1.

GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -VECTOR

FUNCŢIONAL ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII

1.2. Aspecte specifice privind organizarea şi motivaţia afacerilor

în domeniul silvic

1.2.1. Considerente privind iniţierea unei afaceri

Etapele iniţierii unei afaceri sunt, de regulă, următoarele:

1. Proceduri preliminare înfiinţării firmei

o Pregătirea documentaţiei;
o Procedura de înregistrare la Registrul Comerţului;
o Autorizarea funcţionării firmei.
2. Alegerea formei juridice a societăţii
o Tipul societăţii comerciale;
o Motivaţia alegerii domeniului;
o Contractul de societate;
o Stabilirea activităţii principale şi a activităţilor secundare.
3. Analiza mediului de business în care va funcţiona întreprinderea
o Mediul intern al afacerii;
o Mediul economic local.
4. Analiza avantajelor şi dezavantajelor afacerii (SWOT)
o Puncte tari;
o Puncte slabe;
o Oportunităţi;
o Riscuri.
5. Strategia organizaţiei (firmei)

1
 o Misiunea firmei;
o Obiectivul fundamental;
o Opţiuni strategice (obiective specifice);
o Resursele firmei (resurse umane, tehnico-materiale, financiare).
6. Politica firmei
o Planificarea activităţii firmei pentru primul an de activitate (ansamblul
obiectivelor operaţionale, volumul şi structura resurselor alocate,
principalele acţiuni de realizat împreună cu responsabilii şi executanţii
acestora cu precizarea termenelor de declanşare şi finalizare a lor)
Avantajul competitiv

o Elementele referitoare la produsele şi serviciile proprii care relevă că

acestea sunt superioare produselor şi serviciilor oferite de către
concurenţă

Analiza financiara a firmei

o Prospectarea veniturilor, cheltuielilor şi profitului noii firme.

Analiza SWOT a unei societăţi

In economia din zilele noastre, invatarea si cunostintele au devenit

factori cheie de succes pe plan international, iar resursele intangibile sunt de o
importanta vitala. Lupta dintre firmele concurente s-a mutat din planul
resurselor tangibile (capital, materii prime, pamant, masini si echipamente

2
etc.) in planul resurselor intangibile, în care elemente precum cunostintele şi
abilitatea de a le folosi (managementul bazat pe cunostinte) au un rol crucial.
Cunostintele au devenit resursa de baza a firmelor, modalitatea ca acestea sa
obtina putere, prestigiu şi bogatie in economia si in societatea moderna.
Generarea, achiziţionarea si folosirea cunostintelor sunt extrem de importante
pentru o dezvoltare economică, sociala si culturală sustenabila. Acest
principiu se aplica in mod egal indivizilor, organizatiilor, institutiilor publice,
firmelor, regiunilor sau chiar statelor.
Mediul economic modern se caracterizează prin volatilitate, venituri
mari aduse de angajati si mutatii rapide pe plan international in domeniul
politic sau al concurentei.
Examinarea factorilor care determina succesul sau esecul unei firme
(afaceri), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiza si
diagnosticare a activitatii firmei (afacerii). Managementul strategic este
procesul prin care o firma poate obtine efecte materializate in cresterea
semnificativa a performantelor sale, in consolidarea pozitiei ei pe piata si
anume prin elaborarea, implementarea si controlul strategiei firmei in vederea
realizarii misiunii asumate si asigurarii avantajului competitiv.
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei
defineste misiunea ei strategica, deduce obiectivele strategice necesare
realizarii misiunii, alege strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza
modalitatile punerii in opera a acesteia.

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea

obiectivelor strategice si a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului
care materializeaza strategia respectiva, se bazeaza pe un amplu proces de
analiza si evaluare a mediului de actiune a firmei, a situatiei competitivitatii ei

3
in acest mediu si a situatiei firmei, a capacitatii acesteia de a infrunta
schimbarile produse in mediu.

Managementului strategic ii este specifica, in esenta, analiza continua, pe de

o parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp
schimbarile din cadrul acestuia iar pe de alta parte, a situatiei interne a firmei
pentru a evalua capacitatea ei de a face fata schimbarilor.

Metoda de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei, este analiza

SWOT.

Prin intermediul sau si (sau) al altor analize cum ar fi:

• analiza situatiei industriei si a atractivitatii acesteia
• analiza competitiei
• autoanaliza firmei si a fortei ei competitive
Managementul de vârf al firmei poate anticipa schimbarile si elabora,
implementa strategia optima pentru a asigura prosperitatea firmei.
Metodele de analiza a mediului, a competitivitatii si a firmei pot folosi si
eventualilor investitori pentru a-si plasa investitiile sau firmelor de consultanta
financiara.

Prezentare teoretica
Denumirea de SWOT provine din limba engleza si este un acronim cu
urmatoarea semnificatie:

4
„Strengthts” (Forte, Puncte forte),
„Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe),
„Opportunities” (Oportunitati, Sanse)
„Threats” (Amenintari).

SWOT reprezinta nu numai o metoda folosita in controlul planificarii si

riscului, ci si o modalitate de a scoate in evidenta zone ale proiectului care pot
fi maximizate in beneficiul intregului proiect sau zone specifice de unde se pot
obtine avantaje competitionale. Primele doua privesc firma si reflecta situatia
acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia
asupra activitatii firmei.

Acest tip de analiza este utilizat atat pentru a evalua anumite activitati din
cadrul proiectului, optimizându-le potentialul, cat si riscurile, pentru a decide
care este cea mai potrivita modalitate de minimizare a acelor riscuri.

Analiza SWOT se realizeaza, in general, in prima faza a proiectului, astfel

incat elementele de analiza pot alcatui baza planului de proiect si pot fi folosite
ulterior in cadrul proiectului, daca acesta intampina dificultati in ceea ce
priveste planificarea, livrabilele sau bugetul alocat si trebuie readus pe linia de
plutire.

Rolul analizei SWOT in planificarea afacerii

Analiza SWOT ofera o radiografie a companiei la un moment dat. Astfel,

analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata
pentru intelegerea pozitiei strategice a unei companii/organizatii pentru ca:

5
 • ofera un tablou cuprinzator ce arata valorile interne si punctele critice
interne ale companiei/organizatiei (valori si puncte critice care sunt
definite in raport cu obiectivele pe care trebuie sa le atinga organizatia,
si anvergura lor);
• ajuta managementul sa identifice fortele externe care influenteaza,
pozitiv sau negativ, succesul companiei (organizatiei) catre atingerea
obiectivului propus;
• ajuta managementul sa obtina un raspuns la intrebarea: „Putem sa
mergem pe calea aceasta pentru atingerea obiectivului organizatiei ?”;
• ajuta sa se evidentieze rapid punctele forte si punctele de slabiciune ale
companiei/organizatiei;
• ajuta la cunoasterea si intelegerea contextului larg in care functioneaza
compania/organizatia.

Realizarea unei analize SWOT

O sesiune de analiza SWOT trebuie intotdeauna sa aiba un obiectiv clar si este

responsabilitatea managerului de proiect sa comunice acel obiectiv catre cei
prezenti la sesiunea de analiza. In general, o astfel de sesiune trebuie sa includa
toate partile interesate, in masura in care acest lucru este posibil, si principalii
membri ai echipei de proiect.

Daca analiza are loc la inceputul unui proiect, cel mai probabil obiectivul va
consta in identificarea tuturor activitatilor necesare si riscurilor potentiale,
astfel incat sa poata fi conceput un plan de rezerva. Cu toate acestea, daca o
astfel de analiza are loc in cadrul unui proiect aflat in plina desfasurare,
obiectivul trasat poate consta in reevaluarea bugetului sau a planificarii.

6
Analiza SWOT este un instrument foarte util in dezvoltarea strategiei de
marketing si implicit in cresterea profitabilitatii afacerii.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care
aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi
concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat,
punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai bine decât
firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe cele ale
altor firme.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un
nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe
reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte
firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le poseda.

Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel

spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-
si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii profitabile a
oportunitatilor aparute. „Oportunitati” exista pentru fiecare firma si trebuie
identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor sau pot
fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de
cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar
noi industrii sau domenii aditionale pentru productia si comercializarea de
bunuri si servicii.

Amenintarile sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte

cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura
semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite,

7
determinând reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul
oportunitatilor, „amenintari” de diverse naturi si cauze pândesc permanent
firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitând firmei sa-si reconsidere
planurile strategice astfel incât sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai
mult, atunci când o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri
adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.

Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de

probleme care trebuie urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt
relevante pentru evaluarea situatiei de fapt a mediului si a firmei. Este
recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele forte,
punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara
pentru a fi cu adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile
strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea judiciozitatii
acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

O parte din principalele probleme de urmarit in cadrul analizei SWOT sunt

prezentate in continuare, ele pot fi folosite drept referinta pentru efectuarea
unei analize, dar pot si este preferabil sa fie completate cu alte probleme
specifice firmei in cauza.

Probleme de urmarit in analiza firmei:

A. Cu privire la „Punctele forte” esentiale:

• suficienta resurselor financiare disponibile;

8
 • existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din
planurile:
- managerial;
- organizatoric;
- cercetare-dezvoltare;
- calitatii produselor si/sau serviciilor;
- pregatirii personalului,
- costurilor;
- comercial, etc.
• posedarea unor brevete de inventii de produse si /sau tehnologii care
confera firmei avantaj competitiv;
• posedarea unor abilitati deosebite in materie de inovare a produselor
si/sau tehnologiilor;
• detinerea pozitiei de lider sau de vârf de piata;
• posedarea unor abilitati comerciale deosebite;
• existenta unei imagini favorabile despre firma;
• posibilitatea de a practica economia de scara;
• existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare strategica;
• viteza de reactie decizionala la modificarile produse in mediul intern
sau extern,
• calitatea culturii de intreprindere

B. Cu privire la „Punctele slabe” potentiale:

• inexistenta unei directii strategice clare;

• lipsa unor abilitati sau competente deosebite;
• existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral;
9
 • lipsa competentei manageriale;
• deteriorarea continua a pozitiei competitive;
• erodarea imaginii firmei in perceptia detinatorilor de interese;
• vulnerabilitatea la presiunile concurentei;
• reducerea ponderii pe piata;
• existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri
ridicate);
• mentinerea unui nomenclator inadecvat de produse si/sau servicii (prea
larg sau prea ingust);
• atentie precumpanitoare data problemelor curente in detrimentul celor
de perspectiva.

Probleme de urmarit la analiza mediului:

A. Cu privire la „Oportunitati” potentiale:

• cresterea rapida a pietei ;

• posibilitati de extindere a nomenclatorului de produse si/sau servicii;
• existenta cererii de noi produse si/sau servicii pe pietele existente sau
pe piete noi;
• existenta cererii pe noi piete a produselor si/sau serviciilor existente;
• posibilitati de integrare verticala;
• manifestarea unei stari de stagnare sau regres la firmele concurente;
• posibilitati de incheiere a unor aliante, acorduri etc. avantajoase;
• posibilitati de incheiere a unor contracte de leasing, factoring,
franchising.

10
B . Cu privire la „Amenintari” potentiale:

• adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu

impact nefavorabil;
• intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau
international;
• schimbari demografice nefavorabile;
• schimbari ale nevoilor, gusturilor sau preferintelor clientilor;
• crestere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pietei;
• intrarea unor noi competitori pe piata;
• cererea crescânda pentru produse de substitutie;
• presiunea crescânda a concurentei;
• puterea crescânda de negociere a furnizorilor si/sau a clientilor;
• vulnerabilitate la fluctuatiile mediului de afaceri.

Analiza SWOT se poate desfasura la scara ansamblului firmei sau, pentru

adâncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a
domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vânzari si distributie,
cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal - relatii de munca.

Analiza SWOT are un pronuntat caracter calitativ, permitând

formularea unui diagnostic asupra conditiei trecute si actuale a firmei sau a
domeniilor ei functionale, pe baza raspunsurilor la problemele mentionate
anterior, conturându-se perspectivele de evolutie pe termen lung ale firmei si
ale domeniilor respective.
Diagnosticarea in urma utilizarii analizei SWOT, poate fi definita ca o
cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si

11
manageriale ce caracterizeaza activitatea unei firme, prin care se identifica
punctele forte, punctele slabe, oportunitatile, amenintarile si cauzele care le
genereaza si/sau le va genera, se formuleaza recomandari de eliminare sau
diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive.

Reguli de bază pentru setarea unei afaceri

Orice idee de afacere poate fi câştigătoare, cu condiţia să fie evaluată şi

implementată corect. Pentru aceasta, se impune cunoaşterea în profunzime a
tuturor aspectelor afacerii:

o ideea de afacere este viabilă?

o poate ea să genereze venituri?
o există o echipă de specialişti pentru implementarea ideii?
o există resursele necesare pentru materializarea proiectului?
o există cerere de piaţă pentru produsul şi serviciile oferite?
o care este concurenţa directă pe acest segment?
o ce avantaj competiţional poate aduce noua firma în atenţia
consumatorilor?
o cum dai credibilitate business-ului?

O afacere nouă implică bani, timp, energie şi multă dedicare. Reuşita business-
ului depinde în bună măsură de disponibilitatea întreprinzătorului de a-şi
organiza viaţa în acord cu intereresele sale de afaceri.
http://www.ecomunitate.ro/Pasii de urmat pentru infiintarea unei firme

1.2.2 Tipuri de societati comerciale care functionează in Romania

12
 Termenul de „societate” in acceptiunea juridică desemnează o asociere
intre mai multe persoane, fizice sau juridice, care cad de acord sa puna in
comun anumite bunuri pentru a desfasura o activitate lucrativă si a impărti
profitul obtinut.
Persoanele juridice îsi pot desfăsura afacerile într-o varietate de forme,
conform Legii nr. 31/1990. Legea defineste diferitele tipuri de societăţi
comerciale ce pot fi constituite.
a) societăţi:
- societăţile în nume colectiv;
- societăţile în comandită simplă;
- societăţile pe acţiuni;
- societăţile în comandită pe acţiuni
- societăţile cu răspundere limitată;
b) societăţile/companiile naţionale;
c) regiile autonome;
d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) societăţile cooperative úi celelalte persoane juridice care, în baza
legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor;
f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care
aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, în condiţiile prevăzute de
reglementările contabile;
g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care
aparţin persoanelor prevăzute la lit. a) - e), cu sediul în România, în condiţiile
prevăzute de reglementările contabile;
h) subunităţile din România care aparţin unor persoane juridice cu
sediul în străinătate, în condiţiile prevăzute de reglementările contabile;
i) grupurile de interes economic, înfiinţate potrivit legii.

13
 In economia de piata libera activitatea economica este realizata, in cea
mai mare parte, de societatile comerciale care actioneaza ca persoane juridice.
Societatile comerciale se deosebesc de diversele asociatii si de alte
grupuri de persoane de tip apropiat prin urmatoarele:
a) au un scop lucrativ, adica un scop pecuniar, de a realiza si imparti
foloasele rezultate prin asociere si distribuite numai in favoarea membrilor sai;
b) sunt grupuri de persoane dar si de capitaluri. Societatile comerciale
nu pot exista fara un patrimoniu comun;
c) isi pot fragmenta, in mod fictiv, capitalul social, in fractiuni
reprezentate printr-un titlu, ce poarta denumirea de parti sociale sau, dupa caz,
actiuni;
d) prin scopurile lor lucrative contribuie decisiv la dezvoltarea
economica;
e) obiectivul lor este realizarea si impartirea profitului. Din acest motiv
sunt numite si „societati de profit”, spre deosebire de diferite asociatii care, in
general, au scopuri ideale, nemateriale.

Reglementari juridice
Regimul juridic al societatilor comerciale din Romania este
reglementat de Legea nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare.
Exista si reglementari conexe: in materie bancara, asigurari etc. Legea
nr. 26/1990 a reinfiintat registrul comertului. Reglementarile legilor speciale
se completeaza cu Codul comercial si cu Codul civil.
2. Notiunea si caracteristicile societatilor comerciale

Legea nr. 31/1990 nu defineste societatile comerciale.

14
 Literatura de specialitate arata ca societatea comerciala este o persoana
juridica. Ea este constituita pe baza unui contract, prin care doua sau mai multe
persoane consimt sa formeze cu aportul lor un fond social, in scopul de a
imparti beneficiile care ar rezulta din exercitarea actelor de comert.

1.2.3. Principalele caracteristici ale societăţilor comerciale

TIP DE SOCIETATI SOCIETATI SOCIETATI IN SOCIETATI SOCIETATI

SOCIETATE IN NUME IN COMANDITA PE ACTIUNI CU
INDICATORI COLECTIV COMANDIT PE ACTIUNI SA RASPUNDERE
SNC A SIMPLA SCA LIMITATA
SCS SRL
Marimea 25.000euro, 25.000euro, 200lei
minima a in echivalent in echivalent
capitalului lei, sau lei, sau
social 90.000 lei 90.000lei
Capitalul este Parti sociale Parti sociale actiuni actiuni Parti sociale
divizat in:

Valoarea 0.10lei 0.10lei 10lei

nominala
minima a unei
actiuni/parti
sociale
Numar de Minim 2 Minim 2 Maxim 50
proprietari

15
Responsabilitat Nelimitata Nelimitata Nelimitata si Sunt bligati Sunt obligati
ea proprietarilor si solidara si solidara a solidara a numai la numai pana la
tuturor tuturor plata concurenta
asociatilor asociatilor actiunilor lor aportului
comanditati comanditati

2. CONTABILITATEA, COMPONENTĂ PRINCIPALĂ A SISTEMULUI

INFORMAŢIONAL ECONOMIC

2.1 Natura, scopul şi informaţiile oferite de gestiunea afacerii

16
 DE CE CONTABILITATE ????

Contabilitatea este procesul de identificare, de măsurare, de inregistrare,

de clasificare şi de comunicare a informaţiilor referitoare la tranzacţiile
economice şi financiare care sugerează, prin imagini codificate cu ajutorul
unui limbaj specific, averea şi activităţile diverselor intreprinderi.

Contabilitatea este limbajul afacerilor. Societăţile trebuie să-şi facă

publice rezultatele. Printre cei interesati se numără angajaţi, investitori,
creditori, clienţi, furnizori şi membri ai comunităţii. In cadrul firmei
informaţia contabilă oferă mijloace de control, evaluare si planificare a
operaţiilor. Toate aceste scopuri sunt atinse cu ajutorul numerelor. Toate
activităţile firmei trebuie măsurate in bani şi acesta este rolul contabilităţii.

17
 Considerăm că un absolvent de „Silvicultură” trebuie să aibă noţiuni de
contabilitate care să-i permită să inţeleagă lumea afacerilor şi mai ales să fie
in stare să ceară informaţiile contabile necesare şi să le utilizeze corect in
luarea deciziilor. In acest sens considerăm necesară insuşirea următoarelor
obiective:

➢ Dezvoltarea abilităţii de a colabora, comunica şi lucra cu specialiştii

din domeniul financiar-contabil, de a prezenta idei de afaceri, de a
influenţa şi convinge noii parteneri, precum şi pe toţi utilizatorii de
informaţii financiar contabile.
➢ Insuşirea cunoştinţelor necesare pentru interpretarea corectă a
situaţiilor financiare anuale ale firmei cât şi pentru intocmirea sau
evaluarea financiară a diverselor proiecte.
➢ Inţelegerea politicilor contabile, a constrângerilor financiare şi
căutarea soluţiilor, a modalitătilor pentru rezolvarea problemelor din
domeniul afacerilor.
Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de
informaţii economice complexe, care se obţin prin prelucrare de date furnizate din
anumite surse şi care sînt necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea
activităţii economice.

2.1. Viziuni şi accepţiuni privind contabilitatea

Paul Samuelson susţine că:
- “Este absolut indispensabil omului modern de a se iniţia cât de puţin
în elementele contabilităţii”.
-“Toţi cei care lucrează în economie trebuie să fie în măsură să
înţeleagă cele două relevee esenţiale, să ştie bilanţul şi contul de profit şi
pierdere”.

18
 Luca Pacioli a afirmat despre contabilitate că pune în evidenţă:
- “Tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume, precum
şi toate afacerile mari şi mărunte în ordinea în care au loc”.
Napoleon Bonaparte susţinea că:
- “... ordinea contabilă este pentru cârmuire lege sacră...”.
Göethe aprecia că: “... ea (contabilitatea) este una din cele mai sublime
creaţiuni ala geniului uman... fiind o oglindă a trecutului şi călăuză a
viitorului”.

