Unda “v” pozitiva de pe flebograma se datoreaza sistolei VD;
 Unda “c” de pe flebograma corespunde debutului sistolei VD;
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
 Complianta ventriculara creste in hipertrofie peretilor ventriculari;

 In hipertrofia peretilor ventriculari scade presiunea diastolica;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea pulsativa;
 Complianta ventriculara scade in hipertrofie peretilor ventriculari ;
 In hipertrofia peretilor ventriculari creste presiunea diastolica ;
 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec;

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting;
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;
 Zgomotul 1 are o frecventa de 30-40Hz si o durata de 0,08-0,12sec

 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 3-4 parasternal sting
 Zgomotul 1 se asculta cel mai bine in spatiul 5 intercostal sting pe linia medio-claviculară cu
1,5 cm medial
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda R;
 Zgomotul 1 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda Q;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;

 Zgomotul 2 debuteaza odata cu inchiderea valvelor semilunare aortica si pulmonara;
 Zgomotul 2 se asculta cel mai bine in spatiul 2 intercostal parasternal;
 Zgomotul 2 debuteaza la 0,02- 0,04 sec dupa unda P;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii atriale;

 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii ventriculare;
 Unda P expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda P expresia pe EKG a proiectiei vectorului atrial;
 Unda P expresia pe EKG a depolarizarii apexului;
 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Unda T in toate derivatiile este maxima;

 Unda T- proiectia vectorului de depolarizare a septului interventricular;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii ventriculare;
 Unda T expresia pe EKG a repolarizarii atriale;
 Unda T – proiectia vectorului de repolarizare ventriculara;
 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;
 Presiunea pulsului este influentata de debitul sistolic si complianta arborelui vascular;

 Presiunea pulsului este presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in
sistola ventriculelor;
 Presiunea diastolica, presiunea cu care sangele continua sa se deplaseze in arborele
arterial in diastola ventriculara;
 Presiunea diastolica forta exercitata de masa de sange asupra peretilor arteriali in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica, presiunea cu care sangele este propulsat in sistemul arterial in sistola
ventriculelor;
 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;
 Presiunea sistolica depinde de volemie;

 Presiunea diastolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea sistolica depinde de rezistenta vasculare;
 Presiunea diastolica depinde de volemie;
 Presiunea sistolica depinde de debitul sistolic;

 Emotii stres presiunea arteriala creste;
 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Emotii stres presiunea arteriala creste;

 Emotii stres presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala scade;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala creste;
 La variatii de temperatura presiunea arteriala este constanta;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu puterea a 4-a a razei vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu vascozitatea sangelui;
 Rezistenta periferica vasculara este invers proportionala cu lungimea vasului;
 Rezistenta periferica vasculara este direct proportionala cu lungimea vasului ;
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 La cresterea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);

 La scaderea elasticitatii artereilor se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 La scaderea elasticitatii artereilor se produce scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o crestere a presiunii arteriale (hipertensiune);
 In scaderi ale volemiei si se produce o scadere a presiunii arteriale (hipotensiune);

 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
 presiunile hidrostatica din capilar, favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;

 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice favorizeaza filtrarea din capilare in tesuturi;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular, se opune filtrarii capilare;
 presiunile hidrostatica din capilar, se opune filtrarii capilare ;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice se opune filtrarii capilare ;
Întrebarea Nr. 86: La capatul arterial capilar, suma presiunilor favorabile filtrarii este de 41 mmHg:
Alegeti afirmatiile corecte care determina aceasta suma;
 presiunea hidrostatica capilar 30 mmHg ;

 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular 8 mmHg;
 presiunea oncotica a proteinelor plasmatice 8 mmHg;
 presiunile hidrostatica a lichidul intercelular -3;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular -3;
Întrebarea Nr. 87: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 88: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 89: Alegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 90: Alegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) se opune reabsorbtia;

 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) se opune reabsorbtia ;
 Presiunea hidrostatica capilara (10 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice (28 mmHg) favorizeaza reabsorbtiei;
 presiunea oncotica a proteinelor din lichidul intercelular (-3 mmHg) se opune reabsorbtiei;
Întrebarea Nr. 91: Alegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor
arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
Întrebarea Nr. 92: Alegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor
arteriali:
 Vasodilatatie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;

 Vasoconstrictie venoasa si arteriolara la nivelul sistemului circulator periferic;
 Scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie a cordului;
 Scaderea rezistentei vasculare periferice si debitului cardiac;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta noradrenalina;

 Neuronii ariei vasoconstrictoare secreta acetilcolina;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare inhiba neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos simpatic;
 Neuronii ariei vasoconstrictoare excita neuronii sistemului nervos parasimpatic;
Întrebarea Nr. 95: Alegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX ;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
Întrebarea Nr. 96: Alegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la
baroreceptori :
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor IX;

 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor X;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi aortici pe calea nervilor IX;
 Baroreceptorilor arteriali din corpi carotidieni pe calea nervilor XI;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de scadera fluxului sangvin cerebral;

 Raspunsul la ischemie alSNC, este declansat de cresterea fluxului sangvin cerebral;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in cresterea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea presiunea arteriale sistemice;
 Raspunsul la ischemie alSNC consta in scaderea excitabilitatii neuronii centrului
vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 99: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a
presiunii arterial:
 Mecanismul de control rinichi - volum sangvin;

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensina;
 Tansferul bidirectional de lichid prin peretele capilar in si dinspre arborele circulator;
 Sistemul de control al baroreceptorilor arteriali;
 Sistemul de control al chemoreceptorii carotidieni si aortici;
Întrebarea Nr. 100: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a
presiunii arterial:

Întrebarea Nr. 101: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a
presiunii arterial:

Întrebarea Nr. 102: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a
presiunii arterial:

Întrebarea Nr. 103: Alegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a
presiunii arterial:

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
Întrebarea Nr. 104: Alegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a
presiunii arterial:

 Mecanismul vasoconstrictor renina – angiotensin aldosteron;
 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
 Vasopresina este hormon vasoconstrictor;

 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasodilatator ;
 Ionii de hidrogen si bioxidul de carbon au rol vasoconstrictor ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasodilatatie ;
 Acetilcolina este un mediator ce produce vasoconstrictie ;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflexde depresor;

 Hipoxia determina prin intermediul chemoreceptorilor, un reflex presor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex presor;
 Cresterea volumului de sange din atriul stang declanseaza un reflex depresor;
 Cresterea afluxului venos prin venele cave declanseaza un reflex depresor;
Întrebarea Nr. 109: Alegeti afirmatiile corecte) Monoxidul de azot (NO):
 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 110: Alegeti afirmatiile incorecte) Monoxidul de azot (NO):
 Factorul de relaxare derivat din endoteliu;

 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: AMPc ;
 Mecanismul de acțiune bazat pe mesagerul secund intracelular: GMPc;
 Efect - constricta fibrele musculare netede, vasoconstristie;
 Efect - relaxarea fibrele musculare netede, vasodelatare;
Întrebarea Nr. 111: Alegeti afirmatiile corecte) Adenozina:
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 112: Alegeti afirmatiile incorecte) Adenozina:
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O2;

 Efect vasodilatator cu marirea fluxul sanguin local;
 Efect vasoconstrictor cu micsorarea fluxul sanguin local;
 Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în prezenta O2;
 Acționează pe receptori specifici-purinergici;
Întrebarea Nr. 113: Alegeti afirmatiile corecte) Endotelina:
 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 114: Alegeti afirmatiile incorecte) Endotelina:
 Are efect opus angiotensinei II;

 Are efect asemănător angiotensinei II;
 Are efect mai puternic decât neuropeptidul Y ;
 Este un puternic vasodilatator;
 Este un puternic vasoconstrictor;
Întrebarea Nr. 115: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) In miocard:
 potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice
 potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici
 mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a
potențialului de acțiune
 numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker
 potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap
Întrebarea Nr. 116: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Potențialele de acțiune din miocard sunt de 100ori mai lungi ca durată, față de cele din
mușchiul scheletic)
 Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV.
 Potențialul de acțiune este condus prin miocard, prin fibre de conducere specializate)
 Viteza de conducere spre nodului atrioventricular, prin musculatura atrială, este în jur de 0,3
- 0,4 m/sec)
 Țesutul cardiovector din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni
gap.
Întrebarea Nr. 117: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 Unda P pe EKG reflectă contracția atrială

 Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare
 Amplitudinea maximă a undelor, pe EKG, poate atinge 1 mV.
 Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare)
 Intervalul PQ măsoară 0,2 sec)
Întrebarea Nr. 118: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte
 In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero.

