ȘCOALA DOCTORALĂ DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

IMPLICAȚIILE AUDITULUI INTERN ASUPRA

GESTIUNII RISCULUI CORPORATIV

-Rezumatul tezei de doctorat-

Conducător științific,
Prof.univ.dr. Onofrei Mihaela

Doctorand,
Terinte Paula-Andreea

Iași, 2018
 Cuprinsul rezumatului

Cuprinsul tezei de doctorat .................................................................................................... 3

Introducere .............................................................................................................................. 4
Motivația, originalitatea și importanța lucrării ................................................................... 5
Scopul, obiectivele de cercetare și structura tezei ................................................................ 7
Metodologia utilizată .............................................................................................................. 9
Bazele de date utilizate și rezultatele așteptate .................................................................. 10
Demersul lucrării de doctorat .............................................................................................. 12
Concluzii generale ................................................................................................................. 24
Contribuții personale ............................................................................................................ 26
Direcții viitoare de cercetare ................................................................................................ 27
Bibliografie ............................................................................................................................ 28

2
 Cuprinsul tezei de doctorat

LISTĂ TABELE ................................................................................................................... 4

LISTĂ FIGURI ..................................................................................................................... 5
INTRODUCERE .................................................................................................................. 6
I.CONCEPTUL DE AUDIT INTERN ṢI ROLUL SĂU ÎN CONTEXTUL BUNELOR
PRACTICI DE GUVERNANṬĂ............................................................................................... 14
1.1. Caracteristici ale guvernanţei corporative în contextul procesului decizional..............14
1.2. Delimitări conceptuale privind noțiunea de audit intern .............................................. 21
1.3. Relația audit-guvernanță-risc ....................................................................................... 28
1.4. Relevanţa auditului intern în sistemele de guvernanţă corporativă şi mecanismele de
gestiune a riscului. Cazul statelor UE. ...................................................................................... 42
II.MISIUNEA DE AUDIT INTERN: PLANIFICARE, ANALIZĂ ŞI EFICIENŢA..... 46
2.1. Planificarea auditului intern ......................................................................................... 46
2.2. Evaluarea riscurilor în activitatea de audit ................................................................... 51
2.3. Implicaţii ale auditului intern și a caracteristicilor de guvernanță corporativă asupra
performanței bancare. Analiză comparativă România-Bulgaria.................. ............................. 57
2.4. Implicaţii ale auditului intern asupra performanței firmelor. Analiză comparativă
România-Polonia....................................................................................................................... 74
2.5. Elemente de eficientizare a activității de audit în contextul reducerii riscului..............81
III.ANALIZA IMPLICAȚIILOR AUDITULUI INTERN ASUPRA
MANAGEMENTULUI RISCULUI COMPANIILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE
EST.............. ................................................................................................................................. 87
3.1. Introducere ................................................................................................................... 87
3.2. Stadiul cunoașterii ........................................................................................................ 88
3.3. Ipotezele statistice ........................................................................................................ 92
3.4. Date și metodologie ..................................................................................................... 98
3.5. Rezultate și concluzii ................................................................................................. 110
3.6. Limite şi direcţii viitoare de cercetare........................................................................ 135
IV.ANALIZA EFECTELOR AUDITULUI INTERN ASUPRA PERFORMANŢEI
BANCARE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST ........................................................... 136
4.1.Introducere .................................................................................................................. 136
4.2.Stadiul cunoaşterii şi ipoteze statistice........................................................................ 138
4.3.Metodologie şi date ..................................................................................................... 142
4.4.Rezultate şi concluzii .................................................................................................. 149
4.5.Limite şi direcţii viitoare de cercetare......................................................................... 160
CONCLUZII........................................................................................................................ 161
Bibliografie............................................................................................................................175

3
 Introducere
Sub aspect teoretic inițiativa privată este principalul motor al unei economii. Sectorul privat
determină o valoare adăugată suplimentară și un nivel de competitivitate ridicat dar care necesită o
serie de legi, norme, reglementări etc. care să vizeze buna funcționare a climatului economico-social.
Din perspectiva realității economice, companiile întâmpină o serie de neajunsuri ca urmare a unor
reglementări care nu se pot ajusta într-o manieră dinamică la schimbările permanente ale climatului
economic. Acest lucru reprezintă factorul declanșator în a susține ideea că este necesară o analiză
care să urmeze demersurile unei lucrări de cercetare, ce se poate contura armonios pe acest domeniu
vast al finanțelor, sub optica analizei impactului auditului intern și a caracteristicilor de guvernanță
corporativă asupra gestiunii riscului cu efecte directe asupra performanței.
Afacerile, în general, indiferent de obiectul lor de activitate, se confruntă cu riscul în două moduri,
primul fiind posibilitatea de apariție a unei conjuncturi nefavorabile iar cel de-al doilea mod este
reprezentat de costul pe care îl are apariția conjuncturii nefavorabile. Aceste două moduri pot afecta
demersul afacerii. Astfel, mediul economic este caracterizat de un proces continuu de căutare și
analiză a unor instrumente și mecanisme ce pot conduce la o mai bună gestiune a riscului și implicit
la o creștere a performanței per ansamblu.
Riscul reprezintă o constantă în viața economică și financiară, fiind o componentă în general a
tuturor activităților, ea regăsindu-se în managementul companiilor, în procesul decizional.
Din prisma imposibilității anticipării cu precizie a viitorului, deciziile financiare au, în general,
elemente de incertitudine. Din această perspectivă, anumite schimbări neprevăzute precum variația
cursului de schimb sau o modificare a prețului unui produs, precum și modificări în cadrul ratelor de
dobândă pot destabiliza activitatea entității și chiar să conducă la apariția unor riscuri majore, precum
falimentul, dacă nu promovează o gestiune eficientă a riscului care să beneficieze entitatea.
Sub aspectul concepției și accepțiunii sale generale, auditul intern se tratează ca o manifestare de
control al corectitudinii și analiză a performanțelor financiare pornind de la ceea ce reflectă conturile
anuale și documentele justificative în concordanță cu legislația și actele normative existente în
domeniu.
Auditul intern și managementul riscului împărtășesc același scop și anume de control al riscului.
Limitarea principală a auditului intern în comparație cu managementul riscului este reprezentată de
asumarea riscului. În ceea ce privește managementul riscului, are ca și manifestare principală luarea
în considerare a riscurilor cu care se confruntă entitatea și trecerea la acțiunile necesare de cuantificare
a acestora. Auditul intern poate să ofere recomandări managementului riscului în ceea ce privesc
riscurile financiare ale întreprinderii sau chiar să identifice mai clar toate riscurile financiare la care
este expusă societatea.

4
 Guvernanța corporativă presupune un set de relații între managementul companiei, consiliul de
administrație, acționari și deținătorii de titluri, prin instituirea unor reguli de bune practici în vederea
asigurării gestionării eficiente a resurselor la nivel corporativ. Scopul guvernanței corporative este
acela de a contribui la constituirea unui mediu de afaceri de încredere, la sporirea transparenței și a
responsabilității necesare pentru a promova investițiile pe termen lung, stabilitatea financiară și
integritatea în afaceri, determinând astfel o creștere economică durabilă.
În contextul economic actual, caracterizat printr-un proces continuu de identificare și determinare
a unor mecanisme și instrumente de creștere a performanței companiilor, precum și de eficientizare a
activității corporatiste în concordanță cu legislația și actele normative din domeniu, este necesară
identificarea contribuției asupra performanței corporațiilor a auditului intern și a gestiunii riscului
corporativ în contextul bunelor practici de guvernanță.
Datorită acestor aspecte menționate și în contextul mediului economic concurențial în care se află
sectorul privat din economie, se pune problema pentru companii, atât cele financiare cât și cele non-
financiare, a unei gestiuni a riscului eficientă și a unui audit intern care să vină în concordanță cu
această gestiune, tocmai pentru creșterea gradului de performanță a acestora. Astfel, intervine
întrebarea de bază a lucrării de cercetare și anume: Care este modul în care auditul intern angajează
gestiunea riscului și determină o mai bună performanță? Această întrebare este urmată de întrebările
suport inițiale și anume: Cum poate auditul intern să influențeze performanța? Ce relații există între
auditul intern, guvernanța corporativă și gestiunea riscului?; În ce mod influențează guvernanța
corporativă performanța?; Ce anume din sistemul de guvernanță corporativă determină creșterea
performanței companiei?; Ce anume din auditul intern determină creșterea performanței?.
În acest context opinăm că este relevant demersul unei lucrări de cercetare cu metode, tehnici și
instrumente calitative și cantitative, privind analiza impactului auditului intern și a guvernanței
corporative asupra gestiunii riscului corporativ, ca parte componentă a gestiunii financiare a
corporaţiilor cu efecte asupra performanței. Aceasta din urmă, jucând un rol fundamental în economia
modernă tocmai datorită necesității cuantificării riscului corporativ și a eficientizării activității
corporatiste care să vină în concordanță cu legislația și actele normative publicate în domeniu.

Motivația, originalitatea și importanța lucrării

Domeniul de cercetare selectat este reprezentat de cel al finanțelor cu subdomeniile și direcțiile
de cercetare: Guvernanță corporativă, Audit intern și Managementul riscului ce vizează analiza
impactului auditului intern și a caracteristicilor de guvernanță corporativă asupra gestiunii riscului,
cu efecte asupra performanței, din cadrul instituțiilor financiar-bancare din România și din țările
Europei Centrale și de Est dar și a instituțiilor non-financiare din această zonă teritorială.

5
 Originalitatea lucrării constă în utilizarea unui set de date unic, colectat manual privind
indicatorii de audit intern, managementul riscului și guvernanță corporativă, din următoarele surse:
(1) Rapoartele anuale ale companiilor listate la bursă precum şi a băncilor comerciale din Europa
Centrală şi de Est; (2) site-uri oficiale ale companiilor listate și a băncilor din teritoriu; (3) situații
financiare anuale ale companiilor și a băncilor; (4) căutări pe Internet privind companiile și băncile
precum și persoanele membre în organele de conducere, în comitetele de audit şi management precum
și în consiliul de administrație.
Datele au fost preluate preponderent din rapoartele anuale ale companiilor listate, respectiv ale
băncilor, în unele cazuri de pe site-urile oficiale ale companiilor și ale băncilor iar în alte cazuri de pe
site-ul bursei la care era listată compania, respectiv banca. De asemenea, pe lângă adaptări și
interpretări personale am luat în considerare un eșantion vast și complex de 1180 de înregistrări din
rapoartele anuale ale 118 companii listate din Europa Centrală și de Est precum și 2341 de înregistrări
din cadrul rapoartelor anuale privind 180 de bănci comerciale din cadrul Europei Centrale și de Est,
toate aceste date fiind colectate manual.
Lucrarea de doctorat oferă o imagine vastă a sistemului de guvernanță corporativă și a auditului
intern practicat în țările din Europa Centrală și de Est, atât în instituțiile non-financiare cât și în cele
financiare, și impactul acestora asupra gestiunii riscului cu efecte directe asupra performanței.
Motivația în alegerea temei de cercetare este reprezentată de actualitatea temei într-un context
european predominat de diversificare, divergențe precum și de o transformare continuă dar și de lipsa
unei analize complexe privind companiile și instituțiile financiare din țările în tranziție care să ofere
o imagine vastă a sistemului de guvernanță corporativă și a auditului intern practicat în țările din
Europa Centrală și de Est. De asemenea, motivația personală rezidă din dorința de a aprofunda
subdomeniile precum auditul intern și guvernanța corporativă în relație cu gestiunea riscului și
efectele acestora asupra performanței atât a instituțiilor financiare cât și a companiilor.
Aspectul de noutate al temei abordate a necesitat în primul rând o documentarea exhaustivă pentru
a putea evita pistele false și riscul omiterii de elemente esențiale ce privesc lucrarea propusă. Astfel,
am ales un set de date unic, colectat manual, care ia în considerare atât caracteristicile guvernanței
corporative cât și cele ale auditului intern și ale gestiunii riscului și am analizat impactul relației audit
intern-guvernanță corporativă- risc asupra performanței entităților financiare și non-financiare din
Europa Centrală și de Est.
Considerăm că rezultatele acestei lucrări de doctorat sunt utile și importante atât pentru
cercetători, academicieni și cadre didactice cât și pentru mediul de afaceri, investitori, companii,
bănci, acționari, deținători de titluri și organele de decizie. În acest context, opinăm că, această analiză
este importantă pentru cercetători, academicieni și cadre didactice deoarece vine în completarea
literaturii de specialitate și oferă o imagine de ansamblu prin analiza empirică a unui set de date unic

6
pe un eșantion vast din Europa Centrală și de Est, care surprinde realitatea economică din teritoriu și
oferă soluții privind îmbunătățirea sistemului de guvernanță corporativă precum și a auditului intern.
De asemenea, opinăm că această analiză este relevantă și pentru investitori, acționari, deținători
de titluri și organele de decizie, în vederea alegerii unei variante optime pentru asigurarea unei
gestiuni eficiente a capitalurilor, precum și pentru mediul de afaceri, companii, bănci și alte instituții
financiare în vederea asigurării alinierii la principiile internaționale de guvernanță corporativă și la
standardele internaționale de audit intern pentru a asigura o bună dezvoltare pe termen lung precum
și o performanță mai ridicată.

Scopul, obiectivele de cercetare și structura tezei

Scopul lucrării de cercetare este reprezentat de analiza calitativă și cantitativă a implicațiilor
auditului intern asupra gestiunii riscului corporativ în contextul bunelor practici de guvernanță.
Atingerea scopului lucrării de cercetare are în vedere validarea ipotezei fundamentale și anume
Auditul intern, în contextul bunelor practici de guvernanță corporativă, determină o mai bună
gestiune a riscului ce conduce spre creșterea performanței entității.
Teza de doctorat este structurată pe patru capitole principale, ce vizează obiectivele principale ale
lucrării de cercetare și presupune un demers logic bazat pe etapizarea scopului de cercetare în vederea
atingerii acestuia la care se adaugă concluziile și posibilele viitoare direcții de cercetare.
Capitolul 1. CONCEPTUL DE AUDIT INTERN ȘI ROLUL SĂU ÎN CONTEXTUL BUNELOR
PRACTICI DE GUVERNANȚĂ, cuprinde o sinteză a literaturii de specialitate apreciind delimitările
conceptuale privind noțiunea de guvernanța corporativă și audit intern, rolul auditului intern în
guvernanța corporativă din Europa, precum și un studiu descriptiv al relației între auditul intern,
guvernanța corporativă și gestiunea riscului.
Obiectivele specifice din cadrul capitolului sunt:
• Definirea conceptului de guvernanță corporativă;
• Definirea conceptului de audit intern;
• Identificarea și evaluarea relației audit intern-guvernanță corporativă-gestiunea riscului;
• Identificarea rolului auditului intern în guvernanța corporativă din Europa.
Pentru a putea atinge scopul de cercetare este necesară identificarea bazelor teoretice, atât ale
auditului intern și a guvernanței corporative la nivelul corporațiilor, cât și a gestiunii riscului prin
parcurgerea demersului logic identificat în literatura de specialitate în domeniu. Primele patru
obiective ale cercetării presupun ilustrarea acestui demers logic care întărește necesitatea abordării
pe această direcție a cercetării în vederea identificării și conturării elementelor specifice economiei
moderne.