2.3. Utilizatorii informaţiilor economico-financiare

În prezent, luarea deciziilor la nivelul agenţilor economici se bazează pe

informaţia privind situaţia financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii, care
este furnizată de sistemul informaţional de culegere, prelucrare, generalizare şi
transmitere a datelor numit contabilitate. Contabilitatea culege informaţiile
primare, le prelucrează aplicînd metodele şi procedeele sale specifice şi le prezintă
utilizatorilor sub formă de rapoarte financiare.
În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii informaţiei
financiare se clasifică în utilizatori interni şi externi.
Utilizatorii interni cuprind persoanele care participă la gestionarea
întreprinderii la toate nivelele şi poartă răspundere pentru realizarea obiectivelor
propuse. Acest grup cuprinde: managerii, contabilii, specialişti în domeniul
planificării şi analizei economico-financiare, şefii subdiviziunilor, membrii
organelor de conducere (Consiliul de directori sau alt organ), proprietarii
întreprinderii. Informaţia financiară are un impact direct asupra deciziilor pe care
le adoptă utilizatorii interni.
Grupa utilizatorilor externi se divizează în două categorii:
• utilizatori cu interes financiar direct;

19
 • utilizatori cu interes financiar indirect.
În categoria utilizatorilor externi cu interes financiar direct intră:
• investitorii - care în baza informaţiei financiare iau decizia de a investi sau
nu mijloace în această întreprindere;
• creditorii (instituţii financiar-bancare, furnizorii) - pe care îi interesează
capacitatea de plată a întreprinderii, probabilitatea rambursării la timp şi integral
creditele şi datoriile pentru mărfurile livrate, serviciile prestate,
• cumpărătorii - care îşi doresc relaţii de durată cu furnizori stabili care sînt
în stare să le satisfacă necesităţile din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ.
• Categoria utilizatorilor cu interes financiar indirect se compune din:
• organele fiscale şi de control – care urmăresc corectitudinea calculării şi
achitarea în termen la buget a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări
sociale şi medicale.
• organele statistice – care generalizează dările de seamă statistice prezentate
de întreprinderi şi calculează indicatori macroeconomici la nivel de ramură şi ţară;
• organele de reglementare cum sînt Comisia Naţională pentru Valori
Mobiliare, Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică şi altele care
reglementează anumite domenii de activitate economică.
Totodată, există utilizatori interni cu interes financiar indirect cum ar fi
salariaţii întreprinderii şi organele sindicale – care nu au acces direct la informaţia
financiară, dar bunăstarea cărora depinde de situaţia economică a întreprinderii.
Datorită caracterului real, exact, complet şi operativ pe care îl are informaţia
contabilă, şi ţinînd cont de rolul de suport pentru deciziile care se iau la
întreprindere şi în afara acesteia, contabilităţii îi revine rolul de sistem
informaţional principal al întreprinderii.

2.4. Funcţiile evidenţei contabile

20
 Contabilitatea, ca mijloc de culegere, sintetizare şi prezentare a informaţiei
financiare, în cadrul sistemului de gestiune a întreprinderii îndeplineşte
următoarele funcţii:
Funcţia de informare, reprezintă funcţia de bază a contabilităţii şi constă în
culegerea, prelucrarea şi furnizarea informaţiei privind fenomenele şi activităţile
economice ce au loc la întreprindere. Informaţia furnizată de contabilitate se
utilizează pe larg pentru planificarea, elaborarea de strategii şi tactici de acţionare
în viitor, analiza economico-financiară etc.
Pentru ca informaţia furnizată de contabilitate să fie utilă, ea trebuie să
corespundă anumitor cerinţe cum sînt:
• autenticitatea – informaţia prezentată trebuie să fie veridică, uşor
controlabilă;
• neutralitatea – informaţia trebuie să reflectă obiectiv procesele şi
fenomenele ce au loc la întreprindere indiferent de interesele unor grupe de
persoane;
• importanţa (esenţialitatea) – se manifestă prin posibilitatea influenţei
informaţiei asupra luării deciziilor;
• oportunitatea – informaţia trebuie prezentată la momentul potrivit, fără
întîrzieri;
• verificabilitatea – posibilitatea verificării informaţiei;
• comparabilitatea – posibilitatea comparării informaţiei în timp (în raport cu
alte perioade de gestiune) şi spaţiu (în raport cu indicatorii altor întreprinderi);
• claritatea – informaţia trebuie să fie uşor de înţeles, utilizatorii nu trebuie
se depună eforturi mari pentru înţelegerea informaţiei furnizate de contabilitate.
Funcţia de control – este legată de prima funcţie şi constă în verificarea
modului de păstrare şi utilizare a resurselor întreprinderii. Funcţia dată poate fi
realizată în cazul în care sînt stabilite anumite norme şi normative, bugete de care

21
trebuie să se conducă personalul întreprinderii în activitatea sa. Prin compararea
indicatorilor efectivi cu cei planificaţi se determină abaterile şi cauzele acestora.
De exemplu: pot fi stabilite norme pentru consumurile de materiale, energie
electrică, retribuire a muncii. În caz de respectare a normelor lucrătorii
întreprinderii pot fi stimulaţi, iar în caz de încălcare a lor – sancţionaţi. Acest fapt
ar contribui la utilizarea cît mai eficientă a resurselor întreprinderii.
Funcţia analitică – se manifestă prin faptul că în baza informaţiei furnizate
de contabilitate se calculează un şir de indicatori care caracterizează situaţia
financiară a întreprinderii şi în baza cărora conducerea întreprinderii adoptă
deciziile respective sau întreprinde anumite măsuri referitoare la politica de
investire, politica de dividende, politica de creditare a cumpărătorilor etc.
În condiţiile economiei de piaţă şi a concurenţei aspre această funcţie capătă
o importanţă deosebită în lupta concurenţială şi contribuie la sporirea eficienţei
afacerii. Totodată cunoaşterea operaţiilor economice ce au avut loc permit
efectuarea de prognoze şi evaluări privind tendinţele de dezvoltare în viitor a
proceselor şi fenomenelor economice.
Funcţia juridică – reiese din funcţia de informare, deoarece în procesul de
evidenţă operaţiile economice se înregistrează în anumite documente, care mai
apoi, în caz de litigiu, servesc ca probă ce confirmă realitatea înfăptuirii operaţiilor
economice şi stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.

2.5. Principiile de bază ale contabilităţii

În scopul creării unei imagini fidele a patrimoniului, a situaţiei financiare şi

a rezultatelor obţinute de către întreprindere este necesar de respectat următoarele
principii contabile:
• principiul continuităţii activităţii – potrivit căruia se presupune că
întreprinderea îşi continuă în mod normal activitatea într-un viitor previzibil. În

22
acest caz se presupune că întreprinderea nu are intenţia şi nici necesitatea de a-şi
reduce considerabil sau a-şi sista activitatea. Acest principiu decurge din faptul că
întreprinderile, de obicei, se creează pe un termen nelimitat. Principiul continuităţii
activităţii influenţează modul în care se evaluează activele în bilanţ. De exemplu:
În mod normal mijloacele fixe se reflectă în bilanţ la valoarea de bilanţ, care este
egală cu diferenţa dintre valoarea de intrare şi suma uzurii acumulate. În cazul
lichidării întreprinderii este necesar de evaluat mijloacele fixe la valoarea de
lichidare (valoarea la care acestea pot fi vîndute), care, de regulă, este mai mică
decît valoarea de bilanţ.
• principiul permanenţei metodelor – care presupune aplicarea consecutiv de
la o perioadă la alta a aceloraşi reguli şi norme de evaluare, înregistrare în
contabilitate şi prezentare în rapoartele financiare a elementelor patrimoniale şi a
rezultatelor. Respectarea acestui principiu asigură comparabilitatea în timp a
indicatorilor economici. De regulă, regulile, procedeele şi metodele contabilităţii
sînt fixate în politica de contabilitate a întreprinderii. În caz de modificare a unei
metode este necesar de calculat influenţa acestei modificări în expresie bănească,
iar la efectuarea comparărilor dintre indicatori calculaţi după diferite metode de
efectuat recalculările respective.
• principiul specializării exerciţiului – în virtutea căruia, veniturile şi
cheltuielile se înregistrează în contabilitate atunci cînd au avut loc operaţiile
economice care au generat aceste venituri şi cheltuieli, indiferent de momentul
efectiv de încasare sau plată a banilor.
• principiul prudenţei – nu admite supraevaluarea veniturilor şi activelor
întreprinderii şi subevaluarea cheltuielilor şi datoriilor. De exemplu: Lipsurile de
valori materiale depistate în urma inventarierii se constată ca cheltuieli imediat
după depistarea acestor, iar veniturile din recuperarea daunelor materiale – numai
după ce se obţine acordul în scris a persoanei vinovate sau hotărîrea judecăţii
privind recuperarea daunei materiale.

23
 • Prioritatea conţinutului asupra formei – presupune că toate operaţiunile
economice trebuie reflectate în contabilitate pornind de la conţinutul economic al
acestora, chiar dacă forma juridică prevede o altfel de interpretare. De exemplu:
Mijloacele fixe primite în leasing financiar (cu drept de răscumpărare) nu se află
în proprietatea locatarului (persoana care ia în locaţiune), dar se reflectă în bilanţul
acestuia, ci nu a locatarului (persoana care dă în locaţiune). Aceasta se explică prin
faptul că avantajele economice pe parcursul unei perioade îndelungate le primeşte
locatarul.
• Principiul necompensării constă în excluderea compensării reciproce între
active şi datorii, precum şi între venituri şi cheltuieli.
• Principiul concordanţei – prevede ca cheltuielile să fie reflectate în
contabilitate concomitent cu veniturile generate de aceste cheltuieli în cadrul unei
tranzacţii de vînzare.
• Esenţialitatea – conform căruia în rapoartele financiare trebuie reflectate
toate posturile importante pentru luarea deciziilor. Posturile cu un grad de
semnificaţie mic pot să nu fie reflectate. De exemplu: Rapoartele financiare
publicate de întreprinderile mari pot fi exprimate în mii lei, deoarece sumele mici
nu influenţează luarea de decizii.

2.6. Rolul functiunii financiar-contabile in gestiunea afacerii

Gestiunea financiar-contabilă cuprinde ansamblul activităţilor prin care se

realizează obiectivele privind obţinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare
desfasurării normale a producţiei, inregistrarea si evidenta in expresie valorică a
activităţii economice din cadrul entitătii; urmăreste utilizarea eficientă a resurselor,
desfăsurarea ritmică a activităţii, semnalează fenomenele care influenţează nivelul
profitului si reducerea costurilor etc.

24
 Funcţiunea financiar-contabilă are implicaţii in activitatea generală de
gestiune, in asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime si
materiale, utilaje etc.
Un rol important revine activitătilor ce tin de exercitarea funcţiunii financiar-
contabile cu privire la contractarea creditelor in momentele potrivite pentru
desfăsurarea normală a productiei, folosirea judicioasă a disponibilitătilor bănesti,
incasarea creantelor, dimensionarea corectă a rezervelor etc.
Activitătile acestei functiuni se grupează in două categorii:
a) activitatea financiară, care se referă la obtinerea si folosirea ratională a
mijloacelor financiare ale entitătii, la utilizarea facilitătilor de ordin financiar,
achitarea obligatiilor financiare, contractarea de credite si rambursarea lor etc.
b) acivitatea contabilă, care asigură inregistrarea si evidenta veniturilor si
cheltuielilor, a materialelor si a productiei, calculul costurilor si determinarea
rezultatelor financiare finale, evidentierea modificarilor patrimoniale in volum si
structura.
Functiunea financiar-contabila, prin complexitatea operatiunilor pe care le
ocazioneaza, prin multiplele corelatii pe care le are cu toate celelalte functiuni ale
entitatii, se concretizeaza ca o latura bine definita a gestiunii financiare a entitatii.
Importanta gestiunii financiare nu se margineste numai la sfera de activitate
interna a entitatii. Procurarea si mai ales utilizarea fondurilor se realizeaza prin
nesfârsitul lant al operatiunilor banesti. In acest sens, marea majoritate a fluxurilor
banesti din economie este tranzitata de gestiunea financiara a entitatii.
In strânsa legatura cu celelalte functiuni ale entitatii, functiunea financiar-
contabila are rolul de a asigura apararea, cresterea si consolidarea patrimoniului
entitatii. In aceasta sfera se includ toate deciziile legate de realizarea investitiilor
si finantarea acestora, evidenta productiei si a cheltuielilor, precum si repartizarea
si utilizarea profitului realizat.
Activitatile principale care fac parte din sfera acestei functiuni sunt:

25
 • Analiza financiara a entitatii in vederea diagnosticarii situatiei
financiare. Pentru aceasta se utilizeaza informatiile de sinteza cuprinse in bilantul
contabil si contul de rezultate;
• Previziunea financiara care, pe baza unor ipoteze referitoare la
situatia economica generala, conduce la elaborarea unor planuri financiare pe
termen mediu si lung, a bugetelor de venituri si cheltuieli specifice fiecarei
activitati a entitatii;
• Fundamentarea deciziilor de investitii si de finantare a acestora astfel
incât disponibilitatile banesti ale entitatii sa-si gaseasca cea mai rentabila utilizare
in viitor;
• Asigurarea legaturii entitatii cu piata financiara si cu diferitele
organisme ale acesteia, in vederea mobilizarii eventualelor capitaluri disponibile
ale altor agenti economici pentru dezvoltarea si cresterea economica a entitatii;
• Gestionarea riguroasa a acivelor financiare ale entitatii, negocierea
eventualelor credite, asigurarea unei capicitati de plata corespunzatoare
desfasurarii ritmice a activitatilor de productie si comerciale;
• Realizarea politicii rezultatelor entitatii, repartizarea si utilizarea
profitului net conform hotarârilor adunarii generale a actionarilor etc.

3. NOŢIUNEA, CONŢINUTUL, CLASIFICAREA SI FUNCŢIILE

DOCUMENTELOR ECONOMICE

3.1. Documentul. Concept.

Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situaţia economică-

financiară şi activitatea entitate. Pentru realizarea acestor obiective contabilitatea
a elaborat un procedeu corespunzător care să permită cunoaşterea fenomenelor si

26
proceselor economice în dimensiunile în care ele au loc, cu toate caracteristicile pe
care le comportă şi implicaţiile pe care le produc. Procesul cunoaşterii contabile
începe în mod obligatoriu cu acţiunea de conservare şi de culegere a informaţiilor,
a datelor despre patrimoniul entitaţii.
Contabilitatea se caracterizează prin fundamentarea şi justificarea datelor ei pe
bază de acte scrise. Nici o operaţie economică nu se poate înregistra în
contabilitate fără un act scris în care să fie consemnată operaţia respectivă.
Documentul serveşte la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu
caracter economic care produc modificări ale patrimoniului.
Documentul care consemnează producerea unor fapte se naşte în afara
contabilităţii; contabilitatea se serveşte de acest procedeu pentru a realiza obiectul
său de activitate.
Documentaţia, ca procedeu al metodei contabile este actiunea de culegere şi
consemnare în documente a datelor privitoare la operaţiile ecnomice dintr-o
întreprindere.

Documentele sunt acte scrise în care se consemnează cifric şi letric, în etalon

natural, bănesc sau de muncă, de regulă în momentul şi la locul înfăptuirii lor,
operaţiile economice-financiare precum şi evenimentele determinate de necesităţi
organizatorice şi administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii acestor
operaţii şi ca bază a înregistrării lor în contabilitate.

În funcţie de conţinutul şi destinaţia lor rolul documentelor se manifestă pe

multiple planuri.

3.2. Functiile documentelor contabile

Astfel documentele îndeplinesc următoarele funcţii:

27
a)Funcţia de consemnare letrică şi cifrică, cantitativă şi valorică a operaţiilor
economice efectuate în cadrul institutiei publice;
b)Funcţia de acte justificative care stau la baza înregisrării în contabilitate
curentă a operaţiilor economice consemnate în ele;
c)Exercitarea controlului economic şi financiar pentru apărarea integrităţii
patrimoniului. Cu ajutorul documentelor se poate urmări activitatea economică
şi financiară a entitatiiîn cele mai mici detali. Ele servesc la verificarea
activităţilor desfăşurate, prin aceasta contribuie la întprirea autonomiei economico-
financiare a institutiei publice

Caracterul lor de acte justificative conferă documentelor o funcţie juridică,

deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile şi obligaţiile băneşti ale
întreprinderilor în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Sunt folosite ca
mijloace de probă în justiţie, pentru stabilirea adevărului şi servesc ca bază în
cercetarea organelor judiciare.
Documentele stau la baza organizării celor trei forme ale evidentei economice:
evidenţa operativă, statistică şi contabila. Pentru înregistrarea unor operaţii, cele
trei forme ale evidenţei economice folosesc, în unele cazuri aceleaşi documente.
Îndeplinirea acestor funcţii este condiţionată de calitatea documentelor, de
operativitatea întocmirii lor şi circulaţiei până la locul înregistrării şi valorificării
lor.
Ca o consecinţă a varietăţii documentelor şi diversităţii operaţiilor economice,
consemnate în ele, apare necesitatea clasificării lor. Clasificarea documentelor este
un fapt de care trebuie să se ţină reama în mod obiectiv. Cunoaşterea acestei
clasificări ne permite să folosim documentul adecvat fiecărei operatiuni
patrimoniale.

3.3. Clasificarea documentelor

28
Clasificarea documentelor se face după mai multe criterii:

1. După natura operaţiilor la care se referă, documentele se împart în:

• Documente privind activitatea financiară-contabilă. În această grupă se
cuprind documentele asimilate operatiilor evidentei patrimoniale,
salariile,consumuri materiale etc.
• Documente privind alte activităţi, care un constitueie acte justificative
pentru înregistrările contabile: documente de personal ,medicale etc.

2. După caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:

• Documente de dispoziţie sunt acele prin care se transmite ordinul de a
executa o operaţie , precum şi indicaţiile necesare pentru efectuarea ei, spre
exemplu: dispoziţia de plată, dispoziţia de livrare, ordinul de plată,
comanda. Aceste documente un fac dovada executării efective a operaţiei
respective, şi de aceea, nu pot servi ca bază pentru înregistrarea lor în
contabilitate.
• Documente justificative cuprind date cu privire la executarea operaţiilor
economice. De aceea pot fi denumite şi documente de execuţie. Ele servesc
ca bază pentru înregistrarea operaţiilor economico-financiare respective în
contabilitate, spre exemplu: factura, chitanţa, bonul de consum, etc.
• Documente mixte sau combinate reunesc tăsăturile documentelor de
dispoziţie şi celor justificative. Ele cuprind date privind dispoziţia de
executare a operatiei; dar şi dovada infăptuirii ei. Aceste documente sunt
iniţial documente de dispoziţie, iar prin completarea lor cu date referitoare
la executarea operaţiilor respective, ele devin documente justificative, spre
exemplu: cererea dispoziţie de plată, statul de plată al salariatilor.

29
3. După locul întocmirii şi circulaţiei, documentele pot fi:

• Documente interne, se întocmesc în cadrul întreprinderii şi consemnează

operaţii economice cu privire la activitatea acesteia. Unele din aceste
documente circulă, fie numai în interiorul acesteia ( bonul de consum,
statele de salarii ), fie către exterior ( facturile, dispoziţiile de plată ).
• Documente externe, se întocmesc de alte persoane fizice şi juridice cu
care se află în raporturi contractuale, dar circulă în cadrul întreprinderii
primitoare, spre exemplu: factura furnizorului, extrasul de cont.

4. În raport de modul de întocmire, conţinut şi rolul lor în cadrul procesului

informaţional economic, distingem:
• Documente primare, ce consemnează operaţiile economico financiare în
momentul şi la locul producerii lor. Ele fac dovada executării acestor
operaţii, îndeplinind rolul de documente justificative, spre exemplu:
factura, chitanţa, bonul de consum.
• Documente centralizatoare, se întocmesc pe baza documentelor primare
sau concomitent cu acestea în scopul grupării şi acumulării operaţiilor de
acelaşi fel, dintr-o anumită perioadă.

5. După forma de prezentare, se deosebesc:

• Documente tipizate, se întocmesc pe formulare tip, strict determinate. Ele

au un text şi o formă prestabilită, fiind obligatorii pentru toate categoriile
de utilizatori din economia naţională.
• Documente netipizate, sunt reprezentate de documentele specifice unor
ramuri de activitate sau unor instituţii. Ele se întocmesc fie pe formulare

30
 specifice fiecărei institutiei publice, fie pe hîrtie simplă, fără a avea un
formar stabilit.

6. După regimul de tipărire şi utilizarea fomularelor folosite la întocmirea

documentelor, se disting:
• Documente întocmite pe formulare cu regim special au un regim deosebit
de tipărire, numerotare, gestionare, evidenţă, folosire şi păstrare, de
exemplu: bonul de piaţă, delegaţia, factura de expediţie. Pentru aceste
documente există dispoziţii legale cu precizări, privind modul de
completare, circulaţie şi păstrare.
• Documente fără regim special sau numite şi obişnuite sunt acele care au
regim de circulaţie şi înregistrare specifice fiecarei intreprinderi, le putem
numi ca având un regim intern de circulaţie şi utilizare.

7. După suportul care depozitează informaţia, se disting:

• documente pe suport de hârtie.
• Pe suporturi magnetice ( CD, dischete )

8. După numărul operaţiilor economice pe care le cuprind, documentele se impart:

• Documente singulare conţin date privitoare la o singură operaţie
economică.
• Documente cu multiple operaţii, conţin date privind mai multe operaţii
economice de acelaşi fel. De aceea, pe lângă datele obligatorii comune
tuturor categoriilor de documente, acestea conţin în plus, ca date specifice:
diferite totaluri cantitative şi valorice, num. de ordine.