 In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maximum de 16kDa(120
mmHg).
 In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventriculi este ejectat.
 In stadiul inițial al sistolei ventriculare,volumul ventricular nu se modifică.
 Valva mitrală nu se închide pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește presiunea
din atriul stâng.
 Zgomotul 1 corespunde închiderii valveloi mitrale și tricuspide)

 Zgomotul I precede unda R pe EKG.
 Zgomotul II este dat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară).
 Zgomotul II are loc în cursul undei T.
 Zgomotul 1 corespundepauzei generale a cordului
 Diametrul arteriolar este reglat numai de către sistemul nervos simpatic)

 Autoreglarea se referă la reglarea nervoasă a vaselor sanguine)
 Hiperemia reactivă este dată de vasodilatația produsă prin acumularea de cataboliți, în
cursul perioadei de ocluzie a vaselor.
 Activarea simpatică produce vasoconstricție, în viscere și piele și vasodilatație, în mușchii
scheletici.
 Fibrele parasimpatice vasodilatatoare inervează vasele sanguine din tractul gastrointes-tinal.
 Lichidele circulă între capilare și țesuturi, mai ales prin difuziune)

 Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide)
 Capilarele constituie un factor important de rezistență vasculară.
 Toate lichidele care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația
limfatică.
 Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune osmotică mai mi-că.
Întrebarea Nr. 122: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 123: Valvulele semilunare aortice sunt închise pe toată durata:
 contracției atriale
 contracției izovolumetrice a ventriculului stâng (VS)
 zgomotului II
 ejectiei rapide a singelui
 ejectiei lente a singelui
Întrebarea Nr. 124: Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte) Zona reflexogenă
sinocarotidiană:
 cuprinde numai baro (preso) receptori

 este aferentă nervului vag
 este formată din receptori care au proprie-
 conține atât baro~ cât și chemoreceptori
 declanșează reflexe depresoare
Întrebarea Nr. 125: O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a:
 volumului bătaie
 tonusului nucleului nervului vag
 rezistenței periferice totale
 activității sistemului nervos simpatic
 activității sistemului nervos parasimpatic
Întrebarea Nr. 126: O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii:
 vasoconstricție arterială
 vasodilatare venoasă
 creșterea secreției de catecolamine
 creșterea eliberării de HAD
 bradicardie
Întrebarea Nr. 127: Arteriolele:
 reprezintă zona de minimă rezistență a sistemului vascular

 participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale
 participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local
 prezintă o bogată inervație simpatică
 sunt influențate numai pe cale umorală
Întrebarea Nr. 128: In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii:
 activittea sistemului nervos parasimpatic

 debitul sistolic
 frecvența cardiacă
 rezistența periferică vasculară totală
 presiunea sistolică
Întrebarea Nr. 129: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate
de:
 reflexe inițiate de baroceptorii arteriali

 sistemul renină - angiotensină aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția aldosteronului
Întrebarea Nr. 130: Care din următoarele conductanțe (g) este mai mare în timpul fazei de platou a
potențialului de acțiune ventricular, față de repaus:
 gNa+
 conductanța totală a membranei
 gK+
 gCa24
 gCP
Întrebarea Nr. 131: Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin:
 musculatura atrială
 nodului atrio-ventricular
 fasciculul Hiss
 rețeaua Purkinje
 musculatura ventriculară
Întrebarea Nr. 132: Kininele:
 au intense efecte vasodilatatoare

 derivă din kininogenul cu greutate moleculară mare și mică
 se formează sub acțiunea glucocorticoizilor
 sunt activate de către kininaze
 pot determina creșterea permeabilității capilare
Întrebarea Nr. 133: Perioada de contracție izovolumetrică:
 corespunde cu începutul sistolei ventriculare

 începe odată cu închiderea valvelor semilunar
 începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare
 începe odată cu declinul presiunii intraventriculare
 este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare
Întrebarea Nr. 134: Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistolâ a cordului de
broască?
 excitarea electrică a nervului vag

 administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat
 administrarea de CaCl2 în exces, pe cordizolat și perfuzat
 administrarea de noradrenalina pe cordul izolat și perfuzat
Întrebarea Nr. 135: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
 accelerează ritmul
 rărește ritmul
 opresc inima în diastola
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizare lentă în platou
Întrebarea Nr. 136: Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte:
 arteriolele
 venulele
 aorta
 trunchiul arterei pulmonare
 cordul drept
Întrebarea Nr. 137: Factorii vasoactivi de control pentru circulatia periferică pot fi:
 circulatori, endotelio-dependenți
 circulatori, endotelio-independenți
 derivați din endoteliu
 neuromediatori
 metabolici
Întrebarea Nr. 138: Sistolă atrială:
 este urmată de unda P

 contribuie 70% la umplerea ventriculară
 determina unda a pe flebogramă
 determină zgomotul IV în caz de hipertrofie atrială
 corespunde zgomotului I
Întrebarea Nr. 139: Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I?

 unda P
 undaQ
 unda R
 unda T
 segmentul T-P
Întrebarea Nr. 140: In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de:
 temperatură
 oxigenul din lichidul de perfuzie
 concentrația unor ioni
 mediatorii
 inervația vegetativă
Întrebarea Nr. 141: In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene:
 depolarizarea ventriculară
 depolarizarea nodulului a-v
 repolarizarea atrială
 începutul repolarizării ventriculare
 repolarizarea apexului
Întrebarea Nr. 142: Intoarcerea venoasă sistemică este favorizată de:
 contracțiile musculaturii scheletice

 creșterea presiunii abdominale
 negativitatea accentuată a presiunii intratoracice
 scăderea presiunii în atriul drept
 scaderea presiunii abdominale
Întrebarea Nr. 143: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace:
 accelerează ritmul
 opresc inima în diasistolă
 cuplează excitația cu contracția
 determină repolarizarea lentă în platou
 repolarizeaza atriile
Întrebarea Nr. 144: Potențialul de acțiune în fibra miocardicătie lucru
 are o fază de platou în cursul căreia g K+este scăzută

 este precedat de o depolarizare lentă diastolică
 începe prin deschiderea canalelor de Ca2+ și Na+
 durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară
 durează mai puțin în fibra musculară atrală, față de cea ventriculară
Întrebarea Nr. 145: Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele
unui traseu EKG:
 intervalul T-P
 segmentul P-Q
 complexul QRS
 segmentul izoelectric S-T
 unda T
Întrebarea Nr. 146: Capilarele cu permeabilitatea cea mai marese află în:
 cortexul cerebral
 hipofiza poslerioară
 ficat
 intestinul subțire
 rinichi
Întrebarea Nr. 147: Mecanismele de reglare a presiunii arteriale în circulația sistemică sunt asigurate
de:
 reflexe inițiate de baroreceptori arteriali

 sistemul renină-angiotensină-aldosteron
 reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic
 mecanisme renale de control a volemiei
 intervenția HAD
Întrebarea Nr. 148: Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale
de:
 NO
 angiotensina II
 factor natriuretric atrial (FNA)
 hidrogen ioni (FT)
 bradikinină
Întrebarea Nr. 149: Ce se înțelege prin automatism cardiac?
 întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ
 producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației
 apariția unor contracții foarte frecvente
 generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal
 generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice
Întrebarea Nr. 150: Care dintre formațiunile țesutului nodal arerol de centru de comandă fiziologic?
 nodului sinoatrial
 fasciculul Hiss
 nodului atrioventricular
 rețeaua lui Purkinje
 după caz, toate formațiunile pot prelua rolul de centru de comandă
Întrebarea Nr. 151: In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de:
 30-40 ml
 50-60 ml
 70-80 mi
 90-100 ml
 100-110 ml
Întrebarea Nr. 152: Care este teritoriul vascular lipsit de inervatie?
 arteriolar
 venos
 capilar
 arterial
 microcirculația
Întrebarea Nr. 153: Teritoriul vascular cu cea mai mare suprafață de schimb (cm2) este reprezentat de:
 arterele mari
 arteriole
 capilare
 venele mari
 arterele și venele mari
Întrebarea Nr. 154: Sectorul vascular de capacitanță, cu rol îndepozitarea unei mari cantități de sânge,
este reprezentat de:
 artere
 capilare
 vene
 circulația pulmonară
 inima
Întrebarea Nr. 155: Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute
moartea?
 extrasistolele
 aritmia
 flutterul atrial
 fibrilația atrială
 fibrilația ventriculară
Întrebarea Nr. 156: Presiunea arteriala este intretinuta de)
 forta de contractie a inimii

 debitul cardiac crescut
 elasticitatea vaselor mari
 volumul, viscozitatea si presiunea osmotica a singelui
 rezistenta vasculara
Întrebarea Nr. 157: Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace :
 acelereaza ritmul ;
 opresc inima in diastola ;
 intervin in mecanismul homeometric de reglare a cordului;
 intervin in mecanismul hoterometric de reglare a cordului;
 determina repolarizarea in platou ;
Întrebarea Nr. 158: Trecerea undei de depolarizare de la atrii la ventricule se poate face prin:
 fibrele nodale ;
 fasciculele internodale ;
 fasciculul atrioventricular Hiss ;
 tesutul miocardic ;
 nici un raspuns corect ;
Întrebarea Nr. 159: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice atipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 160: Ce modificari ionice au loc in faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor
miocardice tipice:
 creste conductanta membranei pentru Na+ ;