7
 Capitolul 2. MISIUNEA DE AUDIT INTERN: PLANIFICARE, ANALIZĂ ŞI EFICIENŢĂ, are în
vedere o abordare descriptivă a procesului de planificare a auditului intern și a evaluării riscurilor în
activitatea de audit, precum și o abordare empirică privind implicațiile auditului intern și a
caracteristicilor de guvernanță corporativă asupra băncilor și companiilor din România, Bulgaria și
Polonia. De asemenea, în cadrul acestui capitol am realizat o sinteză a elementelor de eficientizare a
activității de audit.
Obiectivele specifice din cadrul capitolului sunt:
• Identificarea și descrierea procesului de planificare a auditului;
• Evaluarea riscurilor în activitatea de audit;
• Analiza implicațiilor auditului intern și a caracteristicilor de guvernanță asupra
performanței bancare din România și Bulgaria;
• Analiza implicațiilor auditului intern și a caracteristicilor de guvernanță asupra
performanței companiilor din România și Polonia;
• Identificarea și descrierea elementelor de eficientizare a activității de audit în contextul
reducerii riscului.
Capitolul 3. ANALIZA IMPLICAȚIILOR AUDITULUI INTERN ASUPRA MANAGEMENTULUI
RISCULUI COMPANIILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST, cuprinde o analiză empirică
privind evaluarea implicațiilor caracteristicilor de guvernanță corporativă și a auditului intern asupra
gestiunii riscului cu efecte asupra performanței companiilor listate din Europa Centrală și de Est.
Obiectivele din cadrul acestui capitol sunt:
• Identificarea și analiza bazelor teoretice privind implicațiile caracteristicilor de guvernanță
corporativă și a auditului intern asupra managementului riscului cu efecte asupra
performanței companiilor;
• Realizarea unei analize empirice privind implicațiile caracteristicilor de guvernanță
corporativă și a auditului intern asupra managementului riscului cu efecte asupra
performanței companiilor listate la bursă din Europa Centrală și de Est;
• Realizarea unei analize empirice privind caracterizarea sistemului de guvernanță
corporativă și a auditului intern din cadrul companiilor listate la bursă din Europa Centrală
și de Est;
• Investigarea rezultatelor și perspectivelor de îmbunătățire a sistemului de guvernanță
corporativă și a auditului intern.
Capitolul 4. ANALIZA EFECTELOR AUDITULUI INTERN ASUPRA PERFORMANŢEI
BANCARE DIN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST, cuprinde o analiză empirică privind evaluarea
implicațiilor caracteristicilor de guvernanță corporativă și a auditului intern asupra gestiunii riscului

8
cu efecte asupra performanței băncilor comerciale din teritoriu. Obiectivele din cadrul acestui capitol
sunt:
• Identificarea și analiza bazelor teoretice privind implicațiile caracteristicilor de guvernanță
corporativă și a auditului intern asupra performanței băncilor;
• Realizarea unei analize empirice privind implicațiile caracteristicilor de guvernanță
corporativă și a auditului intern asupra performanței băncilor comerciale din Europa
Centrală și de Est;
• Realizarea unei analize empirice privind caracterizarea sistemului de guvernanță
corporativă și a auditului intern din cadrul băncilor comerciale din Europa Centrală și de
Est;
• Investigarea rezultatelor și perspectivelor de îmbunătățire a sistemului de guvernanță
corporativă și a auditului intern.
Prin elaborarea și îndeplinirea principalelor obiective ale cercetării și cu ocazia validării
ipotezelor de lucru, cercetarea vizează să ofere o importantă contribuție în literatura de specialitate
din România cât și cea internațională în domeniu, ce vizează eficientizarea activității corporatiste, a
rolului guvernanței corporative, precum și a auditului intern și a gestiunii riscului în performanța
companiilor, precum și relația dintre audit intern, gestiunea riscului și guvernanță corporativă în
activitatea corporatistă.

Metodologia utilizată
Din punct de vedere metodologic, cercetarea conține un mix de metode, tehnici și instrumente, pe
scurt metodologiile cantitative și calitative. Instrumentele și tehnicile vor fi utilizate în funcție de
etapa de analiză din cadrul lucrării.
Lucrarea de cercetare este conturată metodologic pe o abordare practică pozitivistă, se vor utiliza
rezultatele științifice obținute anterior din literatura de specialitate și pe baza acestor rezultate se vor
construi ipotezele ce vizează răspunsurile în privința temei abordate.
Lucrarea de cercetare are un puternic caracter cantitativ, însă se vor utiliza și tehnici de colectare
a datelor cu caracter calitativ, acestea din urmă constituind sursele de informații necesare în analiza
cantitativă.
Demersul în cadrul lucrării de cercetare va fi unul inductiv-deductiv ce se bazează în primul rând
pe rezultatele anterioare, dar, care presupune și analiza implicațiilor potențiale. Prin intermediul
abordării deductive, elaborarea lucrări de cercetare va consta în analiza literaturii de specialitate
pentru realizarea unui fundament teoretic iar ulterior presupune emiterea de ipoteze, pe care prin
intermediul observării urmează să fie confirmate sau infirmate de rezultatele obținute. În schimb,
abordarea inductivă, vizează analiza literaturii de specialitate ca punct de plecare în elaborarea unor
9
ipoteze de lucru. Rezultatul final al ambelor metode este emiterea de concluzii pertinente, care să fie
puternic fundamentate pe rezultatele obținute în urma testării empirice.
Demersul științific întreprins în lucrarea de doctorat se desfășoară pe două direcții de cercetare
ce vin în concordanță cu obiectivul fundamental respectiv, analiza calitativă și cantitativă a
implicațiilor auditului intern asupra gestiunii riscului corporativ în contextul bunelor practici de
guvernanță.
Prima direcție de cercetare se referă la abordări teoretice privind conceptele de guvernanță
corporativă și audit intern și relațiile dintre acestea și gestiunea riscului precum și impactul acestora
asupra performanței.
Cea de-a doua direcție de cercetare se referă la utilizarea metodelor empirice de analiză precum
metoda celor mai mici pătrate (OLS- Ordinary Least Squares) cu efecte fixe cross-secţionale în
vederea analizei implicațiilor relației audit intern-guvernanță-risc asupra performanței, atât a
companiilor listate din Europa Centrală și de Est, cât și a băncilor comerciale din teritoriu, precum și
a metodei probit în vederea caracterizării entităților și stabilirii elementelor ce pot determina
probabilitatea ca o anumită entitate să își manifeste interesul în a-și constitui un comitet de audit
intern independent sau a unui departament de management al riscului sau un consiliu de administrație
independent s.a.

Bazele de date utilizate și rezultatele așteptate

Analiza cantitativă ce va fi utilizată în lucrarea de cercetare presupune culegerea și prelucrarea
unor date utilizând metode specifice statisticii descriptive precum: prelucrare statistică, analiză
statistică, observare statistică și interpretare.
Procurarea datelor cantitative, vizează sursele de date specializate precum Bankscope, baza de
date Orbis, baza de date Bureau Van Dijk şi Banca Mondială. Datele calitative au fost preluate de pe
site-uri oficiale ale companiilor listate și a băncilor, din situații financiare anuale, din căutări pe
Internet privind companiile și băncile precum și persoanele membre în organele de conducere, în
comitete și consiliul de administrație. De asemenea, datele au fost preluate preponderent din
rapoartele anuale ale companiilor listate, respectiv ale băncilor, în unele cazuri de pe site-urile oficiale
ale companiilor și ale băncilor iar în alte cazuri de pe site-ul bursei la care era listată compania,
respectiv banca.
Datele calitative, urmărind caracteristicile de guvernanță corporativă, gestiunea riscului și audit
intern, privind subcapitolul 2.3., vizează un eșantion, colectat manual, de 150, respectiv 377 de
înregistrări colectate din rapoartele anuale ale 15, respectiv 27 bănci comerciale din România și
Bulgaria.

10
 În ceea ce privesc, datele calitative, urmărind caracteristicile de audit intern, privind subcapitolul
2.4., acestea sunt reprezentate de un eșantion, colectat manual, de 179 de înregistrări colectate din
rapoartele anuale ale 21 de companii listate la bursă din România și Polonia.
Datele calitative, urmărind caracteristicile de guvernanță corporativă, gestiunea riscului și audit
intern, privind capitolele trei și patru, conțin un eșantion unic, vast și complex de 1180 de înregistrări
colectate din rapoartele anuale și căutări pe internet ale 118 companii listate din Europa Centrală și
de Est, pe o perioadă cuprinsă între 2004-2013, precum și 2341 de înregistrări colectate din rapoartele
anuale și căutări pe internet ale 180 de bănci comerciale din Europa Centrală și de Est, pe o perioadă
cuprinsă între 2003-2015, toate aceste date fiind colectate manual. De asemenea, în cadrul capitolului
trei am utilizat ca variabilă de control indicatorul scorul Z după modelul Altman (2000), reprezentat
de probabilitatea de faliment a firmei, în vederea întăririi relației audit intern-guvernanță corporativă-
gestiunea riscului.
Prin raportarea la obiectivele de cercetare fundamentale ne-am așteptat la următoarele rezultate
teoretice:

• Identificarea celei mai dese metode utilizate în analiza implicațiilor auditului intern și a
guvernanței corporative asupra performanței companiilor, respectiv a băncilor;
• Identificarea legăturii dintre auditul intern, sistemul de guvernanță corporativă și gestiunea
riscului și implicațiile acesteia asupra performanței;
• Identificarea elementelor de eficientizare a auditului intern precum și a sistemului de
guvernanță corporativă;
• Identificarea situației actuale a companiilor din Europa Centrală și de Est privind sistemul
de guvernanță corporativă și auditul intern;
• Identificarea situației actuale a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est privind
sistemul de guvernanță corporativă și auditul intern;
• Descrierea și cuantificarea impactului caracteristicilor de guvernanță corporativă precum
și a celor de audit intern asupra gestiunii riscului cu efecte asupra performanţei
companiilor și băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est;
• Caracterizarea companiilor și a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est din
perspectiva caracteristicilor de guvernanță corporativă și de audit intern.

Un aspect esențial în cadrul lucrării de cercetare, după care ne-am ghidat, este reprezentat de
certificarea rezultatelor obținute și anume capacitatea lucrării de cercetare de a fi în conformitate cu
realitatea și să ofere o imagine pertinentă și durabilă tematicii analizate.

11
 Demersul lucrării de doctorat
Primul capitol intitulat Conceptul de audit intern și rolul său în contextul bunelor practici de
guvernanță, presupune conturarea cadrului teoretic general care să delimiteze noțiunile teoretice și
cele empirice existente în literatura de specialitate privind noțiunea de guvernanță corporativă în
contextul procesului decizional, noțiunea de audit intern, relația dintre guvernanță corporativă, auditul
intern și gestiunea riscului, precum și relevanța auditului intern în sistemele de guvernanță corporativă
și mecanismele de gestiune a riscului din Europa.
Scopul guvernanței corporative este acela de a contribui la constituirea unui mediu de afaceri de
încredere, la sporirea transparenței și a responsabilității necesare pentru a promova investițiile pe
termen lung, stabilitatea financiară și integritatea în afaceri, determinând astfel o creștere economică
durabilă (OECD Principles of Corporate Governance, 2015, p.7).
Guvernanța corporativă consemnează conducerea în ansamblu, a întregii organizații, prin
acceptarea tuturor componentelor interne, care funcționează împreună (Ghiţă, 2008, p.13). Aceasta
presupune un set de relații între managementul companiei, consiliul de administrație, acționari și
deținătorii de titluri (Morariu et al, 2008, p. 179) şi surprinde mai multe nivele ale controlului
înglobând relațiile dintre management, consiliul de administrație și diferitele nivele operaționale din
cadrul unei companii (Christopher J., 2010). Astfel, guvernanța corporativă oferă structura prin care
sunt stabilite mijloacele necesare realizării obiectivelor stabilite dar și monitorizarea performanțelor
urmărite.
Utilizarea conceptului de guvernanță corporativă în practica auditorilor determină aspectul
financiar al acestui concept (Onofrei, 2009, p. 13).
În general, auditul se manifestă ca o activitate de analiză a patrimoniului, precum și a datelor
financiare, realizată de către un auditor independent, autorizat și specializat, în scopul formulării și
prezentării unei opinii, bazate pe realitate, privind documentele financiare și să ofere entității auditate
contextul financiar real și actual în care se află (Toma, 2011, p. 47).
Auditul intern, reprezintă o activitate relativ recentă care conduce la noi responsabilități, oferind
cadrul de construire a unor noi obiective în ceea ce privește contextul unei organizații.
Odată cu înființarea Institutului Auditorilor Interni (IIA), în anul 1941, s-au pus bazele privind
conceptualizarea, dezvoltarea și evoluția profesiei de audit intern. Institutul Auditorilor interni
definește activitatea de audit prin prisma scopului fundamental, al naturii și sferei auditului intern.
Astfel, auditul intern reprezintă activitatea independentă de asigurare obiectivă și de consiliere,
desemnată să creeze valoare și să perfecționeze operațiunile unei organizații (IIA, 2017).
După anul 1989, în scopul modernizării funcției de management al organizațiilor atât în domeniul
public cât și în cel privat, s-a adoptat auditul intern și în România.