9. După tehnica întocmirii se deosebesc:

• Documente care se întocmesc manual.

31
 • Documente care se întocmesc cu mijloace tehnice, computere.

4. ÎNTOCMIREA, CIRCULAŢIA SI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR

ECONOMICE

4.1. Conţinutul şi modul de întocmire al documentelor

Conţinutul documentelor diferă dupa caracterul operaţiilor consemnate.

Conţinutul se concretizează în anumite elemente obligatorii, care trebuie să
asigure reflectarea clară şi completă a operaţiilor economice pentru care se
întocmesc. Aceste elemente se concretizează în anumite exprimări care permit
înţelegerea operaţiilor economice pe care le reflectă de către cei care le întocmesc,
respectiv de către cei care le utilizează.

32
 Caracterele comune ale documentelor contabile se referă la:
• denumirea documentului (atribuirea unui nume)
• denumirea entitatii emitente
• adresa sau compartimentul care a întocmit documentul
• codul fiscal; indentificarea în timp a operaţiei ( num. şi data )
• identificarea participanţilor la operaţia economică consemnată în document
• conţinutul operatiei economice reflectată în document şi justificarea
efectuării ei
• datele cantitative sau valorice aferente operaţiei economice efectuate
• semnăturile persoanelor participante la efectuare operaţiei economice
consemnate în document, a celor carea u întocmit şi a persoanelor care
răspund pentru executarea, conţinutul, legalitatea, oportunitatea,
necesitatea şi realitatea operaţiei economice respective
• alte caractere menite să asigure consemnarea completă a operaţiilor în
documentele justificative.
Caracterele specifice diferă de la o categorie de documente la alta şi asigură
detalierea operaţiei consemnate, ele având un rol completativ şi se referă la
precizarea unor informaţii care se regăsesc numai în acel document.
Îndeplinirea funcţiilor menţionate de către documente este condiţionată de
calitatea şi operativitatea întocmirii lor, de viteza cu care circulă de la locul
întocmirii şi până la locul înregistrării şi valorificării lor.
Documentele se întocmesc la locul de muncă în cadrul căruia se produce operaţia
sau care participă la înfăptuirea ei.
Mărimea, conţinutul şi formatul documentelor variază în funcţie de natura
operaţiilor economice, de modul de întocmire şi mijloacele utilizate pentru
prelucrarea datelor pe care le conţin.

Completarea documentelor

33
Completarea documentelor se poate face manual sau cu mijloace tehnice.
Întocmirea manuală a documentelor se realizează cu cerneală, cu pastă sau creion
chimic şi prezintă următoarele neajunsuri: necesită un volum mare de muncă, un
asigură garanţia exacităţii datelor şi nici o productivitate ridicată şi o calitate
superioară. Întocmirea documentelor cu mijloace tehnice elimină în mare măsură
aceste neajunsuri, în schimb impuneanumite limite cu privire la mărimea,
conţinutul şi formatul documentelor, în funcţie de particularităţile tehnice ale
echipamentelor utilizate. Întocmirea documentelor se poate efectua cu maşini de
scris, cu maşini de facturat sau de contabilizat şi cu calculatoare. În cazul
completării documentelor cu ajutorul tehnicii de calcul, o dată cu scrierea
documentelor, se efectuează automat şi calcule necesare, iar resúltatele sunt
preluate concomitent pe anumiţi suporţi, care permit prelucrări ulterioare a datelor
din documente.

Pentru fiecare gen de operaţii se foloseşte câte un model de document, care are o
formă şi o aranjare a datelor corespunzătoare specificului operaţiei economice
respective.

La completarea documentelor ce se întocmesc în mai multe exemplare, toate

exemplarele trebuie să poarte acelaşi număr de ordine. În documentele de casă şi
bancă datele cifrice trebuie repetate şi în litere asa cum precizeaza si Regulamentul
de casa .

Greşelile făcute cu ocazia întocmirii documentelor pot fi corectate numai cu

respectarea anumitor reguli. În documente un se admit ştersături, răzuituri, etc.
Corectarea documentelor trebuie să se facă în aşa fel încît să se poată recunoaşte
cu uşurinţă că ea a intervenit cu ocazia întocmirii documentului, un mai tîrziu, iar

34
cei care au întomit documentul au cunoştinţă de corectarea respectivă.
Rectificarea greşelilor în documente se face prin tăierea textului sau a sumei
greşite cu o linie, în aşa fel, încît să se poată citi ceeea ce a fost greşit, apoi se scrie
textul sau suma corectă, făcîndu-se menţiune pe documentul rectificat asupra
acestui fapt, care se confirmă prin semnăturile aceloraşi persoane care au semnat
iniţial documentul. În documentele de casă şi de bancă un se admit corectări.Dacă
s-au făcut greşeli în aceste documente, ele se anulează prin tăierea cu o linie pe
diagonală pe care se scrie cuvîntul ,,ANULAT”, păstrîndu-se în continuare în
exemplarele sale respective, fără a se detaşa şi se întocmesc apoi documentele
corecte. Erorile descoperite în documente cu ocazia verificării lor ulterioare, de
către serviciul de contabilitate, se aduc la cunoştinţa celor care le-au întocmit,
precum şi a părţilor interesate cu privire la operaţia consemnată în documentul
respectiv.

Prezintă o importanţă deosebită întocmirea clară şi completă a documentelor, cu

respectarea tuturor regulilor privitoare la continutul şi forma lor. Ele condiţionează
calitatea şi exeactitatea informaţiilor contabile.

Totodată este necesar ca documentele să fie întocmite la timp, pentru a asigura

operativitatea informaţiilor contabile, pentru conducerea activităţilor . De aceea,
între producerea operaţiilor şi întocmirea documentelor justificative trebuie să
existe o deplină concordanţă. Toate operaţiile economice efectuate trebuie
reflectate în documente. Documentele constituie baza înregistrările în contabilitate
şi influenţează nemijlocit exactitatea şi operativitatea informaţiilor contabile.

Definirea juridică a termenelor de document justificativ sau document contabil

s-a facut prin Legea Contabilităţii nr.82/1991 (republicata ) dar mai ales in anexa
numărul 1 a Ordinului ministrului finanţelor publice numărul 1850/2004 privind

35
registrele şi formularele financiar-contabile (pub.in M.O. Nr. 23 bis din
7.01.2005).

3. Verificarea şi prelucrarea documentelor

Drumul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau intrării în

institutia publica şi până la arhivare constituie circuitul documentelor. Pentru
asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se
pot întocmi grafice de circulaţie a documentelor.

Circulaţia documentelor trebuie să se faca într-o anumită ordine dinainte stabilită,

nefiind permisă reţinerea documentelor în mod nejustificat de către un
compartiment sau altul. Necesitatea circulaţiei documentelor este determinată de
faptul că date din acelaşi document sunt necesare mai multor compartimente şi
persoane din institutia publica şi nu se poate asigura cate un exemplar pentru
fiecare utilizator.

Înainte de a se înregistra în contabilitate, documentele economice trebuie să

fie supuse unei verificări minuţioase, care are ca scop să descopere eventualele
erori, acţiunile ilegale sau incorecte, asigurînduse exactitatea datelor contabile.
Deci, urmează verificarea documentelor care se face sub trei aspecte şi anume:
verificarea sub aspectul formei, verificarea aritmetică şi verificarea de fond.

Verificarea sub aspectul formei constă în controlul întocmirii documentelor pe

formulare corespunzătoare naturii operaţiei economicee, completarea tuturor
rubricilor, existenţa tuturor semnăturilor persoanelor împuternicite să vizeze, dacă
nu au avut loc ştersături sau corectări fără a fi certificate.

36
Verificarea aritmetică ( cifrică ) constă în controlul preluării corecte în documente
a datelor cifrice şi dacă s-au efectuat corect calculele aritmetice presupuse la
întocmirea documentului.

Verificarea de fond constă în controlul realităţii, necesităţii, oportunităţii, legalităţii

şi economicităţii operaţilor consemnate în documentul respectiv. Verificarea
realităţii operaţiei are ca scop să descopere dacă operaţia economică s-a efectuat
la data, locul şi condiţiile prevăzute în document, spre exemplu: se verifică suma
plătită pentru procurarea unor mărfuri cu cantitatea de mărfuri recepţionată

Verificarea documentelor, în general se efectuează de alte persoane decît cele

care le-au întocmit.

După completare şi verificare, documentele sunt supuse operaţiei de

prelucrare. Aceasta constă în gruparea documentelor pe operaţii, exprimarea
valorică a mărimii operaţiei economico-financiare înregistrată în document,
cumularea unor documente primare şi obţinerea celor centralizatoare.

Documentele cu regim special vor fi înregistrate în mod obligatoriu în fişa

documentelor special deschisă în acest scop pentru fiecare tip de document de acest
gen. Documentele obişnuite, precum şi cele cu regim special, de regulă , nu vor fi
puse spre utilizare decît după justificarea prealabilă a documentelor care au fost
eliberate anterior, justificîndu-se utilizarea integrală şi corectă..

În compartimentul financiar-contabil, documentele se contează, adică se

înscrie pe document formula contabilă. În baza documentelor contate se
completează registrele contabile.

37
 Faza finală a circulaţiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, după
rezolvarea completă şi definitivă a acestora. Prin clasare se înţelege aranjarea
documentelor într-o anumită ordine, strict determinată, în scopul asigurării
păstrării lor în bune condiţii şi pentru a fi uşor găsite în vederea obţinerii
informaţiilor nacesare.

Păstrarea documentelor trebuie să asigure integritatea acestora deoarece

acestea servesc pentru controlul operaţiilor economice efectuate..

La finele perioadei de gestiune documentele păstrate în cadrul

compartimentilor se predau la arhiva unităţii. În cadrul arhivei documentele se
păstrează grupate pe domenii şi în cadrul acestora, cronologic. Termenele de
păstrare a documentelor se stabilesc prin acte normative şi diferă în funcţie da
natura şi importanţa documentului.

În condiţiile, dezvoltării sistemelor de prelucrare electronică a datelor apar tot mai

multe probleme legate de arhivarea purtătorilor de informaţii, respectiv a
informaţiilor regăsite pe suporturi magnetice ca CD, dischete. În unele cazuri se
procedează la arhivarea prin microfilm în condiţiile asigurării integrităţii acestor
suporturi.

4.3. Provenienta si documentele ce fac dovada provenienței materialelor

lemnoase
Proveniența legală a materialelor lemnoase reprezintă sursa localizată de unde
acestea au fost obținute în mod legal, respectiv:

38
a) partizile ale căror APV-uri au fost înregistrate în SUMAL, autorizate și predate
spre exploatare, constituite în fondul forestier național sau în vegetația forestieră
de pe terenuri din afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare și prelucrare a materialelor lemnoase care dețin cu
titlu legal materiale lemnoase;
c) piețele, târgurile, oboarele și altele asemenea, autorizate pentru comercializarea
materialelor lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.

Documentele ce fac dovada provenienței materialelor lemnoase sunt:

a) actul de punere în valoare, denumit în continuare APV - documentul de

proveniență a materialelor lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior
inventariată sau marcată, autorizată și predată spre exploatare, în situația
transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoțire prin numărul
unic generat de SUMAL. APV-ul nu constituie document de proveniență, iar
materialele lemnoase nu au proveniență legală dacă partida nu a fost autorizată și
predată spre exploatare cu număr de autorizație unic generat de SUMAL;

b) registrul de evidență a intrărilor-ieșirilor de materiale lemnoase, identificat pe

avizul de însoțire prin numărul paginii și poziția la care a fost înregistrată ieșirea;
registrul nu constituie document de proveniență, iar materialele lemnoase nu au
proveniență legală dacă pagina și poziția din avizul de însoțire nu coincid cu pagina
și poziția din registru;

c) avizul de însoțire este și document de proveniență numai atunci când în baza lui
se emite un alt aviz de însoțire; avizul de însoțire nu este document de proveniență

39
dacă nu respectă condițiile de formă și de fond, iar materialele lemnoase pentru
care este înscris ca document de proveniență nu au proveniență legală;

d) documentele intracomunitare, care constituie document de proveniența pentru

materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene;
e) declarația vamală de import și, după caz, licența FLEGT constituie document
de proveniență a materialelor lemnoase importate din state terțe;
f) procesul-verbal de reținere/confiscare/dare în custodie, în condițiile legii.

Avizul de însoțire este și document de proveniență numai atunci când în baza lui
se emite un alt aviz de însoțire, în următoarele situații:
a) la transbordarea materialelor lemnoase dintr-un mijloc de transport în altul;
b) la achiziționarea materialelor lemnoase de către achizitori.
În situația producerii unor calamități naturale, constatate cu documente,
care nu permit transportul materialelor lemnoase aflate în platforma primară la data
reprimirii, acestea se constituie ca stoc și se înscriu în procesul-verbal de reprimire
și se introduc în SUMAL de către ocolului silvic care operează reprimirea. Stocul
constituie proveniența pentru expedierea ulterioară, iar rubrica "proveniența" din
avizul de însoțire se completează "stoc APV nr. ".
APV-ul nu constituie proveniență legală după data reprimirii, cu excepția
parchetelor reprimite cu stoc în platforma primară, caz în care valabilitatea APV-
ului ca proveniență legală se prelungește cu 30 de zile, iar în situațiile prevăzute la
alin. (4), valabilitatea APV-ului se prelungește cu 30 de zile de la data încetării
efectului calamității, moment constatat prin documente legale.

Documentele ce fac dovada insotirii materialelor lemnoase

40
Documentul de însoțire a materialelor lemnoase este avizul de însoțire, care poate
fi aviz de însoțire primar/secundar.
Documentul de însoțire a materialelor lemnoase expediate de la locul de recoltare
este avizul de însoțire primar
Documentele de însoțire pentru materiale lemnoase expediate din alte locații decât
locul de recoltare, precum și pentru cherestele sunt: avizul de însoțire secundar
pentru materiale lemnoase, altele decât cherestelele, și, respectiv, avizul de însoțire
secundar pentru cherestele.
În cazul obținerii de produse din lemn la locul de recoltare a masei lemnoase -
tocătură, cherestea, mangal și alte asemenea -, acestea se transportă de la locul de
recoltare cu aviz de însoțire secundar; în această situație, operatorii economici și
comercianții au obligația înființării registrului de evidență a intrărilor-ieșirilor de
materiale lemnoase.
Nu se emit avizele de însoțire și nu se introduc în SUMAL pentru:
a) materialele lemnoase comercializate al căror volum/mijloc de transport este de
până la 0,1 mc;
b) materialele lemnoase importate, care până la locul de destinație circulă sub
supraveghere vamală, până la punerea în liberă circulație, pentru care documentul
echivalent avizului de însoțire este declarația vamală de tranzit;
c) materialele lemnoase exportate prin intermediul operatorilor portuari, de la
momentul preluării mărfurilor în port de către aceștia în vederea depozitării și
transportării la navă, conform reglementărilor în vigoare;
d) materialele lemnoase provenite din statele membre ale Uniunii Europene
însoțite de documente intracomunitare.
Originalul avizelor de însoțire, însoțește obligatoriu transportul materialelor
lemnoase.
Termenul de valabilitate a avizelor de însoțire prevăzute, în aplicarea
reglementărilor în vigoare, este de:

41
a) 6 ore de la data și ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanță de până la 50 km;
b) 12 ore de la data și ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanță de până la 100 km;
c) 24 de ore de la data și ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanță de până la 200 km;
d) 48 de ore de la data și ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanță de 200 până la 500 km;
e) maximum 72 de ore de la data și ora plecării pentru materialele lemnoase
expediate pe o distanță de peste 500 km.
Codul unic, codul offline, după caz, data, ora, minutul și secunda se consemnează
în mod obligatoriu în avizele de însoțire.
Se exceptează de la aceste prevederi avizele de însoțire la care termenele
de valabilitate sunt termenele legale de executare a contractului de transport,
conform prevederilor din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor silvice, cu modificările ulterioare.
Avizele de însoțire se eliberează pentru fiecare mijloc de transport în parte
și se transmit în SUMAL de către emitent.
Volumele înscrise în avizele de însoțire nu pot să depășească capacitatea mijlocului
de transport.
Materialele lemnoase importate, care sunt transportate succesiv cu mai multe
mijloace de transport, trebuie să fie însoțite de câte un aviz de însoțire pentru
fiecare mijloc de transport.

Emiterea avizelor se face, după caz, de către următorii emitenți:

a) ocoalele silvice, pentru masa lemnoasă pe picior exploatată în regie proprie de

către acestea sau prin prestări de servicii silvice, de la locul de recoltare situat în

42
fondul forestier pe care îl administrează sau pentru care asigură servicii silvice pe
bază de contracte, pentru masa lemnoasă exploatată, în condițiile legii, din fondul
forestier proprietate privată a persoanelor fizice, de la locul de recoltare situat în
fondul forestier pe care îl administrează sau pentru care asigură servicii silvice pe
bază de contracte, pentru materialele lemnoase care se achiziționează pe bază de
borderou de la persoane fizice proprietare de fond forestier, care au încheiate
contracte de administrare sau servicii silvice cu ocolul silvic respectiv, precum și
pentru materialele lemnoase confiscate/reținute în vederea confiscării, pe raza de
activitate a ocolului silvic respectiv;
b) administrația piețelor, târgurilor, oboarelor, a burselor de mărfuri și altele
asemenea autorizate, numai pentru materialele lemnoase aduse spre comercializare
în incinta acestora, dar care nu au fost comercializate și urmează a fi transportate;
c) operatorii economici care prelucrează și/sau comercializează în condițiile legii
materiale lemnoase pe care le expediază din depozite, din centre de sortare și
prelucrare și altele asemenea;
d) operatorii economici care exploatează în condițiile legii masă lemnoasă pe bază
de contract de vânzare-cumpărare.
Emitenții răspund, potrivit legii, de întocmirea corespunzătoare a avizelor de
însoțire și de exactitatea datelor înscrise.

4.3 Circuitul lemnului. Documentele intocmite şi specificul activitaţilor in

fiecare punct de lucru

APV-act de punere in valoare

Întocmirea APV-ului se face de către ocolul silvic ce administrează sau asigură
serviciile silvice pentru suprafața respectivă.
Verificarea APV-ului și aprobarea acestuia se face de către autoritatea competentă
în acest sens (funcție de natura produselor).

43
Pentru APV-ul aprobat se încheie contract de furnizare a masei lemnoase sau de
prestație.
Ocolul silvic eliberează autorizația de exploatare indicând și cine va emite avizele
de însoțire primare (societățile comerciale pentru lemnul achiziționat pe picior și
ocolul silvic în restul cazurilor).
Exploatarea parchetului începe numai după încheierea procesului verbal de
predare-primire și se va desfășura numai în perioadele din autorizație.
Pentru estimarea consumurilor și necesarului de resurse pentru încadrarea în
termenul din autorizație este necesar a se întocmi procesul tehnologic.
Platforma primară:
Lemnul care sosește din parchet este sortat și expediat cu aviz de însoțire primar.
Proveniența lemnului este APV nr….
Lemnul aflat în platforma primară la reprimirea parchetului mai poate fi expediat
maxim 60 de zile după care este considerat abandonat și se poate confisca.
Se impune Sistem DueDiligence fiind vorba despre prima punere pe piață a
lemnului

Consumator final persoană fizică sau juridică neînregistrată în SUMAL:

- Primește material lemnos numai cu document de însoțire (aviz primar –
exemplarul 1) pe care, în partea dreaptă jos consemnează data și ora sosirii
transportului, numele și prenumele persoanei care face recepția și semnătura
acesteia Acest document trebuie păstrat la destinatar minim 5 ani!
Depozit:
Societatea este înregistrată în SUMAL, face raportări lunare în acest sistem și
utilizează programul WoodTracking .
Depozitul trebuie declarat la Garda Forestieră .
Documentația cuprine:

44
 • certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerțului privind punctul
de lucru,
• statutul din care să reiasă obiectul de activitate comerț cu material lemnos,
• actul spațiului (contract de închiriere, proprietate sau cesiune),
• schița depozitului, coordonatele geografice. Potrivit legii orice depozit
trebuie împrejmuit.
La depozit se ține evidența materialelor lemnoase prin intermediul Registrului de
evidență (regim special), achiziționat de la o unitate tipografică abilitată de către
Monitorul Oficial.
La intrarea masei lemnoase în depozit se verifică următoarele:
• existența documentului de transport (aviz cu regim special) completat
corespunzător și aflat în perioada de valabilitate,
• codul unic emis de către WoodTracking (cu ajutorul parolei primite de la
Garda Forestieră)
• corectitudinea datelor, specia, sortimentul și cantitatea de material lemnos.

În cazul conformității acestora masa lemnoasă se recepționează (NIR), se

înregistrează în Registrul de evidență iar pe avizul de însoțire se înscrie data
și ora sosirii, numele și prenumele persoanei care face recepția și semnătura
acesteia.
Când sunt sesizate neconformități (lipsă aviz, alt model de aviz, specii sau
sortimente diferite, lipsă cod unic sau cod care nu corespunde avizului,
responsabilul depozitului trebuie să înștiințeze organele în drept (Garda
Forestieră, Poliția).
În depozite se pot face sortări ale masei lemnoase, înregistrate ca atare în
registrul de evidență.