 creste fluxul intracelular de Cl- ;
 .scade permeabilitatea membranei pentru K+ ;
 creste permeabilitatea pentru Ca2+ si scade pentru K+ ;
 creste conductanta pentru K+ ;
Întrebarea Nr. 161: Glandele endocrine sunt:
 hipofiza;
 ficatul;
 ganglionul spinal;
 gonadele;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 162: Exista secretie endocrina la nivelul:
 hipofizei;
 rinichiului;
 tubului digestiv;
 hipotalamusului;
 toate raspunsurile corecte;
Întrebarea Nr. 163: Hormonii pot fi ca structura:
 proteine;
 aminoacizi;
 glucide;
 steroizi;
Întrebarea Nr. 164: Hormonii derivati de la colesterol sunt:
 hormonii sexuali;
 hormonii glucocorticoizi;
 hormonii mineralocorticoizi;
 parathormonul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 165: Hormonii hipofizari sunt ca structura:
 peptide, proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 166: Hormonii pot fi metabolizati la nivelul:
 ficatului;
 miocardului;
 tesuturilor tinta;
 plamanului;
 tubului digestiv;
Întrebarea Nr. 167: Parathormonul si calcitonina sunt ca structura:

 proteine;
 steroizi;
 glicoproteine;
 glucide;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 168: Prin AMPc actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii hipotalamici;
 hormonii hipofizei anterioare;
 parathormonul;
 estradiolul;
 tiroidieni;
Întrebarea Nr. 169: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
 glicoproteine;
 glucide;
 steroizi;
 proteine;
 amine biogene;
Întrebarea Nr. 170: Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul :
 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleului arcuat din hipotalamusul medial;
 centrului setei;
 hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 171: Liberinele si statinele se secreta la nivelul:
 nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior;

 nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior;
 nucleul arcuat din hipotalamusul medial;
 hipotalamusul posterior;
Întrebarea Nr. 172: Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni:
 hormonii proteici;
 adrenalina;
 hormonii steroizi;
 hormonii tiroidieni;
Întrebarea Nr. 173: Pe receptorii intracelulari actioneaza urmatorii hormoni:

 proteici;
 steroizi;
 adrenalina;
 tiroidieni;
 hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 174: Vasopresina (ADH)actioneaza la nivelul:
 tubului contort proximal;

 ansa lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 vasa recta;
Întrebarea Nr. 175: Vasopresina (ADH) produce la nivelul tubului urinar:
 reabsorbtia sodiului;
 reabsorbtia apei;
 secretia potasiului;
 secretia H+;
 reabsorbtia Ca ++;
Întrebarea Nr. 176: Vasopresina produce :
 contractia musculaturii netede;

 relaxarea musculaturii netede;
 contractia vaselor sangvine;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 177: Sistemul port hipotalamo-hipofizar:
 este un sistem vascular;

 leaga hipotalamusul medial cu hipofiza anterioara;
 leaga hipotalamusul anterior cu hipofiza posterioara;
 transporta oxitocina si vasopresina;
 transporta liberine si statine;
Întrebarea Nr. 178: Deficitul de vasopresina (ADH) produce :
 diabetul zaharat;
 diabetul insipid;
 maladia Cushing;
 eliminarea unui volum mare de urina (poliuria);
 retentia de apa in organism;
Întrebarea Nr. 179: Hormonii hipotalamici sunt ca structura:

 peptide, proteine;
 steroizi;
 lipide;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 180: Hormonii pancreatici sunt ca structura:
 peptide-proteine;
 steroizi;
 amine biogene;
 glicoproteine;
 glucide;
Întrebarea Nr. 181: Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta :
 hormonii de eliberare hipotalamici

 hormonii de inhibitie hipotalamici;
 oxitocina;
 vasopresina;
 neurofizinele;
Întrebarea Nr. 182: Adrenocorticotropina (ACTH) este secretata de :
 hipofiza posterioara ;
 suprarenale ;
 hipofiza anterioara;
 hipotalamus;
 tiroida;
Întrebarea Nr. 183: Prolactina este secretata de :
 hipofiza posterioara;
 hipotalamusul medial;
 testicul;
 ovar;
Întrebarea Nr. 184: Gonadotropinele (LH, FSH) sunt secretate de:
 hipotalamusul anterior;
 hipofiza anterioara ;
 ovar;
 testicul;
Întrebarea Nr. 185: Hormonul somatotrop produce:

 cresterea tesuturilor;
 cresterea oaselor in lungime;
 cresterea oaselor in grosime;
 cresterea viscerelor;
 inhibitia cresterii tesuturilor;
Întrebarea Nr. 186: Somatotropul:
 creste transferul aminoacizilor in celula;

 creste sinteza proteinica;
 scade sinteza proteinica;
 nu influenteaza metabolimul proteinelor;
 nu influenteaza metabolizmul lipidelor;
Întrebarea Nr. 187: Hormonul luteinizant (LH) la barbat:
 stimuleaza spermatogeneza;
 stimuleaza secretia de testosteron in testicul;
 inhiba secretia de testosteron;
 stimuleaza secretia de hormoni sexuali in corticosuprarenala;
 nu influenteaza secretia hormonala;
Întrebarea Nr. 188: Hipersecretia de hormon somatotrop produce:
 nanismul hipofizar la copil;

 gigantismul la copil;
 acromegalia la adult;
 boala Basedow;
 cretinismul la copil;
Întrebarea Nr. 189: Hormonii tiroidieni sunt:
 tireoglobulina;
 monoiodtirozina;
 triiodotironina;
 tetraiodotironina;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 190: Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul:
 corticosuprarenalei;
 gonadelor;
 pancreasului endocrin;
Întrebarea Nr. 191: Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul:

 pancreasului endocrin;
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 192: Hormonii androgeni sunt secretati la nivelul:
 medulosuprarenalei;
 cantitatii mici in ovar;
 glandei testiculare;
Întrebarea Nr. 193: Asupra metabolismului proteinelor, glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 inhibitia sintezei de proteina;

 catabolism proteic exagerat;
 determina cresterea proteinelor din ficat si plasma;
 scade sinteza de imunoglobuline;
 nu influenteaza metabolismul proteinelor;
Întrebarea Nr. 194: Calcitonina este secretata de:
 tiroida in compartimentul folicular;

 tiroida in compartimentul interstitial;
 paratiroida;
 ficat;
Întrebarea Nr. 195: Hormonii estrogeni sunt secretati la nivelul:
 ovarului;
 tiroidei;
Întrebarea Nr. 196: Ovarul secreta:
 hormoni estrogeni;
 androgeni in cantitati mici;
 aldosteron;
 relaxina;
 hormonul foliculostimulant;
Întrebarea Nr. 197: Hormonii androgeni sunt:

 aldosteronul;
 testosteronul;
 estradiolul;
 dehidrotestosteronul;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 198: Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura:
 proteici;
 steroizi;
 provin din colesterol;
 glicoproteici;
 provin din vitamina C;
Întrebarea Nr. 199: Hiperglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
 stimuleaza secretia de glucagon;

 stimuleaza secretia de insulina;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 200: Hipoglicemia modifica secretia de hormoni pancreatici astfel:
 stimuleaza secretia de insulina;

 stimuleaza secretia de glucagon;
 inhiba secretia de insulina;
 inhiba secretia de glucagon;
 nu influenteaza secretia celor doi hormoni;
Întrebarea Nr. 201: Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de :
 hipotalamus;
 tiroida;
 pancreas;
Întrebarea Nr. 202: Hormonul tireotrop (TSH):
 stimuleaza secretia glandei corticosuprarenalei;

 stimuleaza secretia glandei tiroide;
 inhiba secretia glandei tiroide;
 stimuleaza secretia hipofizei anterioare;
 stimuleaza secretia hipofizei posterioare;
Întrebarea Nr. 203: Contractia muschiului uterin este stimulata de urmatorii hormoni:
 gonadotropine;
 oxitocina;
 slab de hormonul antidiuretic;
 hormonii estrogeni;
 hormonii androgeni;
Întrebarea Nr. 204: Aldosteronul produce la nivelul tubului urinifer:
 reabsorbtia sodiului;
 secretia de potasiu;
 secretia ionilor de hidrogen;
 reabsorbtia potasiului;
 reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 205: Neurofizinele:
 sunt produse in nucleii supraoptic si paraventricular;

 sunt hormoni;
 sunt proteine transportoare;
 transporta oxitocina si vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar;
 transporta oxitocina si vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar;
Întrebarea Nr. 206: Renina:
 este secretata de aparatul juxta-glomerular;

 este secretata de interstitiu renal;
 este secretata in ficat;
 transforma angiotensinogenul in angiotenzina I;
 transforma angiotensina I in angiotensina II;
Întrebarea Nr. 207: Angiotensina II:
 stimuleaza secretia reninei;