12
 Fundamentarea auditului intern în România, s-a realizat sub îndrumarea specialiștilor din Uniunea
Europeană, astfel, în 1999 a apărut prima reglementare cu privire la auditul intern și a controlului
financiar din România și anume: Ordonanța de Guvern 119/1999. Această reglementare, presupune
înființarea auditului intern în cadrul instituțiilor publice de o manieră independentă prin punerea
bazelor unui comportament aflat în subordinea directorului instituției. Mai mult decât atât, Ordonanța
de Guvern 119/1999 prevede și desființarea structurilor de control financiar de gestiune. Structurile
de control financiar de gestiune, erau până în 1999 reglementate de Legea 30/1991, privind
organizarea și funcționarea controlului financiar preventiv și a Gărzii financiare.
În anul 2000, în contextul introducerii Ordonanței de Guvern 119/1999 s-a înființat, în subordinea
Ministerului Apărării Naționale și în baza ordinului 01.07.2000, Direcția de Audit.
Începutul sistemului de audit din România s-a creat prin publicarea Ordonanței de Guvern
119/1999 și a Ordinului din anul 2000 (Drăgan, 2008). În baza OG 119/1999 se exercită auditul public
intern iar auditul intern al agenților economici se realizează pe baza Legii 31/1990 privind societățile
comerciale, republicată și actualizată.
Funcțiile, sfera de cuprindere și obiectivele auditului intern determină locul și rolul acestuia.
Auditul intern depinde și variază în funcție de structura organizației, cerințele conducerii organizației
și de dimensiunea organizației.
Conceptul de audit în România are ca și abordare principală preocuparea analitică și de cercetare
cu scopul formulării unei păreri privind situațiile financiare ale organizației și conformitatea acestor
situații financiare cu standardele de audit actualizate la zi, cu standardele internaționale și cu
standardele admise de Camera Auditorilor Financiari din România (OG nr.75/1999).
În literatura de specialitate există mai multe definiții, atât la nivel național cât și la nivel
internațional, date conceptului de audit intern datorită necesitații adaptări acestei activități la evoluția
mediului de afaceri în general și a sporirii importanței auditului intern la diferite nivele ale
organizației.
Auditul intern în prezent s-a extins către toate tipurile de organizații, funcționând indiferent de
domeniul de activitate al acestora. De asemenea, acesta are un rol important în asigurarea
eficientizării raportării financiare, ceea ce îl include ca un element esențial în asigurarea încrederii în
mediul de afaceri și pe piețele de capital.
Sub aspectul concepției și accepțiunii sale generale, opinăm că, auditul intern se tratează ca o
manifestare de control a corectitudinii și analiză a performanțelor financiare, furnizând evaluări
obiective și independente managementului riscului, controlului și conducerii, pornind de la ceea ce
reflectă conturile anuale și documentele justificative în concordanță cu legislația și actele normative
publicate în domeniu, precum și asigură transparența și divulgarea informațiilor, contribuind, astfel,
la îndeplinirea obiectivelor entității și la creșterea performanței acesteia.

13
 De-a lungul istoriei auditul intern și-a conturat importanța în sistemul de guvernanță corporativă
precum și în sistemul de management al riscului prin asumarea treptată a asigurării unei opinii
independente și obiective asupra diferitelor niveluri din cadrul unei organizații.
Guvernanța corporativă creează cadrul de manifestare a misiunii de audit în condiții optime prin
codurile de guvernanță, care determină evitarea conflictului de interese și asigurarea independenței și
obiectivității activității de audit intern.
Companiile se află sub presiunea identificării și gestionării tuturor riscurilor la care sunt expuse.
Utilizarea tehnicilor și instrumentelor de management al riscului în companii s-a extins și auditul
intern prin acordarea de asigurare și consultanță contribuie printr-o varietate de moduri la
managementul riscului, fiind din ce în ce mai important în contextul actual al economiei.
Identificarea și cuantificarea riscurilor de audit se află în corelație cu managementul riscului unei
companii. Dacă managementul riscului unei companii este eficient, acesta poate fi un reper către
auditor în sensul că riscul general de audit va fi mai scăzut și nivelul de asigurare va fi mai ridicat,
evident și situația inversă în care un audit intern eficient reprezintă un ghid către managementul
riscului companiei spre eficientizare a acestuia și chiar în identificarea unor noi riscuri la care este
supusă entitatea.
Managementul riscului contribuie la îndeplinirea obiectivelor organizației prin identificarea,
evaluarea și gestionarea riscurilor la care este supusă entitatea precum și la eficientizarea sistemului
de guvernanță și a auditului intern prin identificarea, evaluarea, controlul și gestionarea riscurilor de
audit și a celor privind sistemul de guvernanță corporativă.
Guvernanța corporativă, auditul și managementul riscului sunt în strânsă legătură prin aceea că
auditorii interni și externi, managerii executivi, acționarii, directorii, reprezintă unii dintre actorii
cheie a guvernanței ce au în responsabilitatea lor diferite dimensiuni ale managementului riscului.
Prin activitatea de gestionare a riscurilor, managementul riscului contribuie la asigurarea desfășurării
în condiții optime a activității de audit intern.
Auditul intern are o importanță majoră, în cadrul unei entități la nivel operațional, prin prisma
testării conformității cu politicile și normele entității privind guvernanța corporativă, procesele de
gestionare a riscurilor și a sistemelor de control. De asemenea, managementul riscului contribuie la
evaluarea, gestionarea și identificarea de noi riscuri care pot afecta eficiența activității de audit intern
și a sistemului de guvernanță corporativă.
Opinăm că, relația de colaborare între auditul intern, managementul riscului și guvernanța
corporativă conduce la creșterea performanței în cadrul unei entități, precum şi la asigurarea încrederii
în mediul de afaceri, ceea ce determină și o creștere la nivelul sistemului din care face parte acea
entitate, fie ea financiară sau non-financiară, conducând în final la creșterea economiei în ansamblu.
Istoria poziționează auditul intern într-o legătură strânsă cu managementul riscului și guvernanța

14
corporativă, prin rolul atribuit acestuia de a asigura transparența informațiilor și a consilia
managementul privind riscurile.
Atât auditul intern, cât și guvernanța corporativă și managementul riscului au o metodologie clară,
specifică și bine structurată care vizează eficacitatea și eficiența unei organizații.
Auditul intern, guvernanța corporativă și managementul riscului contribuie la creșterea
performanței unei organizații prin aportul adus în atingerea obiectivelor urmărite de entitate, eficiența
și eficacitatea activităților organizației, întărirea credibilității entității, crearea de plus valoare, precum
și limitarea riscurilor existente și contribuirea la identificarea de noi riscuri.
Cel de-al doilea capitol intitulat Misiunea de audit intern: planificare, analiză și eficiență, are în
vedere o descriere a planificării auditului intern și analiza evaluării riscurilor în activitatea de audit,
precum și enumerarea unor elemente de eficientizare a activității de audit intern. De asemenea, acest
capitol cuprinde și două studii empirice ce vizează analiza implicațiilor caracteristicilor de guvernanță
corporativă și a celor de audit intern asupra performanței băncilor comerciale din România și
Bulgaria, respectiv a companiilor listate la bursă din România și Polonia.
Planificarea auditului intern presupune răspunderea la următoarele întrebări (UCAAPI, 2014): Ce
domenii sau activități trebuie să fie auditate?, Când urmează să fie auditate? și Cum trebuie auditate?
Planificarea adecvată a auditului intern presupune asigurarea contribuției privind identificarea și
rezolvarea problemelor potențiale în timp util. Efortul de audit este repartizat în funcție de risc precum
și prin aceea că auditorul prezintă o organizare și gestiune corespunzătoare desfășurării activității într-
un mod economic, eficient și eficace. Mai mult decât atât, realizarea obiectivelor constituite în etapa
de planificarea a auditului intern, contribuie la creșterea eficacității și a eficienței gestiunii riscului, a
controlului și a procesului de guvernanță corporativă.
Încheierea procesului de planificare se face cu ajutorul unor documente de sinteză în care sunt
definite misiunile de audit intern, obiectivele și sfera de intervenție a auditului intern, perioada de
derulare a misiunii, precum și timpul necesar de realizare a misiunii sau misiunilor de audit (UCAAPI,
2014).
Riscul reprezintă o realitate care a însoțit societatea umană pe tot parcursul dezvoltării acesteia.
Această realitate reprezintă una dintre cele mai mari provocări datorită prezenței riscului în aproape
toate domeniile de activitate. Orice activitate umană comportă un risc. Faptul că trăim într-o lume
nesigură este un fapt sigur. Eliminarea incertitudinii este imposibil de realizat. Societatea în care trăim
a avut parte de progrese considerabile datorită asumării riscurilor. Creșterea economică nu ar fi avut
loc dacă certitudinea ar fi avut prioritate în fata riscului și a incertitudinii. Economiile prospere
folosesc modele cu condiții de risc și incertitudine foarte des și eficient.
Riscul reprezintă o componentă care se regăsește în managementul unei entități prin prisma
identificării acestuia pretutindeni în viața economică și financiară. Subiectivismul și complexitatea

15
procedeului privind percepția riscului face ca în literatura de specialitate să fie întâlnită cel mai des
percepția globală a acestuia.
Eficacitatea procesului de management reprezintă un raționament bazat pe evaluarea auditorului
intern privind asigurarea legăturii dintre obiectivele organizaționale și misiunea organizației,
asigurarea identificării și evaluarea riscurilor semnificative, asigurarea răspunsurilor adecvate la risc
în concordanță cu riscurile și apetitul organizației auditate și asigurarea colectării și transmiterii
informațiilor în timp util cu privire la riscuri astfel încât managementul, personalul și consiliul să-si
poată îndeplini responsabilitățile (IIA, 2017).
Evaluarea expunerilor la risc de către auditul intern vizează atingerea obiectivelor strategice ale
societății, protejarea activelor, eficiența și eficacitatea operațiunilor și programelor, conformitatea în
ceea ce privesc legile, regulamentele, politicile, procedurile și contractele precum și fiabilitatea și
integritatea informațiilor financiare și operaționale ale organizației.
Auditorul intern are responsabilitatea de a evalua expunerile la risc privind guvernanța
organizației, operațiunile și sistemele informaționale (IIA, 2017). Mai mult decât atât, auditorul intern
trebuie să stabilească dacă entitatea auditată are aversiune față de risc sau acceptă riscul, percepându-
l ca un element al organizației, în literatura de specialitate acestea reprezintă culturii ale riscului
(Griffiths, 2005).
Este foarte important ca auditorii interni să înțeleagă cultura și subculturile organizației pe care o
auditează iar recomandările acestora trebuie să reflecte această întelegere. Pentru o cultură care
acceptă riscul, observațiile auditorului trebuie să fie provocatoare pentru conducere și să identifice
oportunitățile de business. De asemenea, la o cultură cu aversiune față de risc este foarte important
ca auditorul să determine expunerile la risc pentru a nu fi luată organizația prin surprindere de
amenințările la care este sau poate fi supusă.
Evaluarea riscurilor în audit este necesară pentru a asigura alocarea resurselor într-un mod în care
activitatea să se desfășoare în condiții eficiente și eficace precum și pentru a asigura auditarea
obiectivelor care au un grad mai ridicat de expunere la risc.
Prin evaluarea riscurilor de audit, respectiv a riscurilor la care este expusă entitatea auditată,
auditul intern, contribuie la gestiunea riscului corporativ prin identificarea de noi oportunități sau
amenințări pentru entitate, prin eficientizarea managementului riscurilor entității precum și prin
asigurarea desfășurării activității în condiții optime.
Relația dintre performanță, principii de guvernanță corporativă și calitatea auditului intern a fost
studiată în literatura de specialitate și susțin ipoteza că un audit eficient este foarte important pentru
eficiența guvernanței corporative și performanța companiei și un comitet independent de audit
contribuie la o calitate superioară și transparența raportării financiare într-o entitate (Alzeban și

16
Sawanb, 2015). De aceea în subcapitolele 2.3 și 2.4 am ales să analizăm implicațiile caracteristicilor
guvernanței corporative și a celor de audit intern asupra performanței băncilor și a companiilor.
În urma analizelor întreprinse în subcapitolele 2.3 și 2.4 am constatat că:
- Existența auditorului independent influențează pozitiv performanța bancară, în cazul băncilor
comerciale din România, și dualitatea directorului executiv (persoană care ocupă funcția de
Director Executiv și Președinte al Consiliului de Administrație) influențează negativ
performanța bancară în România şi Bulgaria;
- Prezența directorului executiv în consiliul de administrație determină o scădere a performanței
băncilor comerciale din România şi Bulgaria;
- Efectele dualității CEO-ului sunt mai ridicate decât efectele negative aduse de prezența
directorului executiv în consiliul de administrație, acest lucru este explicat de lipsa sperării
puterii în poziția duală deținută de director executiv, în aceea că, fiind în două poziții de
decizie, ce îi permite să nu țină cont și de interesele băncii. Pe când, doar prin simpla lui
prezență în consiliul de administrație, acesta poate doar influența decizia majoritară dar nu
deţine puterea de decizie.
- Nu este de ajuns să eliminăm dualitatea directorului executiv din cadrul sistemului de
guvernanță corporativă ci trebuie să se ia în considerare și faptul că prezența directorului
executiv în consiliul de administrație conduce la o scădere a performanței, fiind demonstrată
prin rezultatele noastre atât asupra performanței exprimată prin rata rentabilității activelor, cât
și asupra performanței exprimată prin rata rentabilității capitalurilor proprii;
- Independența auditului intern are un efect pozitiv și semnificativ statistic asupra performanței
firmelor, exprimată prin rentabilitatea activelor, atât a companiilor din România, cât şi a celor
din Polonia;
- Este important ca firmele să ia în considerare în sistemul lor de guvernanță corporativă
independența comitetului de audit intern;
- Un comitet de audit intern independent contribuie la o mai bună transparență și transmitere a
informațiilor către acționariat sau părțile interesate și evită conflictul de interese între
conducerea companiei, consiliul de administrație și acționari;
- Independența comitetului de audit intern poate conduce la o sporire a gestiunii resurselor și
la îmbunătăţirea gestiunii riscului în cadrul unei companii şi determina o creștere a
performanței acesteia.
Un sistem de guvernanță corporativă eficient și care respectă principiile de guvernanță (OECD
Principles for Corporate Governance, 2015) în concordanță cu constituirea și asigurarea obiectivității
și independenței comitetului de audit intern conduce la o gestiune a riscului mai eficientă, atât privind
gestionarea capitalurilor proprii cât și gestionarea activelor, demonstrat de analizele noastre privind

