UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCURESTI

PROIECT
ORGANIZAREA ȘI URMĂRIREA
ACTIVITĂȚII ÎN CONSTRUCȚII
CONSTRUIRE CASA P+M

Elaborat
st. gr. M-1 TMLC
Banu A. Alexe Dragoș
Berindea C. Dragoș Iulian Ion
Lupea F. Alexandra Ioana

Verificat:
Conf. univ.dr.ing.
Purnuș Augustin

București 2017 – 2018

 Cerințe de elaborare a Proiectului

- Modelul de proiect va conține:

1. Minim 20 și maxim 40 de Activități;
2. Minim 2 structuri WBS ( orientate pe livrabile, faze, responsabilități, contractori), pe cel
puțin 3 nivele de detaliere;
3. Minim 3 excepții de la calendar;
4. Minim 3 săptămâni de lucru;
5. Minim 3 calendare asignate activităților și relațiilor de condiționare;
6. Minim 3 componenete de cost alocate la resurse, materiale și activități, în valoare fixă, pe oră
sau pe unitate de volum;
7. Minim 3 materiale alocate la activități în cantități diferite;
8. Minim 5 resurse alocate la activități cu cantitate și productivități diferite;
9. Minim 2 centre de resurse;
10. Minim 2 centre de materiale.
- Se alalizează:
11. Necesarul de resurse și materiale și se vor elabora graficele și tabelele periodice și cumulative
de consum înainte și după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse;
12. Graficele și tabelele de cheltuieli totale, material, maoperă, utilaje și transport periodic și
comultativ înainte și după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse;
13. Se va efectua un scenariu de aprovizionare cu un anumit material și se va elabora graficul de
consum și aprovizionare aferent;
14. Se va efectua calculul cu constângeri de resurse (material, manoperă, echipamente, finanțare)
și se vor prezenta graficele: calendaristic Gantt al activitaților, Gantt al resurselor,
histogramele de resurse înainte și după calculul cu constrîngeri de resurse.
- Urmărirea performațelor proiectului se va face prin:
15. Actualizarea datelor proiectului pentru cel puțin 4 perioade de analiză;
16. Analiza Earned Value pentru parametrul ”Cheltuieli” pentru fiecare etapă a proiectului;
17. Analiza tendințelor variațiilor parametrilor de proiect.
 1. Realizarea unei Primării P+M, Jud. Olt

1.1. Descrierea proiectului

Proiectul dat reprezinată o primărie ce este amplasată în județul Olt. În conformitate cu
EuroCOD, și exigențele beneficiarului a fost elaborată documentația tehnică pentru obiectivele
urmărite.

Dimesiunile între axe sunt de 12, 25m  22, 5m , înălțimea etajului parter de 3,00m, și înălțimea
etajului mansardă 2.70m, înălțimea construcției este de 8,35m .

Scheletul monolit are rolul capacităţii portante a construcţiei şi preluării eforturilor. Casa este
prevăzută cu schelet monolit, format din: stîlpi grinzi și planșee din beton armat monolit de clasa
C30 și C25. Stîlpii sunt elementele principale a scheletului monolit cu dimensiunile în secţiunea
transversală de 300300mm , pe care sunt amplasate grinzele 300450mm , iar planșeele cu o
grosime de 150mm, respectînd în procesul de armare a stîlpilor, grinzilor și planșeelor grosimea
stratului de protecţie a armăturii.

Pereții construcției exterior și interiori sunt executați din zidărie din blocuri BCA cu grosimea în
plan de 250mm, ca material de legătură fiind folosit mortar M100. Rosturile dintre pereţii-planşeu şi
pereții portanţi se umplu cu material elastic termoizolant şi fonoizolant.

Rosturile dintre pereţii desparţitori planşeu şi peretii portanţi se umplu cu material elastic
termoizolant şi fonoizolant. Pentru asigurarea fonoizolației între apartamentele vecine, respectiv se
pot executa pereții dubli.