 are efect vasoconstrictor;
 creste presiunea arteriala;
 nu modifica presiunea sangvina;
 este secretata de rinichi;
Întrebarea Nr. 208: Progesteronul este secretat la nivelul:
 foliculuilui ovarian;
 corpului galben;
 testiculului;
 placentei;
Întrebarea Nr. 209: Toate actiunile enumerate au loc sub influenta vasopresinei (ADH) cu exceptia:
 mareste diureza;
 are actiune antidiuretica;
 creste volumul plasmatic;
 produce concentrarea urinei;
 scade concentratia plasmei ;
Întrebarea Nr. 210: Testiculul produce:
 spermatozoizi din celulele liniei seminale;

 hormoni androgeni la nivelul celulelor interstitiale Leydig;
 gonadotropine LH, FSH;
 progesteron;
 cortizol;
Întrebarea Nr. 211: Secretia de hormoni sexuali la femeie este stimulata de :
 factorul de eliberare hipotalamic(LRH);

 estradiol prin feed-back pozitiv la mijlocul ciclului menstrual;
 estradiol prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 212: Secretia de hormoni sexuali la barbati este stimulata de:
 factorul de eliberare hipotalamic;

 estradiolul prin feed-back negativ;
 testosteronul prin feed-back negativ;
 gonadotropina LH;
 gonadotropina FSH;
Întrebarea Nr. 213: Hormonii pancreasului endocrin sunt:
 insulina;
 somatostatina;
 glucagonul;
 aldosteronul;
 calcitonina;
Întrebarea Nr. 214: Glucagonul este secretat de:
 celulele alfa pancreatice;

 celulele beta pancreatice;
 hipofiza;
 medulosuprarenala;
 ficat;
Întrebarea Nr. 215: Diabetul zaharat se datoreste:

 excesului de insulina;
 lipsei de insulina;
 lipsei de glucagon;
 excesul de glucagon;
 excesul de mineralocorticoizi;
Întrebarea Nr. 216: In diabetul zaharat se produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 poliurie;
 glucozurie;
Întrebarea Nr. 217: Mixedemul se caracterizeaza prin:
 marirea metabolismului bazal;

 retinerea apei in organism;
 scaderea metabolismului bazal;
 scaderea excitabilitatii SNC;
 tahicardie;
Întrebarea Nr. 218: Secretia de vasopresina (ADH) este stimulata de :
 scaderea concentratiei plasmatice (hipotonie);

 scaderea volumului plasmatic;
 cresterea volumului plasmatic;
 stimularea osmoreceptorilor prin concentrarea plasmei si a lichidului extracelular
(hiperosmie);
 stimularea receptorilor de joasa presiune la scaderea volumului plasmatic;
Întrebarea Nr. 219: Receptorii hormonilor tiroidieni se afla:
 pe membrana celulei «tinta»;

 in citoplasma celulei «tinta»;
 pe lanturile de ADN sau in vecinatatea lor;
 pe mitocondrii;
 A si B;
Întrebarea Nr. 220: Functiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt:
 reabsorbtia tubulara a sodiului;

 excretia potasiului prin celulele epiteliale tubulare;
 micsorarea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia apei;
 marirea reabsorbtia calciului;
Întrebarea Nr. 221: Boala Bazedow se caracterizeaza prin:
 marirea metabolismului bazal;

 scaderea metabolismului bazal;
 poliurie;
 marirea excitabilitatii SNC;
 bradicardie;
Întrebarea Nr. 222: Deficitul mineralocorticoizilor provoaca:
 hipernatriemie;
 hiperkaliemie;
 hiponatriemie;
 scaderea volumului de lichid extracelular;
 marirea volumului de lichid extracelular;
Întrebarea Nr. 223: Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de :
 hipersecretia glucocorticoizilor;
 hiposecretia glucocorticoizilor;
 hipersecretia adrenalinei si noradrenalinei;
 insuficienta de insulina;
 insuficienta de hormon antidiuretic;
Întrebarea Nr. 224: Efectele insulinei asupra celulelor tinta sunt:
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;

 marirea permeabilitatii membranelor celulare pentru glucoza;
 cresterea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 scaderea permeabilitatii membranelor celulare pentru aminoacizi;
 stimularea sintezei glicogenului;
Întrebarea Nr. 225: Progesteronul favorizeaza:
 proliferarea endometriului;
 secretia endometrului;
 contractia uterului;
 relaxarea uterului;
 proliferarea alveolelor sanilor;
Întrebarea Nr. 226: Estrogenii favorizeaza:
 dezvoltarea organelor sexuale;

 dezvoltarea semnelor sexuale secundare;
 contractia uterului;
 secretia endometrului;
Întrebarea Nr. 227: Adrenalina este un agent glicemic puternic datorita capacitatii de :
 stimulare a secretiei glucagonului;

 stimulare a glicogenolizei in muschi si ficat;
 inhibitie a secretiei insulinei;
 stimularea secretiei insulinei;
 stimularea glicogenogenezei;
Întrebarea Nr. 228: Tractul hipotalamo-hipofizar:
 este format din axonii neuronilor din nucleul arcuat;

 este format din axonii neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari;
 este un sistem vascular ;
 ajunge la hipofiza anterioara;
 ajunge la hipofiza posterioara;
Întrebarea Nr. 229: Secretia de hormon somatotrop este reglata de :
 gonadotropine;
 somatostatine;
 prolactina;
 somatoliberina;
 adrenocorticotropina;
Întrebarea Nr. 230: La femeie secretia de gonadotropine este reglata de :
 adrenalina;
 estradiol prin feed-back negativ;
 estradiol prin feed-back pozitiv;
 hormonul de eliberare hipotalamic;
 testosteron prin feed-back negativ;
Întrebarea Nr. 231: Asupra metabolismului glucidelor ,glucocorticoizii (cortizolul) produc:
 gluconeogeneza hepatica;
 hiperglicemie;
 glicogenoliza;
 hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 232: Adrenalina si noradrenalina sunt secretate la nivelul:
 fibrelor postganglionare simpatice;
 paratiroidelor;
Întrebarea Nr. 233: Corpul galben:
 se formeaza in faza foliculara a ciclului menstrual;

 se formeaza in faza luteala a ciclului menstrual;
 secreta hormoni estrogeni si progesteron;
 se formeaza sub actiunea hormonului foliculostimulant;
 se formeaza sub actiunea hormonului luteinizant;
Întrebarea Nr. 234: Hormonul luteinizant (LH) la femeie:
 promoveaza secretia endocrina in ovar;

 stimuleaza lactatia;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
 maturizeaza foliculul ;
Întrebarea Nr. 235: Hormonul foliculostimulant (FSH):
 stimuleaza cresterea si maturizarea foliculara;

 promoveaza secretia endocrina la nivelul gonadelor prin actiune directa;
 stimuleaza spermatogeneza;
 produce ovulatia;
 formeaza corpul galben;
Întrebarea Nr. 236: Efectele cardiovasculare ale adrenalinei si noradrenalinei:
 tahicardia;
 vasodilatatie;
 vasoconstrictie;
 cresterea presiunii arteriale;
 scaderea presiunii arteriale;
Întrebarea Nr. 237: Parathormonul:
 este hormon hipercalcemiant;

 este hormon hipocalcemiant;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
 creste reabsorbtia calciului la nivelul tubului urinifer;
 mareste eliminarile urinare de fosfor;
Întrebarea Nr. 238: Calcitonina:

 este hormon hipercalcemiant;
 este hormon hipocalcemiant;
 este hormon antagonist al parathormonului;
 mobilizeaza calciu din oase;
 favorizeaza depunerea calciului in oase;
Întrebarea Nr. 239: Efectele metabolice ale adrenalinei:
 glicogenoliza hepatica si musculara;

 activeaza consumul celular de glucoza;
 hiperglicemie;
 produce hipoglicemie;
 nu influenteaza metabolismul glucidelor;
Întrebarea Nr. 240: Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul actioneaza la nivelul:
 tubului contort proximal;

 ansei lui Henle;
 tubului contort distal;
 tubului colector;
 glomerulului renal;
Întrebarea Nr. 241: Boala Addison este:
 insuficienta corticosuprarenalei;
 hiperfunctia corticosuprarenalei;
 insuficienta medulosuprarenalei;
 hiperfunctia suprarenalei in general;
 hipofunctia hipofizei anterioare;
Întrebarea Nr. 242: Glucagonul produce:
 hiperglicemie;
 hipoglicemie;
 gluconeogeneza hepatica;
 glicogenoliza hepatica;
 gluconeogeneza musculara;
Întrebarea Nr. 243: Adrenalina si noradrenalina actioneaza pe receptorii:
 alfa-adrenergici;
 beta-adrenergici;
 muscarinici;
 nicotinici;
 nu influenteaza receptorii mentionati;
Întrebarea Nr. 244: Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt:

