INFLAȚIA

Echilibre și dezechilibre
macroeconomice
 I. Echilibre și dezechilibre macroeconomice
Ø  fluxuri și variabile macroeconomice:

•  PIB, ca valoare adăugată brută realizată de o economie, este

destinat consumului final al agenților economici, adică va fi format
din bunuri de consum și bunuri de capital (rezultatul investițiilor):
PIB = C + I
•  PIB reprezintă totalitatea veniturilor realizate de agenții economici
dintr-o economie națională. Există agenți economici care nu
consumă toate veniturile și realizează și economii:
PIB = C + S

Astfel obținem egalitatea: C + I = C + S → I = S

Ø  echilibrul dintre fluxurile de economii și cele de investiții
reprezintă unul dintre echilibrele macroeconomice majore.
I=S

•  Aceste două fluxuri au sensuri contrare:

•  Investițiile reprezintă intrări în circuitul economic (pe baza lor se
dezvoltă activități economice),
•  Economiile reprezintă ieșiri din circuitul economic (bani necheltuiți,
adică bunuri nevândute).

Sistemul financiar-bancar are ca funcție principală

reintroducerea economiilor în circuitul economic.
Principala funcție a sistemului financiar-bancar
Ø  echilibrul / dezechilibrul pe principalele piețe

•  Echilibrul dintre fluxurile de economii și cele de investiții

presupune realizarea echilibrului pe principalele macro-piețe:
piața bunurilor, piața monetară, piața capitalului, piața muncii
și piața valutară.

•  Dezechilibre pe aceste piețe generează crize economice.

•  Macro-dezechilibre:
•  șomajul;
•  inflația;
•  dezechilibre bugetare;
•  dezechilibrul balanței de plăți externe.
 Inflația – definire și forme de manifestare

Inflația – dezechilibru macroeconomic – care arată existența

simultană a mai multor dezechilibre macroeconomice pe: piața
bunurilor și serviciilor, piața monetară, piața financiară, bugetul
de stat, etc.

Inflația reprezintă un dezechilibru de ansamblu al economiei,

manifestat prin:
u  creșterea generalizată a prețurilor și
u  scăderea puterii de cumpărare a banilor.
Ecuația cantitativă a banilor:

Mxv PxY

CEREREA AGREGATĂ OFERTA AGREGATĂ

M = cantitatea de monedă existentă în circulație

v = viteza de cumpărare a banilor
P = nivelul general al prețurilor din economie
Y = volumul cantitativ al bunurilor și serviciilor realizate în cadrul economiei naționale

Inflația se datorează lipsei de corelare între nivelul

veniturilor și nivelul și structura și cantitatea mărfurilor dintr-
o economie.
 Cauzele inflației
1.  Creșterea în exces a masei monetare, care se poate
produce prin:
Ø Creșterea salariilor în dezacord cu sporul productivității;
Ø Creșterea excesivă a creditului;
Ø Acoperirea deficitului bugetului de stat prin emisiune monetară fără
acoperire în producția de bunuri și servicii;
Ø Creșterea costurilor;
Ø Creșterea prețurilor bunurilor importate etc.
2.  Scăderea nivelului producției sau ofertei, având drept
cauze:
Ø Productivitatea redusă;
Ø Tehnologie redusă și capital fix uzat moral și/sau fizic;
Ø Ineficiența economică.
 Forme ale inflației
Inflația prin cerere

•  creșterea salariilor;
•  reducerea impozitelor Creștera
Creșterea
veniturilor
pe venituri; nivelului
= general al
•  sporirea cheltuielilor prețurilor
Creșterea
bugetare ale statului;
puterii de =
•  creșterea investițiilor cumpărare
INFLAȚIE
guvernamentale și
private.
 Forme ale inflației
2.  Inflația prin ofertă (prin costuri)

creșterea costurilor de
producție
scăderea
producției
scăderea producției de
bunuri și servicii (Y)
Efecte
cerere
constantă
reducerea locurilor
de muncă
Creșterea nivelului
general al prețurilor =
INFLAȚIE
•  Propagarea mecanismului inflației depinde de modul de
acționare a instituțiilor guvernamentale și cele ale pieței
financiar-monetare.
•  Efectele inflaționiste sunt propagate în lanț:
1.  Creșterea prețurilor

2.  Revendicări salariale

3.  Acordarea de salarii mai mari

SPIRALA
INFLAȚIONISTĂ
4.  Creșterea costurilor

5.  Creșterea și mai accentuată a prețurilor

6.  Alte revendicări salariale → ș.a.m.d.

În funcție de ritmul mediu anual de creștere a prețurilor:
1.  Inflație moderată (latentă) – sub 10%, cu o singură cifră;