17
băncile comerciale din România și Bulgaria și companiile din România și Polonia, fiind reflectate
prin creșterea în medie a performanței acestora.
Există numeroase modalități de îmbunătățire a activității de audit intern din cadrul unei entități,
însă trebuie să existe o colaborare profesională și eficientă, între guvernanța corporativă,
managementul riscului, managementul superior, consiliul de administrație și autoritățile de
reglementare și supraveghere, în vederea divulgării informațiilor necesare auditorului intern pentru a
putea efectua misiunea de audit în condiții optime și a oferi opinii reale, pertinente și semnificative
organizației precum și pentru a putea asigura conformitatea proceselor din interiorul entității. De
asemenea, asigurarea componenței comitetului de audit intern, conform standardelor internaționale
de audit intern, reprezintă un prim pas prin care auditul intern poate contribui la o eficiența mai
ridicată a misiunii de audit, ceea ce implică și o contribuție de plus valoare adusă întreprinderii.
Capitolul al treilea intitulat Analiza implicațiilor auditului intern asupra managementului riscului
companiilor din Europa Centrală și de Est, cuprinde o analiză empirică a companiilor listate la bursă
pentru perioada 2004-2013 din Slovenia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Letonia, Croația, România,
Estonia, Bulgaria, Lituania și Polonia.
Obiectivul principal al analizei noastre vizează testarea influenței auditului intern și a guvernanței
corporative asupra gestiunii riscului corporativ reflectat prin performanța companiilor din Europa
Centrală și de Est
Datele utilizate în analiză privind bilanțul contabil și caracteristicile financiare ale companiilor
au fost colectate din baza de date Orbis iar datele macroeconomice au fost colectate de pe site-ul
Băncii Mondiale și datele specifice de audit intern și guvernanță corporativă au fost colectate manual
din 1086 de rapoarte anuale ale companiilor, precum şi căutări pe Internet privind companiile și
persoanele membre în organele de conducere. Modelul utilizat este unul de tip panel iar metoda
utilizată în analiza noastră este reprezentată de metoda celor mai mici pătrate (OLS- Ordinary Least
Squares) cu efecte fixe cross-secţionale.
Rezultatele analizei noastre relevă că:
- existența departamentului de audit intern nu exercită o influență directă asupra performanței
exprimată prin rata rentabilității activelor însă exercită o influență directă asupra performanței
exprimată prin rata rentabilității capitalurilor proprii, ceea ce indică un rol redus al prezenței
auditului intern în cadrul companiilor din Europa Centrală și de Est asupra gestiunii activelor
şi un rol direct și pozitiv asupra gestiunii riscului corporativ privind gestiunea capitalurilor
proprii.
- auditul intern în relație cu gestiunea riscului produce o eficientizare a alocării resurselor
companiei și o îmbunătățire a comunicării la nivelul managementului oferind o imagine mai

18
 clară a riscurilor ce întâmpină compania în activitatea sa, ceea ce generează gestionarea şi
limitarea riscurilor în timp util reflectată printr-o creștere a performanței capitalurilor proprii.
- independența auditorilor interni nu exercită o influență semnificativă asupra performanței
companiei, exprimată prin rata rentabilității activelor și prin rata rentabilității capitalurilor
proprii, astfel, independența auditului intern nu se reflectă în mod direct asupra performanței
companiilor.
- numărul de auditori interni din cadrul comitetului de audit precum și numărul auditorilor
interni independenți nu exercită o influență semnificativă asupra performanței companiei
exprimată prin rata rentabilității activelor și prin rata rentabilității capitalurilor proprii.
Rezultatele noastre indică un rol redus al numărului de auditori interni din cadrul comitetului
de audit precum și al numărului auditorilor interni independenți asupra performanței în cadrul
companiilor din Europa Centrală și de Est, de aceea dimensiunea comitetului de audit precum
și numărul de auditori independenți din comitetul de audit nu se reflectă în mod direct asupra
performanței companiilor din teritoriu.
- lipsa separării puterii dintre executiv și administrativ (dualitatea directorului executiv) are un
impact negativ şi semnificativ asupra gestiunii riscului corporativ în cadrul companiilor din
Europa Centrală și de Est ce conduce la reducerea performanței într-un mod semnificativ.
- independența consiliului de administrație exercită o influență pozitivă şi semnificativă asupra
gestiunii riscului corporativ cu impact asupra performanței companiei, exprimată prin rata
rentabilității activelor și prin rata rentabilității capitalurilor proprii;
- companiile care sunt auditate de către o firmă de audit Big4 au în medie o profitabilitate mai
mică spre deosebire de acele companii care nu sunt auditate de către o firmă de audit Big4;
- existența departamentului de management al riscului nu exercită o influență directă asupra
performanței.
Am constatat că, în practica companiilor listate la bursă din Europa Centrală și de Est, există
abateri de la principiile de guvernanță internaționale precum și de la standardele internaționale de
audit intern, în aceea că mai sunt companii care au poziția duală a directorului executiv, un consiliu
de administrație care nu este independent precum și un comitet de audit non-independent. Aceste
abateri conduc, conform rezultatelor noastre, la o diminuarea gestiunii capitalurilor acționarilor
precum și la reducerea gestiunii activelor companiilor. Astfel, este important să subliniem că în cadrul
formării comitetelor de audit, a delegării puterii între administrativ și executiv, precum și în cadrul
formării consiliului de administrație trebuie să se respecte principiile de guvernanță internaționale
precum și standardele internaționale de audit intern în vederea asigurării de plus valoare și a
dezvoltării pe termen lung.

19
 Considerăm că această analiză este importantă atât pentru investitori, în vederea alegerii unei
variante optime pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a capitalurilor lor, precum și pentru companii
și alte instituții nefinanciare în vederea asigurării alinierii la principiile internaționale de guvernanță
și la standardele internaționale de audit intern pentru a asigura o bună dezvoltare a lor pe termen lung
precum și o performanță mai ridicată.
Această analiză este importantă pentru cercetători, academicieni şi cadre didactice deoarece vine
în completarea literaturii de specialitate (Karayel şi Dogan, 2016; Vintilă et al., 2015; Khlif și
Samaha, 2014;. Samaha et al, 2012; Allegrini și Greco, 2011; Rouf, 2011; Arcay și Vazquez, 2005)
utilizând un set de date unic din Europa Centrală și de Est, colectat manual precum și prin aceea că
în analiza întreprinsă am luat în considerare relația audit intern – guvernanță corporativă cu
implicațiile acestea asupra gestiunii riscului, având efecte directe asupra performanței companiilor
din teritoriu.
De asemenea, în cadrul acestui capitol am evaluat caracteristicile companiilor din Europa Centrală
şi de Est, prin metoda Probit, în vederea identificării determinanților privind probabilitatea ca o
companie să își constituie un comitet de audit, un consiliu de administrație independent, un
departament al managementului riscului precum și a altor caracteristici de guvernanță.
Rezultatele analizei noastre relevă că:
• Firmele care au probabilitatea ridicată de a-și constitui un comitet de audit sunt firmele de
dimensiuni mari și cu o performanță ridicată, exprimată atât prin rata rentabilității activelor,
cât și prin rata rentabilității capitalurilor proprii
• Firmele din Europa Centrală și de Est care au o probabilitate de faliment scăzută și o
performanță mai ridicată din perspectiva ratei rentabilității activelor, prezintă o probabilitate
mai mare ca acestea să apeleze la auditorii Big 4.
• Cu cât firma este mai mare, are un grad de îndatorare mai mare, un flux de numerar ridicat, o
rată a rentabilității activelor ridicată și o lichiditate mai mare, cu atât probabilitatea ca
dualitatea directorului executiv să existe în acele firme este mai mică.
• Firme care au valori mari în ceea ce privesc debitorii și o rată de rotație a activelor imobilizate
ridicată prezintă o probabilitate mai ridicată să aibă o poziție de conducere duală a directorului
executiv
• Cu cât firma este mai mare, are o lichiditate sporită și are un grad de îndatorare mai ridicat cu
atât există probabilitatea ca în cadrul firmei să existe un consiliu de administrație alcătuit din
directori non-executivi
• Cu cât firma este mai mare, mai profitabilă și are un flux de numerar mai ridicat cu atât există
o posibilitate mai mare ca aceasta să aibă un comitet de audit independent.

20
 • Companiile mari cu o lichiditate ridicată și un flux de numerar ridicat au o probabilitate mai
mare în a-și constitui departament de management al riscului.
În urma analizei întreprinse am constatat că, obținerea de informații cu privire la organigrama
firmei precum și a situației financiare a unei companii din cadrul companiilor mari listate la bursă din
Europa Centrală și de Est a fost una dificilă deoarece au existat situații în care unele dintre companii
nu aveau rapoartele anuale publicate sau nu a existat posibilitatea accesării acelor rapoarte anuale.
Mai mult decât atât, din cauza lipsei datelor, eșantionul nostru s-a restrâns și s-a dezechilibrat, astfel,
putem constata că limita principală a analizei noastre este reprezentată de lipsa accesării datelor
necesare pentru a avea un eșantion echilibrat. Astfel, o primă direcție viitoare de cercetare poate fi
accesarea acelor date şi echilibrarea setului de date în măsura în care să surprindem echilibrat toate
companiile listate la bursă din Europa Centrală și de Est.
De asemenea, altă limită privind analiza noastră este reprezentată de faptul că nu am luat în
considerare atunci când am construit variabilele dummy și deciziile de ordin intern privind sistemul
de guvernanță corporativă și a auditului intern din cadrul companiei. Astfel, o direcție viitoare de
cercetare ar fi realizarea unor chestionare prin care să luăm în considerare și aceste decizii de ordin
intern care vor veni în sprijinul explicațiilor și a rezultatelor economice și empirice.
O altă direcție viitoare de cercetare, ar fi extinderea eșantionului nostru în vederea introducerii și
a companiilor nelistate la bursă pentru a putea avea o imagine cât mai completă a sistemului de
guvernanță corporativă precum și a auditului intern din țările din Europa Centrală și de Est.
Astfel, constatăm că, această analiză evidențiază și deschide noi orizonturi în cercetare privind
adoptarea, adaptarea și eficientizarea sistemului de guvernanță corporativă precum și a auditului
intern, practicat de către companiile din Europa Centrală și de Est, la sistemul internațional de
guvernanță corporativă precum și la standardele internaționale de audit intern practicat de companiile
din țările dezvoltate.
În final, cel de-al patrulea capitol, intitulat Analiza efectelor auditului intern asupra performanței
bancare din Europa Centrală și de Est, vizează analiza relația dintre performanța băncii, exprimată
prin rata rentabilității activelor și rata rentabilității capitalului propriu, și caracteristicile specifice de
guvernanță corporativă și de audit intern, concentrându-ne pe argumentarea empirică că rezultatele
activității bancare ar putea fi îmbunătățite și consolidate prin configurarea adecvată a acestor
caracteristici (guvernanță corporativă și audit intern).
În acest capitol am utilizat un model cu efecte fixe cross-secţionale, pe date de tip panel colectate
pe un eșantion de 180 de bănci comerciale din 13 țări în perioada cuprinsă între 2003 și 2015. Datele
privind caracteristicile guvernanței corporative și cele de audit intern au fost colectate manual din
2341 de rapoarte anuale oficiale ale fiecărei bănci din baza de date, precum şi din căutări pe Internet
privind băncile și persoanele membre în organele de conducere.

21
 Rezultatele analizei noastre relevă:
- în cazul băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est, dualitatea directorului executiv are
un efect negativ și semnificativ statistic asupra performanței băncii, exprimată prin rata
rentabilității activelor și rata rentabilității capitalurilor proprii. De asemenea, dualitatea
directorului executiv are o influență mai mare asupra gestiunii capitalurilor proprii decât
asupra gestiunii activelor bancare. Astfel, există efecte negative mai mari asupra gestiunii
capitalurilor acționarilor în măsura în care banca comercială are dualitatea directorului
executiv;
- prezența directorului executiv în consiliul de administrație are impact negativ și semnificativ
asupra gestiunii capitalurilor acționarilor și nu și asupra gestiunii activelor bancare. Astfel,
constatăm că prezența directorului executiv în consiliul de administrație nu exercită o
influență directă asupra performanței băncilor exprimată prin rata rentabilității activelor însă
are un impact semnificativ în sistemul de guvernanță, în aceea că, directorul executiv poate
inhiba transferul de informații și prin aceasta să afecteze gestiunea capitalurilor acționarilor în
sensul diminuării acestora;
- un consiliu de administrație independent poate conduce la întărirea sistemului de guvernanță
din cadrul instituțiilor financiare în vederea protejării drepturilor și capitalurilor acționarilor
precum și la o gestiune mai eficientă a capitalurilor proprii.
- comitetul de audit intern independent are implicații atât în gestiunea capitalurilor acționarilor,
cât și în gestiunea activelor, astfel, un comitet de audit independent contribuie la creșterea
performanței băncilor comerciale, prin prisma identificării și raportării riscurilor existente în
entitate, prin consultanța oferită, precum și prin asigurarea conformității situațiilor financiare
cu normele și actele legislative în vigoare.
În practica băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est, există abateri de la principiile de
guvernanță internaționale precum și de la standardele internaționale de audit intern, în aceea că mai
sunt bănci care au poziția duală a directorului executiv, un consiliu de administrație care nu este
independent precum și un comitet de audit non-independent. Aceste abateri conduc, conform
rezultatelor noastre, la o diminuarea gestiunii capitalurilor acționarilor precum și la reducerea
gestiunii activelor bancare, cu efecte directe asupra performanței. Astfel, este important să subliniem
că în cadrul formării comitetelor de audit precum și a consiliului de administrație trebuie să se respecte
principiile de guvernanță internaționale precum și standardele internaționale de audit intern în vederea
asigurării de plus valoare și a dezvoltării pe termen lung.
Îmbunătățirea sistemului de guvernanță din cadrul băncilor din Europa Centrală și de Est conduce
la o creștere a credibilității băncilor în mediul de afaceri, precum și a protecției investitorilor. Astfel,
băncile care se află într-un mediu în care cadrul legal privind protecția investitorilor este slab, o