IPOTEZE

 unitatea monetară utilizată este RON;

 data de început a proiectului este 09.03.2020;
 se vor asigura resursele financiare în concordanță cu lucrările executate;
 se vor asigura resursele necesare în cantitățile și în termenele corespunzătoare;

CONSTRÂNGERI

 nu se poate lucra pe 2 schimburi;

 resursele sunt limitate;
 se vor respecta termenile stabilite de decalaj între lucrări;
 se va lucra doar 5 zile pe săptămână.

COSTUL CONSTRUCȚIEI 768.932 RON

 Pentru analiza acestui proiect ne vom concentra aspupa următoarelor aspecte: Scop, Timp,
Resurse Umane, Utilaje, Materiale, Costuri, Achiziții și Riscuri, astfel încât să parcurgem întregul
ciclu de realizare a lucrării până la etapa de execuție și închidere a lucrărilor.

Proiectul constă în realizarea unei primării cu un regim de înălțime Parter și Mansardă

(P+M), cu o suprafață desfășurată de 276 m 2/nivel. Construcția obiectului va începe pe data de
09.03.2017.

Lucrările vor fi executate de formații de muncitori și utilaje pentru care vom identifica pe de o
parte necesarul de resurse, iar pe de altă parte, efectul pe care îl are disponibilul limitat al acstora
asupra termenilor și costurilor.

Extras din planșele proiectului pot fi văzute în mapa Documentare, fișierele:

 Primărie Jud. Olt.pdf

1.2. Tehnologia de execuție

În analiza execuției lucrărilor de construcție ne vom concentra numai pe activitățile de construcții

civile și din motive simplicative nu vom include nici lucrările de instalații. Vom grupa procesele de
construcții în faze și subfaze, după tehnologia de execuție ce vor cuprinde principalele procese și
succesiunea acestora:

1. Managementul Proiectului
2. Lucrări de Terasamente
- Săpătură
- Umplutură
3. Lucrări de realizare a structurii de Rezistență
- Lucrări de Infrastructură
- Lucrări de Suprastructură
4. Lucrări de Arhitectură
- Finisaje Interioare
- Finisaje exterioare
5. Recepții
1.3. Crearea Structurii WBS

Pentru a stabili toate lucrările necesare realizării construcției noastre vom descompune proiectul
în părți mai mici, mai ușor de gestionat.

În realizarea clădirii de apartamente s-au identificat următoarele faze și sub – faze,

corespunzătoare tehnologiei de execuție:

1. Managementul Proiectului
Aceasta va presupune o activitate care se desfățoară între două evenimente, iar durata lor nu
va fi definită inițial, fiind calculată în calculul planificării.
2. Lucrări de Terasamente
 2.1. Săpătură
2.2. Umplutură
3. Lucrări de realizare a structurii de Rezistență
3.1. Lucrări de Infrastructură
- Fundații
- Hidroizolații
3.2. Lucrări de Suprastructură
- Realizare Parter
- Realizare Mansardă
4. Lucrări de Arhitectură
4.1. Finisaje Interioare
- Zidării
- Tâmplării
- Tencuieli
- Pardoseli
- Zugrăveli
5. Finisaje Exterioare
5.1. Finisaje Exterioare
6. Recepții

Fig. 1 Structura WBS în Graficul Gantt al Activităților

 Fig. 2 Structura WBS a fazelor din Graficul WBS

1.4. Crearea activităților în structura WBS

Pentru lucrarea noastră am calculat duratele activităților ținând seama de natura resurselor, de
productivitatea lor, de numărul de resurse ce fac parte din formația de lucru și de cantitatea de
lucrare. Analiza proiectului a condus la stabilirea următoarelor activități, cantități de lucrări și durate,
corespunzător fiecărei faze identificate anterior în tabelul de mai jos.

