Profesor: Radion Blîndu, grad didactic superior, master în Științe exacte.

Program de master –
Matematică și Informatică. (2014-2016)
Liceul Teoretic „Spiru Haret”, mun. Chișinău, Republica Moldova.

Model 4: BAC'2020-2021.
Sensul geometric al derivatei. Unele aplicații. Ecuația tangentei la graficul funcției.
x 2+ 3
f (x )=
Exemplu 1 (cu sarcini). Să se scrie ecuația tangentei la graficul funcției x−1 în punctul x0=2.
'
1) x 0=2⇒ y=f ( 2 )⋅( x−2 )+ f (2 ) ;
2
2 +3
f (2 )= =7 ⇒ f (2 )=7
2) 2−1  ;
2
' x −2 x−3
f ( x )=
3) ( x−1 )2  ;
2
2 −2⋅2−3
' '
x 0=2⇒ f (2)= 2
=−3 ⇒ f (2 )=−3
4) ( 2−1)  ;
x 2+ 3
f (x )=
5) y=−3⋅( x−2 )+ 7⇒ y=−3 x +13 ecuația tangentei la graficul funcției x−1 în punctul
x0=2.
Răspuns:
x 2+ 3
f (x )=
a) Ecuația tangentei la graficul funcției x−1 în punctul x0=2 este dreapta de ecuație
y=−3 x+13 .
x 2+ 3
' f (x )=
b) k tg =f (2)=−3 este panta (coeficientul unghiular) tangentei la graficul funcției x−1 în
punctul x0=2.
'
c) f ( 2 )=−3<0 ⇒ α =arctg(−3 )=π−arctg 3 și α este unghi obtuz.
2
Exemplul 2. f (x )=ln( x + 4 ), x 0 =0 .
x 2+ 3
f (x )=
Exemplul 3. Să se scrie ecuația tangentei la graficul funcției x−1 în punctul x0=3.
2
x +3
f (x )=
Răspuns: Ecuația tangentei la graficul funcției x−1 în punctul x0=3 este y=6.
3
Exemplul 3 (propus). Să se scrie ecuația tangentei la graficul funcției f (x )=x −1 în următoarilor
cazuri:
a) in punctul de intersecție al graficului funcției cu axa absciselor;
b) in punctul de intersecție al graficului funcției cu axa ordonatelor ;
c) in punctul graficului în care unghiul format de tangenta la graficul funcției și direcția pozivă a axei Ox
este α=arctg 3
d) in punctul graficului în care unghiul format de tangenta la graficul funcției este parelă cu dreapta de
ecuație d 1 : y=3⋅x+2 .
x 2+ 3
f (x )=
e) in punctule de extrem local ale graficului funcției x−1 .
Exemplul 4.
Suport teorectic la sensul geometric al derivatei funcţiei .
® Sensul geometric al derivatei funcţiei f : D→ R , y=f ( x ) într-un punct ce aparține graficului
funcției:
Ecuaţia dreptei care trece prin punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) , unde y 0 =f (x 0 ) şi are panta k este:
y− y 0 =k⋅( x−x 0 ) sau y=f ( x 0 )+k⋅(x −x0 ) (46.16)

Fig. 46.2a
Fig. 46.2b Fig. 46.3

Teorema 1(despre sensul geometric al derivatei ): Dacă funcţia f : D→ E , y=f ( x ) este derivabilă în
x ∈ D , atunci graficul funcţiei f admite tangentă în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) şi coeficientul
punctul 0
unghiular al tangentei (panta tangentei) la graficul
G
f al funcţiei f este egal numeric cu valoarea
derivatei în acest punct.
Dacă α este unghiul format de tangenta la graficul funcției și direcția pozivă a axei Ox, atunci conform
teoremei 1 avem:
' '
k tg =f ( x0 ) ; 2) tg α=f ( x 0 ) ; 3) k tg =tg α =f ( x 0 ) α =arctg ( f ' ( x 0 ) )
'
1) ș 4)
(46.17)
Teorema 2: Dacă funcţia f : D→ E , y=f ( x )
x 0 ∈ D şi are derivata finită
este derivabilă în punctul
în acest punct, atunci ecuaţia tangentei dusă la graficul funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) este:
' ' '
y−f ( x 0 )=f ( x 0 )⋅( x− x0 ) sau y=f ( x 0 )+f ( x 0 )⋅( x−x 0 ) sau y=f ( x 0 )⋅( x−x 0 )+ f ( x 0 )
(46.18)

Teorema 3: Dacă funcţia f : D→ E , y=f ( x )

x 0 ∈ D şi are derivata finită
este derivabilă în punctul
şi nenulă în acest punct, atunci ecuaţia normalei dusă la graficul funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 ))
este:
1 1
y−f ( x 0 )=− '
⋅( x−x 0 ) y=f ( x 0 )− '
⋅( x−x 0 )
f ( x0 ) sau f ( x0 ) (46.19)
Remarcă:
1) Dacă funcţia f : D→ E , y=f ( x ) are derivată în punctul
x 0 ∈ D şi f ' ( x 0 )=+ ∞ sau
'
f ( x 0 )=−∞ , atunci graficul funcţiei f are tangentă în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) şi ecuaţia tangentei
duse la graficul funcţiei f în punctul M0 are forma
x=x 0 şi tangenta este o dreaptă paralelă cu axa Oy.
2) Dacă funcţia f : D→ E , y=f ( x ) are derivată în punctul 0
x ∈ D şi f ' ( x 0 )=+ ∞ sau
'
f ( x 0 )=−∞ , atunci panta tangentei dusă la graficul funcţiei f în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) nu există,
adică panta tangentei este m=tg α=±∞ , deoarece α=90 ° . În acest caz ecuaţia tangentei este
x=x 0
.
(Vezi Fig. 46.3)

Teorema 4: Tangenta dusă la graficul funcţiei f : D→ E , y=f ( x ) în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) este

'
paralelă cu axa Ox dacă şi numai dacă panta ei este egală cu 0, adică k tg =f ( x0 )=0
(46.20)

Teorema 5: Dacă sunt date două drepte : d 1 : y=k 1⋅x +m 1 și d 2 : y=k 2⋅x +m 2 , atunci:
1) Dacă d 1||d 2 ⇒ k 1=k 2 ;
1
d 1 ⊥d 2 ⇒ k 1 =− , k ≠0
2) Dacă k2 2 .
Remarcă: Dacă tangenta dusă la graficul funcţiei f : D→ E , y=f ( x ) în punctul M 0 ( x 0 ; f ( x 0 )) este
paralelă cu axa Ox, atunci ecuaţia tangentei este y=f ( x 0 ) sau y= y 0 şi panta tangentei este
'
k tg =f ( x0 )=0 .
• În Fig. 46.4a este reprezentată tangenta dusă la graficul funcţiei f în punctul
M 0 , care este paralelă cu
axa Ox şi ea are ecuaţia y=f ( x 0 ) sau y= y 0 .
• În Fig. 46.4b sunt reprezentate tangentele duse la graficul funcţiei f în punctele M 1 şi M 2 , care sunt
paralele cu axa Ox şi au ecuaţiile y=f ( x 1 ) şi respectiv y=f ( x 2 ) .

Fig. 46.4a Fig. 46.4b