22
metodă eficientă, dar care nu substituie cadrul legal, este îmbunătățirea sistemului de guvernanță în
vederea sporirii credibilității, a reducerii costurilor de finanțare, a eficientizării gestiunii capitalurilor
proprii și a activelor bancare, precum și a asigurării unei performanţe mai ridicate.
Considerăm că această analiză este importantă atât pentru investitori, în vederea alegerii unei
variante optime pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a capitalurilor lor, precum și pentru bănci și
alte instituții financiare în vederea asigurării alinierii la principiile internaționale de guvernanță și la
standardele internaționale de audit intern pentru a asigura o bună dezvoltare a lor pe termen lung
precum și o performanță mai ridicată.
De asemenea, această analiză vine în completarea literaturii de specialitate (Karayel şi Dogan,
2016; Khlif și Samaha, 2014;. Samaha et al, 2012; Allegrini și Greco, 2011; Rouf, 2011; Arcay și
Vazquez, 2005, Vintilă et al., 2015) utilizând un set de date vast din Europa Centrală și de Est, colectat
manual precum și prin aceea că în analiza întreprinsă am luat în considerare relația audit intern –
guvernanță corporativă cu implicațiile acestea asupra gestiunii resurselor, având efecte directe asupra
performanței bancare.
În cadrul acestui capitol, am evaluat caracteristicile băncilor comerciale din Europa Centrală şi
de Est, prin modelul Probit, în vederea identificării determinanților privind probabilitatea ca o bancă
să își constituie un comitet de audit, un consiliu de administrație independent, precum și a altor
caracteristici de guvernanță.
Rezultatele noastre arată că:
• Băncile comerciale din Europa Centrală şi de Est care sunt de dimensiuni mari, prin prisma
activelor, au o probabilitate mai mare în a contracta un auditor Big4. De asemenea, în măsura
în care creditele acordate sectorului privat sunt în creștere iar produsul intern brut este în
creștere, atunci băncile comerciale din Europa Centrală și de Est au o probabilitate mai mare
în a contracta auditori Big4
• Băncile care au rata capitalului propriu ridicată, reprezentată de raportul dintre capitaluri
proprii și total active, au o probabilitate mai mare în a avea poziție duală a funcției de
conducere;
• Băncile de dimensiuni mari raportat la total active, care au calitatea managementului ridicată,
o rata a rezervei minime obligatorii precum și rata capitalurilor proprii ridicată prezintă o
probabilitate mai mare în a avea ca și membru în comitetul de audit un manager al băncii,
rezultând încălcarea principiului independenței auditorilor interni;
• Băncile de dimensiuni mari din Europa Centrală și de Est, care au rata capitalului propriu mai
mare, un nivel ridicat de concentrare bancară precum și un nivel ridicat al creditelor acordate
sectorului privat prezintă o probabilitate mai ridicată în a-și constitui comitete de audit intern

23
 • În țările în care concentrarea bancară este ridicată, prezintă un nivel ridicat al produsului intern
brut precum și a inflației, băncile comerciale prezintă o probabilitate mai mare în a avea ca
membru în consiliul de administrație pe directorul executiv.
• Băncile comerciale din Europa Centrală și de Est, care au dimensiuni mari raportat la total
active, costuri de finanțare ridicate, precum și o lichiditate sporită, prezintă o probabilitate mai
mare în a avea ca și membru în consiliul de administrație pe directorul executiv.
În culegerea datelor privind analiza întreprinsă, am constatat că limitarea principală a analizei
noastre este reprezentată de lipsa accesării datelor din cadrul unor rapoarte anuale ale băncilor din
Europa Centrală și de Est și chiar lipsa accesări unor rapoarte anuale ale băncilor din eșantionul
nostru. Astfel, o direcție viitoare de cercetare este accesarea acestor date, în măsura în care vor deveni
disponibile, în vederea echilibrării setului nostru de date și a realizării unei analize pe un set de date
echilibrat.
De asemenea, o altă limită a analizei noastre este reprezentată de faptul că nu am luat în calcul,
în constituirea variabilelor dummy, factorii de ordin decizionali interni. Astfel, o posibilă direcție
viitoare de cercetare este reprezentată de construirea unui chestionar care să ia în calcul factorii
decizionali interni ai băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est și realizarea unei analize în
acest sens, în măsura în care datele vor fi disponibile.
O altă posibilă direcție viitoare de cercetare este reprezentată de adăugarea la setul nostru de date
și a băncilor de investiții, a celor de economii precum și a băncilor ipotecare și specializate. În măsura
în care datele vor fi disponibile, considerăm că această direcție viitoare de cercetare ne va permite
evaluarea completă a sistemului bancar din Europa Centrală și de Est din prisma sistemului de
guvernanță și a auditului intern.
Această analiză evidențiază și deschide noi orizonturi în cercetare privind adoptarea, adaptarea și
eficientizarea sistemului de guvernanță corporativă precum și a auditului intern, practicat de către
băncile comerciale din Europa Centrală și de Est, la sistemul internațional de guvernanță corporativă
precum și la standardele internaționale de audit intern practicat de băncile comerciale din țările
dezvoltate.

Concluzii generale
Analiza noastră a prevăzut un demers complex, atât prin prisma analizei literaturii de specialitate
teoretice cât și a celei empirice. Lucrarea de cercetare are un puternic caracter cantitativ, însă s-au
utilizat și tehnici de colectare a datelor cu caracter calitativ, acestea din urmă constituind sursele de
informații necesare în analiza cantitativă.
Obiectivul fundamental al lucrării de cercetare îl constituie analiza implicaților auditului intern
asupra gestiunii riscului în condițiile bunelor practici de guvernanță corporativă cu efecte asupra

24
performanței, pe scurt analiza relației audit intern-guvernanță-risc și impactul acesteia asupra
performanței. Pentru atingerea acestui obiectiv, am realizat o analiză a literaturii de specialitate în
domeniu, în vederea evitării pistelor false și a riscului omiterii unor elemente esențiale ce privesc
lucrarea de cercetare precum și o analiză empirică complexă atât pentru companiile listate la bursă
din Europa Centrală și de Est cât și pentru băncile comerciale din Europa Centrală și de Est.
Contribuția principală adusă este realizarea unei analize privind relația audit intern-guvernanță-
risc și impactul acesteia asupra performanței companiilor și a băncilor comerciale din Europa Centrală
și de Est, utilizând set de date unic, colectat manual, ce oferă o imagine vastă a sistemului de
guvernanță corporativă și a auditului intern și implicațiile acestora asupra gestiunii capitalurilor și
activelor instituțiilor financiare și non-financiare din teritoriu.
Auditul intern, guvernanță corporativă și managementul riscului sunt în strânsă legătură, prin
aceea că, auditorii interni și externi, managerii executivi, acționarii, directorii, reprezintă actori cheie
într-o entitate, ce au în responsabilitatea lor diferite dimensiuni ale managementului riscului
Auditul intern are o importanță majoră în cadrul unei entități la nivel operațional prin prisma
testării conformității cu politicile și normele entității privind guvernanța corporativă, procesele de
gestionare a riscurilor și a sistemelor de control. De asemenea, auditul intern, guvernanța corporativă
și managementul riscului contribuie la creșterea performanței unei organizații prin aportul adus în
atingerea obiectivelor urmărite de entitate, crearea de plus valoare și limitarea riscurilor
Eficientizarea activității de audit conduce la o probabilitate mai mare în identificarea și raportarea
denaturărilor financiare și corectarea lor, contribuind la îmbunătăţirea gestiunii riscului privind
identificarea și raportarea unor distorsiuni în entitate, ceea ce ne conduce la ideea că, poate contribui
la o mai bună performanță.
Colaborarea dintre auditul intern și gestiunea riscului conduce la o creștere a performanței, o
eficientizare a alocării resurselor companiei și o îmbunătățire a comunicării la nivelul
managementului, oferind o imagine mai clară a riscurilor ce întâmpină compania în activitatea sa.
Atât auditul intern cât și guvernanța corporativă prezintă influențe semnificative asupra gestiunii
capitalurilor proprii și gestiunii activelor companiilor listate la bursă și a băncilor comerciale din
Europa Centrală și de Est.
Atât în practica companiilor, cât și în practica băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est,
există abateri de la principiile de guvernanță internaționale precum și de la standardele internaționale
de audit intern.
Atât instituțiile financiare cât și cele nefinanciare trebuie să acorde o atenție sporită în delegarea
puterii, în mod special în evitarea poziției duale a directorului executiv, deoarece aceasta conduce la
afectarea gestiunii capitalurilor acționarilor precum și a gestiunii activelor generând efecte negative
asupra performanței.

25
 Îmbunătățirea sistemului de guvernanță practicat, prin alinierea la principiile de guvernanță
internaționale precum și asigurarea obiectivității, activității și independenței comitetului de audit
intern conduce la o gestiune a riscului mai eficientă, privind companiile și băncile comerciale din
Europa Centrală și de Est, și la o creștere a performanței pe termen lung.

Contribuții personale
Un element esențial în cadrul lucrării de doctorat este reprezentat de contribuția personală adusă
asupra literaturii de specialitate. În acest context, considerăm oportun în a enumera contribuțiile
personale:
1. Realizarea unei analize privind relația audit intern-guvernanță-risc și impactul acesteia
asupra performanței companiilor și a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est,
utilizând set de date unic, colectat manual, ce oferă o imagine vastă a sistemului de
guvernanță corporativă și a auditului intern și implicațiile acestora asupra gestiunii
capitalurilor și activelor instituțiilor financiare și non-financiare din teritoriu.
2. Colectarea manuală a datelor privind caracteristicile de guvernanță corporativă și cele de
audit intern ne-a permis descrierea companiilor și a băncilor comerciale din Europa
Centrală și de Est din perspectiva sistemului de guvernanță corporativă și a auditului intern
practicat în companiile listate la bursă și băncile comerciale din țările din teritoriu și
ulterior testarea influenței acestora asupra gestiunii capitalurilor proprii și a activelor.
3. Sintezele realizate cu privire la evoluția unor abordări teoretice și empirice privind rolul
și implicațiile auditului intern și a sistemului de guvernanță corporativă în entitate, precum
și sintezele realizate cu privire la analiza relației audit intern-guvernanță corporativă-
gestiunea riscului;
4. Modul de abordare a problematicii privind auditul intern și guvernanța corporativă dintr-
o perspectivă integratoare ce a vizat atât analiza abordărilor teoretice cât și analiza
rezultatelor empirice din literatura de specialitate;
5. Determinarea implicațiilor atât a caracteristicilor auditului intern cât și a caracteristicilor
de guvernanță corporativă în relație cu gestiunea riscului cu efecte asupra performanței
băncilor și companiilor din Europa Centrală și de Est.
6. Determinarea implicațiilor caracteristicilor auditului intern și cele de guvernanță
corporativă asupra gestiunii capitalurilor și a activelor companiilor listate la bursă din 11
țări din Europa Centrală și de Est
7. Determinarea implicațiilor caracteristicilor auditului intern și cele de guvernanță
corporativă asupra gestiunii capitalurilor și a activelor băncilor comerciale din 13 țări ale
Europei Centrale și de Est

26
 8. Identificarea unor particularități din cadrul băncilor comerciale precum și a companiilor
listate la bursă, din Europa Centrală și de Est, în ceea ce privește adoptarea și adaptarea
sau nu la principiile internaționale de guvernanță corporativă precum și la standardelor
internaționale de audit.

Direcții viitoare de cercetare

Lucrarea de doctorat efectuată vizează o abordare generală a implicaților auditului intern
asupra gestiunii riscului în condițiile bunelor practici de guvernanță corporativă cu efecte asupra
performanței și permite identificarea unor limite în literatura de specialitate. În acest context,
considerăm un demers firesc în evidențierea viitoarelor posibile direcții de cercetare precum:
1. Aprofundarea dezbaterilor, atât teoretice, cât și empirice privind implicațiile auditului
intern asupra gestiunii riscului corporativ;
2. Aprofundarea cercetărilor teoretice privind relația între auditul intern, gestiunea riscului
și guvernanța corporativă;
3. Analiza și identificarea unor noi căi de eficientizare a activității de audit intern pe domenii
de activitate;
4. Extinderea analizei privind implicațiile caracteristicilor auditului intern și cele de
guvernanță corporativă asupra gestiunii capitalurilor și a activelor companiilor din Europa
Centrală și de Est, prin adăugarea și a companiilor nelistate la bursă;
5. Extinderea analizei privind implicațiile caracteristicilor auditului intern și cele de
guvernanță corporativă asupra gestiunii capitalurilor și a activelor băncilor comerciale din
Europa Centrală și de Est prin adăugarea și altor tipuri de bănci;
6. Extinderea analizei privind implicațiile caracteristicilor auditului intern și cele de
guvernanță corporativă asupra gestiunii capitalurilor și a activelor companiilor precum și
a băncilor comerciale, din Europa Centrală și de Est, prin construirea unor variabile care
să ia în considerare și activitatea și expertiza auditorilor interni din comitetul de audit, în
măsura în care datele vor fi disponibile;
7. Utilizarea şi a altor metode de estimare, precum metoda generalizată a momentelor
(GMM), Two-Stage Least Squares (2SLS) Regression Analysis şi alte metode non-
parametrice pentru a putea testa şi punctele de inflexiune.
8. Investigarea și elaborarea unui model care să analizeze factorii determinanți ale
caracteristicilor auditului intern și cele de guvernanță corporativă care să ia în considerare
și alte variabile capabile să caracterizeze influențele factorilor de decizie în a respecta sau
nu în totalitate principiile de guvernanță corporativă, respectiv standardele internaționale
de audit intern.

27
 Bibliografie

Cărți:
1. Anton S.G., Gestiunea riscurilor financiare. Abordări teoretice și studii de caz, Ed. Univ.Al.I.Cuza, Iași 2009.
2. Brezeanu P., Braşoveanu, I., Audit şi control financiar, Ed. ASE Bucureşti, 2003.
3. Căpraru B., Apostoaie C., Cazan S., Pintilie N., Terinte P.,, Competition Risk Taking and Financial Stability in
banking. A literature survey, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2017.
4. Drăgan Pop, M., Auditul intern - delimitări conceptuale şi limite, Congresul Profesiei Contabile Din România, Ed.
CECCAR, Bucureşti, 2008, pp. 107-115.
5. Ghiță M., Guvernanță corporativă, Ed. Economică, București, 2008.
6. Ghiţă M., Boghean F., Halanciuc E., Ghiţă R., Guvernanţa corporativă şi auditul intern, Ed. Tipo Moldova, Iași,
2010.
7. Griffiths P., Risk-based auditing, Gower Publishing Limited, England, 1998.
8. Love I., şi Klapper L.F., Corporate governance, investor protection, and performance in emerging markets, Ed. The
World Bank Development Research Group, Washington D.C, Aprilie 2002.
9. Morariu A., Suciu G., Stoian F., Audit intern și guvernanță corporativă, Ed. Universitară București, 2008.
10. Mihaiescu S., Audit Public Intern, Suport de curs, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2014.
11. Onofrei M., Guvernanţa financiară corporativă, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009.
12. Ramamoorti S., Research opportunities in internal auditing, The Institute of Internal Auditors, 247 Maitland
Avenue, Altamonte Springs, Florida 32701-4201, 2003.
13. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, Editura John Wiley and Sons, III, River Street,
Hoboken, NY 07030, USA, 2006.
14. Van Greuning, H., şi Brajovic Bratanovic, S., Analyzing and Managing Banking Risk : A Framework for Assessing
Corporate Governance and Financial Risk Management, Second Edition. Washington, DC: World Bank.
https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/14949, 2003.
15. Van Greuning, H. şi Brajovic Bratanovic, S., Analyzing Banking Risk: A Framework for Assessing Corporate
Governance and Risk Management, Edition 3, The International Bank of Reconstruction and Development, Ed. The
World Bank Washington D.C., Aprilie 2009.