Nr. Cantitate Durata Diurata

Denumirea Activității UM în zile
Crt. Q în ore
Manag. Proiect
1 Manag. Proiect. 100 % - -
Terasamente
2 Săpătură Strat Vegetal 2,29 100 m3 8 1
3 Săpături Săpătură Generală 0,75 100 m3 8 1
Săpătură Manuală 1,2 100 m3 8 1
4 Umpluturi Umplutură 69,5 3 16 2
Realizare a structurii de Rezistență m
Infrastructură
Str. Egalizare 18 3 8 1
5 Fundații Realizarea fundației 130 m3 80 10
6 Hidroizolații Realizare Hidroizolații 70 m2 16 2
Suprastructură m
7 Stâlpi Parter Realizare stâlpi parter 9,85 3 48 6
Centuri Parter Realizare centuri parter 8,65 m3 48 6
Planșeu Parter Realizare planșeu parter 12,30 m3 48 6
8 Stâlpi Mansară Realizare stâlpi Mansardă 7,0 m3 48 6
Centuri Mansardă Realizare centuri Mansardă 12,30 m3 48 6
Acoperiș Realizare Acoperiș 420 m3 56 7
Arhitectura m
Finisaje Interioare
11 Zidării parter 164,0 2 96 12
12 Zidării Zidării Mansardă 70,25 m2 80 10
15 Tâmplării Parter 60,0 m2 48 6
Tâmplării
16 Tâmplării Mansardă 106,0 m2 48 6
19 Tencuieli Parter 932,4 m2 80 10
20 Tencuieli Tencuieli Mansardă 399,6 m2 48 6
23 Pardoseli Parter 361,9 m2 48 6
24 Pardoseli Pardoseli Mansardă 149,1 m2 24 3
m
 27 Zugrăveli Zugrăveli interioare Parter 862,4 2 80 10
28 Zugrăveli interioare Mansardă 369,6 m2 80 10
Finisaje Exterioare m
Finisaje
32 Finisaje exterioare 390 2 48 6
exterioar m
e
Recepții
33 Recepție 100 - 40 5
O dată ce am creat activitățile, putm întroduce datele în program:
Nivel Cod Nume Tip DPH Start Finish Durata, Ore [Rãmas] Durata, Zile [Rãmas] Numãr de Zile Lucrãtoare [Rãmas] Volum [Rãmas] Unitate de Volum
1 VILA BLOC P+M 3/9/2020 8/9/2020 880 110 110
2 1 Managementul Proiectului 3/9/2020 8/9/2020 880 110 110

1 Managementul Proiectului Hammock 3/9/2020 8/9/2020 880 110 110 100

2 2 Terasamente 3/9/2020 4/3/2020 40 5 5
3 6 Sapatura 3/9/2020 3/13/2020 24 3 3
2 Sapatura Strat vegetal Duratã 3/9/2020 3/9/2020 8 1 1 2.29 100m3

3 Sapatura Generala Duratã 3/10/2020 3/10/2020 8 1 1 0.75 100m3

4 Sapatura Manuala Duratã 3/13/2020 3/13/2020 8 1 1 1.2 100m3

3 7 Umplutura 3/31/2020 4/3/2020 16 2 2

5 Umplutura Duratã 3/31/2020 4/3/2020 16 2 2 69.5 m3

2 3 Structura 3/14/2020 5/18/2020 384 48 48
3 8 Infrastructura 3/14/2020 3/30/2020 104 13 13
4 18 Realizare Fundatii 3/14/2020 3/28/2020 88 11 11

7 Fundatii Duratã 3/15/2020 3/28/2020 80 10 10 130 m3

6 Egalizare Duratã 3/14/2020 3/14/2020 8 1 1 18 m3

4 19 Hidroizolatii 3/29/2020 3/30/2020 16 2 2

8 Hidroizolatii Duratã 3/29/2020 3/30/2020 16 2 2 70 m2

3 9 Suprastructura 3/29/2020 5/18/2020 296 37 37
4 20 Realizare Parter 3/29/2020 4/21/2020 144 18 18

11 Realizare Centuri Duratã 4/6/2020 4/13/2020 48 6 6 8.65 m3

10 Realizare Planseu Duratã 4/14/2020 4/21/2020 48 6 6 12.3 m3

9 Realizare stalpi Duratã 3/29/2020 4/5/2020 48 6 6 9.85 m3

4 21 Realizare Mansarda 4/24/2020 5/18/2020 152 19 19

12 Realizare Stalpi Duratã 4/24/2020 5/1/2020 48 6 6 7 m3

13 Realizare Centuri Duratã 5/2/2020 5/9/2020 48 6 6 12.3 m3

14 Realizare Acoperis Duratã 5/10/2020 5/18/2020 56 7 7 420 m3

2 4 Arhitectura 4/4/2020 8/2/2020 480 60 60
3 10 Finisaje Interioare 5/19/2020 8/2/2020 432 54 54
4 12 Zidarii 5/19/2020 6/19/2020 176 22 22