 stimularea gluconeogenezei;
 scaderea gluconeogenezei;
 scaderea utilizarii glucozei de catre celule;
 cresterea glicemiei;
 hipoglicemia;
Întrebarea Nr. 245: Hormonii sexuali sunt produsi de:
 corticosuprarenala;
 ovar;
 testicul;
 medulosuprarenala;
Întrebarea Nr. 246: Actiunile insulinei asupra metabolismului proteic-lipidic:
 creste transportul de aminoacizi prin membrana celulara;

 creste sinteza proteinelor;
 produce catabolism proteic;
 promoveaza mobilizarea grasimilor din tesutul adipos;
 promoveaza depunerea grasimilor la nivelul tesutului adipos;
Întrebarea Nr. 247: Hormonii tubului digestiv sunt:
 colecistokinina;
 oxitocina;
 gastrina;
 secretina;
 prolactina;
Întrebarea Nr. 248: Care din peptidele enumerate se secreta de neuronii secretori ai hipotalamusului:
 adrenalina;
 noradrenalina;
 somatomedina;
 somatostatina;
 somatotropina;
Întrebarea Nr. 249: In care din tesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a
glucozei:
 muschiul cardiac;
 creer;
 muschiul scheletal;
 epitelui renal;
 epiteliu intestinal;
Întrebarea Nr. 250: Hormonul cel mai activ al glandei tiroide este:
 tiroxina;
 triiodtironina;
 tireoglobulina;
 acidul triiodtiroacetic;
Întrebarea Nr. 251: Oxitocina provoaca:
 lactogeneza;
 contractia miometrului;
 eliberarea laptelui;
 contractia mioepiteliului din canalele galactofore;
Întrebarea Nr. 252: Hormonii care participa la mentinerea corpului galben sunt:
 hormonul antidiuretic;
 hormonul foliculostimulant;
 hormonul luteinizant;
 gonadotropina corionica;
 progesteronul;
Întrebarea Nr. 253: Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la :
 inhibitia secretiei hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative;

 micsorarea secretiei hormonilor tiroidieni;
 micsorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida;
 marirea consumului de oxigen in creier;
 stimularea secretiei hormonului tireotrop;
Întrebarea Nr. 254: Care din urmatorii hormoni (si multi altii) au mecanismul de actiune prin AMPc:
 adrenocorticotropina;
 hormonii tiroidieni;
 vazopresina;
 hormonii gonadotropi;
Întrebarea Nr. 255: Somatotropul :
 scade utilizarea glucozei in scop energetic;

 mareste utilizarea glucozei in scop energetic;
 mareste depozitele de glicogen;
 scade concentratia glucozei in singe;
 micsoreaza patrunderea glucozei in celule si mareste concentratia de glucoza in singe;
Întrebarea Nr. 256: Hormonii tiroidieni sunt eliberati in singe pe urmatoarele cai:
 digerarea tireoglobulinei in substanta coloidala si eliberarea T3 si T4 in sange;

 eliberarea tireoglobulinei si descompunerea ei in sange:
 discompunerea tireoglobulinei in celulele tiroidene si eliberarea in sange;
 discompunerea tireoglobulinei in celulele «tinta»;
Întrebarea Nr. 257: Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt:
 captarea rapida a glucozei de catre celule;

 captarea lenta a glucozei de catre celule;
 cresterea glicolizei;
 cresterea secretiei de insulina;
Întrebarea Nr. 258: Efectele hormonului tireostimulant asupra secretiei tiroidiene sunt:
 creste proteoliza tireoglobulinei;

 scade activitatea pompei de iod;
 creste iodarea tirozinei;
 creste marimea si activitatea celulelor tiroidiene;
 scade numarul de celule tiroidiene
Întrebarea Nr. 259: Secretia hormonului tireotrop este reglata de :
 efectul feed-back negativ al hormonului tiroidian asupra hipotalamusului;

 actiunea directa a hormonului tiroidian asupra hipofizei anterioare;
 temperatura scazuta a mediului extern;
 temperatura ridicata a mediului extern:
 reactii emotionale;
Întrebarea Nr. 260: Cauzele hipertiroidismului sunt:
 secretia excesiva de hormon tireotrop;

 prezenta in singe a anticorpilor tireo-stimulina cu actiuni similare cu cele ale TSH;
 insuficienta nutritiei;
 insuficienta iodului in hrana;
 emotii negative;
Întrebarea Nr. 261: Secretia mineralocorticoizilor este stimulata de:
 cresterea concentratiei ionilor de sodiu in sange;

 cresterea ionilor de potasiu in lichidul extracelular;
 hormonul adrenocorticotrop;
 cresterea sintezei de angiotensina in rinichi;
 cresterea fluxului sangvin renal;
Întrebarea Nr. 262: Influenta stressului fizic sau psihic asupra secretiei ACTH:
 cresterea apreciabila de ACTH;

 cresterea secretiei cortizolului ;
 scaderea secretiei cortizolului;
 cresterea secretiei factorului eliberator din hipotalamus(CRF);
 nu influenteaza asupra secretiei ACTH;
Întrebarea Nr. 263: Boala Addison este determinata de:
 hipertrofia cortexului adrenal;

 atrofia cortexului adrenal;
 distrugerea cortexului de un proces tuberculos sau canceros;
 cresterea secretiei de ACTH;
 cresterea secretiei adrenalinei;
Întrebarea Nr. 264: Deficitul glucocorticoizilor provoaca:
 intensificarea gluconeogenezei;
 intensificarea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 reducerea mobilizarii proteinelor si lipidelor;
 micsoreaza nivelul de zahar in sange;
Întrebarea Nr. 265: Boala Cushing este determinata de :
 hiperplazia cortexului suprarenal;

 hipoplazia cortexului suprarenal;
 cresterea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 scaderea secretiei de ACTH de catre hipofiza anterioara;
 cresterea secretiei de androgeni;
Întrebarea Nr. 266: Hormonul tisular vilichinina:
 stimuleaza secretia sucului intestinal;

 stimuleaza motilitatea vilozitatilor;
 inhiba motilitatea intestinului;
 stimuleaza secretia pancreatica;
 stimuleaza secretia gastrica;
Întrebarea Nr. 267: Hormonii care pot provoca bilantul azotat negativ:
 hormonul cresterii;
 surplusul de hormoni tiroizi;
 hormonii glucocorticoizi;
 insulina;
 mineralocorticoizii;
Întrebarea Nr. 268: Toti hormonii enumerati sunt neuropeptide cu exceptia:
 hormonul antidiuretic;
 somatomedina;
 beta -endorfina;
 hormonul tireotrop;
 oxitocina;
Întrebarea Nr. 269: Apreciați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
 deficitul de HAD (Hormon antidiuretic) crește riscul de hiperhidratare;

 dopamina acționează ca un inhibitor al celulelor hipofizare lactotorofe, care secretă
prolactină;
 deficitul de TSH crește riscul de acromegalie;
 secreția de STH este controlată atât de somatostatină, cât și de GHRH (Hormonul de
eliberare a hormonului de crestere;
 hiperfuncția hipofizei anterioare, la un copil de 10 ani, este asociată cu scăderea ratei
metabolismului bazal;
 celulele cromafine se găsesc în glanda medulosuprarenala;

 secreția excesivă de catecolamine duce la hipertensiune;
 frecvența cardiacă se reduce sub acțiunea catecolaminelor circulante;
 secreția crescută de catecolamine stimulează hipofiza;
 catecolaminele sunt secretate de către corticosuprarenală;
 oxitocina stimulează sinteza de lapte în glandele mamare;

 scăderea HAD duce la creșterea excesivă a diurezei;
 atât oxitocina, cât și HAD, se secretă ca răspuns la reflexele neuroendocrine;
 secreția de oxitocină și HAD este reglată de releasing hormoni hipotalamici;
 HAD acționează prin fixarea pe receptori membranari V2 din celulele tubulare, din tubii
colectori;
 corticosuprarenalele secretă hormoni peptidici și steroizi;

 consecutiv hipofizectomiei anterioare are loc atrofia corticosuprarenalei;
 aldosteronul poate interveni în reglarea calcemiei și magneziemiei;
 secreția de cortizol atinge valori maxime în jurul orei 6 a.m.;
 cortizolul este un hormon hiperglicemiant;
 hormonii tiroideni sunt esențiali pentru dezvoltarea și maturizarea timpurie a SNC;