Articole:
1. Adams M. B., (1994), Agency Theory and the Internal Audit, Managerial Auditing Journal, Volum 9, Nr. 8, pp. 8 – 12
2. Adams R., Hermalin, B., şi Weisbach M., (2010), The role of boards of directors in corporate governance: a conceptual framework
and survey. Journal of Economic Literature, Volum 48, pp. 58–107
3. Aguilera R.V., Filatotchev, I., Gospel, H., şi G. Jackson, (2008), Contingencies, complementarities, and costs in corporate
governance models, Organization Science Volum 19, pp. 475–492
4. Acaravci S., Calim A., (2013), Turkish Banking Sector’s Profitability Factors, International Journal of Economics and Financial
Issues, Volum 3, pp. 27-41
5. Aebi V., Sabato G., şi Schmid, M, (2012), Risk management, corporate governance, and bank performance, Journal of Banking
and Finance, Volum 36, pp. 3213–3226
6. Abbott L. J., Parker S., (2000), Audit committee characteristics and auditor selection, Auditing: A Journal of
Practice and Theory, Volum 19, Nr. 2, pp. 47-66
7. Abbott L.J, Park, Y. Parker, S. , (2000), The effects of audit committee activity and independence on corporate fraud,
Managerial Finance, Volum 26, Nr. 11, pp.55-68, https://doi.org/10.1108/03074350010766990.
8. Abdullah S. N., (2004), Board composition, CEO duality and performance among Malaysian Listed Companies, Corporate
Governance, Volum 4, Nr. 4, pp. 47-61
9. Allegrini, M., Greco G, (2011), Corporate boards, audit committees and voluntary disclosure: evidence from Italian Listed
Companies. Journal of Management and Governance, Volum 15, Nr. 3, pp. 1-30
10. Alzebana A., N. Sawanb, (2015), The impact of audit committee characteristics on the implementation of internal audit
recommendations. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, Volum 24, pp. 61–71.
11. Al-Twaijry A.A.M., Brierley J,A, Gwilliam DR, (2003), The development of internal audit in Saudi Arabia: an
institutional theory perspective, Critical Perspectives on Accounting, Volum 14, pp. 507–531
12. Amit R., Villalonga B., (2006), How do family ownership, control and management affect firm value?, Journal
Financial Economics, Volume 80, pp. 385–417
13. Anton S.G., (2018), The Impact of Enterprise Risk Management on Firm Value: Empirical Evidence from Romanian
Non-Financial Firms, Inzinerine Ekonomika-Engineering Economics, Volume 29, Nr. 2, pp. 151–157
14. Arena M., Azzone G. (2009), Identifying Organizational Driversof Internal Audit Effectiveness, International
Journal of Auditing, Volum 13, pp. 43–60.
15. Arcay, M. B., Vazquez, M., (2005), Corporate characteristics, governance rules and the extent of voluntary
disclosure in Spain, Advances in Accounting, Volum 21, pp.299–331
16. Arslan Muhammad, Zaman Rashid, Malik R. K., Mehmood Asif, (2014), Impact of CEO Duality and Audit
Committee on Firm Performance: A Study of Oil & Gas Listed Firms of Pakistan. Research Journal of Finance and
Accounting,Volum 5, Nr. 17,pp. 151-156, http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2515067
28
17. Anderson, R., Reeb, D., (2003), Founding-family ownership and firm performance: evidence from the S&P 500.,
Journal of Finance, Volum 58, pp. 1301–1328
18. Anderson, R. C., Mansi, S. A., şi Reeb D. M., (2004), Board characteristics, accounting report integrity, and the
cost of debt, Journal of Accounting and Economics, Volum 37, Nr. 3, pp. 315-342
19. Andrieș A., Nistor S., (2016), Systemic risk, corporate governance and regulation of banks across emerging
countries, Economics Letters, Volum 144, pp. 59–63
20. Anghelache, G.V., Kralik L.I., Acatrinei M. şi Pete S., (2014), Influence of the EU Accession Process and the Global
Crisis on the CEE Stock Markets: A Multivariate Correlation Analysis, Romanian Journal of Economic Forecasting,
Volum 17(2), pp. 35-52.
21. Anghelache, G.V., Cozmanca, B.O., Handoreanu, C.A., Obreja, C., Olteanu, A-C. şi Radu, A.N, (2011), Operational
risk – an assessment at international level, International Journal of mathematical Models and Methods in Applied
Sciences, Volum 1(5), pp. 184-192.
22. Athanasoglou, Panayiotis şi Brissimis, Sophocles şi Delis, Matthaios (2005): Bank-specific, industry-specific and
macroeconomic determinants of bank profitability. Published in: RePEc No. Working Paper 25, pp. 5-26.
23. Baldenius T., Melumad N., şi Meng X., (2014), Board composition and CEO power, Journal of Financial
Economics, pp. 53–68
24. Ball, R., A. Robin, şi J. Wu., (2003), Incentives versus standards: Properties of accounting income in four East
Asian countries, Journal of Accounting and Economics Volum 36, Nr. 1–3, pp. 235–270
25. Beasley M.S, Carcello J.V, Hermanson D.R, Lapides P.D, (2000), Fraudulent financial reporting: consideration of
industry traits and corporate governance mechanisms, Accounting Horizons, Volum 14, pp. 411–454
26. Becker, C. L., DeFond, M. L., Jiambalvo J., şi K. R. Subramanyam. (1998), The effect of audit quality on earnings
management, Contemporary Accounting Research, Volum 14, pp. 1–24
27. Beasley M.S., Clune M., and Hermanson D. R., (2005), Enterprise risk management: An empirical analysis of
factors associated with the extent of implementation, Journal of Accounting and Public Policy, Volume 24, pp. 521–
531
28. Bedard, J., Y. Gendron. (2010). Strengthening the financial reporting system: Can audit committees deliver?,
International Journal of Auditing, Volum 14, Nr. 2, pp. 174-210
29. Berglof E., Anete Pajuste, (2005), What do Firms Disclose and Why? Enforcing Corporate Governance and
Transparency in Central and Eastern Europe, Oxford Review of Economic Policy, Volum 21, Nr. 2, pp. 178–197
30. Balkaran L., (2007), A solid reporting line, The Internal Auditor, Volum 64, Nr. 1, pp. 96–97
31. Berman E., (2006), How not to run a business, Industrial Management, Volum 48, Nr. 5, p.6-30
32. Bhagat, S., Black B., (2002), The non-correlation between board independence and long-term firm performance,
Journal of Corporation Law, Volum 27, pp. 231-274
33. Bhagat, S., Black B. (2000), Board Independence And Long-Term Firm Performance., leeds-
faculty.colorado.edu/bhagat/bb-022300.pdf, pp. 1-44
34. Botez D., (2012), Internal Audit and Management Entity, Procedia Economics and Finance, pp. 1156 – 1160
35. Bonn I., (2004), Board structure and firm performance: Evidence from Australia, Journal Of The Australian And
New Zealand Academy Of Management, Volum 10, Nr. 1, pp. 14-24.
36. Bunea M., (2013), Impactul guvernanței corporative în creșterea performanței bancare, Management Intercultural,
Volum XV, Nr. 3 (29), pp. 40-51
37. Brick, I. E., Palmon, O., Wald, J. K., (2006), CEO Compensation, Director Compensation and Firm Performance:
Evidence from Cronyism, Journal of Corporate Finance, Volum 12, pp. 403-423
38. Brown, L., Caylor, M., (2006), Corporate governance and firm valuation, Journal of Accounting Public Policy,
Volum 25, pp. 409-434
39. Byrd, J., Cooperman, E. S, şi Wolfe, G. A., (2010), Director Tenure and the compensation of bank CEOs,
Managerial Finance, Volum 36, Nr. 2, pp. 86-102
40. Canty, A.,B. Ripley. (2016), boot: Bootstrap R (S-Plus) Functions. R package version 1:3-18.
41. Caramanis, C., Lennox c., (2008), Audit effort and earnings management, Journal of Accounting and Economics,
Volum 45, pp. 116–138
42. Carcello, J. V., D. R. Hermanson, şi K. Raghunandan, (2005), Factors associated with U.S. public companies’
investment in internal auditing, Accounting Horizons, Volum 19, pp. 69–84
43. Carey, P., G. Tanewski, şi R. Simnett, (2000), Voluntary demand for internal and external auditing by family
businesses, Auditing: A Journal of Practice and Theory Volum 19, pp. 37–51
44. Calomiris C.W., Carlson M., (2016), Corporate governance and risk management at unprotected banks: National
banks in the 1890s, Journal of Financial Economics, pp.1-69
45. Caratas M. A., Spatariu E.C., (2014), Contemporany Approaches in Internal Audit, Procedia Economics and
Finance, Published by Elsevier, volum 15, pp. 530-537
46. Cărăușu, D.,N., (2016), Owneship and control in large eastern european companies, Scientific Annals of Economics
and Business, Vol. 63 (2), pp. 181-193
47. Christopher J., (2010), Corporate governance—a multi-theoretical approach to recognizing the wider influencing
forces impacting on organizations, Critical Perspectives on Accounting, Volum 21, pp. 283–295
48. Cheng, S., (2008), Time to Revamp Insider Boards, National Real Estate Investor, pp. 45-72
49. Chen Huining, (2014), CEO duality and firm performance: an empirical study of EU listed firms, 3rd IBA Bachelor
Thesis Conference, Enschede, The Netherlands, http://essay.utwente.nl/65375/1/Chen_BA_MB.pdf
29
50. Collier, P., Zaman M., (2005), Convergence in European governance codes:the audit committee concept, Corporate
Governance An International Review, Volum 13, Nr.6, pp. 753-768
51. Coram P., Colin Ferguson, Robyn Moroney, (2008), Internal audit, alternative internal audit structures and the
level of misappropriation of assets fraud, Accounting and Finance, Volum 48, pp. 543–559
52. Cosneanu S., Russu C., Chirtescu V., Badea L., (2013), Necesitatea implementării guvernanţei corporatiste în
întreprinderile româneşti, Economie teoretică şi aplicată Volum XX, Nr. 4 (581), pp. 54-64
53. Croissant Y and Millo G., (2008) “Panel Data Econometrics in R: The plm Package.” Journal of Statistical Software,
Volum 27(2), pp.1-43, doi: 10.18637/jss.v027.i02 (URL: http://doi.org/10.18637/jss.v027.i02).
54. Dahya, J., Lonie, A. A., and D.M. Power. (1996), The case for separating the roles of chairman and CEO: An
analysis of stock market and accounting data, Corporate Governance: An International Review, Volum 4, pp.71–77
55. Davidson, W. N., Jiraporn, P., Kim, Y. S., şi C. Nemec. (2004). Earnings management following duality-creating
successions: Ethnostatistics, impression management, and agency theory, Academy of Management Journal ,Volum
47, pp. 267–275
56. Dalton, D. & Kesner, I. J, (1987), Composition and CEO Duality in Boards of Directors: An International
Perspective, Journal of International Business Studies, Volum 18, Nr. 3, pp 33–42,
https://doi.org/10.1057/palgrave.jibs.8490410
57. Dayton, K. N., (1984), Corporate governance: The other side of the coin, Harvard Business Review, Volum 62, Nr.
1, pp. 34-37
58. Dăneci-Pătrău D., Susmanschi G., Ruse E., (2014), Internal Audit and Risk Management, SEA-Practical Application
of Science, volum II, Nr. 1(3), pp. 524-531
59. Drăgan Pop M., (2008), Auditul intern - delimitări conceptuale şi limite, Congresul Profesiei Contabile Din
România, Ed. CECCAR, Bucureşti, pp. 107-115
60. Dessalegn Getie Mihret, (2014), How can we explain internal auditing? The inadequacy of agency theory and a
labor process alternative, Critical Perspectives on Accounting, Volum 25, pp.771-782
61. DeAngelo L. (1981), Auditor size and audit quality, Journal of Accounting and Economics, Volum 31, pp. 113–
127
62. Dhaliwal D., Naiker, V., şi F. Navissi, (2010), The Association between Accruals Quality and the Characteristics of
Accounting Experts and Mix of Expertise on Audit Committees, Contemporary Accounting Research, Volum 27,
Nr. 3, pp.787-827
63. Dittmar A., and Mahrt-Smith, J. (2007), Corporate governance and the value of cash holdings, Journal of Financial
Economics, Volum 83, pp.599-634
64. Dima Florin C., (2013), Risk management from the perspective of internal audit, Management Strategies Journal,
pp. 105-110
65. Djalilov K., J. Piesse, (2016), Determinants of bank profitability in transition countries: What matters most?,
Research in International Business and Finance, Volum 38, pp. 69-82
66. Donaldson, L., J. H. Davis., (1991), Stewardship theory or agency theory: CEO governance and shareholder
returns, Australian Journal of Management, Volum 16, pp. 49–64.
67. Dopuch, N., D. Simunic. (1980). The nature of competition in the auditing profession: A descriptive and normative
view, Regulation and the accounting profession, eds. J. Buckley and F. Weston, pp. 283–289. Belmont, CA: Lifetime
Learning Publications.
68. Dong Y., Girardone C., Kou J., (2016), Governance, efficiency and risk taking in Chinese banking, The British
Accounting Review, pp. 1-19
69. Driscoll, J.C., A.C. Kraay, (1998) Consistent covariance matrix estimation with spatially dependent panel data.,
Review of Economics and Statistics, Volum 80, pp. 549-560
70. Duca I. şi G., R. şi D., Ciocirlan şi Vuta, M. şi A., Stefanescu şi Dudian, M. şi Trica, C., şi Chivu, I. M., (2007),
Corporate Governance Practices' Implementation in Romania - Achievements, Deficiencies, Action Items. The 47th
Congress of the European Regional Science Association, ERSA, Paris August 29th - September 2nd, 2007 .
disponibil online SSRN: https://ssrn.com/abstract=1348194
71. Ducu C., (2013), Importance of internal audit within an entety, Management Strategies Journal, pp. 111-116
72. Duru, A., Iyengar, R. J., şi E.M. Zampelli, (2016), The dynamic relationship between CEO duality and firm
performance: The moderating role of board independence, Journal of Business Research, Volum 69, pp. 4269–4277
73. Dunn, P., Sainty, B, (2009), The relationship among board of director characteristics, corporate social performance
and corporate financial performance, International Journal of Managerial Finance, Volum 5, Nr. 4, pp.407-423
74. Egerdahl Ryan, Carol Fox, Hal Garyn, Paul Hinds, George Lewis, Albert G. Holzinger, (2012), Risk Management
and Internal Audit: Forging a Collaborative Alliance, Executive Raport RIMS, New York, pp. 1-14
75. Elsayed, K., (2007), Does CEO Duality Really Affect Corporate Performance?, Journal compilation, Volume 15,
Nr. 6, pp. 1203–1214, http://dx.doi.org/10.1111/j.1467-8683.2007.00641.x
76. Fama, E., M. C. Jensen., (1993), Separation of ownership and control, Journal of Law and Economics, Volum 26,
pp. 301–325
77. Fan, J., T. J. Wong. (2005). Do external auditors perform a corporate governance role in emerging markets?
Evidence from East Asia, Journal of Accounting Research Volum 43, Nr. 1, pp. 35–72
78. Favaro, K., Karlsson, P., G. Neilson. (2010), CEO Succession 2000–2009: A Decade of Convergence and
Compression. Strategy and Leadership, Volum 59, disponibil online http://www.strategy-
business.com/article/10208?gko=9345d.
30
79. Feizizadeh A., (2012), Strengthening internal audit effectiveness, Indian Journal of Science and Technology, Volum
5, Nr. 5, pp. 2777-2778
80. Finkelstein, S., R. A. D'Aveni, (1994), CEO duality as a double-edged sword: How boards of directors balance
entrenchment avoidance and unity of command. Academy of Management Journal, Volum 37, pp. 1079–1108
81. Firtescu Bogdan şi Roman Angela (2015), Internal and external determinants of commercial banks profitability:
empirical evidence from Bulgaria and Romania. Annals of the University of Oradea, Economic Science series,
Volum 24, nr 1, pp. 896–904.
82. Fox, J., S. Weisberg, (2011), An R Companion to Applied Regression. 2nd edition. Thousand Oaks, CA: Sage
Publications.
83. Francis, J. R., Stokes, D. J., D. J. Anderson, (1999), City markets as a unit of analysis in audit research and the re-
examination of Big 6 market shares, Abacus, Volum 35, pp. 185–206
84. Francis, J. R., M.D. Yu, (2009), The effect of Big Four office size on audit quality, The Accounting Review, Volum
84, pp. 1521–1552
85. Fosberg, R. , (1989), Outside directors and managerial monitoring, Akron Business and Economic Review, Volume
20, pp. 24-32
86. Gramling AA, Maletta M, Schneider A, Church B, (2004), The role of the internal audit function in corporate
governance: a synthesis of the extant internal auditing literature and directions for future research, Journal of
Accounting Literature, Volum 23, pp.194–244
87. Ghiță, M. (2014), Planificarea auditului intern, Revista Finanțe Publice și Contabilitate, pp. 27-39
88. Gompers, P., Ishii, J., şi Metrick, A., (2003), Corporate governance and equity prices, Journal of Economics,
Volum118, pp.107-155
89. Guillet, B.D., Seo, K., Kucukusta, G., S. Lee., (2013), CEO duality and firm performance in the U.S. restaurant
industry: Moderating role of restaurant type. International Journal of Hospitality Management, Volum 33, pp. 339–
346
90. Gul, F. A., Srinidhi, B., Ng, A. C, (2011), Does board gender diversity improve the informativeness of stock prices?,
Journal of Accounting and Economics, Volum 51, pp. 314-338
91. Gugler K., Natalia Ivanova, Josef Zechner, (2014), Ownership and control in Central and Eastern Europe, Journal
of Corporate Finance, Volum 26, pp. 145-163
92. Han, S., Kang, T., Yoo, Y. K., (2012), Governance role of auditors and legal environment: Evidence from corporate
disclosure transparency., European Accounting Review, Volum 21, Nr. 1, pp. 29–50
93. Harrison, J. R., Torres, D. L., S. Kukalis., (1988), The changing of the guard: Turnover and structural change in
the top-management positions. Administrative Science Quarterly, Volum 33, pp. 211–232.
94. Hausman, J. A., (1978), Specification test in econometrics, Econometrica, Volum 46, Nr. 6, pp. 1251-1271
95. Hermalin, B., M. Weisbach. (2003), Boards of directors as an endogenously determined institution: a survey of the
economic literature., Federal Reserve Bank of New York Economic Policy Review, Volum 9, pp. 7–26
96. Hooghiemstra R., (2010), Letters to the shareholders: A content analysis comparison of letters written by CEOs in
the United, The International Journal of Accounting, pp. 275-300
97. Hoyt R.E., şi Liebenberg A.P., (2015), Evidence of the Value of Enterprise Risk Management, Journal of Applied
Corporate Finance, Volum 27, Nr. 1, pp. 41-48
98. Horvath, R.,P. Spirollari, (2012), Do the board of directors´ characteristics influence firm´s performance? The U.S.
evidence., Prague Economic Papers, volum 4, pp.470-486
99. Jackling, B., Johl, S., (2009), Board Structure and Firm Performance: Evidence from India's Top Companies.
Corporate Governance: An International Review, Volum 17, Nr. 4,pp. 492-509
100. Issarawornrawanich P., (2015), The Association between Board of Directors’ Characteristics and Firm
Performance: Empirical Evidence from Emerging Market of Thailand, Journal of Applied Business and Economics
Volum 17, Nr. 1, pp. 54-65
101. Jensen, M. C. (1993), The modern industrial revolution, exit, and the failure of internal control systems., Journal
of Finance, Volum 48, pp. 831–880
102. Jensen, M. C., W. H. Meckling. (1979), Rights and production functions: An application to labor managed firms
and codetermination. Journal of Business, Volum 52, pp. 469–506
103. Jensen M.C., Meckling W.H. (1976), Theory of the firm: managerial behavior, agency costs and ownership
structure, Journal of Financial Economics, Volum 3, pp.305–360
104. Johari, N. H, Saleh, N. M., Jaafar, R , Hassan, M. S, (2008), The Influence of Board Independence, Competency and
Ownership on Earnings Management in Malaysia, International Journal of Economics and Management, Volum 2,
nr. 2, pp. 281 – 306
105. Kamarudin K.A., Ismaila W.A.W., Samsuddina M.E., (2012), The Influence of CEO Duality on the Relationship
between Audit Committee Independence and Earnings Quality, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volum
65, pp. 919 -924
106. Karayel M. şi Dogan M., (2016), Board Composition and Firm Performance: Evidence from BIST 100 Companies
in Turkey, Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati Fascicle I. Economics and Applied Informatics Years
XXII – nr.2, pp. 33-40
107. Kral, Pavel; Tripes Stanislav; Pirozek Petr, Pudil Pavel. (2012), Corporate Governance Against Recommendations:
The Cases of the Strong Executive and the Strong Ownership, Journal of Competitiveness; Zlin, Volum 4, Nr. 3,
pp. 46-57
31
108. Khamsi C.A, Sarina O., Memiyanty A.R., (2015), Independence and Financial Knowledge on Audit Committee with
Non-compliance of Financial Disclosure: A Study of Listed Companies Issued with Public Reprimand in Malaysia,
Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volum 172, pp. 754–761
109. Khlif, H., S. Khaled, (2016), Audit committee activity and internal control quality in Egypt., Managerial Auditing
Journal, Volum 31, pp. 269-289
110. Khlif, H., K. Samaha, (2014), Internal control quality, Egyptian standards on auditing and external audit delays:
Evidence from the Egyptian Stock Exchange. International Journal of Auditing, Volum 18, Nr. 2, pp. 139–154
111. Khurana, I., K. Raman, (2004), Litigation risk and the financial reporting credibility of Big Four vs. non-Big Four
audits: Evidence from Anglo-American countries. The Accounting Review, Volum 79, pp. 473–495
112. Kim, K.-H., Al-Shammari, H., Kim, B., S.-H. Lee, (2008), CEO duality leadership and corporate diversification
behavior., Journal of Business Research, Volum 62 Nr. 11, pp. 1173–1180
113. Kirkpatrick G., (2009), The Corporate Governance Lessons from the Financial Crisis, Financial Market Trends
OECD, Pre-publication version Volum 1, pp. 1-30
114. Khosa, A. (2017), Independent directors and firm value of group-affiliated firms., International Journal of
Accounting & Information Management,Volum 25, Nr. 2, pp. 217-236
115. Krishnan, J., (2005), Audit committee and internal control: an empirical analysis. The Accounting Review, Volum
80, Nr. 2, pp. 649-675
116. Kumar, P., K. Sivaramakrishnan. (2008), Who Monitors the Monitor? The Effect of Board Independence on
Executive Compensation and Firm Value. Review of Financial Studies, Volum 21, Nr. 3, pp.1371–1401
117. Kyereboah-Coleman, A., Biekpe, N., (2006). Do boards and CEOs matter for bank performance? A comparative
analysis of Banks in Ghana., Journal of Corporate Ownership and Control, Volum 4, Nr. 1, pp.119-126
118. Lennox, C., J. Pittman, (2010)., Big five audits and accounting fraud., Contemporary Accounting Research, Volum
21, Nr.1, pp. 209-247
119. Li, J., Mangena, M., R. Pike. (2012), The effect of audit committee characteristics on intellectual capital disclosure.
The British Accounting Review, Volum 44, Ne. 2, pp. 98-110
120. Lo, K., (2003) , Economic Consequences of Regulated Changes in Disclosures: The Case of Executive
Compensation., Journal of Accounting and Economics, Volum 35, Nr. 3, pp. 285-314
121. Mamatzakis Emanuel, Bermpei Theodora, (2015), The Effect of Corporate Governance on the Performance of US
Investment Banks, Special Issue: Surrey-Fordham Conference on “Banking, Finance, Money and Institutions: The
Post Crisis Era”, Volum 24, Nr. (2-3), pp. 191–239
122. Manea Marinela-Daniela, (2015). Corporate Governance within the Romanian Bank Sistem, 22nd International
Economic Conference – IECS “Economic Prospects in the Context of Growing Global and Regional
Interdependencies”, IECS 201, Procedia Economics and Finance, Volum 27,pp. 454-459
123. Meyer K. (2003). Corporate Governance in Transition economies, Journal of Financial Transformation, Volum 9,
pp. 31-38.
124. McCullagh, P, Nelder, J. A., (1989), Generalized Linear Models, 2nd ed. Chapman & Hall/CRC Press.
125. McMullen, D. A. (1996). Audit Committee Performance: An Investigation of the Consequences Associated with
Audit Committees. Auditing: A Journal of Practice & Theory, Volum 15, Nr. 1, pp. 87-103
126. Menon, K., J.D. Williams, (1994) The use of audit committees for monitoring. Journal of Accounting and Public
Policy, Volum 13, pp.121-139
127. Mishra C. S., Nielsen J.F., (2000), Board Independence and Compensation Policies in Large Bank Holding
Companies, Financial Management, Volum 29, Nr. 3, pp. 51-6
128. Minton, B. A., Taillard, J., Williamson, R. (2011), Do independence and financial expertise of the board matter for
risk taking and performance?, Working Paper. Fisher College of Business. No. 2010-03-014.
129. Moore, D. A., Tetlock, P. E., Tanlu, L., M. H. Bazerman, (2006), Conflicts of interest and the case of auditor
independence: Moral seduction and strategic issue cycling., Academy of Management Review, Volum 31, pp. 10-
49
130. Mourouzidou-Damtsa S., Milidonis A., Stathopoulos K., (2017), National culture and bank risk-taking, Journal
Financial Stability, http://dx.doi.org/10.1016/j.jfs.2017.08.007.
131. Munteanu V., Zaharia D., (2014), Current Trends in Internal Audit, Procedia - Social and Behavioral Sciences,
Volum 116, pp. 2239 – 2242
132. Mueller, R. K., (1978), New Directions for Directors, D. C. Heath, Lexington, MA.
133. Norman C.S., Rose A.M., Rose J.M.,(2010), Internal audit reporting lines, fraud risk decomposition, and
assessments of fraud risk., Accounting, Organizations and Society Journal, Volum 35, pp. 546–557
134. Nouaili, M., Abaoub, E., A. Ochi. (2015), The Determinants of Banking Performance in Front of Financial
Changes: Case of Trade Banks in Tunisia. International Journal of Economics and Financial Nr. 5, pp. 410-417
135. Nowak, M., McCabe, M., (2008), The independent director on the board of company directors, Managerial Auditing
Journal, Volum 23, Nr. 6,pp. 545-566
136. Nuraddeen U. M. Hasnah K., (2015), Impact of Audit Committee and Audit Quality on Preventing Earnings
Management in the Pre- and Post- Nigerian Corporate Governance Code 2011, Procedia - Social and Behavioral
Sciences, Volum 172, pp. 651 – 657
137. Oanea D. C., Anghelache V. G., Zugravu B., (2013), Econometric Model for Risk Forecasting, Romanian Statistical
Review, Supplement nr.2, ISSN 1018-046x, pp. 123-127