15 Zidarie Parter Duratã 5/19/2020 6/5/2020 96 12 12 164 m3

16 Zidarie Mansarda Duratã 6/6/2020 6/19/2020 80 10 10 70.25 m3

4 14 Tamplarii 6/6/2020 6/27/2020 96 12 12

17 Tamplarie Parter Duratã 6/6/2020 6/13/2020 48 6 6 60 m2

18 Tamplarie Mansarda Duratã 6/20/2020 6/27/2020 48 6 6 106 m2

4 13 Tencuieli 6/14/2020 7/5/2020 128 16 16

19 Tencuieli Parter Duratã 6/14/2020 6/27/2020 80 10 10 932.4 m2

20 Tencuieli Mansarda Duratã 6/28/2020 7/5/2020 48 6 6 399.6 m2

4 15 Pardoseli 6/28/2020 7/10/2020 72 9 9

21 Pardoseli Parter Duratã 6/28/2020 7/5/2020 48 6 6 361.9 m2

22 Pardoseli Mansarda Duratã 7/6/2020 7/10/2020 24 3 3 149.1 m2

4 16 Zugraveli 7/6/2020 8/2/2020 160 20 20

23 Zugraveli Parter Duratã 7/6/2020 7/19/2020 80 10 10 862.4 m2

24 Zugraveli Mansarda Duratã 7/20/2020 8/2/2020 80 10 10 369.6 m2

3 11 Finisaje exterioare 4/4/2020 4/11/2020 48 6 6
4 17 Finisaje Exterioare 4/4/2020 4/11/2020 48 6 6

25 Finisaje exterioare Duratã 4/4/2020 4/11/2020 48 6 6 390 m2

2 5 Receptii 8/3/2020 8/9/2020 40 5 5

26 Receptii lucrari Duratã 8/3/2020 8/9/2020 40 5 5 100

Fig. 3 Inserarea Activităților în graficul Gantt al Activităților

 1.5. Stabilirea relațiilor de Condiționare dintre Activități

Realțiile de condiționare dintre activități se stabilesc în funcție de tehnologia de execuție, de

constrângerile organizatorice și de constrângerile exterioare lucrării.
Realizarea clădirii va începe prin desfășurarea lucrărilor de terasamente. Prima activitate va fi
realizarea Săpăturii Stratului Vegetal cu ajutorul unui buldozer. Următoarea activitate va fi Săpătură
Generală care se va realiza cu ajutorul unui excavator și Săpătură Manuală.
Stratul de egalizare va începe după încheerea lucrărilor de săpătură generală după care va urma
activitatea Realizarea fundațiilor și Hidroizolațiilor care va întârzia cu 12 zile. Lucrările de
Umplutură vor putea începe la minim 2 zile după încheerea lucrărilor de Hidroizolație și înainte de
realizare cel târziu a executa Finisările Exterioare
Lucrările de realizare a structurii de la Parter se vor face după încheierea lucrărilor de Fundații.
Realizarea structurii de la Mansardă va începe după finalizarea structurii de la parter. Realizarea
Acoperișului după realizarea centurilor la mansardă.
Realizarea lucrărilor de zidărie la Parter (închideri și compartimentări) se va face după
realizarea Acoperișului. Realizarea lucrărilor de zidărie la Mansardă se va face realizarea
elepentelor de zidărie la parter.
Activitatea de Tâmplărie de la Parter va putea începe la 6 zile de la începerea lucrărilor de
zidărie de la parter. Realizarea activității de Tâmplărie Mansardă se va face după finalizarea
tâmplăriilor la parter și la 6 zile de Realizarea zidăriei la Mansardă.
Lucrările de Tencuieli interioare de la Parter vor putea începe după realizarea Tâmplăriilor la
parter. Realizarea Tencuielilor interioare de la Mansardă vor putea începe după realizarea
tâmplăriilor de la Mansardă.
Lucrările de realizare a Pardoselilor de la Parter vor începe după realizarea lucrărilor de
tencuieli de la parter cu o întârziere de 4 zile. La Mansardă realizarea pardoselilor vor începe după
finalizarea pardoselilor de la parter și de realizare a tencuielilor de la Mansardă cu o întârziere de 4
zile.
Lucrările de Zugrăveli de la Parter vor putea începe după finalizarea lucrărilor de pardoseli de la
Parter. Realizarea lucrărilor de Zugrăveli Mansardă vor începe după finalizarea lucrărilor de
pardoseli de la Mansardă. Simil
Finisajele Exterioare vor putea începe numai după finalizarea lucrărilor de Umplutură ți până la
Recepți Lucrări.