 T3 și T4 stimulează secreția de TRH;
 persoanele cu hipotiroidism au un metabolism bazal scăzut;
 un plus de 65 c/min sugerează diagnosticul de tireotoxicoză;
 cea mai mare parte a iodului din organism este prezent în glanda tiroidă, unde este
încorporat în tireoglobulină;
 cortizolul are efecte imunosupresoare și antiinflamatoare;

 cortizoluul determină scăderea mobilizării de aminoacizi;
 hormonii tiroideni produc creșterea consumului de O2 și a ratei metabolismului;
 creșterea nivelului de aminoacizi plasmatici determină creșterea ratei de STH.
 cortizolul determină scăderea lipolizei;
Întrebarea Nr. 275: Referitor la metaobolismul glucozei:
 gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen;

 glucogenoliza și glucogenoza sunt funcții hepatice;
 glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;
 gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie;
 glucogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad;
Întrebarea Nr. 276: Precizați răspunsurile corecte:
 erecția este un reflex simpatic;

 erectia apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian;
 în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale;
 fertilizarea normală are loc în uter;
 fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație;
Întrebarea Nr. 277: Hormonii hipofizari, pentru care se cunosc hormoni inhibitori (inhibine), sunt:
 STH;
 ACTH;
 gonadotropinele;
 prolactina;
 tireotropina;
Întrebarea Nr. 278: Au activitate lipolitică următorii hormoni:

 glucagonul;
 adrenalina;
 insulina;
 cortizolul;
Întrebarea Nr. 279: Insulina produce următoarele efecte:
 utilizarea crescută a glucozei în țesutul adipos și mușchii scheletici;

 lipoliza crescută;
 hiperpolarizarea celulară;
 gluconeogeneză scăzută;
 cetogeneză scăzută;
Întrebarea Nr. 280: Hormonul tiroidian cel mai activ în circulație este sub formă de:
 triiodotironină;
 tiroxină;
 tireoglobulină;
 tirotropină;
 factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP);
Întrebarea Nr. 281: Hipotalamusul poate cauza eliberarea de HAD, ca răspuns la următorii stimuli:
 deshidratare;
 hemoragie severă;
 scăderea osmolarității sanguine;
 durere, stress chirurgical;
Întrebarea Nr. 282: Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte:
 contracția miometrului uterin;

 lactogeneza;
 ejecția laptelui;
 pregătirea glandei mamare pentru secreția lactată;
 contracția celuleleor mioepiteliale din glandele mamare;
Întrebarea Nr. 283: Secreția de ACTH:
 este scăzută în condiții de stress;

 este inhibată de durere;
 este stimulată de stress;
 este stimulată de hipoglicemie;
 intervine în pigmentarea pielii în exces;
Întrebarea Nr. 284: Neurofizinele I și II:

 sunt neuromodulatori;
 sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică;
 sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina);
 sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar;
 sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii;
Întrebarea Nr. 285: Glucagonul:
 este secretat și de celulele G din mucoasa antrului piloric;

 scade glicogeneza hepatică;
 inhibă secreția de insulină;
 stimulează absorbția intestinală a glucozei;
 crește glucogenoliza hepatică;
Întrebarea Nr. 286: Alegeți combinația corectă hormon-efect în următoarele cupluri:
 STH(somatotropina) – bilanț azotat negativ;

 insulina - efect catabolizant lipidic;
 cortizol – hiperglicemie,
 tiroxina – efect inotrop și cronotrop pozitiv;
 inhibină – inactivarea testosteronului;
Întrebarea Nr. 287: Hormonul paratiroidian determină:
 creșterea depozitelor minerale osoase;

 cresterea cantității de calciu în singe;
 scaderea reabsorbției tubulare a fosfaților,
 scade reabsorbtia tubulara a calciuui;
 nici unul din efectele menționate;
Întrebarea Nr. 288: Hipersecreția de STH (somatotropina) la adult poate duce la:
 acromegalie,
 hipoglicemie;
 inhibitia transportului aminoacizilor;
 stimularea formarii ureei;
 atrofia gonadelor;
Întrebarea Nr. 289: Următorii factori cresc secreția de insulină cu excepția:
 aminoacizilor argininei si lizinei;

 hiperglicemiei;
 stimulării vagale;
 STH (somatotropina), ACTH (adenocorticotropina);
 catecolaminelor;
Întrebarea Nr. 290: Secreția de hormon antidiuretic este stimulată în caz de:
 scădere a osmolarității plasmei;
 expunere la frig;
 hiperhidratare;
 hipoosmolaritate;
 hiperosmolaritate;
Întrebarea Nr. 291: Calcitonina are următoarele efecte cu excepția unuia:
 scade calcemia;
 scade fosfatemia;
 inhibă activitatea osteoblastelor;
 inhibă activitatea osteoclastelor;
 acționează prin intermediul unui receptor membranar specific și a AMPc;
Întrebarea Nr. 292: Hormonii tiroideni:
 inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere;

 -receptorii adrenergici;inhibă
 inhibă lipoproteinlipaza;
 determina scaderea concentratiei plasmatice de colesterol, fosfolipide si trigliceride;
 cresc concentrația plasmatică a colesterolului;
Întrebarea Nr. 293: Adrenalina este un agent hiperglicemiant prin:
 stimularea secreției de glucagon;

 stimularea secreției de insulină;
 stimularea glicogenolizei hepatice și musculare;
 inhibarea secreției de insulină;
 inhibarea secreției de cortizol;
Întrebarea Nr. 294: Glucagonul determină:
 gluconeogeneza hepatică;
 glicogenoliza hepatică;
 cetogeneză hepatică;
 glicogenoliza musculară;
 lipogeneză în țesutul adipos;
Întrebarea Nr. 295: Următorii hormoni au acțiune hiperglicemiantă, in afara de :
 glucagonul;
 STH-ul;
 cortizolul;
 noradrenalina;
 adrenalina;
Întrebarea Nr. 296: Tiroxina fiziologica activă se găsește în una din următoarele forme:
 legată de albumină;
 legată de prealbumină,
 legată la oglobulină;
 ca o glucoronidă;
 nelegată, liberă;
Întrebarea Nr. 297: Adrenalina:
 se secretă în cantități crescute în cursul stărilor neobișnuite de anxietate și tensiune;

 are efecte metabolice de tip ergotrop, de 10ori mai puternice ca noradrenalina;
 adrenergeci; și acționează pe receptori
 stimulează sinteza de glicogen în ficat;
Întrebarea Nr. 298: Progesteronul:
 este secretat de corpul galben;

 este secretat de placentă în toate trimestrele de sarcină;
 este scăzut în timpul menstruațiilor;
 prezintă nivele constante după implantare;
 prezintă nivele scăzute după ovulație;
Întrebarea Nr. 299: Estrogenii pot avea următoarele efecte la femei:
 facilitează creșterea foliculilor ovarieni;

 cauzează modificări ciclice la nivelul vaginului și endometrului;
 pot produce proliferarea glandulară a sânilor;
 pot produce proliferarea ductală la nivelul sânilor;
 toate raspunsurile corecte.
Întrebarea Nr. 300: Boala Addison (insuficiența corticosuprarenală globală) este asociată cu:
 hiperglicemie și sensibilitate crescută la insulină;

 hipoglicemie;
 secreție scăzută de ACTH;
 hiperkaliemie;
 hiperpigmentare;
Întrebarea Nr. 301: Gușa endemică este caraczterizată prin:
 hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;

 tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
 absența congenitală a TSH;
 exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică,
 hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
Întrebarea Nr. 302: Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
 maturizarea întârziată a scheletului;

 nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
 nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
 nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
 piticism asimetric;
Întrebarea Nr. 303: O secreție excesivă de tiroxină produce:
 cresterea masei corpului;

 reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
 somnolență și toleranță crescută la căldură;
 piele caldă și umedă;
 hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
Întrebarea Nr. 304: Pacienții cu boala Basedow-Graves:
 prezintă invariabil exoftalmie;

 prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
 au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară;
 prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care
face parte și IgG;
 prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%;
Întrebarea Nr. 305: Zona glomerulară adrenală:
 este cea mai internă;

 reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
 este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
 reprezintă 10% din volumul glandei;
 afectata în boala Addison;
Întrebarea Nr. 306: Secreția de cortizol:
 prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);

 răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
 se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
 crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină;
 este inhibată de aldosteron;
Întrebarea Nr. 307: Secreția de aldosteron este stimulată de:
 ACTH, prin mesagerul secund AMPc;

 hipokalcemie;
 angiotensină II;
 hipernatriemie;
 factorul natriuretic atrial;
Întrebarea Nr. 308: Calcitonina:
 este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;

 creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
 are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
 se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
 are ca stimul declansator hipercalcemia;
Întrebarea Nr. 309: Ce acțiune are calcitonina?
 hipofosfatemie;
 hipocalcemie;
 natriureză;
 efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;
 hipercalcemie;
Întrebarea Nr. 310: Glucocorticoizii sunt:
 hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;

 hormoni steroizi tip C19;
 hormoni steroizi tip C21;
 reprezentați prin aldosteron;
 reprezentați prin cortizol și corticosteron;
Întrebarea Nr. 311: Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
 determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;

 acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
 acționează asupra tubului contor proximal;
 conservă Na în lichidul extracelular;
 determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
Întrebarea Nr. 312: Secretia somatotropului este controlata de :
 starea nutritionala;
 nivelul proteinelor celulare;
 hormonul hipotalamusului de eliberare;
 nivelul de glucoza in singe;
 nici unul din ele;
Întrebarea Nr. 313: Care din următoarele afirmatii este corectă?

 potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;

 valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
 V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de

excitare;
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta
excitării;
 potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de
excitare;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
de K+;
de Na+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de Na+;
 depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul
extracelular de K+;

 potentialul de repaus durează 10 msec;
 potentialul de repaus durează 100 msec;
 potentialul de repaus durează 1 min;
 potentialul de repaus este permanent;
 potentialul de repaus durează 2 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;

 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
 potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
 muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;

 muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie;
 muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie ;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa;
 fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
 muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie;

 muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
 muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;

 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere;
 oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular;
 toti muschii obosesc la fel;

 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
 ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;

 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
 fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a

calciului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a
sodiului;
 cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a
calciului;
potasiului;
magneziului;
 în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;

 fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ;
 fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei
relative;

 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
 excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
 în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea

tensiunii;
 în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
 în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare,
contractie;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie,
relaxare;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada
latentă;
 fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă,
relaxare;
 pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;

 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
 pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
 excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;

 excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare;
 excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
 labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;
 labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase;

 pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
 pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un

răspuns local;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă
potentialul de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid
canalele de K+;
 nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune;
 nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează
canalele de Na+;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul;

 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
 în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa
neuromusculară;
 în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
 în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate;
 mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;

 mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
 mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
 mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;

 membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de
mediator;
 spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
 nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
 colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;

 colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
 colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
 colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;
 miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;

 miorelaxantii scindează acetilcolina;
 miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică;
 miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
 miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului;

 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea
lui;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
 dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;

 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
 fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
Întrebarea Nr. 344: Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
 prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;

 la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica;
 amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat;
 la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
 potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;
 acetilcolina este scindată de monoaminoxidază;

 acetilcolina este scindată de colinesterază;
 acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază;
 acetilcolina este scindata de adrenalină;
 acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
 miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;

 miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
 miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
 miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral;
 miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;

 în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
 în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+;

 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+;
 membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
 membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;

 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+;
 membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular

de Cl-;
de K+;
de Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de Na+;
 repolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular
de K+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de K+;

 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Na+;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Cl-;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au anionii;
 în aparitia potentialului de repaus rolul primordial au ionii de Ca2+;
 răspunsul local apare la excitatie supraliminală;

 răspunsul local apare la excitatie subliminală;
 răspunsul local apare la excitatie liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 2ori mai mare ca cea liminală;
 răspunsul local apare la excitatie de 3 ori mai mare ca cea liminală;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-beta este de 40-70 m/s;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de Na+ în celulă;

 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului a ionilor de Na+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului continuu a ionilor de K+ din celulă;
 hiperpolarizarea apare din cauza fluxului ionilor de Ca2+ în celulă;
 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;

 în timpul oboselii în muschi se micsorează cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid lactic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid piruvic;
 în timpul oboselii în muschi se măreste cantitatea de acid fosforic legat cu calciu;
 reobaza este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;

 timp util este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 cronaxie este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 catelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 anelectrotonus este intensitatea minimă a curentului electric, care provoacă excitatie;
 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 40-70 m/s;

 viteza transmiterii excitatiei prin fibrele B este 0,5-2 m/s;
 ionii de Mg2+ determină cuplarea excitatia – contractia;

 ionii de Na+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Cl- determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de Ca2+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 ionii de H+ determină cuplarea excitatia – contractia;
 fibrele nervoase senzitive posedă cea mai mică labilitate;

 fibrele nervoase motorii posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare netede posedă cea mai mică labilitate;
 fibrele musculare scheletice posedă cea mai mică labilitate;
 sinapsele neuromusculare posedă cea mai mică labilitate;
 suprarăcirea nervului duce la micsorarea pragului de excitatie;

 suprarăcirea nervului duce la micsorarea labilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea excitabilitătii;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea labilitătii ;
 suprarăcirea nervului duce la mărirea pragului de excitatie;
 capul miozinei se uneste cu troponina C;

 capul miozinei se uneste cu troponina T;
 capul miozinei scindează ATP;
 capul miozinei se uneste cu troponina I;
 capul miozinei scindează GTP;
 calsechestrina micsorează cantitatea de stocaj de Ca2+ in reticulul sarcoplasmatic ;

 calsechestrina mareste permeabilitatea pentru ionii de Cl- a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina micsorează permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticulului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste permeabilitatea pentru ionii de K+ a membranei reticului
sarcoplasmatic;
 calsechestrina măreste cantitatea de Ca stocat in reticulul sarcoplasmatic;
 în muschii netezi multiunitari fibrele sunt separate;

 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră este inervată de o singură fibră nervoasă;
 muschii netezi multiunitari este controlat mai ales de stimuli nervosi;
 în muschii netezi multiunitari fiecare fibră functionează separat;
 muschii netezi multiunitari sunt muschi viscerali;
 în muschii netezi monounitari fibrele sunt unite între ele prin jonctiuni strînse (de tip «gap»);
 în muschii netezi monounitari excitatia este transmisă de la o fibră la alta;
 în muschii netezi monounitari toate fibrele se contractă împreună;
 muschii netezi monounitari se pot excita prin întindere;
 muschii netezi monounitari sunt muschii ciliari, ai irisului si muschii piloerectori;
 miozina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;

 mioglobina este o proteină din filamentele groase ale miofibrilelor;
 actina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 creatina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 tropomiozina este o proteină din filamentele subtiri ale miofibrilelor;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea amplitudinii potentialelor
de actiune;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea numărului de unităti
motorii active;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea frecventei impulsurilor
motorii;
 muschiul scheletic întotdeauna are aceeasi fortă de contractie;
 muschiul scheletic poate grada forta de contractie prin modificarea duratei potentialelor de
actiune;
 ionii de Ca2+ cuplează excitatia cu contractia;

 ionii de Ca2+ împiedică contractia;
 ionii de Ca2+ mentin contractia;
 ionii de Ca2+ eliberează energia necesară contractiei;
 ionii de Ca2+ opresc contractia;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată in interior +;

 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată â in interior -;
 în stare de repaus membrana celulei excitabile este încărcată pe suprafata externă +;
 sarcina lipseste pe membrana celulei excitabile în stare de repaus;
 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se sumează;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;

 răspunsul local corespunde legii “totul sau nimic”;
 răspunsul local corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului subliminal);
 răspunsul local nu se propagă;
 răspunsul local se sumează;
 răspunsul local se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 teaca mielinică propagă impulsul nervos;

 teaca mielinică este un izolator electric;
 teaca mielinică are functia trofică;
 teaca mielinică participa la cresterea fibrei nervoase;
 teaca mielinică asigura transportul unor substante active;
 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;

 prin fibrele mielinice transmiterea excitatiei este continuă;
 prin fibrele amielinice transmiterea excitatiei este saltatorie;
 viteza de transmitere a excitatiei in fibrele amielinice e mai mare decît in cele mielinice;
 viteza de transmitere a excitatiei e mai mare in fibrele mielinice comparativ cu cele
amielinice:
 membrana celulară contine bistratul lipidic;

 membrana celulară contine canalele proteice;
 membrana celulară contine proteinele cărăus;
 membrana celulară contine proteinele receptori;
 membrana celulară contine proteine contractile;
 difuziunea simplă are loc prin proteinele cărăus;

 difuziunea simplă are loc prin exocitoză;
 difuziunea simplă are loc canalele ionice;
 difuziunea simplă are loc prin bistratul lipidic;
 difuziunea simplă are loc prin pompe ionice;
 potentialul de repaus depinde de diferenta de concentratii a ionilor pe ambele părti ale

membranei;
 intensitatea excitantului determină valoarea potentialului de repaus;
 potentialul de repaus depinde de permeabilitatea selectiva a membranei pentru diferiti ioni;
 activitatea pompei Na+/K+ mentine potentialul de repaus;
 potentialul de repaus este cauzat de intrarea permanentă a ionilor de Ca2+ în celulă;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste valoarea potentialului

de repaus;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează valoarea potentialul
de repaus;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se măreste pragul de excitatie ;
 hiperpolarizarea duce la micsorarea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de
excitatie;
 hiperpolarizarea duce la mărirea excitabilitătii pentru că se micsorează pragul de excitatie;
 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se

micsorează;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, potentialul de repaus se
măreste ;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea catodului în celulă, anodul fiind situat extracelular, va apărea excitatia;
 la introducerea anodului în celulă, catodul fiind situat extracelular, va apărea depolarizarea;