45
 Livrările se fac în baza avizului de însoțire secundar pentru alte materiale
lemnoase decât cheresteaua pe care se înscrie în mod obligatoriu codul unic
online obținut prin sistemul WoodTracking.
Toate rubricile de pe documentul de transport se completează iar cele pentru
care nu este cazul se barează.
Plecarea lemnului se consemnează în registrul de evidență a materialului
lemnos. Potrivit legislației, la depozite nu se face un sistem Due Diligence
(regulamentul U.E.995/2010 transpus în legislația națională) ci se ține
evidența intrărilor de material lemnos pe furnizori și ieșirile de material
lemnos către societăți comerciale, pe specii și sortimente (balanța intrărilor și
ieșirilor)

Instalații de prelucrare:

Instalația de prelucrare trebuie declarată la Garda Forestieră.

Documentația cuprinde:
• certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerțului privind punctul
de lucru,
• statutul din care să reiasă obiectul de activitate comerț cu material lemnos
și prelucrare,
• actul spațiului (contract de închiriere, proprietate sau cesiune),
• schița depozitului, coordonatele geografice. Potrivit legii orice instalație
de prelucrare trebuie împrejmuiat. La depozit se ține evidența materialelor
lemnoase prin intermediul Registrului de evidență (regim special),
achiziționat de la o unitate tipografică abilitată de către Monitorul Oficial.
La intrarea masei lemnoase în depozit se verifică următoarele: existența
documentului de transport (aviz cu regim special) completat corespunzător
și aflat în perioada de valabilitate, codul unic emis de către WoodTracking

46
 (cu ajutorul parolei primite de la Garda Forestieră) și corectitudinea
datelor, specia, sortimentul și cantitatea de material lemnos.

În cazul conformității acestora, masa lemnoasă se recepționează (NIR), se

înregistrează în Registrul de evidență iar pe avizul de însoțire se înscrie data
și ora sosirii, numele și prenumele persoanei care face recepția și semnătura
acesteia.
Când sunt sesizate neconformități (lipsă aviz, alt model de aviz, specii sau
sortimente diferite, lipsă cod unic sau cod care nu corespunde avizului,
responsabilul depozitului trebuie să înștiințeze organele în drept (Garda
Forestieră, Poliția).
În depozite se pot face:
• sortări ale masei lemnoase,
• procesări (gaterare, uscare, aburire, prelucrarea în semifabricate sau
produs finit)
• livrări, înregistrate ca atare în registrul de evidență.

Diminuarea cantității de material lemnos din gestiune se poate face prin livrare
sau consum (bon de consum – atunci când masa lemnoasă se transformă în produse
care nu se mai încadrează în definiția acesteia, livrarea lor urmând a se face cu aviz
de marfă obișnuit). Livrările se fac, pentru masa lemnoasă, în baza avizului de
însoțire secundar pentru alte materiale lemnoase decât cheresteaua pe care se
înscrie în mod obligatoriu codul unic online obținut prin sistemul WoodTracking.
Toate rubricile de pe documentul de transport se completează iar cele pentru care
nu este cazul se barează. Ieșirile de masă lemnoasă se consemnează în registrul de
evidență a materialului lemnos.
Lăturoaiele, fiind asimilate cherestelelor, se expediază cu aviz de însoțire
special pentru cherestea.

47
 Rumegușul și resturile de prelucrare (mai scurte de 1 m) se expediază cu
aviz de însoțire a mărfii obișnuit dar care trebuie evidențiate în SUMAL.
Se impune existența unui sistem DueDiligence întrucât este pus pe piață
lemn și sortimente din lemn pentru prima dată (s-a intervenit asupra lemnului fiind
puse pe piață noi sortimente).

5. GESTIUNEA PATRIMONIULUI SI OBIECTUL CONTABILITATII

Obiectul contabilităţii entităţilor economice este reprezentat de:

1. patrimoniu,
2. rezultatele financiare,
3. elementele extrapatrimoniale.

5.1.PATRIMONIUL ENTITATII ECONOMICE

Patrimoniul devine şi este obiect de studiu al contabilităţii unei persoane

juridice sau fizice numai dacă este utilizat în activitatea economică a acesteia ,cu
scopul realizării de bunuri sau prestarea de servicii destinate terţilor. De asemenea

48
patrimoniul poate fi utilizat şi în activităţi administrative şi social culturale în
scopul satisfacerii unor cerinţe ale entităţilor.
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare
economică aparţinând unui subiect de drepturi şi obligaţii (entitate numită titular
de patrimoniu) şi a tuturor bunurilor şi valorilor economice la care acestea se referă
(obiecte de drepturi şi obligaţii).
Interpretarea acestei definiţii se poate deduce prin explicitarea câtorva concepţii
privind obiectul contabilitaţii:
1.Concepţia juridică: prezintă realitatea economică prin prisma raporturilor
juridice, a drepturilor şi a obligaţiilor băneşti ale unui titular de patrimoniu dar şi a
bunurilor şi valorilor corespunzătoare.
2.Concepţia financiară: priveşte resursele ce aparţin investitorilor într-o entitate.
Aceste resurse se numesc, pe de o parte, resurse financiare , care pot fi aduse de
proprietarii entităţii şi atrase de la terţi, iar pe de altă parte pot fi numite resurse
economice, în momentul utilizării concrete a resurselor financiare.
3.Concepţia economică: priveşte capitalul care aparţine investitorilor într-o
entitate economică, mai mult cu referire la existenţa, starea, mişcarea şi
transformarea acestuia în cadrul entităţii.

Elementele patrimoniale sunt reprezentate de catre activele patrimoniale şi

pasivele patrimoniale.

Activele patrimoniale reprezintă totalitatea drepturilor de proprietate şi creanţe

care se constituie în bunurile şi valorile economice ale titularului de patrimoniu.

Pasivele patrimoniale reprezintă obligaţiile entităţii faţă de proprietarii săi,

respectiv faţă de terţi.( cu toate că titularul de patrimoniu are drepturi si obligaţii).

49
Patrimoniul prezintă o serie de trăsături:
1. este unic şi indivizibil,
2. este personal, adică aparţine unei persoane şi este netransmisibil,
3. se referă la o globalizare juridică, economică şi financiară a entităţii pe
care o reprezintă.
In practica contabilă românescă , dar şi in scop didactic se face uz de îmbinarea
concepţiilor economică şi juridică a patrimoniului, potrivit căreia, acesta se
prezintă ca patrimoniu economic şi ca patrimoniu juridic.
Prezentarea patrimoniului, în contabilitate, este sub forma unei balanţe cu două
părţi egale, astfel, partea din stânga egalităţii este numită sau denumită patrimoniu
economic, iar cea din dreapta egalităţii este numită patrimoniu juridic.

Din punct Patrimoniul

de vedere juridic, patrimoniul
economic este definit ca totalitatea
= Patrimoniu juridic drepturilor, a
obligaţiilor exprimate în formă bănească şi care aparţin unei persoane fizice sau
juridice. Este format din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică şi care sunt
cauza sau provenienţa juridică a elementelor patrimoniale ale unei entităţi.
Din punct de vedere economic patrimoniul este definit ca totalitatea valorilor
corporale şi necorporale ce aparţin unei persoane fizice sau juridice.Este format
din bunurile economice evaluabile în bani şi care îi formează substanţa materială
(terenuri, clădiri, maşini, materiale,mărfuri, creanţe, valori în curs de decontare,
disponibilităţi, cheltuieli inregistrate in avans etc)..
Ţinând sema de componentele menţionate se poate formula o nouă prezentare a
patrimoniului în contabilitatea unei societăţi:

Bunuri economice = Capitaluri(Drepturi)+Obligaţii

50
 Active patrimoniale = Pasive patrimoniale

Patrimoniul oricarei entitati este prezentat in documetele de sinteza economico-

financiara , prin elementele patrimoniale detinute .
Elementele patrimoniale reflecta la un moment dat existenta bunurilor si valorilor
economice detinute de un titular de patrimoniu , precum si drepturile , repectiv
obligatiile rezultate, din posesia şi exploatarea bunurilor economice.

6. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE

Activul patrimonial: cuprinde bunuri economice sau mijloace de care dispune

orice unitate patrimoniala.
Prin compozitia sa activul arata destinatia si lichiditatea bunurilor economice.
Activele patrimoniale prezintă următoarea structură:
a)Active imobilizate
b)Active circulante
a) Cheltuieli in avans

6.1. Contabilitatea activelor imobilizate

a)Active imobilizate

51
 • au in prezent o valoare minima comform legii de 2500 lei.
• nu se consuma la prima utilizare.
• isi pastreaza forma si destinatia.
• se consuma in timp transformand in mod treptat valoarea in valoarea
noului produs.
• participa la mai multi cicluri de exploatare.
Dupa natura lor activele imobilizate se impart in:
• Active imobilizate necorporale reprezinta valori economice fara forma
materiala concreta cu destinatia de utilizare conform legii.
- Cheltuieli de constituire, sunt acele cheltuieli ocazionale de infiintare a firmei
si includ taxe si ale cheltuieli cu inregistrarea si inmatricularea firmei.
- Cheltuieli de dezvoltare, sunt acele cheltuieli efectuate pentru descoperirea
de noi tehnologii si produse superioare.
- Fond comercial, reprezinta investitia suplimentara pentru mentinerea sau
dezvoltarea potentialului activitatii unitatii economice.
- Concesiuni, reprezinta conventia prin care o persoana fizica sau juridica
primeste dreptul de utilizare a unui bun sau serviciu in schimbul unui beneficiu
pentru concesionar.
- brevete, reprezinta documenul obtinut de o persoana fizica sau juridica in
momentul realizarii unei inventii.
-licenta: reprezinta documentul ce atesta dreptul de utilizare a unui bun sau
serviciu dat de posesorul licentei catre beneficiar.
- marca: este o reprezenare grafica ce ajuta la deosibirea produselor sau
serviciilor unor persoane fizice sau juridice de altele similare existente pe
piata.
- know-how(a sti cum): reprezinta documentul in care se explica cum se face
un anumit bun.
- Alte imobilizari necorporale-programe informatice,software.

52
 • Active imobilizate corporale
-reprezinta bunuri economice cu forma materiala concreta detinute de unitatea
patrimoniala in scopul producerii de bunuri, executarii de lucrari, prestrii de
servicii in scopuri administrative pentru a fi vandute sau pentru a fi date in
locatie tertilor.
-imobilizarile corporale isi pierd in timp calitatile, performantele si parametrii
prin uzura.
Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a valorii de intrare pe toata durata
de folosinta a activului imobilizat.
Structura imobilizarilor corporale:
- Terenuri,
- Constructii,
- Instalatii tehnice,
- Mijloace de transport,
- Animale si plantatii,
- Alte imobilizari corporale
• Active imobilizate financiare
reprezinta investitii cu caracter financiar pe o durata mai mare de un an si cu
o valoare mare.
-se mai numesc investitii financiare pe teremen lung
scopul acestora este obtinerea de venituri financiare sub forma de dobanzi sau
dividente.
Structura imobilizarilor financiare cuprinde:
- Titluri de participare,
- Interese de participare,
- Creante imobilizate.

6.2. Contabilitatea activelor circulante

53
-reprezinta bunuri sau valori economice care prezinta urmatoarele
caracteristici.
-se utilizeaza pe o perioada mai mica de un an.
-participa la un singur circuit economic.
-isi modifica forma si destinatia la prima utilizare.
-sunt destinate consumului sau vanzarii.
-reprezinta numerar sau echivalental numerarului a caror utilizare nu este
restrictionata.
Structura activelor circulante:
• Stocuri -reprezinta bunuri sau servicii detinute de o unitate
patrimoniala pentru a si vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrare in
procesul de fabricatie sau pentru a fi consumate la prima utilizare.
In categoria stocurilor incadram:
a) materii prime: sunt bunuri destinate consumului care se regasesc
integral sau partial in produs , la a caror fabricare au participat.
b) materiale consumabile: sunt bunuri destinate utilizarii in procesul
de fabricatie;au rolul de a ajuta la procestul de fabricatie fara a se regasi
in produsul finit
c) materiale de natura obiectelor de inventar: sunt bunuri economice
care nu indeplinesc simultan conditiile de durata si de valoare pentru a
fi consierate active imoblizate
d) produse:
- semifabricate: sunt acele produse care nu au parcurs toate fazele
procesului de fabricatie dar care se vand ca atare.
- produse finite: sunt acele bunuri care au parcurs toate fazele
procesului de fabricatie si care sunt depozitate in vedera vanzarii.

54
 - produse reziduale: sunt produsele rezultate in urma procesului de
fabricatie sunt foma de rebuturi , deseuri.
- marfuri: sunt bunuri economice care su fost cumparate in vederea
vanzarii in aceeasi stare.
- ambalaje: sunt bunuri economice care au rolul de a proteja marfurile
pe parcursul depozitarii, transportului si vanzarii lor.
- animale, păsari şi colonii de albine : sunt animale si pasari nascute,
crescute si folosite pentru reproductie.
Creante:
- reprezinta valori avansate temporar de unitatea patrimoniala catre
treti, persoane fizice sau juridice pentru care urmeaza sa primeasca un
echivalent valoric in bani, bunuri, lucrari sau servicii intr-o perioada
mai mica de un an.
Sructura creantelor:
a) creante comerciale:provin din operatiuni de comercializare de
bunuri, prestari de servicii sau executarea de lucrari:
-clienti: sunt creante fata de tertii carora si-au vandut bunuri.
-efecte de primit: sunt creante sub forma de cambii sau bilet la
ordin care atesta existenta unor creante in cadrul relatiilor comerciale.
b)creante din interesul de participare: sunt creante generate de relatii
de decontare ale intreprinderilor cu intreprinderi asociate asupra carora
se exercita o importanta influienta.
c)creante privind capitatul subscris si nevarsat: sunt acele creante
generate de relatiile intreprinderii cu actionarii sau asociatii.
d)creante din cadrul grupului: sunt generate de relatiile de decontare
intre societatea mama si filialele ei.
e)alte creante: cu bugetul statului, cu asigurari sociale.
• Investitii financiare pe termen scurt

55
Titluri de plasament, Actiuni proprii, Alte investitii financiare pe termen scurt
• Disponibilitati banesti
Numerarul din caseria unitatii,
Disponibilitatile banesti aflate in conturi bancare,
Alte valori (tichete de masa, timbre, bilete de tratament si odihna, bilete de
calatorie. etc.)
Avansuri de trezorerie
c)Cheltuieli inregistrate in avans
Abonamente si chirii platite in avans, Cheltuielile inregistrate , in cursul
anului curent pentru culturile agricole cu timp de recoltare in anul urmator

7. CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE

PATRIMONIALE

Pasivul patrimonial cuprinde elemente sau notiuni abstracte ce nu

reprezinta ceva fizic concret.
Pasivul patrimonial arata sursele de finantare a activului patrimonial si anume:
1)datorii fata de actionari (datorii interne)
2)datorii fata de terti externi( datorii externe)
Elementele de pasiv sunt grupate in functie de exigibilitate (termeni de
decontare a surselor de finantare)
Pasivele patrimoniale prezinta următoarea structură:
Capitalul propriu: reprezinta surse de finantare proprie si prezinta urmatoarele
caracteristici:
a)sursa de fintantare stabilita de care dispune firma
b)asigura stabilitatea in independenta financiara a firmei

56
c)da dreptul titularilor de patrimoniu la activele firmei
Structura capitalului propriu:
• Capial social:
-provine de la investitori care pot fi actionari sau asociati
-genereaza drepturi si obligatii intre unitatea economica si actionari, este impartita
in actiuni sau parti sociale care au o valoare numita (valoare nominala).
-este constituit la infiintarea sociatatii, iar pe parcursul desfasurarii activitatii poate
fi majorat sau micsorat.
Cuprinde:
-capitalul subscris nevarsat (promisiunea actionarilor sau asociatilor)
-capitalul subscris varsat (aportul efectiv in bani sau in natura al asociatilor sau
actionarilor).

• Prime legate de capital:

a)prime de emisiune:-se calculeaza ca diferenta, intre valoarea de emisiune a noilor
actiuni (mai mare) si valoarea nominala a vechilor actiuni (mai mica).
b)prime de aport:-apar in momentul aducerii de noi aporturi
c)prime de fuziune:-apar in momentul fuzionarii a doua sau mai multe sociatati.
d)prime de conversie:-se stabilesc ca diferenta, intre valoarea obligatiunii (mai
mare) si valoarea actiunilor emise (mai mica).

• Rezerve:
-surse de finantare proprii ce se constituie la sfarsitul exercitiului financiar prin
prepartizarea profitului sau din alte surse.
-constituirea si utilizarea rezervelor se realizeaza prin diferite norme legislative sau
prin hotarari ale adunarii generale ale actionarilor.
Cuprind:
a)rezerve legale:

57
-se constituie din profitul brut(5%)pana la (20%)din capitalul social.
b)rezerve statutare:
-se constituie prin hotararea AGA din profitul net.
c)alte rezerve:
- se constituie din profitul net

• Rezerve din reevaluare:

- surplusuri de valori creeate prin revaluarea activelor imobilizate ca
diferenta intre valoarea inregistrata in urma reevaluarii (mai mari) si
valoarea de intrare a activelor imobilzate (mai mica).

- Rezultatul reportat:
-este rezultatul obtinut in anii anteriori
-se prezinta sub forma profitului nerepartizat sau pierdeii neacoperite

Rezultatul curent:
-este rezultatul obtinut in anul curent
-se prezinta sub forma de profit sau pierdere
-daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile=>profit
-daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile=>pierdere

Datoriile: reprezinta surse de finantare externe puse la dispozitia unitatii

patrimoniale pe o perioada delimitata de timp, de catre:
a)furnizori
b)banci
c)alte institutii pentru care unitatea patrimoniala urmeaza sa realizeze o prestatie
sau un echivalent valoric.
Exista o multitudine de datorii clasificate dupa diferite criterii:

58
1)in functie de durata:
-datorii curente(pe termen scurt)
-datorii necurente(pe termen lung)
2)in functie de scopul tranzactiei:
-datorii comerciale(furnizori si efectele comerciale de paltiti)
-datorii fiscale
-datorii catre salariati
-datorii bancare
-datorii catre stat
-datorii catre actionari sau asociati (dividente)

Provizioane si ajustari: reprezinta datorii previzibile in viitorul apropiat incerte si

neclare din pct de vedere al scadentei si al valorii.
-deobicei provizioanele se constutuie la sfarsitul exercitiului financiar
-tot in aceasta categorie incadram si ajustarile pentru deprecierea activelor.

Pasive de regularizare: reprezinta valori ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu

financiar numai a veniturilor ce ii sunt proprii.
-in aceasta categorie incadram:
1)subventii pentru investitii: reprezinta surse alocate de la bugetul de stat sau de la
alte institutii cu caracter neramburasbil,destinate investitiilor sau achizitionarii de
active imobilizate.
2)venituri in avans: reprezinta sume incasate in perioada curenta pentru perioada
viitoare.
Intr-o entitate viabilă, cu activitate permanentă, patrimoniul administrat este
supus unor mişcări şi transformări complexe în derularea obiectului său de
activitate, cu scopul obţinerii unor rezultate financiare.

59
 Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale, prin procesele economice
dintr-o entitate , generează atât cheltuieli, dar şi venituri; constituie tot obiect al
contabilităţii entităţii respective.

SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

1.Importanţa şi rolul Situaţiilor Financiare anuale

Standardele Internaţionale de Contabilitate, Standardele de Raportare
Financiar contabilă prezintă importanţa SFA prin setul de documente
componente:
• BILANŢUL
• CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
• SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU
• SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
• POLITICILE CONTABILE
• NOTELE EXPLICATIVE

60
 Situaţiile financiare anuale ce trebuie intocmite de persoanele juridice
diferă în funcţie de mărimea acestora. Astfel persoanele juridice, care la
încheierea exerciţiului financiar, depăşesc limitele a doua dintre următoarele
criterii:
-cifra de afaceri 7,3 milioane euro
-total active 3,65 milioane euro
-nr. mediu de salariaţi 50
Vor întocmii SFA în a căror componenţă este setul de documente mai sus
prezentat, cu menţiunea că acestea trebuiesc auditate potrivit legii.
Persoanele juridice care nu indeplinesc limitele a două dintre criteriile
de mărime, menţionate mai sus, vor întocmii Situaţii Financiare anuale
simplificate, în a căror componenţă intră: Bilanţ prescurtat, Contul de profit şi
pierdere şi Notele explicative.
SFA sunt un tot unitar şi vor fi însoţite de o Declaraţie de asumare a
răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea acestor situaţii
anuale şi de raportul administratorului1
Situaţiile financiare au ca obiectiv prezentarea fidelă a informaţiilor
despre:
▪ Poziţia financiară
▪ Performanţele afacerii
▪ Modificările poziţiei financiare
Poziţia financiară
• este capacitatea întreprinderii de a se adapta mediului cu
schimbările permanente la care e supus.
• Este reflectată prin bilanţ pe seama resurselor economice
controlate de întreprindere (activele), a structurii de

1
Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată
61
 finanţare(datoriile şi capitalurile proprii) şi cu ajutorul
indicatorilor economico-financiari (lichiditate,
solvabilitate)
• Oferă informaţii despre capacitatea întreprinderii de a
degaja fluxuri viitoare de numerar, despre nevoia de
creditare viitoare şi capacitatea de rambursare a acestora,
precum şi despre viitoarele repartizări şi plăţi către
creditori, acţionari(asociaţi) şi alte entităţi.
Performanţa
• este capacitatea întreprinderii de a genera profit.
• Este reflectată prin contul de profit şi pierdere
• Oferă informaţii legate de capacitatea întreprinderii de a
genera fluxuri de numerar viitoare(venituri) prin
folosirea resurselor existente(cheltuieli ale perioadei),
precum şi gradul de eficienţă în utilizarea de noi
resurse(profit sau pierdere).