Recepția Lucrărilor se va realiza după finalizarea lucrărilor de finisaje exterioare și finisajelor

interioare.

Fig. 4 Stabilirea relațiilor de condițonare în Graficul Rețea

 1.6. Calendare

Calendarul definește săptămâna standard de lucru și perioadele de timp de execuție de la

această săptămână (zile libere, sărbători, concedii etc..)

Generarea calendarelor presupune definirea:

 Excepțiilor de la Calendar
 Sîptămânilor de Lucru.

Pentru fiecare excepție se va stabili: denumirea, data de început și de încheiere a perioadei în care
nu se va lucra și periodicitatea cu care se va aplica această întrerupere

La creearea proiectului vom genera 2 excepții de la calendar: Revelion si Craciun.

Fig. 5 Definirea excepțiilor de la Calendar

Definirea Săptămânilor de Lucru se face în Tabelul de Săptămâni. Se precizează: numele

săptămânii de lucru, ora la care începe fiecare zi din săptămână, numărul de ore de lucru din fiecare
zi lucrătoare, intervalul orar în care se desfășoară programul zilnic.

Fig. 6 Definirea Săptămânilor de Lucru

La crearea proiectului vom genera 3 săptămâni de lucru:

- Săptămâna Terasamente cu 5 zile lucrătoare și 8 ore pe zi între orele 8.00 - 16.00;
- Săptămâna Structură cu 5 zile lucrătoare și 8 ore pe zi între 8.00 – 16.00;
- Săptămâna Finisaje cu 5 zile lucrătoare și 9 ore pe zi de între 9.00 – 17.00;
Definirea Calendarelor se face în tabelul de Calendare
 Fig. 7 Definirea Calendarelor

Modificarea Calendarului asociat se îl modificăm în Graficul Gantt în coloana Calendar.

2. Analiza Resurselor

Lucrarea de construcții presupune implicarea mai multor categorii de resurse și utilaje.

Identificarea acestora poate fi făcută printr-o analiză detaliată a proceselor tehnologice sau luând ca
reper rețelele acestora din indicatoare de norme de deviz.
Pentru fiecare tip de activitate s-au identificat următoarele categorii de resurse umane și utilaje:
Tip Activitate Resurse
Săpătură Strat Vegetal Buldozer
Săpătură Generală Excavator
Săpătură Manuală Săpător
Umplutură Buldozer, Muncitor Deservire, Mai Mecanic
Realizare Fundații Muncitor Deservire, Dulgher, Fierar, Betonist, Vibrator de adâncime
Realizare Structură Muncitor Deservire, Dulgher, Fierar, Betonist, Vibrator de adâncime
Hitroizolații Muncitor Deservire, Izolator
Zidării Muncitor Deservire, Zidar, Dulgher
Tâmplării Muncitor Deservire, Tâmplar, Dulgher
Tencuieli Muncitor Deservire, Zidar, Agregat de Tencuit
Pardoseli Muncitor Deservire, Finisor, Parchetar
Zugrăveli Muncitor Deservire, Vopsitor, Faianțar
Finisaje exterioare Muncitor Deservire, Izolator, Finisor
O dată ce am generat resursele, acestea vor avea un cod, o denumire, calendarul principal asociat,
precum și o limită de disponibilități.
 Fig. 8 Definirea resurselor în tabelul de Resurse

Fig. 9 Definirea Formațiilor de Resurse

2.1. Definirea Materialelor

În categoria materialelor intră orice resurse consumabile. Avînd în vedere numărul mare de
materiale ce vor fi puse în operă în cadrul lucrării noastre, în analiza acestora vom lua în considerare
doar câteva materiale mai importante .
 Fig. 10 Definirea Materialelor

2.2. Alocarea Resurselor și Materialelor

Alocarea resurselor și materialelor se poate face individual pentru fiecare activitate, sau pe
grupuri de activități. În aczul activităților de săpătură, se selectează doar resursa necesară, iar pentru
alocarea formațiilor de resurse se selectează formația din meniul Multi-Resurse.