2.  Inflație galopantă – cu două cifre;

3.  Hiperinflația – peste 100%, caracterizează crizele
economice majore.
 Indicele anual al preturilor de consum perioada 1990-2000

Perioada curenta Perioada de referinta TOTAL IPC (%)

Anul 1991 Anul 1990 270,20
Anul 1992 Anul 1991 310,40
Anul 1993 Anul 1992 356,10
Anul 1994 Anul 1993 236,70
Anul 1995 Anul 1994 132,30
Anul 1996 Anul 1995 138,80
Anul 1997 Anul 1996 254,80
Anul 1998 Anul 1997 159,10
Anul 1999 Anul 1998 145,80
Anul 2000 Anul 1999 145,70
Anul 2000 Anul 1990 111767,10
 Indicele anual al preturilor de consum

Perioada curenta Perioada de referinta TOTAL IPC (%)

Anul 2001 Anul 2000 134,50
Anul 2002 Anul 2000 164,80
Anul 2003 Anul 2000 189,90
Anul 2004 Anul 2000 212,50
Anul 2005 Anul 2000 231,70
Anul 2006 Anul 2000 246,85
Anul 2007 Anul 2000 258,79
Anul 2008 Anul 2000 279,11
Anul 2009 Anul 2000 294,70
Anul 2010 Anul 2000 312,66
Anul 2011 Anul 2000 330,75
Anul 2012 Anul 2000 341,78
Indicele anual al preturilor de consum - Rezultatele
cautarii
TOTAL IPC
Perioada curenta Perioada de referinta
(%)
Anul 2012 Anul 2011 103,33
Anul 2011 Anul 2010 105,79
Anul 2010 Anul 2009 106,09
Anul 2009 Anul 2008 105,59
Anul 2008 Anul 2007 107,85
Anul 2007 Anul 2006 104,84
Anul 2006 Anul 2005 106,56
Anul 2012 Anul 2005 147,54
Anul 2012 Anul 1990 382001,92
 4

-4
-2
0
2
6
8

0
ian.12
feb.12
mar.12

2,72
apr.12

2,59
mai.12

2,40
1,80
iun.12

1,79
iul.12
aug.12

2,04
sep.12

3,00
oct.12

3,88

Sursa: www.bnr.ro
nov.12
5,33
dec.12
ian.13
feb.13 4,56
4,96 4,95

mar.13
5,97

apr.13
5,65

mai.13
5,25

iun.13
5,29

iul.13
5,32

aug.13
5,37

sep.13
4,41

oct.13
3,67

1,88
nov.13
1,88

dec.13
1,83

ian.14
1,55

feb.14
1,06

mar.14
1,05

apr.14
mai.14
1,21

iun.14
iul.14
aug.14
0,66

sep.14
1,04 0,94 0,95

oct.14
0,84
1,54

nov.14
1,44

dec.14
1,26

ian.15
feb.15
mar.15
0,41

apr.15
0,40

mai.15
0,83 0,79

iun.15
0,65
1,16

iul.15
aug.15
-1,55

sep.15
Evoluția IPC în România în perioada 2012-2016

oct.15
-1,87

nov.15
-1,67-1,73

dec.15
-1,64

ian.16
-1,14

feb.16
-0,93

mar.16
-2,13

apr.16
-2,68

mai.16
-2,98

iun.16
-3,25

iul.16
-3,46

aug.16
-0,70

sep.16
-0,78
-0,57
-0,20
 Efectele inflației
Cele mai multe din efectele inflației sunt negative. Categoriile
agenților economici dezavantajate de inflație:
1.  Cumpărătorii (în special cei cu venituri mici și fixe) cărora le scade
standardul de viață datorită scăderii puterii de cumparare a
banilor;
2.  Cei care economisesc în monedă națională, valoarea reală a
economiilor lor fiind diminuată de o putere de cumpărarea a
banilor în scădere;
3.  Creditorii pentru care suma rambursată valorează mai puțin decât
cea împrumutată;
4.  Întreprinzătorii datorită creșterii costurilor, scăderii valorii reale a
profiturilor, creșterii riscului investițional și a nesiguranței
economice.
Efectele inflației

Categoriile agenților economici avantajate de inflație:

1.  Debitorii care restituie sume împrumutate cu o putere
de cumpărare mai mică;
2.  Cei ce economisesc în valute mai stabile.
 Măsurarea inflației
Inflația se măsoră în raport cu tendințele majore de manifestare
a acesteia:
1.  Creșterea generalizată a prețurilor măsurată cu ajutorul
indicelui general al prețurilor sau indicele prețului de
consum (IGP sau IPC)
2.  Rata inflației (Ri) măsoară intensitatea inflației:

Ri = IGP x 100 - 100%

3.  Scăderea puterii de cumpărarea a banilor se manifestă
concomitent cu creșterea generalizată a prețurilor.
4.  Puterea de cumpărare a banilor (PCB)se calculează în
dinamică prin indicele puterii de cumpărare a banilor (IPCB):
IPCB = 1 / IGP
 Controlul inflației
1.  Măsuri de protecție a populației / agenților economici în
raport cu creșterea prețurilor și scăderea puterii de
cumpărare a banilor:
Ø Indexarea veniturilor (a salariilor, pensiilor, burselor etc.)