Modificările poziţiei financiare

• reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a
genera fluxuri viitoare de numerar în cadrul
principalelor grupe de activităţi.
• Este reflectată prin situaţia fluxurilor de numerar
• Oferă informaţii legate de fluxurile de numerar ce au
rezultat din activitatea de exploatare, din cea de
finanţare şi cea investiţională şi influienţele acestora
asupra numerarului şi a echivalentelor de numerar.

2. Bilanţul contabil

62
 Bilanţul este documentul contabil de sinteză, componenta de bază a
situaţiilor financiare prin care se prezintă ansamblul elementelor de activ,
datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum
şi în cazul fuziunii, divizării sau încetării activităţii.
Activul reprezintă forma materială a patrimoniului , iar datoriile şi capitalul
propriu forma abstractă a patrimoniului . Elementele de activ sunt ordonate în
bilanţ după natură şi lichiditate, iar datoriile şi capitalul propriu , după natură
şi exigibilitate.
Rolul bilanţului este deosebit atât din punct de vedere teoretic cât şi în
practica contabilă.
Din punct de vedere teoretic, bilanţul traduce în practică unul din principiile
de bază ale contabilităţii, în partidă dublă şi anume, dubla reprezentare, prin
care elementele patrimoniale sunt reflectate atât sub aspectul componenţei
materiale cât şi sub aspectul surselor de provenienţă.
Din punct de vedere practic , bilanţul reprezintă o sursă de informaţii pe baza
cărora se poate analiza activitatea economică a entităţii şi a rezultatelor
obţinute, pentru luarea unor decizii optime privind ameliorarea situaţiei
existente.
Funcţiile bilanţului :
❖ De generalizare a informaţiei contabile, datele contabile sunt grupate
şi sistematizate, obţinându-se o centralizare şi generalizare a
informaţiilor la nivelul societăţii comerciale, dar şi la nivelul tuturor
treptelor organizatorice ale economiei naţionale.
❖ De informare, cu ajutorul bilanţului se asigură culegerea,înregistrarea,
prelucrarea şi generalizarea informaţiilor contabile, care sunt necesare
factorilor de decizie din entitate, cât şi altor persoane fizice şi juridice

63
 interesate, cum sunt:acţionari, asociaţi, salariaţi, organe fiscale,
instituţiile bancare, etc.
❖ De analiză, cu informaţiile din bilanţ se determină anumiţi indicatori
economico-financiari cu ajutorul cărora se poate stabili diagnosticul
situaţiei financiare şi a rentabilităţii societăţii.
Schema verticală de bilanţului:
▪ Ordonează structurile patrimoniale în active, datorii şi
capitaluri proprii, tocmai pentru a pune în evidenţă poziţia
financiră netă sau situaţia netă,

SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE - DATORII faţă de terţi

▪ Este o structură pragmatică asupra prezentării periodice a
patrimoniului deoarece pune în mod explicit, în evidenţă doi
indicatori:
Fondul de rulment = Active circulante - Obligaţii nete
Poziţia financiară netă curentă = Total active - Obligaţii curente
BILANŢ PRESCURTAT
la data de ..........

Nr. Sold la:

rd. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
(ct. 201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233
+ 234 – 280 – 290 – 2933) 01

64
 Nr. Sold la:
rd. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 02
– 281 – 291 – 2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
(ct. 261 + 263 + 265 + 267 – 296) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 04
01 la 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
(ct. 301 + 302 + 303 +/ – 308 + 331 + 332
+ 341 + 345 + 346 + / – 348 + 351 + 354
+ 356 + 357 + 358 + 361 + / – 368 + 371
+ / – 378 + 381 + /– 388 – 391 – 392 – 05
393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398 + 4091
– 4428)
II. CREANŢE
(ct. 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282
+ 431* + 437* + 4382 + 441* + 4424 +
4428* + 444* + 445 + 446* + 447* +
4482 + 451* + 453* + 456* + 4582 + 461 06
+ 473*– 491 – 495 – 496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
(ct. 501 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114
– 591– 595 – 596 – 598) 07

65
 Nr. Sold la:
rd. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI
(c. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 08
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
(rd. 05 la 08) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
(ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE
PÂNĂ LA UN AN 11
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 +
269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419
+ 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +
431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 +
4428** + 444** + 446** + 447** + 4481
+ 451** + 453** + 455 + 456** + 457 +
4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE
NETE/DATORII CURENTE NETE 12
(rd. 09 + 10 - 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE 13
(rd. 04 + 12 – 17)

66
 Nr. Sold la:
rd. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI
MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 +
269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408 + 419
+ 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +
431** + 437** + 4381 + 441** + 4423 + 14
4428** + 444** + 446** + 447** + 4481
+ 451** + 453** + 455 + 456** + 457 +
4581 + 462 + 473** + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE(ct. 151) 15
I. VENITURI ÎN AVANS(rd. 17 la 19), din 16
care:
ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138 17
ct. 472 18
ct. 2075 19
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 21 la 23), din care: 20
- capital subscris vărsat(ct. 1012) 21
- capital subscris nevărsat(ct. 1011) 22
- patrimoniul regiei(ct. 1015) 23
II. PRIME DE CAPITAL(ct. 104) 24
III. REZERVE DIN REEVALUARE(ct. 25
105)

67
 Nr. Sold la:
rd. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
IV. REZERVE (ct. 106) 26
Acţiuni proprii (ct. 109) 27
SOLD
V. PROFITUL SAU 28
C
PIERDEREA
SOLD
REPORTAT(Ă)(ct. 117) 29
D
VI. PROFITUL SAU SOLD
30
PIERDEREA C
EXERCIŢIULUI
FINANCIAR SOLD
31
(ct. 121) D
Repartizarea profitului(ct. 129) 32
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 33
(rd. 20 + 24 + 25 + 26 - 27 + 28 - 29 + 30
– 31-32)
Patrimoniul public(ct. 1016) 34
CAPITALURI – TOTAL (rd. 33 + 34) 35
*) Solduri debitoare ale conturilor respective.
**) Solduri creditoare ale conturilor respective.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Numele şi prenumele

________________ ________________

68
 Semnătura Calitatea
________________________
Semnătura
________________________

SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

la data de .......... - lei -

Creşteri Reduceri Sold la

Sold la
sfârşitul
începutul Total, Total,
Denumirea elementului Prin Prin exerciţiul
exerciţiului din din
transfer transf. ui
financiar care: care:
financiar
A 1 2 3 4 5 6
Capital subscris

Patrimoniul regiei

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve legale

Rezerve statutare sau

contractuale
Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare
Alte reserve

69
Acţiuni proprii

Rezultatul Sold C
reportat
reprezentând
Sold D
profitul
nerepartizat
sau pierderea
neacoperită
Rezultatul Sold C
reportat
provenit din Sold D
trecerea la
aplicarea
Reglementări-
lor contabile
conforme cu
Directiva a
patra a
Comunităţilor
Economice
Europene
Rezultatul Sold C
reportat
provenit din Sold D
corectarea
erorilor
contabile
Rezultatul Sold C
exerciţiului Sold D
financiar
Repartizarea
profitului

70
Total capitaluri
proprii

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
________________ ________________
Semnătura Calitatea
________________________

Nota 1:
Prezentările cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie să fie
însoţite de informaţii referitoare la:
- natura modificărilor;
- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;
- natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;
- orice alte informaţii semnificative.
Nota 2: Modificările capitalului propriu se prezintă pentru cele două
exerciţii financiare, precedent şi curent.

SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR

la data de ....................

-lei-
Exerciţiul financiar
Denumirea elementului
Precedent Curent
A 1 2
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare:
Încasări de la clienţi

71
Plăţi către furnizori şi angajaţi
Dobânzi plătite
Impozit pe profit plătit
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
Numerar net din activităţi de exploatare
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie:
Achiziţionarea de acţiuni
Achiziţionarea de imobilizări corporale
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale
Dobânzi încasate
Dividende încasate
Numerar net din activităţi de investiţie
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare:
Încasări din emisiunea de acţiuni
Încasări din împrumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Dividende plătite
Numerar net din activităţi de finanţare
Creşterea netă a numerarului şi echivalentelor de
numerar
Numerar şi echivalente de numerar la începutul
perioadei
Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE LA

SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

Exemple de note explicative:

72
 1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situaţia creanţelor şi datoriilor
6. Principii, politici şi metode contabile
7. Participaţii şi surse de finanţare
8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,
conducere şi de supraveghere
9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-
financiari
10. Alte informaţii
Nota 1
Active imobilizate

- lei -
Ajustări de valoare***)
Valoarea brută**)
(amortizări şi provizioane)

Denumi Ajustăr
Sold la Sold la Sold la i Sold la
rea
început Cedări, sfârşitu început înregist Redu sfârşitu
element
ul transfer l ul rate în ceri l
ului de Creşter
exerciţi uri exerciţi exerciţi cursul sau exerciţi
imobili i****)
ului şi alte ului ului exerciţi reluăr ului
zare*) financi reduceri financi financi ului i financi
ar ar ar financi ar
ar
0 1 2 3 4 = 5 6 7 8 =
1+2–3 5+6–7

73
 *) Cheltuielile de constituire şi cheltuielile de dezvoltare vor fi
detaliate, prezentându-se motivele imobilizării şi perioada de amortizare, cu
justificarea acesteia.
**) Modificările valorii brute se vor prezenta plecând de la preţul de
achiziţie sau costul de producţie pentru fiecare element de imobilizare, în
funcţie de tratamentele contabile aplicate.
În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare a elementelor
de natura cheltuielilor de dezvoltare depăşeşte cinci ani, aceasta trebuie
prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au determinat-o.
În cazul fondului comercial amortizat într-o perioadă de peste cinci
ani, această perioadă nu trebuie să depăşească durata de utilizare economică a
activului şi trebuie să fie prezentată şi justificată în notele explicative.
***) Se vor prezenta duratele de viaţă sau ratele de amortizare utilizate,
metodele de amortizare şi ajustările care privesc exerciţiile anterioare.
****) Se vor prezenta separat creşterile de valoare apărute din procesul
de dezvoltare internă.

Nota 2
Provizioane
- lei -
Sold la începutul Transferuri**) Sold la sfârşitul
Denumirea
exerciţiului în din exerciţiului
provizionului*)
financiar cont cont financiar
0 1 2 3 4 = 1+2-3

74
 *) Provizioanele prezentate în bilanţ la „Alte provizioane” trebuie
descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
**) Cu explicarea naturii, sursei sau destinaţiei acestora.

Nota 3
Repartizarea profitului*)
- lei -
Destinaţia profitului**) Suma
Profit net de repartizat:
- rezerva legală
- acoperirea pierderii contabile
- dividende etc.
Profit nerepartizat

*) În cazul acoperirii pierderii contabile reportate, se vor prezenta sursele de

acoperire a acesteia.
**) În cazul în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a
profitului reportat nu este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor de constituire
şi a cheltuielilor de dezvoltare neamortizate, orice distribuire din profituri
trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu motivele care au
determinat-o.
Nota 4
Analiza rezultatului din exploatare
lei -

75
 Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorului
Precedent Curent
0 1 2
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3
+ 4 + 5)
3. Cheltuielile activităţii de bază
4. Cheltuielile activităţilor auxiliare
5. Cheltuielile indirecte de producţie
6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1 – 2)
7. Cheltuielile de desfacere
8. Cheltuieli generale de administraţie
9. Alte venituri din exploatare
10. Rezultatul din exploatare (6 – 7 – 8 + 9)

Nota 5
Situaţia creanţelor şi datoriilor

- lei -
Termen de
Sold la sfârşitul exerciţiului
Creanţe lichiditate
financiar
Sub 1 an Peste 1 an
0 1=2+3 2 3
Total, din
care:

76
 - lei -
Termen de exigibilitate
Sold la sfârşitul exerciţiului
Datorii*) Sub 1 1 – 5 Peste 5
financiar
an ani an
0 1=2+3+4 2 3 4
Total, din
care:

*) Se vor menţiona următoarele informaţii:

a) clauzele legate de achitarea datoriilor şi rata dobânzii aferente
împrumuturilor;
b) datoriile pentru care s-au depus garanţii sau au fost efectuate
ipotecări:
- valoarea datoriei;
- valoarea şi natura garanţiilor;
c) valoarea obligaţiilor pentru care s-au constituit provizioane;
d) valoarea obligaţiilor privind plata pensiilor.

Nota 6
Principii, politici şi metode contabile

Se vor prezenta:
a) Reglementările contabile aplicate la întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare anuale.

77
 b) Abaterile de la principiile şi politicile contabile, metodele de
evaluare şi de la alte prevederi din reglementările contabile, menţionându-se:
- natura;
- motivele;
- evaluarea efectului asupra activelor şi datoriilor, poziţiei financiare şi
a profitului sau pierderii;
c) dacă valorile prezentate în situaţiile financiare nu sunt comparabile,
absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative, însoţită de
comentarii relevante.
d) Valoarea reziduală pentru imobilizări stabilită în situaţia în care nu
se cunoaşte preţul de achiziţie sau costul de producţie al acesteia.
e) Suma dobânzilor incluse în costul activelor imobilizate şi circulante
cu ciclu lung de fabricaţie.
f) În cazul reevaluării imobilizărilor corporale:
- elementele supuse reevaluării, precum şi metodele prin care sunt
determinate valorile rezultate în urma reevaluării;
- valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate;
- tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare;
- modificările rezervei din reevaluare:
▪ valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului
financiar;
▪ diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din
reevaluare în cursul exerciţiului financiar;
▪ sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din
rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-
se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în
vigoare;

78
 ▪ valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului
financiar.
g) În cazul evaluării instrumentelor financiare la valoarea justă:
- ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de
evaluare;
- pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă,
modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi
modificările incluse în rezerva de valoare justă;
- pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii
privind aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile
semnificative care pot afecta valoarea, momentul şi certitudinea fluxurilor
viitoare de numerar; şi
- un tabel care să prezinte modificările rezervei de valoare justă în
cursul exerciţiului financiar;
h) Dacă activele fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare
exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost
efectuate trebuie prezentate în notele explicative.
i) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea
metodelor FIFO, CMP sau LIFO, diferă în mod semnificativ, la data
bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute
înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în
notele explicative ca total pe categorie de active fungibile.

Nota 7
Participaţii şi surse de finanţare

Se vor prezenta următoarele informaţii:

79
 a) se menţionează existenţa oricăror certificate de participare,
obligaţiuni convertibile sau titluri de valoare sau drepturi similare
b) capital social subscris/patrimoniul entităţii;
c) numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise;
d) acţiuni răscumpărabile:
- data cea mai apropiată şi data limită de răscumpărare;
- caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al răscumpărării;
- valoarea eventualei prime de răscumpărare;
e) acţiuni emise în timpul exerciţiului financiar:
- tipul de acţiuni;
- număr de acţiuni emise;
- valoarea nominală totală şi valoarea încasată la distribuire;
- drepturi legate de distribuţie:
▪ numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor
corespunzătoare;
▪ perioada de exercitare a drepturilor;
▪ preţul plătit pentru acţiunile distribuite;
f) obligaţiuni emise:
- tipul obligaţiunilor emise;
- valoarea emisă şi suma primită pentru fiecare tip de obligaţiuni;
- obligaţiuni emise de entitate, deţinute de o persoană nominalizată
sau împuternicită de aceasta:
▪ valoarea nominală;
▪ valoarea înregistrată în momentul plăţii.

Nota 8
Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie,
conducere şi de supraveghere

80
 Se vor face menţiuni cu privire la:
a) indemnizaţiile acordate membrilor organelor de administraţie,
conducere şi de supraveghere;
b) obligaţiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii
membri ai organelor de administraţie, conducere şi supraveghere, indicându-
se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.
c) valoarea avansurilor şi a creditelor acordate membrilor organelor de
administraţie, conducere şi de supraveghere în timpul exerciţiului:
- rata dobânzii;
- principalele clauze ale creditului;
- suma rambursată până la acea dată;
- obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de entitate în numele
acestora;
d) salariaţi:
- număr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie;
- salarii plătite sau de plătit, aferente exerciţiului;
- cheltuieli cu asigurările sociale;
- alte cheltuieli cu contribuţiile pentru pensii.

Nota 9
Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-
financiari

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichidităţii curente Active curente
=
(Indicatorul capitalului circulant) Datorii curente

81
 - valoarea recomandată acceptabilă - în jurul valorii de 2;
- oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
b) Indicatorul lichidităţii imediate Active curente – Stocuri
=
(Indicatorul test acid) Datorii curente

2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de îndatorare
Capital împrumutat Capital împrumutat
X 100 Sau X 100
Capital propriu Capital angajat
unde:
- capital împrumutat = credite peste un an;
- capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.
b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori
entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului
este mai mică, cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă.
Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit
= Număr de ori
Cheltuieli cu dobândă

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizează

informaţii cu privire la:
- Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii;
- Capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile
comerciale de bază ale entităţii;
- Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte
ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar
Costul vânzărilor
= Număr de ori
Stoc mediu
sau

82
 - Număr de zile de stocare - indică numărul de zile în care bunurile
sunt stocate în unitate
Stoc mediu
x 365
Costul vânzărilor
- Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi
- calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale;
- exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită
datoriile către entitate.
Sold mediu clienţi
x 365
Cifra de afaceri
O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de
controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de
încasat (clienţi rău platnici).
- Viteza de rotaţie a creditelor-furnizor - aproximează numărul de zile
de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui
să includă doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori_____
x 365,
Achiziţii de bunuri (fără servicii)

unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul

vânzărilor sau cifra de afaceri.
- Viteza de rotaţie a activelor imobilizate - evaluează eficacitatea
managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri
generate de o anumită cantitate de active imobilizate
Cifra de afaceri
Active imobilizate
- Viteza de rotaţie a activelor totale

83
 Cifra de afaceri
Total active
4. Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienţa entităţii în
realizarea de profit din resursele disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl
obţine entitatea din banii investiţi în afacere:
Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit ,
Capital angajat
unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în entitate atât de către
acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi
datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.
b) Marja brută din vânzări

Profitul brut din vânzări

x 100
Cifra de afaceri
O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu
este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de
vânzare optim.

Nota 10
Alte informaţii

Se prezintă:
a) Informaţii cu privire la prezentarea entităţii raportoare
b) Informaţii privind relaţiile entităţii cu filiale, entităţile asociate sau
cu alte entităţi în care se deţin participaţii

84
 c) Bazele de conversie utilizate pentru exprimarea în moneda naţională
a elementelor de activ şi de pasiv, a veniturilor şi cheltuielilor evidenţiate
iniţial într-o monedă străină.
d) Informaţii referitoare la impozitul pe profit:
- proporţia în care impozitul pe profit afectează rezultatul din
activitatea curentă şi rezultatul din activitatea extraordinară;
- reconcilierea dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul fiscal, aşa cum
este prezentat în declaraţia de impozit;
- măsura în care calcularea profitului sau pierderii exerciţiului
financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la
principiile contabile generale şi regulile contabile de evaluare, a fost efectuată
în exerciţiul financiar curent sau într-un exerciţiu financiar precedent în
vederea obţinerii de facilităţi fiscale;
- impozitul pe profit rămas de plată.
e) Cifra de afaceri:
- prezentarea acesteia pe segmente de activităţi şi pe pieţe geografice.
f) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului au o asemenea
importanţă încât neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor
situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o entitate
trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie
semnificativă de astfel de evenimente:
- natura evenimentului; şi
- o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel
de estimare nu poate să fie făcută.
g) Explicaţii despre valoarea şi natura:
- veniturilor şi cheltuielilor extraordinare;
- veniturilor şi cheltuielilor înregistrate în avans,
în situaţia în care acestea sunt semnificative.

85
 h) Ratele achitate în cadrul unui contract de leasing.
i) Onorariile plătite auditorilor/cenzorilor şi onorariile plătite pentru
alte servicii de certificare, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii decât
cele de audit.
j) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă.
k) Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât
suma primită, diferenţa se prezintă în notele explicative.
l) Datoriile probabile şi angajamentele acordate.
m) Angajamentele sub forma garanţiilor de orice fel trebuie, în cazul
în care nu există obligaţia de a le prezenta ca datorii, să fie în mod clar
prezentate în notele explicative, şi trebuie făcută distincţie între diferitele
tipuri de garanţii recunoscute de legislaţia naţională. De asemenea, trebuie
făcută o prezentare separată a oricărei garanţii valorice care a fost prevăzută.
Angajamentele de acest tip care există în relaţia cu entităţile afiliate trebuie
prezentate distinct.
n) Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element
din formatul de bilanţ, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele
explicative, dacă o asemenea prezentare este esenţială pentru înţelegerea
situaţiilor financiare anuale.
o) Orice detaliere a elementelor din situaţiile financiare anuale, atunci
când aceste elemente sunt semnificative şi sunt relevante utilizatorii situaţiilor
financiare.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________

Semnătura ________________________ Calitatea
Semnătura ________________________
Ştampila unităţii

86
8. VENITURILE, CHELTUIELILE SI REZULTATELE-OBIECT DE
STUDIU AL CONTABILITATII

a)Cheltuielile sunt sumele, respectiv valorile date in consum,conform

documentelor justificative; consumate si facturate indiferent că sunt plătite sau de
plătit, grupate după cum urmează:

Cheltuieli de exploatare :cu stocurile, cu lucrările şi serviciile executate de

terţi, cu impozite, taxe si varsăminte asmilate, cu personalul,cu asigurările şi
protecţia socială, Cu amortizările şi provizioanele,

Cheltuieli financiare:privind imobilizările financiare, privind investiţiile

financiare pe termen scurt, din diferenţe de curs valutar, privind dobânzile, privind
sconturile acordate.

Cheltuieli extraordinare:privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

b)Veniturile sunt sumele sau valorile facturate clienţilor, in urma livrărilor de

bunuri,a executării de lucrări sau prestării de servicii,indiferent că sunt încasate sau
nu, grupate după cum urmează:

Venituri din exploatare :din vânzarea produselor finite, recoltate din

vânzarea mărfurilor, din executarea de lucrări şi prestări de servicii, din producţia

87
stocată (depozitată), din producţia de imobilizări, din subvenţii de exploatare sau
investiţii, din provizioane

Venituri financiare: din imobilizări financiare, din investiţii financiare pe termen

scurt, din creanţe imobilizate, din diferenţe de curs valutar, din dobânzi,

Venituri extraordinare: din subventii pentru evenimente extraordinare şi altele

asimilate

Venituri – Cheltuieli = Rezultat economico-financiar

Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare = Rezultat din exploatare

Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat financiar
Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare = Rezultat extraordinar
Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultatul curent
Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar – Cheltuiala cu impozitul pe profit/
/impozitul pe venit = Rezultatul net al exerciţiului economico-financiar
Rezultatul exerciţiului
- o mărime valorică, pozitivă, denumită profit sau beneficiu, când veniturile sunt
mai mari decât cheltuielile,
-o mărime valorică negativă , denumita pierdere când veniturile sunt mai mici
decât cheltuielile
Elementele extrapatrimoniale

Societăţile comerciale se pot afla în situaţia în care unele elemente

patrimoniale să nu poată fi integrate în activele şi pasivele societăţii,dar sunt
exploatate în interesul acesteia, motiv pentru care sunt considerate
extrapatrimoniale. Dintre acestea amintim:

88
 • angajamente ( giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu
terţii;
• mijloace fixe luate cu chirie;
• valori materiale primite spre prelucrare , în păstrare sau custodie;
• stocuri de natura obiectelor de inventar;
• efecte scontate şi neajunse la scadenţă;
• terenurile agricole exploatate ( închiriate, în arendă, comodat,etc);
• alte valori extrapatrimoniale.
Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul
conturilor înafara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de ...........

- lei -
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. precedent curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04) 01
Producţia vândută
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor(ct. 707) 03
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei
de afaceri nete (ct. 7411) 04
2. Variaţia stocurilor de Sold C 05
produse finite şi a
producţiei în curs de Sold D 06

execuţie(ct. 711)

89
 - lei -
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. precedent curent
A B 1 2
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale
proprii şi capitalizată(ct. 721 + 722) 07
4. Alte venituri din exploatare(ct. 758 + 7417) 08
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01 + 05 – 06 + 07 + 08) 09
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile(ct. 601 + 602 – 7412) 10
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 11
b) Alte cheltuieli externe(cu energie şi apă)
(ct. 605 – 7413) 12
c) Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 13
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care: 14
a) Salarii şi indemnizaţii(ct. 641 + 642 – 7414) 15
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
(ct. 645 – 7415) 16
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale
şi necorporale (rd. 18 – 19) 17
a.1) Cheltuieli(ct. 6811 + 6813) 18
a.2) Venituri(ct. 7813+7815) 19
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.
21 – 22) 20
b.1) Cheltuieli(ct. 654 + 6814) 21
b.2) Venituri(ct. 754 + 7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23

90
 - lei -
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. precedent curent
A B 1 2
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624
+ 625 + 626 + 627 + 628 – 7416)
24
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate(ct. 635) 25
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele
cedate(ct. 658) 26
Ajustări privind provizioanele (rd. 28 – 29) 27
- Cheltuieli(ct. 6812) 28
- Venituri(ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27) 30
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
- Profit (rd. 09 – 30) 31
- Pierdere (rd. 30 – 09) 32
9. Venituri din interese de participare(ct. 33
7613)
- din care, veniturile obţinute de la 34
entităţile affiliate
10. Venituri din alte investiţii şi
împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate(ct. 7611 + 763) 35
- din care, veniturile obţinute de la
entitătile afiliate 36
11. Venituri din dobânzi(ct. 766) 37

91
 - lei -
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. precedent curent
A B 1 2
- din care, veniturile obţinute de la
entităţile afiliate 38
Alte venituri financiare
(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 39
VENITURI FINANCIARE – TOTAL
(rd. 33 + 35 + 37 + 39) 40
12. Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare şi investiţiile
deţinute ca active circulante (rd. 42 – 41
43)
- Cheltuieli(ct. 686) 42
- Venituri(ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 - 44
7418)
- din care, cheltuielile în relaţia cu
entităţile afiliate 45
Alte cheltuieli financiare
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 46
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
(rd. 41 + 44 + 46) 47
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 40 – 47) 48

- Pierdere (rd. 47 – 40) 49

14. PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(Ă):
- Profit (rd. 09 + 40 – 30 – 47) 50
- Pierdere (rd. 30 + 47 – 09 – 40) 51

92
 - lei -
Nr. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
rd. precedent curent
A B 1 2
15. Venituri extraordinare
(ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare
(ct. 671) 53
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 52 – 53) 54
- Pierdere (rd. 53 – 52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(Ă):
- Profit (rd. 56 – 57) 58
- Pierdere (rd. 57 – 56) 59
18. Impozitul pe profit(ct. 691) 60
19. Alte impozite neprezentate la
elementele de mai sus(ct. 698) 61
20. PROFITUL SAU PIERDEREA
NET(Ă) EXERCIŢIULUI
FINANCIAR:
- Profit (rd. 58 – 60 – 61) 62
- Pierdere (rd. 59 + 60 + 61);(rd. 60 + 61
– 58) 63

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

93
 Numele şi prenumele ________________ Numele şi prenumele ________________
Semnătura ________________________ Calitatea
Semnătura ________________________
Ştampila unităţii

9. EVALUAREA PATRIMONIULUI. NOTIUNEA, NECESITATEA SI

PRINCIPIILE EVALUARII PATRIMONIULUI

Prin actele normative în spetă s-au stabilit următoarele reguli:

- la data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate la valoarea de intrare denumită valoare contabilă care se
stabileşte astfel:
▪ bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport,
stabilită în urma evaluării.

▪ Bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea justă. ( valoaorea justă

este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între
părţi, aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul
determinat obiectiv),

▪ Bunurile procurate cu titlu oneros, la cost de achiziţie,

▪ Bunurile produse în entitate, la cost de producţie.

Definiţii:

94
 • Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de
cumpărare, taxele de import şi taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport aprovizionare şi alte cheltuieli acesorii
necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în
gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale şi alte
elemente asimilate acordate de furnizor nu fac parte din costul
de achiziţie.
• Costul de producţie al unui bun economic, cuprinde costul de
achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte
cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie , ca fiind legate de producerea bunului
respectiv.
În costul unui activ cu ciclu de producţie lung(depăşeşte anul calendaristic
(31.12...) , până la momentul iniţial al maturităţii productive sau pentru
vânzare pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate
pentru producţia respectivă.
- Cu ocazia inventarierii: evaluarea bunurilor se face la valoarea actuală a
fiecăruia denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului
, a activului biologic, starea acestuia şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în funcţie de
valoarea lor probabilă de încasat, sau de plată.
- La încheierea exerciţiului financiar, elementele patrimoniale se evaluează
şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare , respectiv
valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
Valoarea contabilă netă este valoarea de intrare mai puţin amortizarea şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate, pentru bunurile
amortizabile din punct de vedere legal,(construcţii-clădiri, animale de

95
producţie şi reproducţie, plantaţiile- pe rod, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru,
mijloace de transport, mobilier, birotica ;excepţiei facând terenurile).
La fiecare dată a închiderii exerciţiului economico-financiar , elementele
monetare şi nemonetare exprimate în valută trebuiesc raportate utilizând
cursul de schimb valutar de la data 31.12. a fiecărui an. Diferenţele de curs
valutar favorabile sau cele nefavorabile se vor înregistra la venituri sau
cheltuieli financiare, după caz.
- La data ieşirii din unitate , bunurile se evaluează şi se scad din gestiunea
patrimonială la valoarea lor de intrare, denumită şi valoare contabilă sau cost
istoric.
Pentru bunurile de natura stocurilor şi a titlurilor de valoare similare,
evaluarea se poate face folosind, după caz una din următoarele metode: costul
mediu ponderat, metoda primei intrări primei ieşiri, metoda ultimei intrări
primei ieşiri, metoda costului standard, etc.

Contabilitatea capitalurilor

Capitalurile proprii reprezintă dreptul titularilor de patrimoniu ( actionari sau

asociaţi) asupra activelor unei entităţi, dup deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se constituie din aportul proprietarilor, din profit şi din alte
surse proprii:

CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII

Capitalul social
- valoarea totală a aporturilor subscrise şi/sau depuse de acţionari sau
asociaţi.

96
- care se înregistrează în contabilitate pe baza documentelor : actul
constitutiv, documentele justificative privind vărsămintele de capital,
Registrul acţionarilor (asociaţilor),
- se poate majora prin noi aporturi în natură sau numerar , prin încorporarea
rezervelor sau a profiturilor etc.
- evidenţa analitică se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprimzând numărul şi
valoarea nominală a acşiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Acţiunile sau părţile sociale se pot evalua la următoarele valori:
- valoarea nominală (raportul dintre valoarea capitalului şi numărul de titluri
emise ),
- valoarea de piaţă ( valaorea de vânzare-cumpărare a titlurilor, care se
stabileşte de regulă, prin negociere la bursa de valori),
- preţul de emisiune sau cursul acţiunilor ( preţul ce trebuie plătit de persoanele
care subscriu acţiunile sau părţile sociale ),
valoarea financiară ( calcul, dividendul distribuit pe acţiune raportat la rata
medie a dobânzii pe piaţă ),
- valoarea de randament ,calcul , (dividend distribuit pe acţiune+ cota parte
din profit pe acţiune încorporată în rezerve) :rata medie a dobânzii pe piaţă,
- valoarea contabilă sau bilanţieră, calcul, raport între activul net contabil şi
numărul de titluri.

Rezervele

- sunt profituri capitalizate în mod durabil de către entitatea din domeniul

agricol şi alte surse:primele de capital şi rezervele din reevaluare,
consolidează baza materială a entităţii, sporesc capacitatea acesteia de a face
faţă unor conjuncture nefavorabile şi eventualelor pierderi.

97
Rezervele legale se constituie anual în procent de cel puţin 5% din profitul
societăţii comerciale până ce vor atinge minim o cincime din capitalul
social2,în cazul în care sunt utilizate , următoarea lor constituire nu este
deductibilă fiscal,
Rezervele statutare se constituie din profitul net şi sunt utilizate pentru
acoperirea pierderilor, finanţarea investiţiilor, sau majorarea capitalului social
potrivit clauzelor prevăzute în actul constitutive al societăţii,

Alte rezerve ( rezerve libere sau facultative) se pot constituii din profitul net
pe baza Hotărârii Adunării Generale a acţionarilor sau a asociaţilor, pentru
diferite utilizări( acoperirea pierderilor, distribuiri de dividende în exerciţiile
cu pierderi, majorarea capitalului social, etc).

Rezultatul exerciţiului financiar

Reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, poate fi: profit sau pierdere
şi se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar,
Profitul contabil net se repartizează în mod provizoriu , de regulă, la sfârşitul
exerciţiului financiar pe următoarele destinaţii:
Destinaţii prevăzute obligatoriu prin lege:rezerve legale, acoperirea pierderilor
contabile din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului,50%, la entităţile
cu capital de stat,
Destinaţii stabilite prin actul constitutive-rezervele statutare,
Destinaţii hotărâte de Adunarea Generală a Acţionarilor ( AGA): surse proprii
de finanţare, participarea salariaţilor la profit (10%),dividende, capital social,
etc.

2
Legea nr.31/1990, reactualizata
98
Rezultatul reportat

Reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din exerciţiile

financiare precedente.
Profitul reportat urmează a se repartiza pe destinaţiile precizate, în exerciţiile
financiare următoare,
Pierderea reportată urmează a se acoperii din profiturile exerciţiilor viitoare
sau din rezerve, capital social, potrivit hotărârii AGA.

3.2. Contabilitatea activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt bunurile deţinute pe o perioadă mai mare de un

an, generatoare de beneficii economice viitoare. După natura lor pot fi
grupate în: imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări
financiare, cu excepţia ultimelor nominalizate , imobilizările sunt supuse
deprecierii fizice şi morale, depreciere numită, amortizare, intr-o anumită
perioadă de timp, legal stabilită şi a cărei expresie valorică se include în mod
eşalonat pe cheltuieli.

Imobilizările necorporale

- sunt active identificabile, nemonetare, reprezentate de valori nemateriale şi

de documente juridice şi comerciale, ce trebuie să indeplinească următoarele
condiţii: obţinerea de beneficii viitoare ce pot fi atribuite activului respectiv
şi costul bunurilor respective să poată fi măsurat credibil,

99
 ▪ sub forma cheltuieli de constituire, ocazionate de înfinţarea afacerii,
modificarea actelor de constituire, sub forma taxelor de inscriere,
înmatriculare, emitere de acţiuni, prospectare de piaţă, amortizarea lor
se face intr-o perioadă de cel mult 5 ani.

▪ Sub forma concesiunii, a licenţelor, marci de fabricaţie, de servicii,

uzufructul, dreptul de superficie, franciza. Cheltuielile ocazionate de
achiziţia acestora se amortizează pe perioada contractului, sau pe
durata de utilizare,

▪ Sub forma fondului comercial, ca sumă suplimentară achitată în cazul

achiziţionării unei firme sau a unor bunuri imobile, durata de
amortizare este de regulă în maxim 5 ani,

▪ sub forma programelor informatice, ca elemente ale muncii

intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice, se amortizează pe o
perioadă de 3 ani.

Imobilizările corporale

- cunoscute şi sub denumirea de imobilizări materiale, cuprind bunurile

materiale de folosintă îndelungată, care îndeplinesc următoarele caracteristici
concomitent:
utilizate în producţia de bunuri, în prestarea de servicii, în activităţi
administrative sau sunt închiriate terţilor,
▪ având valoarea de achiziţie mai mare de 2500 lei

▪ au durata normală de funcţionare mai mare de un an.

100
Includ: terenuri, amenajări la terenuri, construcţii, maşini utilaje şi instalaţii
de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare,control şi reglare, mijloace de
transport, animalele de producţie şi reproducţie, plantaţii pe rod , mobilier,
aparatură birotică, avansuri pentru investiţii, etc.

Nu includ: componentele imobilizărilor corporale procurate cu ocazia

reparaţiilor, care au ca scop restabilirea parametrilor tehnici iniţiali ale
acestora, construcţiile şi instalaţiile provizorii, animalele tinere, animalele la
îngrăşat, păsările şi coloniile de albine, pădurile.

Amortizarea se calculează pe baza unui plan de amortizare, din luna

următoare punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea integrală a
valorii de intrare. Nu se supun amortizării: terenurile, lacurile, bălţile şi
iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii; tablourile şi operele de artă,
bunurile din domeniul public finaţate din surse bugetare, casele de odihnă
proprii, locuinţele de protocol, etc. În cazul imobilizărilor corporale
achiziţionate care au durata normală de utilizare expirată, valoarea de intrare
se va recupera pe o durată stabilită, de către o comisie tehnică.

Regimurile de amortizare sunt: liniară , degresivă, cu sau fără influienţa uzurii

morale şi amortizarea accelerată ( includerea în primul an de funcţionare , în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cotă de 50% din valoarea de
intrare), în conformitate cu duratele normale de utilizare stabilite in Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe,
aprobat prin Ordinul 2139 din 2004.

Documentele utilizate la intrarea în gestiune a activelor imobilizate pe

categorii de active sunt:

101
Imobilizări necorporale şi corporale
• Cumpărare
Documente de evidenţă:Factura fiscală,contract de vânzare-cumpărare,
process verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

• Producţie proprie
Documente de evidenţă:Proiecte pentru studii şi cercetări, Deviz pentru lucrări
executate, proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar
• Aport social în natură
Documente de evidenţă:Act constitutiv,expertiza tehnică, declaraţie de
subscriere,proces verbal de recepţie, Registrul numerelor de inventar

• Donaţie
Documente de evidenţă:Proces verbal de predare-primire, Registrul numerelor
de inventar

• Plusuri la inventar
Documente de evidenţă:Proces verbal de inventariere, Registrul numerelor de
inventar

• Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Documente de evidenţă:Contract de concesionare, locaţie de gestiune,
închiriere, caiet de sarcini al concesiunii, proces verbal de recepţie, registrul
de evidenţa elemente extrapatrimoniale

Imobilizări fianciare

102
 • Achiziţionare
Documente de evidenţă:Ordin de cumpărare, contract de vânzare-cumpărare,
prospect de vânzare al acţiunilor

• Achiziţionate şi achitate
Documente de evidenţă: Ordin deplată, bilet la ordin, cec, chitanţa

• Aport social
Documente de evidenţă Act constitutiv, raport de evaluare
Documentele privind ieşirea din gestiune a activelor imobilizate pe categorii
de active sunt:

Imobilizări necorporale şi corporale

• Casare
Documente de evidenţă:Proces verbal de scoatere din funcţiune, declasare
a unor bunri materiale, Registrul numerelor de inventar

• Vânzare
Documente de evidenţă:Factura fiscală, process verbal de vânzare-
cumpărare, raport de evaluare, Registrul numerelor de inventar

• Retrase de către asociaţi

Documente de evidenţă: Cerere de retragere, proces verbal de predare-
primire, Registrul numerelor de inventar

• Donaţie

103
 Documente de evidenţă:Process verbal de predare-primire, Registrul
numerelor de inventar

• Concesionare, locaţie de gestiune, închiriere

Documente de evidenţă:Contract de concesionare, locaţie de gestiune,
închiriere, Registrul imobilizărilor date spre exploatare

• Situaţii extraordinare:(calamităţi, furt etc.)

Documente de evidenţă:Contract de asigurare, Registrul numerelor de
inventar

Imobilizări necorporale şi corporale în curs de execuţie

• Transferarea la imobilizări necorporale sau corporale

Documente de evidenţă:Proces verbal de recepţie

Imobilizări financiare
• vânzare
Documente de evidenţă:Ordin de vânzare a titlurilor, ordin de plată, cec,
bilet la ordin, chitanţa

Contabilitatea activelor circulante

Definirea activului circulant , atunci când:

• Este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul
comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la
închiderea exerciţiului financiar,
• Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare,

104
 • Este reprezentat de trezorerie sau echivalenţe de trezorerie a căror
utilizare nu este restricţionată,

Clasificarea activelor circulante potrivit reglementărilor contabile conforme

cu directivele europene:
• S
t
o
c
u
r
i
,
i
n
c
l
u
s
i
v
v
a
l
o
a
r
e

105
 a
s
e
r
v
i
c
i
i
l
o
r
p
r
e
s
t
a
t
e
p
e
n
t
r
u
c
a

106
 r
e
n
u
s
-
a
e
m
i
s
f
a
c
t
u
r
ă
,
• I
n
v
e
s
t
i
ţ
i

107
 i
p
e
t
e
r
m
e
n
s
c
u
r
t
,
• D
i
s
p
o
n
i
b
i
l
i
t
ă

108
 ţ
i
î
n
b
ă
n
c
i
ş
i
c
a
s
i
e
r
i
e
,
• C
r
e
a
n
ţ
e
,

109
 • C
h
e
l
t
u
i
e
l
i
î
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e
î
n
a
v
a
n

110
 s
.
(
p
r
o
d
u
c
t
i
a
î
n
c
e
p
u
t
ă
ş
i
n
e
t
e
r
m

111
 i
n
a
t
ă
l
a
3
1
.
1
2
…
.
)

Stocurile, după forma fizică şi destinaţie:

Mărfuri-stocuri cumpărate în vederea revânzării acestora în aceeaşi stare sau

produsele predate spre vânzare magazinelor proprii,

Materii prime-participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în

produsul final integral sau parţial,

Materiale consumabile- participă sau ajută la procesul de fabricaţie, de

producţie, fără a se regăsi de regulă, în produsul finit,

112
Materiale de natura obiectelor de inventar- bunuri care nu indeplinesc
condiţiile de valoare şi /sau de durată pentru a se include în categoria
imobilizărilor corporale,

Produsele-reprezentate de semifabricate, produse finite şi produse reziduale,

Animale şi păsări-reprezentate:
• de animalele născute şi cele tinere de orice fel(viţei, miei, purcei, mânji
etc)care urmează a fi trecute ulterior în categoria imobilizărilor
corporale ca animale de muncă şi reproducţie

• animale la îngrăşat destinate sacrificării sau vânzării

• animale pentru producţie (lână, lapte, blană, ouă)

• colonii de albine

Ambalajele-bunuri utilizate pentru păstrarea bunurilor pe timpul transportului

şi al depozitării.

Evaluarea stocurilor

• La ieşirea din patrimoniu , prin vânzare, consum, donaţii, distrugere,

etc stocurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de
intrare utilizându-se una din următoarele metode:costului
ponderat,prima intrare prima ieşire (FIFO),ultima intrare-prima ieşire
(LIFO). Pentru activitatea comercială, mărfurile se evaluează la preţ
cu amănuntul ( costul de producţie/preţ de cumpărare+ adaosul
comercial)+cota de tva, (dacă este cazul).

113
Documentele de evidenţă a stocurilor

În cadrul unei entităţi, activele circulante materiale ocazionează

numeroase operaţiuni, (fiecare dintre acestea fiind consemnată în documente
de evidenţă operative a stocurilor): aprovizionare, păstrare, eliberare din
magazie, prelucrare în procesul de producţie, vânzare, inventariere, etc.

Dintre cele mai uzitate documente de evidenţă a stocurilor amintim: nota de

recepţie şi constatare de diferenţe, fişa de magazie, bonul de consum
individual sau colectiv,bon de predare transfer-restituire, registrul
stocurilor, fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă, liste de
inventariere, avizul de insoţire a mărfii, avizul de insoţire a materialului
lemnos, primar si secundar,factura sau factura fiscală, etc.

Contabilitatea decontărilor cu terţii

Pentru realizarea obiectului de activitate , orice entitate intră în relaţii cu

diferite persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă numele de terţi,
cum ar fi: furnizori, clienţi, salariaţi, asociaţi, bugetul statului, bugetul
asigurărilor sociale, debitori, diverşi creditori, etc.

Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valaorea lor

nominală înscrisă pe documente.
Datoriile sunt surse externe (străine) de finanţare, puse la dispoziţia
firmei de către creditori.
Creditorul reprezintă o entitate de la care s-a primit o valoare
economică, căreia urmează să i se achite un echivalent valoric sau o

114
contraprestaţie. Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creeării
angajamentului până în momentul stingerii (plăţii lor).
Creanţele sunt drepturile cuvenite entităţii de a cere , de a pretinde
de la debitori, clienţi, anumite sume de bani, bunuri sau servicii. Clientul este
persoana, fizică sau juridică, care a primit o valaore economică şi urmează să
dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie. Creanţele se reflectă în
contabilitate din momentul creeării dreptului faţă de terţi până în momentul
stingerii (încasării lor).

Contabilitatea trezoreriei

Trezoreria, ca noţiune cuprinde ansamblul lichidităţilor monetare şi a

echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face faţă plăţilor
scadente.

Definiţii:

Lichidităţile monetare sunt mijloacele băneşti efective pe care le deţine

unitatea economică şi care pot îmbrăca următoarele forme: numerarul din
casierie, disponibilităţile băneşti aflate în conturile din bănci şi avansurile de
trezorerie.

Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt , sunt uşor

convertibile în mijloace băneşti şi care pot îmbrăca următoarele forme: valori
de încasat(efecte comerciale, cecuri),titluri de plasament (acţiuni,
obligaţiuni),alte valori(bonuri valorice, tichete de masă, cecuri de călătorie,
etc).

115
Fluxuri de trezorerie sunt totalitatea operaţiilor monetare şi financiare pe care
le efectuează o entitate economică pentru a-şi asigura mijloacele băneşti
necesare efectuării decontărilor curente.

Operaţii financiare sunt asimilate trezoreriei dar generează angajamente sub

forma creditelor bancare pe termen scurt.

Organizarea contabilităţii trezoreriei impune respectarea câtorva obiective:

• Efectuarea plăţilor şi a încasărilor la termenele scadente,
• Evidenţa şi controlul operativ al operaţiilor de trezorerie cu şi fără
numerar,
• Gestionarea corectă şi eficientă a investiţiilor financiare şi a creditelor
bancare pe termen scurt,
• Fundamentarea bugetuui de trezorerie,
• Respectarea legislaţiei finaciar-bancare.

Documentele de evidenţă a mijloacelor băneşti

Decontările în numerar, constau în încasări şi plăţi imediate prin

mişcarea directă a sumelor băneşti. Documentul pentru înregistrarea operativă
a încasărilor şi plăţilor efectuate prin casierie este Registrul de casă, iar
documentele justificative pot fi: dispoziţie de plată-încasare către casierie,
chitanţă, monetar, bon de vânzare, cec de numerar sau ordin de plată în
numerar, borderou de achiziţie, statul de salarii, lista de avans chenzinal, ,
foaie de vărsământ sau chitanţă de depunere.

Decontările fără numerar, constau în încasări şi plăţi fără numerar,

exitând un decalaj între momentul iniţierii şi cel al finalizării decontării, prin

116
intermediul băncilor. Acest tip de plăţi utilizează instrumente sau mijloace de
plată emise pe suport de hârtie, magnetic sau electronic. Acest tip de decontări
se înregistrează în extrasele de cont, care sunt emise de către bănci numai
persoanei împuternicite de către entitate, prezentând în mod cronologic
încasările, plăţile şi soldul după fiecare operaţie economică. Ca instrumente
de plată fără numerar uzitate sunt: ordin de plată, bilet la ordin, cecul, cambia,
etc.

Contabilitatea provizioanelor şi a subvenţiilor

Provizioanele sunt datorii cu exigibiltate sau cu valoare
incertă.Recunoaşterea în Situaţiile financiare anuale se poate face numai dacă
sunt îndeplinite următoarele condiţii:
• entitatea are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior,
• pentru respectarea obligaţiei, este necesară o ieşire de resurse,
• valoarea obligaţiei poate fi estimată în mod credibil.

Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare, sunt

nedeductibile fiscal, sau au deductibilitate limitată, potrivit Codului fiscal,
sunt revizuite la finele fiecărui exerciţiu financiar şi ajustate prin majorare sau
diminuare pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă.

Tipuri de provizioane

• provizioane pentru litigii, de regulă se constituie la sfârşitul

exerciţiului financiar, pentru litigiile aflate în curs, deoarece există
riscul ca să se finalizeze în defavoarea entităţii,

117
 • provizioane pentru garanţii acordate în perioadele următoare,clienţilor,
în general pentru lucrări si servicii executate acestora, la nivelul cotelor
prevăzute în contracte,

• provizioane prevăzute pentru restructurare: în cazul vânzării sau

încetării activităţii unei părţi de afacere, închiderea unor sedii sau
puncte de lucru, modificări în structura conducerii,rorganizaări
fundamentale, etc.

• Provizioane pentru impozite, se constituie pentru amenzi, majorări,

impozite viitoare, de plată, pentru care nu s-a înregistrat obligaţia faţă
de bugetul statului.

Subvenţiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile şi

nepurtătoare de dobânzi) şi pot fi:
• aferente activelor, sume primate gratuit cu îndeplinirea condiţiei
principale ca entitatea să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze
active imobilizate.
• aferente veniturilor, sunt toate celelalte subvenţii, altele decât pentru
active, putem nominaliza:subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de
preţ la anumite bunuri şi servicii, subvenţionarea locurilor de muncă
în cazul angajării de asolvenţi şi de şomeri.

Subvenţiile se reflectă distinct:

Subvenţii guvernamentale
Subvenţii nerambursabile cu caracter de investiţii
Alte sume primite cu caracter de subvenţii

118
Contabilitatea cheltuielilor şi a veniturilor

Cheltuielile sunt valorile plătite sau de plătit pentru consumuri de

stocuri,lucrări executate şi servicii prestate executate de terţi, pentru
personalul angajat, pentru executarea unor obligaţii legale sau contractuale.

În funcţie de natura lor economică, pot fi grupate în:

• cheltuieli de exploatare
• cheltuieli finaciare
• cheltuieli extraordinare

Cheltuielile de exploatare sunt aferente activităţii de exploatare a entităţii şi

reprezintă în principal, expresia bănească a consumurilor materiale şi de forţă
de muncă necesare desfăşurării activităţii entităţii respective.

Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:

• cheltuielile cu materii prime, cu materiale consumabile stocate,
nestocate, animale, etc.
• Costul de achiziţie al mărfurilor şi ambalajelor vândute.
• Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi( reparaţii,
redevenţe, renta agricolă, locaţii de gestiune, chirii, studii,
colaborări, comisioane şi onorarii, transport de bunuri şi
persoane, deplasări şi detaşări, servicii bancare, cheltuieli
poştale şi telefonie, de protocol, publicitate şi reclamă,
asigurări de bunuri, inclusiv culturi.
• Cheltuieli cu impozite şi taxe, cu impozitul pe profit/venit.
• Cheltuieli cu personalul (salarii, asigurări sociale, fond şomaj
şi alte fonduri).

119
 • Alte cheltuieli de exploatare(pierderi din creanţe, amenzi,
penalităţi, cu donaţii, cu activele cedate, cu provizioanele,
privind amortizările,etc.

Cheltuielile financiare sunt aferente activităţii financiare a entităţii şi se

referă la :
• Pierderi din creanţe imobilizate,
• Cheltuieli privind investitiile financiare cedate,
• Diferenţele nefavorabile de curs valutar,
• Dobânzile plătite sau de plătit,
• Discount-urile acordate clienţilor,
• Provizioane, etc.

Cheltuielile extraordinare, sunt aferente activităţii ce nu are un caracter

ordinar, normal şi nu sunt generate de activitatea curentă, Acestea se referă la
calamităţi şi alte evenimente extraordinare.

Veniturile sunt atât sumele sau valorile încasate sau de încasat, în nume
propriu, din activităţile curente , cât şi câştigurile din orice alte surse.

După natura lor economică, veniturile sunt grupate în:

• venituri de exploatare,
• venituri financiare,
• venituri extraordinare.

Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat care provin din
următoarele activităţi:

120
 • Vânzarea produselor, a mărfurilor, a lucrărilor executate şi a
serviciilor prestate,
• Variaţia( creşterea sau descreşterea) valorii producţiei stocate
la sfârşitul perioadei faţă de soldul existent la începutul
perioadei,
• Producţia de imobilizări din producşie proprie, evaluată la cost
de producţie,
• Subvenţii de exploatare pentru acoperirea diferenţelor de preţ,
pentru acoperirea pierderilor,
• Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, active
cedate, etc.

Veniturile financiare sunt următoarele:

• Venituri din imobilizari financiare,
• Venituri din investiţii financiare cedate,
• Venituri din investiţii pe termen scurt,
• Diferenţele favorabile de curs valutar,
• Dobânzi încasate sau de încasat,
• Discount-uri obţinute de la furnizori,
• Alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare cuprind subvenţiile pentru dezastre naturale,
daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii de calamităţi, etc.

121
11. PRETURILE SI IMPLICATIILE LOR IN CONTABILITATE

Sub aspect economic prețul reprezintă reflectarea bănească a valorii

bunurilor sau serviciilor, comparate și corelate prin prisma cantității, calității și a
altor criterii.
În practica economică se întâlnesc două mari categorii de prețuri:
• prețuri de aprovizionare (preț de achiziție, preț negociat, preț cu ridicata,
preț de import, preț de livrare al importatorului, preț de vânzare al firmei
de comerț cu ridicata, prețul bursei)
• prețuri de vânzare (prețul de vânzare al producătorilor, al importatorilor,
al firmelor de comerț cu ridicata și cu amănuntul).
Nivelul prețului depinde de raportul dintre cerere și ofertă, de gradul de utilitate,
de calitatea și accesibilitatea sau raritatea produselor.
Funcțiile prețurilor[modificare | modificare sursă]

122
Principalele funcții ale prețurilor sunt: funcția de corelare a ofertei cu cererea,
funcția de calcul sau de măsurare a cheltuielilor și rezultatelor, funcția de
recuperare a costurilor și de restituire a veniturilor, funcția de stimulare a agenților
economici.

Influența prețului asupra profitului

Prețul influențează direct proporțional marimea profitului. Modul de calcul al
profitului este:
Pr = CA - CT,
unde: Pr = profit, CA = cifra de afaceri, CT = Cost total.
CA = P*Q,
unde: P = preț și Q = volumul producției!

Definiţii:
• Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de
cumpărare, taxele de import şi taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport aprovizionare şi alte cheltuieli acesorii
necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în
gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale şi alte
elemente asimilate acordate de furnizor nu fac parte din costul
de achiziţie.
• Costul de producţie al unui bun economic, cuprinde costul de
achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte
cheltuieli directe de producţie precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie , ca fiind legate de producerea bunului
respectiv.

123
În costul unui activ cu ciclu de producţie lung(depăşeşte anul calendaristic
(31.12...) , până la momentul iniţial al maturităţii productive sau pentru
vânzare pot fi incluse şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate
pentru producţia respectivă
Preţul unitar standard (ps) se poate calcula pe seama datelor furnizate de
compartimentul de aprovizionări. Se presupune că acesta a căutat printre
numeroşii furnizori pe cei care pot oferi materialele necesare procesului de
producţie, la preţurile cele mai bune. Preţul unitar standard cuprinde: preţul de
negociere al materialelor, cheltuielile accesorii (transport, manipulare etc.)
precum şi toate reducerile comerciale.

Reglementarea valorificării masei lemnoase din fondul forestier

proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

Se reglementează valorificarea masei lemnoase din fondul forestier

proprietate publică, potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a
Guvernului, avându-se în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori
economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate
cumpara la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din
produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum

124
auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel
puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat;
d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile fondului
forestier proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate
achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial
de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza
actelor de punere in valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel
naţional, indiferent de forma de proprietate; g) asigurarea cu prioritate de masă
lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate
publică a statului sub forma de material lemnos fasonat, pe baza necesarului
anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea dematerial
lemnos fasonat, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.
Se reglementează modul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, pentru care în prezent
nu există această obligaţie. Se reglementează procedurile de valorificare a
masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică prin licitaţii, negociere
şi prin vânzare directă.
Vânzarea, prin licitaţie sau negociere se face pentru volumul de masă
lemnoasă rămas disponibil după asigurarea consumului propriu al instituţiilor
publice şi unităţilor de interes local finanţate integral sau parţial de la bugetul
de stat sau bugetul local şi al persoanelor fizice.
În vederea asigurării transparenţei comercializării masei lemnoase, conform
art. 60 alin.(5) lit. e) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, pentru
administratorii fondului forestier proprietate publică a statului s-a instituit
obligaţia de a asigura publicitatea licitaţiilor/negocierilor de masă lemnoasă
provenită din acest fond forestier, pe site-ul www.rosilva.ro. administrat de

125
Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva, iar pentru administratorii fondului
forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, au obligaţia
de a asigura publicitatea licitaţiilor/negocierilor de masă lemnoasă provenită
din acest fond forestier, pe site-ul www.ocoalederegim.ro, administrat de
Asociaţia Administratorilor de Păduri din România, asociaţie 12/11/2017
Guvernul României http://gov.ro/ro/print?modul=subpagina&link=nota-de-
fundamentare-hg-nr-924-04-11-2015 4/5 profesională de utilitate publică şi
într-un cotidian cu acoperire naţională; S-a instituit constituirea unui procent
de 20% din volumul total al partizilor de produse principale ca rezervă, pentru
a se putea precompta eventualele produse accidentale apărute în cursul anului.
În situaţia în care nu apar produse accidentale, acest volum este supus
procedurilor de licitaţie în perioada 1 august-30 septembrie. Se instituie ca tip
de licitaţie, pe lângă licitaţia publică cu strigare, licitaţia publică în plic închis
şi licitaţia publică mixtă şi licitaţia publică, cu preselecţie de tipul licitaţie
electronică sau vânzarea prin intermediul platformelor electronice sau pieţelor
de tranzacţionare administrate de bursele de mărfuri. Administratorii
fondulului forestier proprietate publică au obligaţia de a asigura personalului
silvic un volum anual de 6 metri cubi lemn pentru foc şi 10 metri cubi lemn
pentru construcţii, pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în contractele
colective de muncă şi în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă 59/2000
privind Statutul personalului silvic, cu modificările şi completările ulterioare.
Comisia de licitaţie/negociere admite participarea la negociere a operatorilor
economici/grupurilor de operatori economici care au fost înscrişi şi au
participat la licitaţie şi care îndeplinesc două condiţii: au capacitate disponibilă
de exploatare în conformitate cu Certificatul de atestare pentru lucrări de
exploatare forestieră; pot face dovada depunerii garanţiei de contractare.
La licitaţia principală organizată pentru fondul forestier proprietate publică a
statului se oferă spre vânzare pe picior, minimum 50 % din volumul de masă

126
lemnoasă disponibil, pentru ca administratorii acestui fond forestier să-şi poată
fundamenta un buget pentru anul următor, iar operatorii economici să aibă
asigurată materia primă pentru anul următor.
Masa lemnoasă fasonată destinată producerii de furnir din speciile: nuc, cireş
şi sorb, se vinde pe piese personalizate, părţi de arbore atent selecţionate,
întrucât aceste specii sunt valoroase sub aspect economic, iar acest mod de
valorificare aduce plus valoare. S-a instituit obligativitatea ca garanţia de
contractare prevăzută, nerestituită, nu poate constitui garanţie pentru
participarea la o licitaţie/negociere ulterioară, organizată în condiţiile
prezentului regulament, pentru asigurarea transparenţei şi posibilităţii de
urmărire a încasării acesteia. Volumul de masă lemnoasă pentru care este
atestat un operator economic este conform Certificatului de atestare pentru
lucrări de exploatare forestieră. Volumul disponibil pentru participare la
licitaţie este cel atestat din care se scade volumul contractat în cursul unui an.
Lemnul fasonat prevăzut care face obiectul vânzării directe către persoane
fizice şi instituţii publice, se poate vinde şi livra numai din depozite, de la
drum auto şi de la alte căi de transport permanente sau din punctul naval,
pentru accesul mai uşor al acestora la leemnul de foc sau de construcţie;
lemnul provenit din lucrări de îngrijire a arboretelor tinere-curăţiri - se poate
vinde şi livra şi de la alte căi de transport sau de la căile de scos-apropiat.
In cazul unităţilor administrativ-teritoriale, preţul de referinţă se stabileşte de
către ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, pe baza
aceloraşi criterii ca şi în cazul fondului forestier proprietate publică a statului
iar preţul de pornire la licitaţie se aprobă de către proprietar.
Preţul de pornire la licitaţie/negociere se stabileşte pe grupaj, ca medie
ponderată a preţurilor de pornire şi volumelor partizilor componente; preţul de
adjudecare a grupajului se defalcă pe partizi corespunzător creşterii obţinute
prin licitaţie/negociere. Necesarul anual estimat de masă lemnoasă pentru

127
producătorii din industria mobilei se stabileşte prin cumularea volumelor
aferente capacităţii de industrializare a lemnului fasonat atestată de către
Garda Naţională de Mediu, pentru fiecare producător din industria mobilei, în
baza metodologiei aprobată prin ordin al conducătorului acesteia, în termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament. In vederea
asigurării transparenţei vânzării şi pentru valorificarea superioară a lemnului,
începând cu producţia anului 2017, masa lemnoasă pe picior şi masa lemnoasă
fasonată din proprietatea publică se va vinde numai prin licitaţii electronice.

12 . INVENTARIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

Inventarierea este una dintre lucrările premergătoare pentru întocmirea

SFA. Inventarierea este un procedeu la metodei contabilităţii prin care se
stabileşte concordanţa dintre informaţiile scriptice şi cele reale.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii

reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor
elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data
la care aceasta se efectuează.

Funcţiile inventarierii :

128
 • De control a concordanţei dintre datele scriptice şi cele faptice, cu
ajutorul inventarierii se verifică integritatea patrimoniului, prin
compararea datelor faptice, stabilite la inventariere, cu informaţiile
din contabilitate,

• De actualizare a valorii de înregistrare a elementelor patrimoniale,

valorile stabilite cu ocazia inventarierii vor actualize datele
contabile, generând plusuri sau minusuri, care se vor contabiliza,
după caz,

• De stabilire a Situaţiei nete şi a rezultatului exerciţiului

financiar,urmare inventarierii se stabileşte situaţia reală atât a
elementelor de active, cât şi de pasiv, în acest mod se determină,

SITUAŢIA NETĂ a patrimoniului (activul net contabil) =ACTIVE

inventariate - DATORII inventariate

• de calcul şi evidenţa stocurilor, consumurilor şi a vânzărilor,

aplicată mai ales la entităţile ce uitilizează metoda inventarului
intermitent, conform căruia:IEŞIRI = STOCURI inţiale +
INTRĂRI – STOCURI finale

Tipologia inventarierilor:

• după intervalul de timp:

o inventariere periodică ( 1 lună, 3, 6 luni), de exemplu:
mijloacele băneşti se inventariază lunar, iar mărfurile
de 2-3 ori pe an;

129
 o inventariere anuală, se efectuează la sfârşitul anului,
având ca scop întocmirea SFA ;

• după gradul de cuprindere:

o inventarierea generală a tutoror elementelor
patrimoniale;

o inventarierea parţială prin care se verifică numai

anumite elemente patrimoniale;

• după condiţiile în care se

desfăşoară:
o inventarierea ordinară, are caracter normal, la termene
planificate, astfel entităţile au obligaţia de aefectua inventarierea
patrimoniul la începutul activităţii(pentru stabilirea şi evaluarea
aportului social al asociaţilor) şi cel puţin o dată pe an pe parcursul
funcţionării;

o inventarierea extraordinară, este impusă de anumite

situaţii deosebite cum ar fi: fuzionare sau încetare de activitate,
schimbarea administratorului sau reorganizarea patrimonială,
modificări de preţuri, cazuri de forţă majoră( incendii, inundaţii,
furturi), cererea organelor de control, sau indicii de plusuri sau
minusuri în gestiune.

Etapele inventarierii

130
 Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere potrivit
Legii contabilităţii nr.82/1991, revine administratorului, ordonatorului de
credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului şi care
elaborează şi transmit comisiilor de inventariere instrucţiuni scrise în acest
sens, adaptate la specificul unităţii.

1) Pregătirea inventarierii:
-determinarea obiectului inventarierii, sfera de cuprindere;
-constituirea comisiilor de inventariere, prin decizie scrisă;
-durata inventarierii;
-sistarea operaţiilor de intrare-ieşire a bunurilor;
-declaraţia scrisă a gestionarului privind bunurile administrate;
-aşezarea bunurilor patrimoniale separate de cele extrapatrimoniale;

2) Inventarierea propriu-zisă:
- constatarea faptică şi descrierea elementelor patrimoniale în listele de
inventar, separate pe categorii de bunuri economice identificate şi în liste
separate pe fiecare loc de depozitare.

3) Stabilirea rezultatelor inventarierii:

- prin compararea cantităţilor şi a valorilor consemnate în listele de
inventariere şi în situaţiile analitice cu valorile şi cantităţile înregistrate în
contabilitate, în scopul stabilirii diferenţelor de inventariere.

Diferenţele pot fi : cantitative , concretizate în plusuri sau minusuri de

inventar sau diferenţe valorice , determinate de actualizarea valorii contabile
a elementelor patrimoniale cu valoarea de inventar.

131
 4) Înregistrarea diferenţelor de inventar.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate în evidenţa tehnico-operativă în
termen de cel mult 3 zile de la data aprobării procesului verbal de inventariere,
de către administrator.

In contabilitate rezultatele inventarierii se înregistrează astfel:

- plusurile cantitative , ca intrări în patrimoniu ale elementelor
respective
- lipsurile cantitative, ca ieşiri din patrimoniu ale elementelor
respective
- deprecierile reversibile, sub forma ajustărilor pentru deprecieri,
sau pierdere de valoare
- deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile, sub
forma unor amortizări suplimentare.

Rezultatele inventarierii anuale se vor consemna in Registrul-inventar au unităţii

economice, responsabilitatea pentru această consemnare, revine administratorului
entităţii.

SUMAL – SISTEMUL INFORMATIONAL INTEGRAT DE

URMARIRE A MATERIALELOR LEMNOASE

1. Rolul SUMAL in gestiunea afacerii silvice

SUMAL este un sistem informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase

asigurat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi pus la
dispoziţia utilizatorilor (ocoalele silvice sau operatorii economici care exploatează,

132
prelucrează, depozitează sau comercializează materiale lemnoase), de la locul de
obţinere a materialelor lemnoase până la utilizatorii finali inclusiv.
Metodologia privind organizarea si functionarea sistemului este reglementata prin
Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 662/2008.
Principalele obiective ale SUMAL sunt:
a) realizarea de cercetări statistice la nivel naţional privind volumul de lemn
exploatat şi al materialelor lemnoase rezultate;
b) practică unitară în evidenţa gestionară a materialelor lemnoase prin punerea
la dispoziţia operatorilor economici specializaţi a unei aplicaţii gratuite;
c) creşterea eficienţei controlului ca parte a politicilor publice de reducere a
infracţionalităţii în domeniul forestier, prin prevenirea şi combaterea activităţilor
ilegale.
2. Caracteristicile sistemului SUMAL

SUMAL cuprinde două componente:

a) aplicaţii client utilizate de operatorii economici pentru:
- calculul actului de punere în valoare-APV, autorizarea şi reprimirea
parchetelor, aplicaţii grupate în softul SUMAL Ocol;
- operarea documentelor de transport al materialelor lemnoase, a recepţiilor în
depozitele finale şi a situaţiilor gestionate obligatorii, aplicaţii grupate în softul
SUMAL Agent;
b) unitatea centrală - hardware şi software - de centralizare, prelucrare şi analiză
a informaţiilor, gestionată de o structură silvică specializată aflată în subordinea
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Suportul tehnic pentru implementarea SUMAL se va asigura prin intermediul

structurilor teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
şi prin Programul de dezvoltare forestieră.

133
 Aplicaţiile SUMAL se personalizează pentru fiecare ocol silvic şi operator
economic şi se distribuie gratuit, la solicitarea acestora, astfel:
a) softul SUMAL Ocol către ocoalele silvice;
b) softul SUMAL Agent, la cerere, tuturor operatorilor economici şi ocoalelor
silvice care exploatează, prelucrează, depozitează sau comercializează materiale
lemnoase.
Distribuirea softurilor se face concomitent cu emiterea acordului de distribuire
şi utilizare a formularelor cu regim special şi a sigiliilor-crotalii pentru
identificarea pomilor de Crăciun, către:
a) persoana delegată de către conducerea operatorului economic;
b) şeful ocolului silvic sau împuternicitul acestuia.
La iniţierea aplicaţiei, ocoalele silvice introduc în SUMAL Ocol următoarele
informaţii:
a) fişele de proprietate pentru pădurile pe care le administrează sau pentru care
furnizează servicii;
b) ciocanele silvice folosite;
c) persoanele fizice sau juridice partenere.
La iniţierea aplicaţiei, operatorii economici introduc în SUMAL Agent
următoarele informaţii:
a) gestiunile referitoare la materialele lemnoase;
b) persoanele fizice şi juridice partenere;
c) utilajele de prelucrare a materialelor lemnoase;
d) ciocanele silvice folosite.

3. Utilizatorii SUMAL

Utilizarea SUMAL pentru elaborarea APV, autorizarea partizilor şi

reprimirea acestora

134
 Aplicaţia SUMAL Ocol se accesează de către ocoalele silvice, on-line, pe
serverul central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza
identificării ca utilizator prin parolă, cu drepturi diferenţiate pentru şeful ocolului
silvic, responsabilul cu fondul forestier şi responsabilul cu paza fondului forestier,
conform atribuţiilor specifice.
Aplicaţia SUMAL Ocol este obligatorie pentru:
a) calculul unitar certificat la nivel naţional al APV;
b) emiterea/prelungirea autorizaţiilor de exploatare;
c) operarea actului de reprimire a partizilor.
Pentru fiecare APV, autorizaţie de exploatare şi act de reprimire, aplicaţia
SUMAL va genera odată cu aprobarea documentului un număr unic de înregistrare
la nivel naţional, iar actul respectiv nu va mai putea fi modificat.
Procesele-verbale de confiscare a materialelor lemnoase rămase definitive vor fi
introduse în SUMAL de către ocolul silvic care a primit în custodie materialele
lemnoase, actul de înregistrare furnizat de SUMAL constituind documentul de
provenienţă pentru materialele lemnoase respective.
Actele emise şi aprobate în SUMAL vor fi tipărite, semnate în original şi ataşate
la dosarul partizii, conform competenţelor legale.

Utilizarea SUMAL pentru activitatea de exploatare

Operarea datelor pentru activitatea de exploatare a pădurilor se face în aplicaţia

SUMAL Agent de către operatorul economic titular al autorizaţiei de exploatare a
partizii sau de către cel care expediază materialele lemnoase din platforma primară
a partizii.
Operatorii economici prevăzuţi mai sus vor desemna o persoană angajată a
operatorului economic care va opera datele pe măsura exploatării partizii, cu

135
obligaţia operării şi transmiterii raportării datelor până în data de 5 a fiecărei luni
pentru luna anterioară.
Prima raportare se va realiza în data de 5 decembrie ......
Anterior datei aprobate pentru reprimirea parchetului de exploatare, operatorii
economici sunt obligaţi să opereze în sistemul SUMAL toate documentele de
transport al materialelor lemnoase din partida respectivă şi să ruleze un raport
centralizator al materialelor lemnoase transportate.
Raportul centralizator va fi prezentat obligatoriu la reprimirea partizii şi stă la
baza calculului rezultatului exploatării din partida respectivă.
Rezultatul exploatării materialelor lemnoase se calculează pe fiecare specie,
total lemn de lucru şi total volum, precum şi pe total APV, verificându-se
încadrarea în toleranţele admisibile de calcul al APV.
După reprimirea partizii sunt interzise eliberarea şi operarea de documente
având înscrisă la rubrica "Provenienţa" partida respectivă decât în limita stocului
înregistrat în platforma primară la reprimire.

Utilizarea SUMAL pentru depozite

Utilizarea SUMAL este obligatorie la nivelul depozitelor pentru:

a) operarea recepţiilor de materiale lemnoase;
b) operarea livrărilor de materiale lemnoase;
c) operarea proceselor-verbale de sortare a materialelor lemnoase;
d) operarea stocurilor gestionare la sfârşitul fiecărei luni, pe specii şi sortimente;
e) operarea transferurilor între gestiunile aceluiaşi operator ale materialelor
lemnoase prelucrate în cherestea, care se face automat prin procesul-verbal de
gaterare.
Utilizarea SUMAL este obligatorie la nivelul depozitelor de cherestea pentru:
a) recepţiile de cherestea;

136
 b) livrările de cherestea.
După operarea situaţiilor primare de mai sus, operatorul economic va verifica
existenţa corelaţiilor stoc iniţial + total intrări = stoc final + total ieşiri pentru
fiecare specie şi sortiment, va face corecţiile necesare, după care va salva datele
pentru luna în curs.
Stocurile finale ale lunii precedente devin stocuri iniţiale pentru luna în curs.
Datele obţinute lunar prin aplicarea procedurilor de mai sus se cuprind într-un
raport şi nu mai pot fi modificate. Rapoartele pentru luna în curs se printează, se
semnează în original şi se înregistrează în contabilitatea operatorului economic.
Utilizarea SUMAL la nivelul activităţii de prelucrare primară a lemnului

Utilizarea SUMAL la nivelul centrelor de prelucrare primară a lemnului este

obligatorie pentru:
a) operarea recepţiilor de materiale lemnoase;
b) operarea livrărilor materialelor lemnoase prelucrate sumar;
c) operarea proceselor-verbale de gaterare a materialelor lemnoase;
d) operarea stocurilor gestionare la sfârşitul fiecărei luni, pe specii şi sortimente;
e) operarea consumurilor interne, dacă operatorul economic prelucrează în
continuare materialele lemnoase în produse semifinite sau finite.
După operarea situaţiilor primare, operatorul economic va verifica existenţa
corelaţiilor stoc iniţial + total intrări = stoc final + total ieşiri pentru fiecare specie
şi sortiment, va face corecţiile necesare, după care va salva datele pentru luna în
curs.
Stocurile finale ale lunii precedente devin stocuri iniţiale pentru luna în curs.
Datele obţinute lunar prin aplicarea procedurilor de mai sus se cuprind într-un
raport şi nu mai pot fi modificate. Rapoartele pentru luna în curs se printează, se
semnează în original şi se înregistrează în contabilitatea operatorului economic.

137
 Utilizarea SUMAL la nivelul altor activităţi de prelucrare a lemnului
decât prelucrarea primară.

În cazul activităţilor în care se recepţionează materiale lemnoase şi se

prelucrează integral în consum propriu, fără a se face expediţie, operatorii
economici vor opera în SUMAL Agent doar recepţiile de masă lemnoasă şi
consumul propriu.
În alte activităţi de prelucrare a materialelor lemnoase în care materialele
lemnoase recepţionate se prelucrează parţial în capacităţile proprii şi se
reexpediază în parte, se vor întocmi toate situaţiile gestionare specifice gestiunilor
de buştean sau gestiunilor de cherestea, după caz.
Utilizarea SUMAL Server
Centralizarea, prelucrarea şi analiza datelor furnizate de către ocoalele silvice şi
operatorii economici care exploatează, prelucrează, depozitează sau
comercializează materiale lemnoase, pe serverul central instalat la sediul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se utilizează în scopuri statistice şi
pentru controlul respectării regimului silvic.

În scop statistic, SUMAL Server va genera, în principal, următoarele rapoarte:

a) statistica volumului de lemn pus în valoare/autorizat pe proprietar,
administraţie silvică, tip de lucrări şi pe unităţi amenajistice;
b) statistica materialelor lemnoase transportate din partizile în exploatare, pe
specii şi sortimente;
c) statistica modului de utilizare industrială a materialelor lemnoase.
Pentru controlul regimului silvic şi al provenienţei legale a materialelor
lemnoase, SUMAL Server va genera, în principal, următoarele rapoarte:
a) calculul rezultatului exploatării şi încadrarea în toleranţele admisibile de
calcul al APV;

138
 b) exploatarea lemnului în perioada autorizată a partizii;
c) justificarea tuturor documentelor cu regim special ridicate de către operatorii
economici;
d) identificarea documentelor de transport utilizate ilegal de alt operator
economic decât cel autorizat;
e) compararea cantităţilor avizate cu cele efectiv recepţionate de către
beneficiar;
f) corectitudinea situaţiilor gestionare raportate de operatorii economici -
existenţa corelaţiilor stocuri iniţiale + total intrări = stocuri finale + total ieşiri;
g) alcătuirea cazierului tehnic de exploatare al operatorilor economici -
respectarea perioadelor şi termenelor autorizate, pagube produse în parchete,
sancţiuni.
Alte funcţii ale SUMAL Agent
Aplicaţia SUMAL Agent realizează gestionarea formularelor cu regim special
ridicate de către operatorii economici.
Operatorii economici care exploatează, prelucrează, depozitează sau
comercializează materiale lemnoase sunt obligaţi să opereze în aplicaţia SUMAL
Agent seriile şi numerele avizelor documentelor cu regim special de transport al
materialelor lemnoase, ridicate de la Imprimeria Naţională - S.A., conform
acordului eliberat de structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Documentele de transport anulate se vor opera în SUMAL, cu obligaţia
existenţei tuturor celor 3 exemplare ale documentului în blocul de avize.
Pe măsura utilizării documentelor cu regim special pentru transportul
materialelor lemnoase şi a operării documentelor în SUMAL, operatorii economici
vor urmări justificarea tuturor documentelor ridicate în ordinea blocurilor de
documente.
Competenţe şi control

139
 - Accesul la aplicaţia SUMAL Ocol se face pe bază de utilizator şi parolă, cu
drepturi diferenţiate pentru:
a) şeful ocolului silvic;
b) responsabilul cu fondul forestier;
c) responsabilul cu paza fondului forestier.
Accesul se comunică de către administratorul aplicaţiei SUMAL Server, iar
persoanele nominalizate pentru acces se comunică subunităţilor silvice teritoriale
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sub semnătura şefului
ocolului silvic.
- Accesul la aplicaţia SUMAL Agent se face de către o persoană desemnată de
operatorul economic, angajată a acestuia.
Accesul se comunică de către administratorul aplicaţiei SUMAL Server, iar
persoana nominalizată pentru acces se comunică structurilor silvice teritoriale ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sub semnătura
administratorului operatorului economic.
Accesul la aplicaţiile SUMAL se face pe bază de utilizator şi parolă, cu drepturi
diferenţiate pentru două persoane. O persoană este inspectorul-şef al structurii
silvice teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, iar cea
de-a doua face parte din personalul silvic şi este desemnată de către acesta.
Personalul silvic împuternicit cu atribuţii de control silvic din cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură sau al subunităţilor silvice teritoriale
ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură are posibilitatea
verificării APV şi a avizelor de însoţire a materialelor lemnoase generate de
SUMAL.
Dreptul de proprietate intelectuală asupra SUMAL aparţine Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

140
 DOCUMENTE CU REGIM SPECIAL

Documentele cu regim special destinate justificării provenienţei şi

transportului materialelor lemnoase sunt prevăzute prin Hotarârea
nr.427/23.03.2004, actualizată, pentru aprobarea Normelor privind circulaţia
materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei acestora şi al instalaţiilor de
transformat lemn rotund .

Documentele de provenienţă, transport şi depozitare a materialelor

lemnoase sunt, după caz:
• actul de punere în valoare,
• bonul de vânzare,
• bonul de vânzare fiscal,
• factura fiscală pentru materiale lemnoase,
• factura pentru materiale lemnoase,
• registru unic de evidenta a materialelor lemnoase.

141
 Respectând precizările făcute la curs cu privire la modul de
completare a acestora, intocmiţi documentele necesare în cazul achiziţionării,
transportului, respectiv depozitării, conform contractului 90/2016 a
următoarelor produse:

• 5 m3 lemn rotund pentru cherestea Pa, D 18-20 , la preţul unitar 147

lei/um
• 5 m3 lemn rotund pentru cherestea Ci, D 18-24 la preţul unitar 140
lei/um
• 0,35 m3 lemn de foc dt. la preţul unitar 40,6 lei/um
• 0,65 m3 lemn de foc dr. preţul unitar 11,5 lei/um

142
Bibliografie
1.Bavita Ilie si altii: Contabilitate in agricultura-abordari teoretice si pratice, Ed.
Contaplus,2008
2. Feleagă N., Feleagă L., Bunea Ș., Bazele contabilității: O abordare europeană și
internațională, Editura Economică, București, 2007
3. IONASCU I, FILIP A., Stere M., Control de gestiune. http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro
4. Ilea Marioara, 2011, Gestiunea afacerii , Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
5. Ilea Marioara, 2010, Analiza economico-financiara a entitatilor economice,
Editura AcademicPres, Cluj-Napoca
5. Ilea Marioara, 2009, Contabilitate Ghid pentru lucrari practice, Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca
6. Pantea Iacob Petru, Bodea Gheorghe: Contabilitatea financiara romanesca
conforma cu directivele europene, Ed. Intelcredo, 2006
7. Matiş, D., Bazele contabilităţii. Fundamente şi premise pentru un raţionament
profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2010

LEGISLATIE
1. Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.
688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, pana la data
de 31.08.2017;
2. Legea nr. 207 din 2015 privind Codul de procedură fiscală, publicata in
Monitorul Oficial nr.547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările
ulterioare, pana la data de 31.08.2017;
3. Hotararea Guvernului nr. 1 din 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul

143
Oficial al Romaniei nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările şi completările
ulterioare, pana la data de 31.08.2017;
4. Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, pana
la data de 31.08.2017;
5. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1802/29.12.2014, pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 963 din 30 decembrie 2014 cu modificările şi completările ulterioare,
pana la data de 31.08.2017;
6. Standardele Internaţionale de Raportare Financiara, Ediţia 2015, emise de
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB),
edituraCECCAR;
7. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial al României,
mr.704/20.10.2009 cu modificările şi completările ulterioare, pană la data de
31.08.2017;
8. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2844/2016 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară, cu modificările şi completările ulterioare, pana la data de 31.08.2017;
9. Regulamentul (CE) nr.1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008, de adoptare
a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, cu
modificările şi completările ulterioare, pana la data de 31.08.2017;
10. Legea nr.46 din 2008 - Codul silvic Normele referitoare la proveniența,
circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de
depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund,

144
precum și a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al
Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a
obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn
din 04.06.2014
11. OM 583 din 2008 Metodologie SUMAL
12. OM 584 din 2008 acord ITRSV SUMAL
13. OM 596 din 2014 testare SUMAL
14. OM 904 din 2010 constituire ocoale silvice
15. OM 1306 din 2005 aprobare, casare APV privat
16. OM 1346 din 2011 dispozitive de marcat
17. OM 1540 din 2011 instrucţiuni exploatare
18. OM 1721 din 2013 norme licente FLEGT
19. HG 333 din 2005 organizare ITRSV
20. HG 470 din 2014 circulaţia materialelor lemnoase
21. OUG 85 din 2006 evaluare pagube
22. Ghidul de bune practici pentru operatorii naționali în vederea
implementării corespunzatoare a prevederilor Regulamentului UE nr
995/2010

145