Pentru activitățile care se referă la realizarea structurii, vom considera că este necesară o
cantitate de 70kg de armătură pentru fiecare m3 de beton și 6 m2 de cofraje. Asemănător vom proceda
și pentru materialul beton, considerând că este necesară o cantitate de 1.008 m3 de beton pentru
realizare unui metru cub de structură. Pentru activitățile Închideri și Compartimentări de 1,18m 3 de
BCA și 0,18 m3 de Mortar. Pentru activitățile de Tencuieli de 0,018 m3 de Mortar. Pentru Finisaje
exterioare Mortar în cantitate de 0,022 m3.

2.3. Analiza Resurselor și materialelor

Identificarea numărului necesar de resurse și stabilirea resurselor supraîncîrcate se face prin
calculul vârfului de încărcare. Resursele supraâncărcate trebuie să fie afișate cu o bandă de culoare
roșie, iar în coloana Cantitate planificat vor fi cuprinse numărul necesar de resurse pentru ca lucrarea
să poată fi realizată în termenul calculat.
Fig. 11 Calculul Vârfului de Încărcare și a Necesarului de Resurse

Fig. 12 Definirea Centrelor de Resurse Manoperă și Utilaje

Fig. 13 Stabilirea Centrelor de Material

Fig. 16 Graficul periodic de consum după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse
a necesarului de resurse
 Fig. 23 Graficul comulativ de consum după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de
resurse a necesarului de resurse

Fig. 17 Tabelul periodic de consum înainte de aplicarea calculului planificării cu constrângeri de

resurse a necesarului de materiale
Fig. 18 Tabelul comulativ de consum înainte de aplicarea calculului planificării cu constrângeri de
resurse a necesarului de materiale
Fig. 21 Graficul periodic de consum înainte de aplicarea calculului planificării cu constrângeri de
resurse a necesarului de materiale

Fig. 22 Graficul comulativ de consum înainte de aplicarea calculului planificării cu constrângeri de

resurse a necesarului de materiale
Fig. 23 Graficul periodic de consum după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse
a necesarului de materiale

Fig. 24 Graficul comulativ de consum după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de

resurse a necesarului de materiale
 3. Analiza Costurilor
3.1. Definirea Componentelor de Cost

Componentele de Cost reprezintă orice element de cost sau venit din cadrul proiectului care
ne permite să estimăm, să planificăm și să urmărim eficiența proiectului prin prisma costurilor și din
punct de vedere financiar. Pentru estimarea costurilor vom lua în considerare toate elementele de
cost care fromează valoarea lucrării și anume:

Materiale
Manoperă
Cheltuieli Directe
Utilaj
Transport
CAS
CASS
Alte Cheltuieli Directe
Fond de Risc
Fond de Șomaj
Cheltuieli Indirecte
Profit
Definirea componentelor de cost se face în tabelul Componente de Cost.

Fig. 29 Definirea Componentelor de Cost

Pentru calculul elementelor de cost din categoria Alte Cheltuieli Directe, vom defini formule
de calcul astfel:
CAS = Manopera * 0,155
CASS = Manopera *
0,055
Fond de Risc = Manopera * 0,010
Fond de Somaj = Manopera *
0,005
Calculul Cheltuielilor Indirecte presupune adunarea tuturor cheltuielilor directe (Materiale,
Manopera, Utilaj și Transport) și a Altor Cheltuieli Directe (CAS, CASS, Fond de Risc, Fond de
Șomaj), totul îmulțit cu un procent care reprezintă ponderea Cheltruielilor Indirecte în totalul
cheltuielilor directe:
 Cheltuieli Indirecte = (Material + Manopera + Utilaj + Transport + CAS + CASS + Fond
de risc + Fond de șomaj) * 0,20
Profitul se calculează ca un procent din totalul Cheltuielilor Directe și a Cheltuielilor
Indirecte, astfel:
Profit = (Material + Manopera + Utilaj + Transport + CAS + CASS + Fond de risc + Fond
de șomaj + Cheltuieli Indirecte) * 0,05
Formulele de calcul se vor găsi în tebelul Componente de Cost, în coloana Formula:

Fig. 30 Definirea Formulelor de calcul pentru Componentele de Cost

3.2. Definirea Costurilor Resurselor și Materialelor

Definirea costurilor aferente resurselor umane și a utilajelor se face în tabelul Resurse.

Fig. 31 Definirea Costurilor Manoperă și Utilaj

Stabilirea Costurilor cu materialele se face în tabelul Materiale, prin afișarea coloanei

componentă de cost Materiale [Cost Unitar].
 Fig. 32 Definirea Costurilor Materiale

3.3. Analiza Costurilor

Analiza costurilor se poate face atât în format tabelar, cât și în format grafic. În urma
calculului costurilor avem astfel posibilitatea să analizăm valoarea lucrărilor, costurile directe,
indirecte, profitul, sau orice alt element de cost la nivelul fiecărei activități sau faze din cadrul
proiectului, prezente în graficele Gantt.

Pentru a scoate ânsă în evidență și alte categorii de costuri, vom crea centre de cost
suplimentare.

Centru de Cost Componente de Cost

Materiale
Manoperă
Cheltuieli Directe
Utilaj
Transport
CAS
CASS
Alte Cheltuieli Directe
Fond de Risc
Fond de Șomaj

Fig. 33 Centre de Cost suplimentare

 Fig. 34 Graficul de Eșalonare a Investiției

Graficul de eșalonare a Investiției este deopotrivă important și pentru executant, deoarece îl

ajută să-și dimensioneze efortul financiar prin care ca susține lucrarea și îi va permite să elaboreze
scenarii de finanțare.

Un rezultat derivat di graficul de eșalonare a investiției este reprezentat de curba ”S” a valorii
lucrărilor. Aceasta nu este altceva decât curba cumulată a valorii lucrărilor, la care, pentru asigurarea
continuității, se alege ca perioada de analiză ziua.

Fig. 35 Curba ”S” a valorii lucrărilor

 Din Figura de sus observăm că panta curbei este mare astfel efortul financiar al beneficiarului
și executorului vor fi mai mare. De regulă este de preferat ca această curbă să aibă o formă cât mai
apropiată de forma liniară, exprimând un efort cât mai constant și uniform de-a lungul realizării
lucrărilor.

Fiind în etapa de planificare a proiectului, este necesar să analizăm gradul de flexibilitate a

programului de esxecuție. Aceasta se face prin analiza disponibilului rezervei totale de timp,
utilizând graficul de tip ”Banană”

Acest grafic este rezultat din afișarea simultană a două grafice cumulate a valorii luceărilor și
anume:

- Graficul cumulat al valorii lucrărilor corespunzătoare activităților planificate ”Cel Mai

Devreme” – ASAP
- Graficul cumulat al valorii lucrărilor corespunzătoare activităților planificate ”Cel Mai
Târziu” – ALAP

Fig. 36 Graficul de tip ”Banană”

Fig. 41 Gragicul periodic de cheltuieli totale materiale,manoperă,transport, utilaj înainte de aplicarea
calculului planificării cu constrângeri de resurse

Fig. 42 Graficul comulativ de cheltuieli totale materiale,manoperă,transport, utilaj înainte de

aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse
Fig. 43 Graficul periodic de cheltuieli totale materiale,manoperă,transport, utilaj după aplicarea
calculului planificării cu constrângeri de resurse

Fig. 44 Graficul comulativ de cheltuieli totale materiale,manoperă,transport, utilaj după aplicarea

calculului planificării cu constrângeri de resurse
 4. Managementul Aprovizionării
Un aspect al managementului proiectelor de construcții îl reprezintă managementul
aprovizionării. Aceasta însă nu poate fi abordată în lipsa unui program de execuție rațional, iar
efectele tratării cu superficialitate se vor regăsi în perioada de execuție în pierderile suferite de
executant, cu reducerea profitului așteptat.

În modelarea aprovizionării cu materiale trebuie trebuie ținut seama de natura materialelor ce

urmează a fi aprovizionate și puse în operă, de capacitatea și natura mijloacelor de transport, de
distanța de transport, de dimensiunea dispozitivelor operative, precum și de modul în care se va face
aprovizionarea.

Din acest punct de vedere, aprovizionarea poate fi ritmică, uniformă sau neuniformă,
contiună sau discretă în timp. Abia după stabilirea acestor principii se pot face scenarii de
aprovizionare.

Dintre materialele definite în cadrul proiectului, vom considera că matrialul ce urmează a fi

aprovizionat este Armătura . Pentru aceasta, vom analiza graficul de consum cu diferite perioade de
analiză (pe zi, pe săptămână și pe lună), corelînd aceste date cu numărul de mijloace de transport,
capacitatea acestora și dimensiunea depozitului operativ.

Fig. 52 Graficul de consum lunar pentru materialul Armătură

 Fig. 53 Tabel de Aprovizioanre cu Armătură
Luând în considerație că aprovizionarea cu Armătură pe șantier se face la începutul lunii, vom primi
următorul scenariu de aprovizionare:

 Pe data de 09.03.2017 – 13492,50 (kg de Armătură)

 Pe data de 01.04.2017 – 3170,83 (kg de Armătură)
 Pe data de 01.05.2017 – 1346,67 (kg de Armătură)

5. Urmărirea și controlul proiectului

Urmărirea și controlul proiectului presupune stabilirea progresului prin cantitățile de lucrări
puse în operă, prin consumurile actuale de resurse și materiale și cheltuielile actuale ale
componentelor de cost, parcurgându-se următoarele etape:

1. Stabilirea fregvenței cu care se face actualizarea și definirea perioadei de analiză.

2. Stabilirea activităților care sunt în derulare ori s-au încheiat în perioada de analiză, pentru
care se face actualizarea.
3. Definirea datelor actuale de start și încheiere a activităților, a volumului de lucrare realizat
sau a procesului de realizare, a consumului de resurse, a consumului de materiale și a
costurilor actuale.
4. Înregistrarea datelor actuale în cadrul proiectului și mărirea numărului de versiune cu o
unitate.
5. Calculul planificării cu constrângeri de resurse, precum și calculul costurilor și materialelor.
6. Calculul probabilității curente de succes a proiectului și calculul tendințelor parametrilor
proiectului.
 5.1. Stabilirea Fregvenței de Actualizare

Fregvența cu care se fac actualizările depinde extrem de mult de natura, complexitatea și

durata de realizare a proiectului.

În cazul lucrărilor de construcții, chiar dacă rapoartele se fac lunar, datorită riscurilor și
fenomenelor preturbătoare se produc o escaladare permanentă a efectelor, se recomandă ca fregvența
de actualizare să fie săptămânală. Totuși, pentru comoditatea calculelor, vom considera că
actualizările se fac la sfârșitul fiecărei luni.

6. Analiza Performanțelor Proiectului

Analiza Performațelur proiectului se bazează pe o serie de instrumente și tehnici care împreună
permit stabilirea stării în care se găsește proiectul, adică unde se află proiectul acum, stabilirea a ce
anume a fost realizat până acum precum și stabilirea modului în care se va desfățura în viitor
proiectul. Acestea sunt:

1. Compararea versiunilor de proiect

2. Analiza variațiilor parametrilor de proiect
3. Analiza Earned Value

Pentru a avea acces la întreaga istorie a derulării proiectului, înainte de a aplica oricare dintre
tehnicile și instrumentele de mai sus este nevoie de preluarea tuturor informațiilor aferente
versiunilor anterioare.
6.1. Analiza Earned Value

Fig. 67 Analiza Earned Value

 BIBLIOGRAFIE
1. Augustin PURNUȘ – Modelarea Proiectelor în Construcții – Aplicații în Managementul
Proiectelor, Editura Conspress, București 2015.
2. Augustin PURNUȘ – Sisteme Informatice de Managementul Proiectelor ediția II, Editura
Conspress, București 2014.