32
138. O'Connell, J. J., (1984), Corporate governance:The European challenge., In W. M. Hoffman, J. M. Moore, D. A.
Fedo, eds., Corporate governance and institutionalizing ethics, .Lexington, MA: Lexington Books.
139. Onofrei Mihaela, Bostan Ionel, Roman Angela, Firtescu Bogdan-Narcis, (2018), The Determinants of Commercial
Bank Profitability In CEE Countries, Romanian Statistical Review, nr. 2, pp. 33-46
140. Owens-Jackson, L., Robinson, D., Shelton, S. W., (2009), The Association Between Audit Committee
Characteristics, the Contracting Process and Fraudulent Financial Reporting., American Journal of Business,
Volum 24, Nr. 1, pp. 57–66
141. Palmrose, Z.-V., S. Scholz, (2004), The accounting causes and legal consequences of non-GAAP reporting:
Evidence from restatements, Contemporary Accounting Research, Volum 21, pp. 139–180
142. Palia, D., S. Ravid, (2002), The role of founders in large companies: entrenchment or valuable human capital?,
Unpublished manuscript, Rutgers University
143. Paananen M, Annelies Renders, Marita Blomkvist, (2016), Causes and Consequences of Improvements in the
Information Environment for Swedish Small and Mid-Sized Firms, Accounting in Europe, DOI:
10.1080/17449480.2016.1156240
144. Pfeffer, J., G.R. Salancik, (1978), The external control of organizations: A resource dependence perspective. New
York: Harper & Row.
145. Petrașcu D., Tieanu A., (2014), The role of Internal Audit in Fraud Prevention and Detection, Procedia Economics
and Finance, Published by Elsevier, Volum 16, pp. 487-497
146. Petersen, M. A., (2009), Estimating standard errors in finance panel data sets: Comparing approaches, Review of
Financial Studies, Volum 22, Nr.1, pp. 435-480
147. Patro, S., Lehn, K. şi Zhao, M., (2009). Determinants of the size and structure of corporate boards:
1935-2000., Financial Management, Volum 38, Nr. 4,pp. 747-780
148. Ponnu, C. H., (2008), Corporate governance structures and the performance of Malaysian public listed companies.
International Review of Business Research Papers Volum 4, Nr. 2,pp. 217-230
149. Qian, X., Zhang, G., Liu, H., (2015), Officials on boards and the prudential behaviour of banks: Evidence from
China's city commercial banks. China Economic Review, Volum 32, pp. 84-96.
150. Raghunandan K, Mchugh J.A, (1994), Internal auditors’ independence and interaction with audit committees:
challenges of form and substance, Advances in Accounting, Volum 12, pp. 313–333
151. Rechner P.L., Dalton D.R., (1991), CEO duality and organizational performance: A longitudinal analysis, Strategic
Management Journal, Volum 12, pp. 155-160
152. R Core Team, (2017). R: A language and environment for statistical computing. R Foundation for Statistical
Computing, Vienna, Austria. URL https://www.R-project.org/.
153. Roman, A., Bilan, I., (2015), Bank-specific and Macroeconomic Determinants of the Quality of Bank Loans
Portfolio in Romania and Bulgaria. Ovidius University Annals, Series Economic Sciences, Volum 15(1).
154. Rouf M., (2011), The role of CEO, board composition and firm performance: An empirical study of listed companies
in Bangladesh. Indian Journal of Commerce & Management Studies, Volum 2, pp. 77-84
155. Roussy M., (2013), Internal auditors’ roles: From watchdogs to helpers and protectors of the top manager, Critical
Perspectives on Accounting, Volum 24, Nr 7-8, pp. 550-571
156. Rosenstein, S., Wyatt J., (1990), Outside directors: Board independence and shareholder wealth., Journal of
Financial Economics, Volum 26, pp.175-191
157. Rutledge, R. W., Karim, K. E., L. Siyu. (2016), The Effects of Board Independence and CEO Duality on Firm
Performance: Evidence from the NASDAQ-100 Index with Controls for Endogeneity., Journal of Applied Business
& Economics, Volum 18, Nr. 3, pp. 49-71
158. Samaha, K., Dahawy, K., Abdel-Meguid, A.,S. Abdallah, (2012), Propensity and comprehensiveness of corporate
internet reporting in Egypt: Do board composition and ownership structure matter?, International Journal of
Accounting and Information Management, Volum 20, Nr. 2, pp. 142–170
159. Samaha, K., Dahawy, K., Hussainey, K., P. Stapleton, (2012), The extent of corporate governance disclosure and
its determinants in a developing market: The case of Egypt. Advances in Accounting, Volum 28, Nr. 1 , pp. 168–
178
160. Samaha, K., Khlif, H., K. Hussainey, (2015), The impact of board and audit committee characteristics on voluntary
disclosure: A meta-analysis. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, Volum 24, pp. 13-28
161. Sami, H., Wang, T., Zhou, H., (2011), Corporate governance and operating performance of Chinese listed firms.,
Journal of International Accounting Auditing and Taxation, Volum 20, Nr. 2, pp.106-114
162. Saona, P. (2016). Intra- and extra-bank determinants of Latin American Banks' profitability. International Review
of Economics and Finance, Volum 46, pp.197-214
163. San Miguel J.G, Govindarajan V, (1984), The contingent relationship between the controller and internal audit
functions in large organizations, Accounting Organizations and Society, Volum 9, pp. 179–188
164. Sarens G., Abdolmohammadi M.J., (2011), Monitoring Effects of the Internal Audit Function: Agency Theory versus
other Explanatory Variables, International Journal of Auditing, Volum 15, pp. 1–20, doi:10.1111/j.1099-
1123.2010.00419.x
165. Sarens Gerrit, Ignace De Beelde, (2006), Internal auditors' perception about their role in risk management: A
comparison between US and Belgian companies, Managerial Auditing Journal, Volum 21, Nr. 1, pp. 63-80,
https://doi.org/10.1108/02686900610634766
166. Salierno, D., (2007), Managing change, The Internal Auditor, Volum 64 , Nr. 1, pp. 51–54
33
167. Sestelo, M., Villanueva, N., Meira-Machado, L., J. Roca-Pardinas, (2016), FWDselect: An R Package for Variable
Selection in Regression Models. The R Journal Volum 18(1), pp. 132-148
168. Simpson W.G., Gleason A. E., (1999), Board structure, ownership, and financial distress in banking firms,
International Review of Economics and Finance, Volum 8, pp. 281–292
169. Singh, D. A., Gaur A. S., (2009), Business group affiliation, firm governance, and firm performance: Evidence from
China and India. Corporate Governance International Review, Volum 17, Nr. 4, pp. 411-425
170. Son A. L., Kroll M. J., şi Walters B. A., (2011), Stages of Corporate Governance in Transition Economies, Journal
of Business Strategies, Volum 28, Nr. 2, pp 151-176
171. Sun, J., G. Liu, (2014), Audit committees’ oversight of bank risk-taking, Journal of Banking & Finance, Volum 40,
pp. 376-387
172. Spira L.F., Page M., (2003), Risk management: the reinvention of internal control and the changing role of internal
audit, Accounting Auditing & Accountability Journal, Volum 16, pp. 640–661
173. Stanciu V., (2008), Consideraţii privind strategia auditului intern, Revista Audit Financiar nr. 1, ASE – Bucureşti,
p. 48-56
174. Terinte Paula, Mihaela Onofrei, Bogdan Firtescu, (2016), Internal Audit Implications On Bank Profitability. The
Romanian Case., Analele Universitatii din Oradea. Stiinte Economice; First Issue, Editura Universitatii din Oradea,
pp.790-799
175. Terinte Paula-Andreea, Cărăuşu Dumitru-Nicuşor, Macsim Florin, (2017), The Nexus Between Internal Audit
Independence And Firm Performance Of Large Firms: The Case Of Romania And Poland , Journal of Public
Administration, Finance and Law, ISSN–L = 2285 – 3499 (online), Special Issue 3 , pp. 67-74
http://www.jopafl.com/special-issue-2017.html
176. Torkzade, M., Branch, B. D., Afshari, M., S.F. Masoumi, (2014), The relationship between CEO duality and firm
size whit over financial responsibility. Interdisciplinary Journal of Contemporary Research in Business, Volum 6,
Nr. 2, pp. 88-103
177. Venables, W.N.,B.D. Ripley, (2002), Modern Applied Statistics with R. Issues of Accuracy and Scale, 868, doi:
10.1198/tech.2003.s33.
178. Vintilă G., Onofrei M., şi Ştefan Cristian G., (2015), The Effects of Corporate Board and CEO Characteristics on
Firm Value: Empirical Evidence from Listed Companies on the Bucharest Stock Exchange, Emerging Markets
Finance and Trade, Volum 51, Nr. 6, pp. 1244-1260, DOI: 10.1080/1540496X.2015.1073518
179. Vintilă G., Paunescu R.A., şi Ştefan Cristian G., (2015), Does Corporate Governance Influences Corporate
Financial Performance? Empirical Evidences for the Companies Listed on US Markets, International Business
Research; Vol. 8, No. 8, doi:10.5539/ibr.v8n8p27, pp. 27-49.
180. Vintilă G. şi Ştefan Cristian G., (2012), An Empirical Investigation of the Relationship between Corporate
Governance Mechanisms, CEO Characteristics and Listed Companies’Performance, International Business
Research, Vol. 5, No. 10, doi:10.5539/ibr.v5n10p175, pp. 46-61.
181. Zeileis, A., şi Hothorn T., (2002), Diagnostic checking in regression relationships. R News 2(3), pp. 7-10.
182. Zhang, Y., Zhou, J., N. Zhou, (2007), Audit committee quality, auditor independence, and internal control
weaknesses., Journal of Accounting and Public Policy, Volum 26, pp. 300–327
183. Zhang, L., (2010), Board Demographic Diversity, Independence, and Corporate Social Performance, Corporate
Governance, Volum 12, Nr. 5,pp. 686-700
184. Zhou, Haiyan., Owusu-Ansah, Stephen., Maggina, Anastasia., (2018), Board of Directors, Audit Committee, and
Firm Performance: Evidence from Greece. Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, Volum 31,
pp. 20-36.
185. Zurr, A., Ieno, E.,C. Elphick. (2010), A protocol for data exploration to avoid common statistical problems.
Methods in Ecology and Evolution, Volum 1, pp. 3-14
186. Zwaan L., Jenny Stewart, Nava Subramaniam, (2011),Internal audit involvement in enterprise risk management,
Managerial Auditing Journal, Volum 26, Nr. 7 pp. 586- 604, http://dx.doi.org/10.1108/02686901111151323
187. Wallman, S. (1996), The future of accounting, Part III: Reliability and auditor independence., Accounting Horizons,
Volum 10, pp. 76–97
188. Wallace, W. A., Kreutzfeldt, R. W. (1991), Distinctive characteristics of entities with an internal audit department
and the association of the quality of such departments with errors, Contemporary Accounting Research, Volum 7,
pp. 485–512
189. Wang, K., Shailer, G., (2015), Ownership concentration and firm performance in emerging markets: A meta-
analysis, Journal of Economic Surveys, Volum 29, Nr. 2, pp. 199-229
190. Widener, S.K., Selto, F.H., (1999), Management control systems and boundaries of the firm: why do firms outsource
internal audit activities?, J. Manage. Account. Res. Volum 11, pp. 45–73.
191. Wu, H., Patel, C., H. Perera. (2015), Implementation of “audit committee” and “independent director” for financial
reporting in China. Advances in Accounting Volum 31, Nr. 2, pp. 247-262
192. Wright, M., Buck, T., Filatotchev, I. (2005), Corporate governance in transition economies, In Corporate
governance. Accountability, enterprise and international comparison, Chichester: John Wiley & Sons, pp. 415-445
193. Wooi, H. C, Ming, T. C., (2009), Directors’ Pay-Performance: A Study on Malaysian Government Linked
Companies, CenPRIS Working Paper No. 110/09, Universiti Sains Malaysia,.
194. Yang, T.,S. Zhao. (2014), CEO duality and firm performance: Evidence from an exogenous shock to the competitive
environment, Journal of Banking & Finance Volum. 49, pp. 534–552
34
 Legislație, norme şi rapoarte:

1. CAFR (2007) Norme de Audit intern. Extras din : www.cafr.ro:http://www.cafr.ro/uploads/hot_88-

norme%20de%20audit%20intern%20inclusiv%20proceduri-5bdf.pdf
2. Cadbury A., (1992), Report of the committee on the financial aspects on the corporate governance, Burgess Science
Press, London, http://www.ecgi.org/codes/documents/cadbury.pdf
3. Comisia Europeană, (1996), Cartea verde, The role, the position and the liability of the statutory auditor within the
European Union, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/51543ef5-17f8-4850-99d9-
3a78cca64fca/language-en
4. Comisia Europeană, (2003), Modernising Company Law and Enhancing Corporate Governance in the European
Union - A Plan to Move Forward,
http://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2003/0284/COM_
COM%282003%290284_EN.pdf
5. Comisia Europeana, (2011), Rezoluţia Parlamentului European din 11 mai 2011 referitoare la guvernanţa
corporativă în instituţiile financiare (2010/2303 (INI)), https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-
/publication/da5d8557-4376-11e2-9b3b-01aa75ed71a1/language-ro/format-PDF
6. Comisia Europeana, (2012), Rezoluția Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la un cadru de
guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene
(2011/2181(INI)),https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/236a4781-16eb-11e3-8d1c-
01aa75ed71a1/language-ro/format-PDF
7. Comisia Europeană (2012a), Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic Și
Social European Și Comitetul Regiunilor Planul de acțiune: Dreptul european al societăților comerciale și
guvernanța corporativă - un cadru juridic modern pentru acționari mai angajați și societăți durabile, https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52012DC0740
8. Delloite, (2014), Internal Audit in the Financial Services Industry
9. European Parliament and Council of the European Union, (2006), "Directive on Statutory Audits of Annual
Accounts and Consolidated Accounts".
10. Ernst & Young, (2013). "Insights on governance, risk and compliance".
11. Hotărârea CARF nr.88 din 19.04.2007 pentru aprobarea normelor de audit intern.
12. Hotărârea de Guvern Nr. 1086 din 11 decembrie 2013 privind Normele generale privind exercitarea activității de
audit public intern
13. The International Finance Corporation (IFC) World Bank Group, (2015), A Guide to Corporate Governance
Practices in the European Union
14. The Institute of Internal Auditors, (2013), Effective Internal Audit in the Financial Services Sector. Available at
(https://na.theiia.org/standards-
guidance/Public%20Documents/Effective%20Internal%20Audit%20Financial%20GLOBAL.pdf.
15. IIA., The Institute of Internal Auditors, 2017, preluat din www.iia.org.uk: https://www.iia.org.uk/resources/global-
guidance/revised-standards-2017/
16. IIARF, 2011, Cartea albă, Internal audit`s role in risk management, disponibil online:
http://www.oracle.com/us/solutions/corporate-governance/ia-role-in-rm-345774.pdf
17. Institut Francais de l’Audit et du Controle Internes (2005), Resultats de L’enquete sur la Pratique de L’audit interne
en France en 2005, The Institute of Internal Auditors France, Paris, IFACI, www.ifaci.com
18. Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată cu modificările ulterioare
19. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată.
20. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind Activitatea de Audit Financiar republicată (actualizată
2013).
21. Standardul Naţional De Audit 400, “Evaluarea riscului şi controlului intern”.
22. UCAAPI, (2014), Planificarea multianuală şi anuală a activităţii de audit public intern, Ministerul Finanțelor Publice,
București, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/Indrumar_PlanMulti.pdf
23. DIRECTIVA 2006/43/CE din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de
modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a
Consiliului, Jurnalul Oficial nr. L 157/2006, p. 87 – 107.

Resurse internet:
1. www.aair.ro (Site-ul Asociației Auditorilor Interni din România);
2. www.bis.org.(Basel Committee on Banking Supervision, " Guidelines Corporate governance principles for banks",
Bank for International Settlements, Iulie 2015);
3. www.cafr.ro (Site-ul Camerei Auditorilor Financiari din România);
4. www.iia.org (The Institute of Internal Auditors);
5. www.oecd.org (OECD (2015), G20/OECD Principles of Corporate Governance, OECD Publishing, Paris).

35