Ø Acordarea de compensații;

Ø Creșterea dobânzilor la economiile păstrate la instituțiile

financiare;

Ø Subvenționarea prețului la anumite produse de strictă necesitate.

 Controlul inflației
2.  Măsuri antiinflaționiste elaborate de stat care urmăresc
refacerea echilibrului economic. Aceste măsuri vizează:
Ø Diminuarea volumului masei monetare prin:

Ø Creșterea dobânzilor la creditele acordate;

Ø Restrângerea masei monetare;

Ø Echilibrarea bugetului de stat și a balanței de plăți externe;

Ø Creșterea volumului de bunuri și servicii prin:

Ø Încurajarea și dezvoltarea activității productive,

Ø Adaptarea structurii producției în scopul aproprierii ofertei de

structura și volumul cererii.
Dezinflația

Dezinflația reprezintă ritmul de scădere a inflației.

Exemplu:
Dacă în luna decembire IPC este de 2%, iar în luna
noiembrie a aceluiași an IPC a înregistrat valoarea de 3%,
atunci spunem că dezinflația este de 1% pentru perioada
respectivă.
Deflația

Deflația reprezintă fenomenul invers inflației, adică

fenomenul caracterizat de:
•  scăderea generalizată a prețurilor și
•  aprecierea puterii de cumpărare a banilor.

•  Atunci când IPC < 0% înseamnă că avem deflație.

Stabilitatea prețurilor
Inflație ridicată
Hiperinflație
 Aplicații
1.  Să se stabilească valoarea de adevăr pentru următoarele
enunțuri:
a)  Inflația prin cerere este determinată de scăderea cererii
sub nivelul de echilibru.
b)  Inflația prin costuri este determinată de creșterea costurilor
de producție.
c)  Inflația afectează întotdeauna și pe toți agenții economici
în mod negativ.
d)  Cei mai afectați de inflație sunt agenții economici cu
venituri foarte mari.
e)  Dacă cererea agregată este elastică, ritmul inflației se
diminuează.
f)  Excedentul de masă monetară aflată în posesia agenților
economici reprezintă, un volum mai mare al puterii de
cumpărare, o cerere de bunuri și servicii nesatisfăcute.
g)  Creșterea salariilor cu mai mult decât crește
productivitatea muncii este generatoare de inflație.
h)  De obicei măsurile antiinflaționiste au caracter complex și
nu segmentat.
i)  Inflația este considerată un fenomen cu cauze multiple
pentru că excedentul de masă monetară în raport cu
volumul ofertei de bunuri și servicii se formează în
împrejurări de natură foarte diferite.
2.  Care dintre măsurile antiinflaționiste vizează diminuarea
și controlul masei monetare?
a)  Scăderea dobânzilor;
b)  Aplicarea unor măsuri de restrângere a masei monetare;
c)  Liberalizarea prețurilor și salariilor;
d)  Îmbunătățirea structurii producției.

3.  Inflația este un dezechilibru:

a)  Local datorat scăderii ofertei pentru o perioadă scurtă;
b)  Local determinat de grindină care a diminuat producția de
struguri (de masă);
c)  General, în economia unei țări;
d)  Specific numai unor unități economice.
4.  Inflația se măsoară prin:
a)  Indicele masei monetare;
b)  Indicele creșterii economice;
c)  Indicelui general al prețurilor;
d)  Indicele salariului nominal.

5.  Care dintre următoarele fenomene (procese) economice

considerați că nu pot caracteriza inflația sau creșterea
ei?:
a)  Creșterea volumului cererii în raport cu oferta;
b)  Creșterea generalizată a prețurilor în decursul unei
perioade;
c)  Creșterea foarte mare a prețului unui bun economic;
d)  Scăderea puterii de cumpărare (valorii) a banilor;
e)  Nici unul din fenomenele enumerate.
6.  Indexarea salariilor, ca măsură specifică în condiții de
inflație, are caracter:
a)  Antiinflaționist;
b)  Protecție socială;
c)  Discriminatoriu;
d)  Frână de creștere a prețurilor.

7.  Raportul dintre volumul valoric al bunurilor vândute pe

piață și cantitatea de bani folosită într-o anumită
perioadă de timp reprezintă:
a)  Puterea de cumpărare a banilor;
b)  Valoarea banilor;
c)  Viteza de rotație a banilor;
d)  Rata inflației.