 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului suprapragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului subpragal;
 potentialul de actiune apare la actiunea excitantului pragal ;
 potentialul de actiune se supune legii “tot sau nimic”;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin transport activ

primar;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin difuzie facilitată;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin canale ionice;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin simport;
 o substantă se poate transporta împotriva gradientului electrochimic prin osmoză;
 filtrarea este miscarea moleculelor de apă de la o presiune hidrostatică joasă spre cea
înaltă;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică înaltă spre cea joasă;
 solvent drag este procesul de atragere a apei de moleculele proteice;
 osmoza este miscarea apei de la o presiune osmotică joasă spre cea înaltă;
 difuziunea apei are loc prin canale ionice;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă suprafata membranei scade;

 rata de difuzie a unei substante creste dacă grosimea membranei creste;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă dimensiunile particulei cresc;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă gradientul de concentratie a particulei scade;
 rata de difuzie a unei substante creste dacă liposolubilitatea particulei creste;
 transportul activ secundar se bazează pe consumul direct al energiei ATP;

 transportul activ secundar se bazează pe specificitatea pompelor;
 transportul activ secundar constă în fixarea simultană a moleculelor de diverse substante pe
un transportor comun;
 transportul activ secundar utilizează energia unui gradient ionic de concentratie;
 energia pentru transportul activ secundar rezultă din gradientul de Na+, consecintă a unui
transport activ primar;
 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;
 pompa de Na+/K+ introduce K+ în celulă;

 pompa de Na+/K+ are nevoie de ATP;
 pompa de Na+/K+ schimbă 3 ioni de Na+ intracelulari pe 2 ioni de K+ extracelulari;
 pompa de Na+/K+ evacuează Na+ din celulă;
 pompa de Na+/K+ schimbă 2 ioni de Na+ intracelulari pe 3 ioni de K+ extracelulari;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acetilcolină;

 arcolema fibrei musculare scheletice nu este sensibilă la acetilcolină;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acetilcolină doar la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este sensibilă la acid glutamic la nivelul jonctiunii
neuromusculare;
 sarcolema fibrei musculare scheletice este uniform sensibilă la acid glutamic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-gama este de 40-70 m/s;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de ATP din fibra musculară;

 tonusul muscular aste determinat de cantitatea de creatinfosfat din fibra musculară;
 tonusul muscular aste determinat de numarul de miofibrile;
 tonusul muscular aste determinat de numărul unitătilor motorii în actiune si frecventa lor de
descărcare;
 tonusul muscular aste determinat de cantitatea ionilor de Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic;
 viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-delta este de 40-70 m/s;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a fibrei musculare;

 sarcomerul este unitatea morfofunctională a miofibrilei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a sarcolemei;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a muschiului;
 sarcomerul este unitatea morfofunctională a reticulului sarcoplasmatic;
 în faza latentă a contractiei potentialul de actiune se răspîndeste pe suprafata externă a

fibrei musculare si pătrunde prin tubulii "T";
 în faza latentă a contractiei are loc influxul de K+ în celulă;
 în faza latentă a contractiei are loc eliberarea ionilor de Ca2+;
 în faza latentă a contractiei are loc hidroliza explozivă a ATP-ului;
 în faza latentă a contractiei eliberarea căldurii de activare;

 micsorarea potentialului de repaus duce la mărirea pragului de excitatie;

 depolarizarea provoacă scăderea excitabilitătii;
 hiperpolarizarea provoacă cresterea pragului de excitatie;
 mărirea pragului de excitatie denotă o micsorare a excitabilitătii;
 hiperpolarizarea nu modifică excitabilitatea;
 tensiunea musculară este maximă la scăderea Ca2+ extracelular;

 tensiunea musculară este maximă la cresterea Mg 2+ intracelular;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos incomplet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de tetanos complet;
 tensiunea musculară este maximă în caz de secusă;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile usoare ale
miozinei;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la calmodulină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la troponină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la tropomiozină;
 contractia muschiului neted este initiată de fixarea ionilor de Ca2+ la lanturile grele ale
miozinei;

 tropomiozina favorizează eliberarea ionilor de Ca2+ din cisternele reticulului sasrcoplasmic;

 tropomiozina favorizează polimerizarea actinei globulare;
 tropomiozina hidrolizează ATP-ul;
 tropomiozina stabilizează moleculele de miozină;
 tropomiozina împiedică interactiunea dintre actină si miozină.
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul producerii cuantelor de neuromediator;

 potentialul plăcutei motorii este rezultatul actiunii unei singure molecule de neuromediator;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de Ca2+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul cresterii conductantei ionilor de K+ în terminatiile
postsinaptice;
 potentialul plăcutei motorii este rezultatul deschiderii canalelor voltaj-dependente de Na+;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile A cresc în lungime;

 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile I cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic benzile H cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele subtiri cresc în lungime;
 la alungire pasivă a muschiului scheletic miofilamentele groase cresc în lungime.
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă numai distal de la locul excitării;

 excitatia prin fibra nervoasă se propagă bilateral de la locul excitării;
 excitatia prin fibra nervoasă se propagă izolat de alte fibre nervoase;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin fibra nervoasă în strangulatiile Ranvier;
 propagarea excitatiei prin fibra nervoasă se supune legii integritătii fiziologice;
 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă unilateral;

 prin sinapsa neuromusculară excitatia se propagă bilateral;
 are loc retentia (încetinirea) propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 în sinapsa neuromusculară este posibilă sumarea excitatiilor;
 ale loc accelerarea propagării excitatiei prin sinapsa neuromusculară;
 potentialul de actiune se supune legii “totul sau nimic”;

 potentialul de actiune corespunde legii fortei (depinde de valoarea excitantului supraliminal);
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) fără decrement;
 potentialul de actiune se propagă de-a lungul tesutului (fibrei) cu decrement;
 există cotransport de Na+ si apă;

 există cotransport de Na+ si H+;
 există cotransport de Na+ si glucoză;
 există cotransport de Na+ si Ca2+;
 există cotransport de Na+ si aminoacizi;
 există antiport pentru Na+/K+;

 există antiport Na+/Ca2+;
 există antiport Na+/H+;
 există antiport Na+/glucoză;
 există antiport Na+/aminoacizi;

Fizio Toate Testele Existente Amestecate2801099307674021129

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fizio Toate Testele Existente Amestecate2801099307674021129

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ SI FARMACIE

"N.TESTEMITANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

TESTE LA FIZIOLOGIA OMULUI

1cmAlegeti afirmatiile corecte:

2cmAlegeti afirmatiiile incorecte:

3cmAlegeti afirmatiile corecte:

4cmAlegeti afirmatiile incorecte:

5cmAlegeti afirmatiile corecte:

6cmAlegeti afirmatiile incorecte:

8cmAlegeti afirmatiile incorecte:

9cmAlegeti afirmatiile corecte:

10Alegeti afirmatiile incorecte:

11csAlegeti afirmatia corecta:

12cmAlegeti afirmatiile incorecte:

13cmAlegeti afirmatiile corecte:

14cmAlegeti afirmatiile incorecte:

15csAlegeti afirmatia corecta:

16cmAlegeti afirmatiile incorecte:

17cmAlegeti afirmatiile corecte:

18cmAlegeti afirmatiile incorecte:

19cmAlegeti afirmatiile corecte:

20cmAlegeti afirmatiile incorecte:

22cmAlegeti afirmatiile incorecte:

23cmAlegeti afirmatiile corecte:

24cmAlegeti afirmatiile incorecte:

25cmAlegeti afirmatiile corecte:

26cmAlegeti afirmatiile incorecte:

27cmAlegeti afirmatiile corecte:

28cmAlegeti afirmatiile incorecte:

29cmAlegeti afirmatiile corecte:

30cmAlegeti afirmatiile incorecte:

31cmAlegeti afirmatiile corecte:

32cmAlegeti afirmatiile incorecte:

33cmAlegeti afirmatiile corecte:

34cmAlegeti afirmatiile incorecte:

35cmAlegeti afirmatiile corecte:

36cmAlegeti afirmatiile incorecte:

37cmAlegeti afirmatiile corecte:

38cmAlegeti afirmatiile incorecte:

39cmAlegeti afirmatiile corecte:

40cmAlegeti afirmatiile incorecte:

41cmAlegeti afirmatiile corecte:

42cmAlegeti afirmatiile incorecte:

44cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

45cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

46cmAlegeti afirmatiile corecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

47cmAlegeti afirmatiile incorecte privid reabsorbtia la capatul venos al capilarului:

48cmAlegeti afirmatiile corecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

49cmAlegeti afirmatiile incorecte vis-a-vis de sistemul de control al baroreceptorilor arteriali:

50cmAlegeti afirmatiile corecte:

51cmAlegeti afirmatiile incorecte:

52cmAlegeti afirmatiile corecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

53cmAlegeti afirmatiile incorecte privind calea de transmitere a semlalelor de la baroreceptori :

54cmAlegeti afirmatiile corecte:

55cmAlegeti afirmatiile incorecte:

56cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

57cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen mediu a presiunii

58cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

59cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen rapid a presiunii

60cmAlegeti afirmatiile corecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

61cmAlegeti afirmatiile incorecte privind mecanismele de reglare pe termen lung a presiunii

62cmAlegeti afirmatiile corecte:

63cmAlegeti afirmatiile incorecte:

64cmAlegeti afirmatiile corecte: