UNIVERSITATEA DIN BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator Științific:
Prof.univ.dr.ing. Gabriel Octavian Lazăr
Absolvent:

1
 - 2009 -

UNIVERSITATEA DIN BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE

Specializarea: Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie

ASPECTE DE MEDIU LA O INSTALAȚIE DE

PRODUCERE A BIODISELULUI

Coordonator științific:
Prof.univ.dr.ing. Gabriel Octavian Lazăr

Absolvent :

2
 - 2009 -

CUPRINS

Introducere........................................................................................................................1

CAP. 1 Energia din surse regenerabile, alternativă durabilă pentru omenire în producerea
energiei …………………………………………………………………………………………..5

1.1. Obiectivele generale ale strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie………6

1.2. Potențialul surselor regenerabile de energie din România…………………………..……….6

1.3. Premisele obținerii biocombustibililor o sursă regenerabilă de energie..................................8

1.4. Dezvoltarea industriei de biocarburanți în Romania..............................................................10

1.5. Avantajul utilizării biocombustibililor din floarea-soarelui...................................................11

1.6. Discuții privind obținerea combustibililor în Europa, SUA, Brasilia....................................13

CAP.2 Aspecte legislative

2.1. Definiții.................................................................................................................................16

2.2. Legislația în România............................................................................................................20

2.3. Directive ale Comunității Europene transpuse în legislația țării noastre…………………..21

2.4. Actele normative care susțin dezvoltarea producerii combustibililor biodegradabili,

biodiesel…………………………………………………………………………………………24

2.5. Strategia protecției mediului………………………………………………………………..25

2.6. Strategia privind protecția atmosferei……………………………………………………....25

3
2.7. Obiectivele strategiei privind protecţia atmosferei………………………………………....26

2.8. Valorile limită pentru aerul ambiental, țintă ale strategiei……………………………….....28

CAP.3 Studiu de caz: Prezentarea instalației de obținere a biocombustibililor de tip

biodisel la SC.Marsat. SA Roman………………………………………………………….… 26

3.1. Descrierea activitaţilor desfăşurate.........................................................................................26

3.2. Obiective…………………………………………………………………………………….26

3.3. Prezentarea titularului de activitate…………………………………………………………27

3.4. Descrierea și localizarea terenului………………………………………………………….27

3.5. Organizarea amplasamentului……………………………………………………………….28

3.6. Proprietatea și utilizarea actuală a terenului………………………………………………...28

3.7. Descrierea instalației de obținere a biocombustibililor...........................................................29

3.7.1. Informații de materiile prime și auxiliare............................................................................32

3.8. Descrierea tehnologiei de fabricație a biocombustibililor de tip biodisel..............................42

CAP. 4. Studiu de impact asupra mediului pentru instalația de producere biodiesel

4.1.Informații generale...................................................................................................................41

4.2. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului..............................42

4.3. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite in scopul producerii
energiei necesare asigurării producției .........................................................................................43

4.3.1. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice..............................44

4.4. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de activitatea
propusă..........................................................................................................................................44

4.5. Procese tehnologice de producție...........................................................................................45

4.5.1. Bilanț de materiale pe șarjă.................................................................................................47

4.6. Impactul produs în timpul funcționării investiției asupra factorului de mediu apă………...52

4
4.7. Impactul produs în timpul funcționării investiției asupra factorului de mediu aer................54

4.8. Impactul produs asupra factorului de mediu sol....................................................................56

4.9. Situații de risc.........................................................................................................................58

Cap.5. INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI DISPERSIA

POLUANȚILOR ÎN MEDIU

5.1. Emisii și reducerea poluării din surse punctiforme în aer……………………….62

5.2. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare.........63

5.3. Emisii și reducerea poluării din surse punctiforme din sol……………………….63

Concluzii......................................................................................................................64

Bibliografie...................................................................................................................65

5
 Introducere

Degradarea continuă a mediului înconjurător precum şi schimbările climatice survenite în

ultimele decenii au conştientizat omenirea asupra faptului că reducerea poluării mediului trebuie
să fie o prioritate mondială. România este parte la Convenţia- Cadru a Naţiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice, ratificată prin Legea nr. 24/1994 şi la Protocolul de la Kyoto la această
Convenţie, protocol ratificat prin Legea nr. 3/2001. Obiectivele cunoscute în domeniu arată clar
tendinţa de înlocuire în timp a combustibililor clasici cu alţii noi. Astfel, Directiva EC/2003/30 a
Consiliului şi Parlamentului European din 8 mai 2003 prevede obligaţia asigurării unui procent
minim de biocombustibili şi alţi combustibili regenerabili.
Noţiunile de biocombustibili, bioenergie, resurse de energie regenerabile şi-au făcut loc
către opinia publică în ultimii 15–20 de ani. Dezbaterea pe aceste domenii s-a amplificat în
ultimii ani şi a fost cauzată de mai mulţi factori:
- faptul cert că actualele surse producătoare de energie sunt epuizabile (cele fosile) sau
pot să ajungă la un anumit nivel de la care nu mai pot creşte (potenţialul hidro);
- creşterea continuă a preţului energiei şi a surselor producătoare de energie care, la un
moment dat, ar putea face imposibil accesul la acestea al unor ţări şi popoare.
- poluarea mediului, determinată în principal de produsele rezultate din folosirea
combustibililor proveniţi din hidrocarburi fosile (ţiţei, gaz metan, cărbune);
- nevoia acută de a realiza produse energetice din surse regenerabile nepoluante, precum:
biodieselul şi bioetanolul, obţinându-se din materii prime vegetale, cu o mare putere de
regenerare
Cartea Verde a Comisiei intitulată “Spre o strategie europeană pentru securitatea
alimentării cu energie”, stabileşte ca obiectiv înlocuirea până în anul 2020 a combustibililor
convenţionali în proportie de 20% cu combustibili alternativi în sectorul transportului stradal.
Noile tipuri de combustibili trebuie să se alinieze la standardele tehnice deja recunoscute

6
şi să se impună pe piaţă. Aceste standarde constituie de asemenea baza în stabilirea cerinţelor
referitoare la emisiile de noxe şi la monitorizarea lor.

Lucrarea de licență intitulată ” Aspectele de mediu la o instalație de obținere a

biodiselului” reprezintă interesul meu asupra dezvoltării durabile și a dezvoltării industriei de
combustibili regenerabili. Lucrarea este structurată în cinci capitole cu subcapitolele aferente.
Primul capitol intitulat ” Energia din surse regenerabile, alternativă durabilă pentru
omenire în producerea energiei” reprezintă informarea tuturor generațiilor despre potențialul
surselor de energie regenerabile importante precum și cel al disponibilități nelimitate de utilizare
pe plan local și național ale acestora.
Într-o succintă prezentare vom pune în balanță premizele obținerii biocombustibililor atât
în România cât și în Europa, SUA, Brasilia precum și, avantajele și dezavantajele utilizării
biocombustibililor.
În al doilea capitol intitulat” Aspecte legislative” am pus în evidență actele normative
care susțin dezvoltarea producerii combustibililor biodegradabili, biodiesel precum și strategia
privind protecția mediului.
Capitolul trei al lucrării intitulat „ Prezentarea instalației de obținere a biocombustibililor
de tip biodisel” sunt subliniate datele locative ale intreprinderii de producere biodiesel,
obiectivele și strategiile de dezvoltare. Un punct de plecare ar fi cel al materiilor prime utilizate
în procesul tehnologic, prezentarea etapelor de proiectare ale instalației, modul de utilizare pe
fiecare etapă a procesului tehnologic, și în partea de final a capitolului produsul final ,
biocombustibilul.
În capitolul patru intitulat ” Studiu de impact asupra mediului pentru instalația de
producere biodisel” am prezentat structura raportului la studiul de evaluare a impactului ceea ce
implică o a analiză a impactului produs în timpul funcționării asupra factorilor de mediu: apă,
sol, aer.
În capitolul cinci ” Instalații petru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu”
sunt prezentate cele mai bune tehnici disponibile în vederea reducerii poluarii pentru fiecare
factor de mediu.

7
 Lucrarea se încheie cu concluzia că obținerea și utilizarea biocombustibililor regenerabili
este un lucru favorabil din punct de vedere social-economic cât și din punct de vedere al
protecției mediului.

CAP. 1 Energia din surse regenerabile, alternativă durabilă pentru omenire în

producerea energiei

Sursele regenerabile dețin un potențial energetic important și oferă disponibilități

nelimitate de utilizare pe plan local și national. Valorificarea surselor regenerabile de energie se
realizează pe baza a trei premise importante conferite de acestea, și anume:

- accesibilitate,

- disponibilitate

- acceptabilitate

Sursele regenerabile de energie asigură creșterea siguranței în alimentarea cu energie și

limitarea importului de resurse energetice, în condițiile unei dezvoltări economice durabile.
Aceste cerințe se realizează în context național, prin implementarea unor politici de conservarea
energiei, creșterea eficienței energetice și valorificarea superioară a surselor regenerabile.
Exploatarea surselor regenerabile de energie conferă garanția unor premise reale de
realizare a obiectivelor strategice privind creșterea siguranței în alimentarea cu energie pe baza
diversificării surselor și diminuării ponderii importului de resurse energetice, respectiv de
dezvoltare durabilă a sectorului energetic și de protejare a mediului înconjurator.
Sursele regenerabile de energie pot sa contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente
de energie electrica si de incalzire in zonele rurale defavorizate. Valorificarea surselor
regenerabile de energie, in conditii concurentiale pe piata de energie, devine oportuna prin
adoptarea si punerea in practica a unor politici si instrumente specifice sau emiterea de certificate
verzi" ("certificate ecologice”).
Oportunitatea implementării strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie
pe termen mediu și lung în România ofera cadrul corespunzator pentru adoptarea unor decizii
privind alternativele energetice și conformarea cu acquis-ul comunitar în domeniu. [1]

8
 1.1. Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de
energie constau in:

- integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic național;

- diminuarea barierelor tehnico-funcționale și psiho-sociale în procesul de valorificare a

surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost și de
eficiență economică;

- promovarea investițiilor private și crearea condițiilor pentru facilitarea accesului

capitalului străin pe piata surselor regenerabile de energie;

- asigurarea independenței consumului de energie al economiei naționale;

- asigurarea, după caz, a alimentării cu energie a comunităților izolate prin valorificarea

potențialului surselor regenerabile locale;

- crearea condițiilor de participare a Romaniei la piata europeana de "Certificate verzi"

pentru energie din surse regenerabile.

1.2. Potențialul surselor regenerabile de energie din România

În condiţiile mediului topogeografic existent, se apreciază că România are un potenţial
energetic ridicat de biomasă, evaluat la circa 7.594 mii tone echivalent petrol (tep*)/an (318x109
MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului
2000, împărţit pe următoarele categorii de combustibil:
• reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc [1.175 mii tone echivalent petrol (49,8x109
MJ/an)];
• deşeuri de lemn - rumeguş şi alte resturi de lemn [487 mii tone echivalent petrol (20,4x109
MJ/an)];
• deşeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă de vie [4.799

9
mii tone echivalent petrol (tep) (200,9x109 MJ/an)];
• biogaz [588 mii tone echivalent petrol (24,6x109 MJ/an)];
• deşeuri şi reziduuri menajere urbane [545 mii tone echivalent petrol (tep*) (22,8x109
MJ/an)].

Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deţine ponderi

diferite în balanţa resurselor primare, în funcţie de tipul de deşeuri utilizat sau după destinaţia
consumului final.
Astfel, 54% din căldura produsă pe bază de biomasă se obţine din arderea de reziduuri
forestiere sau 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi prepararea hranei (mediul rural)
este rezultatul consumului de reziduuri şi deşeuri vegetale.
Valorificarea potențialului energetic al biomasei, ținând seama de ponderea acesteia în
sursele regenerabile exploatabile, ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele
României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată.
Obiectivul principal privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum
echivalent de circa 3.347,3 tone echivalent petrol (tep) până în anul 2010, cu o producție medie
anuală de energie de 97,5 tone echivalent petrol (tep) (1.134 GWh).
Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în
cogenerare pe bază de biomasă.
Pe termen mediu si lung, creșterea cantității de biomasa se poate asigura din plantații
(arbori și arbusti cu perioadă redusă de creștere) pe suprafețe degradate, terenuri agricole
dezafectate sau scoase din circuitul agricol.
Pentru realizarea obiectivelor specifice de exploatare energetică a biomasei se va acorda
prioritate următoarelor activitati:
- creșterea cantității disponibile de biomasă pentru producerea de energie;
- diversificarea formelor de biomasă, cu potențial energetic atestat în unități pilot, prin
ardere/gazeificare etc.;
- promovarea de soluții tehnice prin arderea combinată de carbune/biomasă, adoptarea de
soluții adecvate condițiilor locale și de retehnologizare a capacităților existente;
- organizarea de campanii promoționale referitoare la avantajele producerii de energie din
biomasă, cu consecințe directe asupra mediului inconjurător sau în restructurarea
economiei rurale/locale;

10
 1.3. Premisele obținerii biocombustibililor o sursă regenerabilă de energie

Noţiunile de biocombustibili, bioenergie, resurse de energie regenerabile şi-au făcut loc

către opinia publică în ultimii 15–20 de ani. Dezbaterea pe aceaste domenii s-a amplificat în
ultimii ani şi a fost cauzată de mai mulţi factori :

– faptul cert că actualele surse producătoare de energie sunt epuizabile (cele fosile) sau pot să
ajungă la un anumit nivel de la care nu mai pot creşte

– creşterea continuă a preţului energiei şi a surselor producătoare de energie

– poluarea mediului, determinată în principal de produsele rezultate din folosirea

combustibililor proveniţi din hidrocarburi fosile (ţiţei, gaz metan, cărbune);

– nevoia acută de a realiza produse energetice din surse regenerabile nepoluante, precum:
biodieselul şi bioetanolul –obţinându-se din materii prime vegetale, cu o mare putere de
regenerare

Ce reprezintă biocombustibilul ?

Biocombustibilul - reprezintă orice combustibil derivat din biomasă. Este o sursă

regenerabilă de energie, spre deosebire de alte resurse naturale, cum sunt petrolul, cărbunele sau
combustibilii nucleari.
O definiție ceva mai tehnică spune că: ” biocombustibil este orice combustibil cu un
conținut de minimum 80% de materiale derivate din organisme vii recoltate cu cel mult 10 ani
inainte de producerea respectivului combustibil” [2].
Revenind acum la biomasă, specialiștii o consideră o formă, e drept absolut
neconvențională - în sensul progresului stiințific - de stocare a energiei solare. Spun că nu face
parte din convențiile stiințifice pentru că, deși este cea mai veche formă de stocare a energiei cu
care Soarele inunda Pământul.

11
 ” Paradoxal, cea mai avansata formă de prelucrare a razelor solare și transmutare a lor în
energie, prin complicate procese de fotosinteza, nu se bucură de popularitatea tehnologiilor mult
mai recente - a doua jumatate a secolului trecut - tocmai pentru ca este... prea avansata! ”[2]
Energia gratuită și abundența soarelui este exploatată cu randament maxim de banalul
pătrunjel sau de prozaica rapiță, în detrimentul supersofisticatelor celule fotovoltaice ori a
hiperconductorilor inventați, cu investiții de miliarde de dolari, în laboratoare sterile.
Un mare avantaj al biocombustibililor, comparativ cu majoritatea tipurilor de
combustibili tradiționali, este faptul ca sunt biodegradabili și astfel inofensiv pentru mediul în
care sunt răspândiți.
Teoretic, orice plantă poate fi utilizată pentru producția de biocombustibili.
Practic, sunt preferate - din motive economice evidente - plantele care au un conținut
ridicat de ulei sau plantele bogate în amidon. Americanii, de exemplu, cultivă intens porumb și
soia; Uniunea Europeană utilizează culturile de rapiță, iar țările exotice - Brazilia și toata Asia de
Sud-Est - exploatează din plin producțiile de trestie de zahăr și palmier (uleiul de palmier este
una dintre cele mai ieftine materii prime pentru biocombustibil).
Biocombustilul este folosit cu precădere ca sursa de diminuare a poluării provocate de
automobile. Este binecunoscut faptul că cea mai mare sursa de gaze cu efect de seră o reprezintă
transporturile. Utilizat ca biocarburant, biocombustibilul reduce poluarea cu oxizi de azot și
monoxid și dioxid de carbon.

Înapoi... în viitor

Diferența între biocombustibil și biocarburant este una pur terminologică -

biocombustibilul este o sursă de obținere de energie prin ardere, în vreme ce biocarburantul
dezvoltă energie strict prin utilizarea în motoare cu ardere internă.
Exista două tipuri de biocarburanți - biodisel și bioetanol. Biodieselul, după cum ii spune
și numele, este utilizat, fie integral, fie ca aditiv, în motoare Diesel, în vreme ce bioetanolul se
folosește cu precădere ca aditiv al benzinei.
Industria auto face progrese evidente în sensul îmbunătățirii performanțelor motoarelor
clasice - puteri mai mari, eficiență sporită, consum de carburant mai redus.
La fel și poluarea, la fel și cantitatea de gaze cu efect de seră eliberată zilnic în atmosferă.

12
 Paradoxal, marele vinovat pentru poluare - automobilul - a fost conceput ca un mijloc de
locomoție prin excelență ecologic. Există în acest moment două tipuri de motoare cu răspandire
mondială: cele pe benzina - motorul Otto - si cele pe motorină - motorul Diesel.
Ambele iși trag numele de la cele ale inventatorilor lor, doi nemți care, cu mai bine de
100 de ani în urmă, au descoperit un înlocuitor al trăsurilor. Interesant este că amandoi au
construit prototipurile lor de motoare având în gând, drept carburant, etanolul- Otto - respectiv
uleiul de arahide - Diesel.

1.4. Dezvoltarea industriei de biocarburanți în Romania

Dezvoltarea industriei de biocarburanți în Romania a adus un progres exploziv în

agricultură : în 2005, culturile de rapiță acopereau 88.000 de hectare. În 2006, suprafața a ajuns
la 160.000, iar în toamna anului trecut s-au însămânțat 370.000 de hectare cu rapiță.
"S-a remarcat o efervescență a culturilor de plante pentru biocombustibili în ultimii ani.
De altfel, creșterea interesului - și implicit, a cererii de materii prime - pentru
biocarburanți și-a facut simțită prezența nu mai departe de toamna anului trecut, cand porumbul a
înregistrat o mărire a prețului - ne referim aici la cotațiile din toată Uniunea Europeană, nu numai
din Romania. Un argument forte a fost nivelul subvenției acordate agricultorilor.
În Romania există în jur de 20 de producatori de biocombusitibil, dar niciunul nu are o
capacitate mare - primii doi producători au capacități anuale de 36.000 de tone. Dar interesul
companiilor petroliere există: rușii de la Lukoil au un plan extrem de ambițios, care include
producția proprie de biomasă, construcția de fabrici de ulei și rafinării pentru biocombustibili.
Rămane de văzut care va fi soluția câstigatoare: importul de ulei vegetal sau producția
autohtonă. Facem referire la rapiță și la uleiul de palmier, pentru că Europa - cel mai mare
producator mondial de biodisel - utilizează în proporție de 80% rapița, în vreme ce Brazilia - cel
mai mare producator mondial de ulei de palmier - vinde cel mai ieftin ulei vegetal brut.

13
 Biocombustibilul - între lumea a treia și mileniul trei
Odată cu cererea crescută pentru biocombustibili, fermierii din țările cu potențial agricol
redus, unde suprafețele sunt limitate, sunt tentați să treacă de la producția de mâncare la cea de
biomasă.
Totuși, în lumea în curs de dezvoltare, unde majoritatea sunt fermieri și există o suprafață
neexploatată de teren agricol, oportunitatea oferită de biocombustibili este un impuls puternic
pentru o mare parte dintre aceștia. Dacă situația nu este gestionată corespunzator, se poate ajunge
la o creștere a prețului alimentelor. Acest lucru este deja intâlnit în Germania, unde
biocombustibilii au ajuns mai ieftini decat măncarea.
La nivelul anului 2005, bioenergia acoperea aproximativ 15% din consumul de energie la
nivel global. Majoritatea bioenergiei este folosită în țările în curs de dezvoltare și este
direcționată către încălzirea directă, ca o primitiva alternativă la producerea de energie. Din
nefericire, cei mai multi utilizatori de bioenergie folosesc biomasa și nu biocombustibil - lemne,
paie sau coceni pentru foc.
La polul opus se situează tehnologiile superavanasate de utilizarea potențialului
bioenergetic: uleiurile și gazele produse biologic pot fi obținute inclusiv din deșeuri.
Depolimerizarea termală a deșeurilor poate duce la extragerea metanului și a altor uleiuri
similare cu petrolul
Biodieselul și bioetanolul sunt folosite pe scara largă pentru automobile și vehicule de
transport. În Germania, majoritatea motorinelor vândute în stații conțin biodiesel și multe stații
comercializează biodiesel 100%. Unele lanțuri de magazine din Marea Britanie, precum Tesco,
au ales ca autoutilitarele lor să funcționeze pe bază de biodiesel în proporție de 50%.
Studiile privind balanta energetica (randamentul producerii unei unitati de biocombus
tibil) a combustibililor ecologici arata mari diferente, in functie de stocul de biomasa folosit.
Biocombustibilii facuti din cereale cultivate in regiunile cu clima temperata au o eficienta
energetica relativ scazuta, in timp ce plantele exotice - de la tropice sau subtropice - au o
eficienta energetica foarte mare.

14
 Pentru anumiti biocombustibili (de exemplu etanol) balanta este negative.
Biocombustibilii ofera una dintre putinele optiuni de stopare a schimbarii climatice.
Efectele dezastruoase ale schimbarilor climaterice asupra agriculturii mondiale sunt
imense comparativ cu impactul ecologic al cultivarii de materie prima pentru biocombustibil.
Din moment ce sunt necesare cantitati uriase de biomasa pentru a produce
biocombustibil, monoculturile si cultivarea intensiva pot capata o pondere tot mai mare, ceea ce
ar produce pagube ecologice considerabile si poate anula o parte din avansul luat in demersurile
de protejare a mediului.
Pe de alta parte, intr-o lume aflata intr-o continua dezvoltare, saracia este una dintre
pricipalele cauze ale distrugerii mediului. Daca fermierii din tarile in curs de dezvoltare ar deveni
agricultori de biocombustibil pe o piata internationala, atunci veniturile lor ar creste considerabil
si presiunea asupra mediului ar scadea. In acest sens, oportunitatea oferita de biocombustibil
duce la scaderea impactului indirect pe care saracia il are asupra mediului.

1.5. Discuții privind obținerea combustibililor în Europa, SUA, Brasilia

"Brazilia produce în principal bioetanol care este destinat strict aditivării benzinei, în
timp ce biodieselul este destinat motorinei. Profitabilitatea în acest caz ține strict de prețul
materiilor prime achiziționate (uleiul vegetal, metanolul etc) și de productivitatea instalației,
respectiv performanțele tehnologiei aplicate",
În 2005, Brazilia a produs 16,5 miliarde de litri de bioetanol (45,2% din totalul mondial),
Statele Unite - 16,2 miliarde de litri (44,5%). Etanolul acoperă 40% din consumul de non-diesel
al Braziliei și 2-3 procente din consumul american de non-diesel.
Trestia de zahăr este cea mai răspandită materie primă pentru bioetanol - peste 40% din
totalul mondial de bioetanol se fabrică din trestie de zahăr. Pe locul doi - diferentele sunt absolut
insignifiante - se afla porumbul, materia primă principală în Statele Unite.
Biodieselul, fabricat în mare parte din rapiță și floarea-soarelui, acoperă aproape 80% din
consumul european de biocarburant. Uniunea Europeană a înregistrat 89% din producția
mondială de biodiesel în 2005. Germania singura a produs peste 1,9 miliarde de litri de biodiesel,
mai mult de jumatate din totalul la nivel planetar.

15
 În cinci ani, între 2000 si 2005, producția mondială de bioetanol s-a dublat. În același
timp, biodieselul a înregistrat o creștere de 4 ori mai mare. În contrapartidă, producția mondială
de țiței a crescut cu 7% în același interval de timp. Intre 2002 si 2004, cererea mondiala de țiței a
crescut cu 5,3%:
-China - 26,4%
-SUA - 4,9%;
-Canada - 10,2%;
-MareaBritanie - 6,3%
- In Germania si Japonia, cererea a scăzut cu un procent, respectiv cu 2,6 procente.
- 38 dintre cele mai sărace 47 de state ale lumii sunt importatoare nete de petrol.
Multe din aceste state au potențiale agricole substanțiale și au o poziționare geografică
propice culturilor de plante cu un conținut energetic ridicat.
Transporturile și producția de carburanți sunt responsabile pentru un sfert din emisiile de
gaze cu efect de seră. Cota este în continuă creștere.
Economiile realizate prin folosirea de biocarburanți sunt considerabile: între 1975 și
1987, etanolul a ușurat cu 10,4 miliarde de dolari balanța comercială a Braziliei, în vreme ce
subvențiile guvernamentale s-au ridicat la 9 miliarde. Între 1976 și 2004, bioetanolul a scutit
Brazilia de importuri de petrol în valoare de 60,7 miliarde de dolari — 121,3 miliarde
În Statele Unite, prețurile mari la țiței și lobby-ul pentru agricultură au dus la formularea
în 2005 a Standardelor pentru Combustibilii Alternativi, ceea ce va necesita folosirea a 28,4
milioane litri de biocombustibil pentru transporturi până în 2012. Ghidându-se după prevederile
Actului Politicii Energetice, semnat în 1992, multe dintre vehiculele guvernamentale folosesc
motorină și acum trebuie să folosească B20 ( 20% biodiesel).
Mulți dintre cei din industrie sunt de parere că aceste ținte reprezintă o baza mai degrabă,
decat o limită pentru producția de biocombustibil.
În Brazilia, guvenul speră să continue succesul obținut cu etanolul prin demararea
producerii de biodiesel. Orice combustibil diesel trebuie să conțină minimum 2% biodiesel până
în anul 2008, crescând apoi la 5% pana în 2013.

16
 1.6. Avantajele și dezavantajele folosirii biocombustibililor

Experiența europeană dovedește faptul că biodieselul poate fi folosit în stare pură și în

amestec cu motorina rezultată din prelucrarea hidrocarburilor. LUKOIL intenționează să fie
prezent pe ambele segmente în Romania și în țările în care compania este prezentă. Opiniile
specialiștilor ingineri și testele de laborator arată că efectele biocarburanților în amestec cu
carburanții clasici sunt în conformitate cu specificațiile actuale la benzina EN 228 si motorina
EN 590, comportamentul motorului fiind similar (poate și mai bun din anumite puncte de vedere,
cum ar fi lubrifierea, acumularea de impurități) celui rezultat din utilizarea carburanților clasici.
La noi, reticenta este mare, iar nevoia de educare a consumatorului este imperativa. Pe de
alta parte consumatorii sunt foarte sensibili la preț și performanșe.
Dacă prețul de achiziție al combustibilului este sensibil mai mic decat cel clasic și
acoperă acele modificări minore atunci consumatorul va cumpara acel combustibil. Folosirea
biodieselului are efecte benefice asupra mediului și reducerii poluării.
" Biocarburanții utilizați în proporțiile
menționate în Directiva Europeana
30/2003 nu modifică standardul de
calitate al motorinei (EN 590). Astfel,
folosirea drept carburant a unui amestec
de motorină și biodiesel (acesta din
urma în proporție de 2% - 5,75%) nu
impune nici o modificare asupra
motorului autovehiculului.

17
 Pe de alta parte, biodieselul poate substitui combustibilii convenționali pentru motoarele
cu aprindere prin compresie totala sau prin amestec parțial.
Fig. 1.2. Instalație Lukoil Rafinare

Utilizarea unor cantitati mai mari de biodiesel, inclusiv in totalitate a biodieselului, poate
impune luarea unor masuri suplimentare de protecție a unor piese (in special a garniturilor si
furtunelor care vin in contact cu biodieselul pur). Nu este nevoie de un filtru special sau de
adaugarea unor echipamente specifice.
Avantajul principal al biodieselului il reprezinta reducerea aportului suplimentar de
dioxid de carbon și, respectiv, a noxelor emise în urma combustiei amestecului carburant (ne
referim aici la amestecul de motorina traditionala si biodiesel).
Utilizarea exclusiva a biocombustibilului nu conduce la o reducere semnificativa a
consumului de combustibil, cu toate ca în cazul biodieselului adaugat în anumite proporții, acesta
se comportă ca un aditiv de lubrifiere cu efecte asupra reducerii frictțunii și, implicit, a reducerii
consumului de carburant.

Dezavantajele folosirii biocombustibililor

Din păcate, majoritatea testelor efectuate asupra emisiilor din biodiesel au aratat o usoară
creștere a oxizilor de azot (NOx). Această creștere a NOx poate fi eliminată printr-o ușoară
reglare a duratei injecției la motor.
Biodieselul este în prezent prea scump pentru a concura direct cu combustibilul diesel, cu
excepția acelor cazuri unde avantajele de mediu sau altele justifică costul suplimentar. În Europa,
biodieselul a fost considerabil susținut de faptul că nu este taxat ca și combustibilii pe bază de
petrol.
Biodieselul conține cu 8% mai puțină energie per galon fața de dieselul tipic: 12,5% mai
puțină energie per pound. Diferenșa dintre aceste două măsurători este cauzata de faptul că
biodieselul este ușor mai dens decât combustibilul diesel.
Proprietățile de curgere în perioada de frig sunt mai puțin favorabile, comparativ cu
dieselul. Proprietățile de curgere la rece, ale biodieselului cât și ale dieselului fosil, sunt extrem
de importante. Spre deosebire de benzina, dieselul fosil și biodieselul pot incepe să înghețe sau

18
sa gelifieze, pe măsura ce temperatura devine mai rece. Dacă combustibilul începe sa gelifieze,
acesta poate bloca filtrele sau eventual poate deveni suficient de gros încât să nu poata fi nici
măcar pompat de la rezervorul de combustibil la motor.

CAP.2 Aspecte legislative privind factorii de mediu

2.1. Definiţii

(1) substanţă înseamnă orice element chimic şi compuşii acestuia, cu excepţia următoarelor
substanţe:
(a) substanţelor radioactive
(b) microorganism modificate genetic
(c) organisme modificate genetic,
(2) poluare înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de
substanţe, vibraţii, căldură sau zgomot în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra
sănătăţii umane sau asupra calităţii mediului, care poate duce la efecte dăunătoare asupra
proprietăţii materiale sau poate altera sau afecta mediul sau alte utilizări legitime ale mediului;
(3) instalaţie înseamnă o unitate tehnică staţionară, fixă în care în cadrul căreia se desfăşoară una
sau mai multe activităţi precum şi alte activităţi direct asociate, desfăşurate pe acelaşi
amplasament , care au o conexiune tehnică cu activităţile desfăşurate în amplasamentul respectiv
care ar putea avea un efect asupra emisiilor şi a poluării;
(4). emisie înseamnă evacuarea, eliberarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură sau
zgomot din surse punctiforme, individuale sau difuze din instalaţie în aer, apă sau sol;
(5). combustibil înseamnă orice material combustibil solid, lichid sau gazos utilizat
pentru consumul instalaţiei de ardere.
(6) biomasă înseamnă oricare dintre următoarele:
(a) produsele care constau dintr-o materie vegetală întreagă sau dintr-o parte a acesteia,
din agricultură sau activităţi forestiere, care poate fi folosită pe post de combustibil în
scopul recuperării conţinutului său de energie;
(b) următoarele tipuri de deşeuri rezultate suntvfolosite pe post de combustibil:
(bi) deşeuri vegetale din agricultură şi activităţi forestiere;

19
(bii) deşeuri vegetale din industria alimentară, dacă se recuperează energia termicăgenerată;
(biii) deşeuri vegetale fibroase din producţia de celuloză primară şi din producţia hârtiei din
celuloză, în cazul în care sunt incinerate împreună în locul deproducţie şi energia termică
generată este recuperată;
(biv) deşeuri de plută;
(bv) deşeuri lemnoase cu excepţia deşeurilor lemnoase care pot conţine compuşi organici
halogenaţi sau metale grele, ca rezultat al tratării cu conservanţi pentru lemn sau al acoperirii, şi
care cuprind mai ales deşeuri lemnoase care provin din deşeuri din construcţii şi demolări;
7) biocarburanti - carburanti lichizi sau gazosi utilizati pentru transport, produsi din biomasa;
8) carburanți regenerabili – carburanți regenerabili, alții decât biocarburanții, rezultați din
surse regenerabile de energie, definite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 443/2003
privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu
modificărileulterioare;
9) conținut de energie - puterea calorifică inferioară a unui carburant.
   
2.2. Legislația în România

Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică

contemporană, care a luat proporții îngrijorătoare în țările puternic industrializate. Își are
începuturile în vremurile îndepărtate dar poate fi produsă și din cauze naturale, independent de
activitatea umană. Astfel, dizlocarea pulberilor de la nivelul solului de curenţii de aer,
răspândirea de gaze rezultate de procesele biologice de pe sol și din emanațiile din zonele și
teritoriile vulcanice au constituit și constituie și în prezent procese de impurificare a aerului.
Ulterior datorită evoluției societății umane, a revoluției științifice și tehnice s-a ajuns la
un conflict deschis între om și natura. Din lipsa unor cunoștințe adecvate din unele interese, din
goana după mai mult, sa ajuns la slăbirea capacității sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea
resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat într-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate este
o ”seră” insolită într-un cadru natural din ce în ce mai agresiv. Dacă agenții poluanți ar ramane în
locul în care au fost produși, poluarea s-ar rezolva simplu, dar în realitate ei se răspândesc în
mediul ambiant.[7]

20
 Poluarea mediului nu ține seama de granițele fizice ale statelor, eradicarea și păstrarea
echilibrului ecologic intră în responsabilitatea și obligația morală a tuturor guvernelor și opiniei
publice urmărindu-se riguros acest flagel poluarea mediului, prin măsuri care să il prevină sau să
îl diminueze. Legislația actuală de mediu din țara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-
se la legislația Comunității Europene.
Industria , transporturile de toate tipurile, comercializarea produselor petroliere,
activitatile si traiul in activitatile urbane sunt puternice surse de potentiale si actuale de poluare
atunci cand incadrarea lor in circuitul ecologic general nu este bine adaptata.
Orizontul tangentelor poluarii activitatilor umane, industriale, etc este foarte extins
pornind de la probleme de poluare a locului de munca, si pana la consecintele ecologice ce
intereseaza globul terestru in intregime.
Poluarea este si v-a ramane o problema care trebuie sa constitue preocupare permanenta
nu numai a oamenilor de stiinta ci si a autoritatilor locale, guvernamentale si chiar a
organizatiilor internationale.
Nu exista activitate care sa nu genereze poluare prin deseuri ( toxice sau obisnuite), prin
zgomot, fum, praf. Sau simple mirosuri neplacute. Nisa umana ca sursa de poluare produce
efecte in continua crestere datorita:
-
diversificarii deseurilor care le produce
-
cresterii cantitative pe cap de locuitor a deseurilor
-
aglomerarii niselor individuale in orase, metropole, etc., unde procesele naturale de
autopurificare sunt limitate.
De aceea a fost necesara adoptarea unei legislatii prin care sa se stabileasca riscurile ce
apar pentru mediul ambiant. Astfel in tara noastra a fost elaborata metodologia specifica de
elaborare a studiilor de evaluare a impactului si a bilantului de mediu in cadrul actiunilor de
protectie a mediului inconjurator.

2.3. Directive ale Comunității Europene transpuse în legislația țării noastre

Prezenta directivă prevede norme referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării
care rezultă din activităţile industriale.
Prezenta directivă stabileşte , de asemenea, măsurile, normele destinate prevenirii sau, în
cazul în care aceasta nu este posibilă, reducerii emisiilor în aer, apă sau sol care provin din

21
activităţile menţionate anterior, inclusiv măsurile referitoare la şi pentru prevenirea generării de
deşeuri, pentru a se atinge un nivel înalt de protecţie a mediului în ansamblul său.

2.4. Actele normative care susțin dezvoltarea producerii combustibililor biodegradabili,

biodiesel [4]

 Directiva UE 2003/30/CE
 HG 1844 din  22.12.2005

Directiva UE 2003/30/CE prevede promovarea utilizării biocombustibililor și a altor

combustibili regenerabili, în special în sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de
reducere a dependenței de importul de energie și de scădere a emisiilor de gaze ce generează
efectul de seră. De asemenea, în directiva menționată sunt prevăzute termene pentru ca statele
membre să ia măsuri astfel încât pe piețele lor sa fie promovați biocombustibilii care să
înlocuiască 2% din energia conținută în benzină și motorină utilizate, până la sfârșitul anului
2005, și circa 20% până în anul 2020.

HOTARARE nr. 1.844 din 22 decembrie 2005 privind promovarea utilizarii

biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport

Prezenta hotărâre are ca scop promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti

regenerabili in vederea inlocuirii benzinei sau motorinei, pentru a contribui la unele obiective,
cum ar fi: indeplinirea angajamentelor privind schimbarile climatice, asigurarea securitatii in
aprovizionarea compatibila cu mediul si promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie.
 

Lista produselor considerate biocarburanți cuprinde cel puțin următoarele:

a) bioetanol - etanol produs din biomasa si/sau fractia biodegradabila a deseurilor, in vederea utilizarii ca
biocarburant;

22
b) biodisel - ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal,in vederea utilizarii
ca biocarburant;
c) biogaz - carburant gazos produs din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deseurilor, care poate
fi purificat pana ajunge la calitatea gazului natural, in vederea utilizarii ca biocarburant sau gaz de lemn;
d) biometanol - metanol extras din biomasa, in vederea utilizarii ca biocarburant;
e) biodimetileter - dimetileter extras din biomasa, in vederea utilizarii ca biocarburant;
f) bio-ETBE (etil-tert-butil-eter) - ETBE produs pe baza de bioetanol. Procentajul volumic de bio-
ETBE, calculat ca biocarburant, este de 47%;
g) bio-MTBE (metil-tert-butil-eter) - carburant produs pe baza de biometanol. Procentajul volumic de
bio-MTBE, calculat ca biocarburant, este de 36%;
h) biocarburanti sintetici - hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice, care au fost
extrase din biomasa;
i) biohidrogen - hidrogen extras din biomasa si/sau din partea biodegradabila a deseurilor,
in vederea utilizarii ca biocarburant;
 j) ulei vegetal pur - ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extractie sau procedee
comparabile, brut ori rafinat, dar nemodificat din punct de vedere chimic, in cazul in care
utilizarea sa este compatibila cu un tip de motor si cu cerintele corespunzatoare privind emisiile.

Cantitatea de biocarburanți și alți carburanți regenerabili

    a) minimum 2%, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si
motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana;
   b) minimum 5,75%, calculata pe baza continutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si
motorina utilizate in transport, introduse pe piata pana la data de 31 decembrie 2010.

    Biocarburanții pot fi disponibili în oricare dintre următoarele forme

    a) biocarburanti puri sau in concentratie ridicata in derivatele uleiurilor minerale, in
conformitate cu standardele specifice de calitate pentru utilizarea in transport;
    b) biocarburanti amestecati in derivate ale uleiurilor minerale, in conformitate cu normele
europene adecvate, care descriu specificatiile tehnice ale carburantilor utilizati in transport -

23
standardele SR EN 228:2004 si SR EN 590:2004;
    c) lichide derivate din biocarburanti, cum ar fi ETBE (etil-tert-butil-eter)

Ministerul Economiei și Comertului este autoritatea responsabilă cu:

a) monitorizarea efectului utilizării biocarburanților în amestec cu motorina în proporție de peste

5% de către autovehiculele neadaptate;

b) informarea autorităților competente pentru asigurarea respectării legislației din domeniul

mediului, privind standardele emisiilor.

 Ministerul Economiei și Comertului, în cadrul măsurilor pe care le promovează și le

adoptă, acordă prioritate promovării acelor biocarburanți, care realizează un foarte bun echilibru
cost-beneficiu pentru mediu, tinând cont de competitivitate, de securitatea aprovizionării și de
modul în care diferitele tipuri de biocarburanși și alți carburanți regenerabili influentează
climatul general și mediul.

 Ministerul Economiei si Comertului informează publicul în legatură cu avantajele

utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili.Pentru procentajele biocarburanților
amestecați în derivate ale uleiurilor minerale, care depăsesc valoarea limita de 5% pentru esterii
metilici ai acizilor grasi sau de 5% pentru bioetanol, se impune o etichetare specifică în punctele
de.comercializare.

 Ministerul Economiei și Comertului raportează Comisiei Europene, înainte de data de 1

iulie a fiecarui an:

a) masurile luate pentru promovarea utilizarii biocarburantilor sau a altor carburanti regenerabili
care sa inlocuiasca benzina sau motorina in transport;

b) resursele nationale alocate productiei de biomasa pentru alte utilizari energetice in afara
transportului;

24
c) vanzarile totale de carburanti utilizati in transport si segmentul de piata al biocarburantilor si
al altor carburanti regenerabili, in stare pura sau amestec, introdusi pe piata, in anul precedent

2.5. Strategia protecției mediului

Prezentarea unor strategii aparținând autorității publice central pentru protecția mediului
sau a altor ministere vor să fie exemple de modul în care se dorește a acționa pentru rezolvarea
problemelor de protecție a mediului. Valorificarea superioară a energiei de orice fel, producerea
energiei având la bază cele mai bune tehnici , precum și alte modele care acționează asupra
cauzelor, rezolvă problemele poluării.

2.6. Strategia privind protecția atmosferei

Strategia naţională privind protecţia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar
pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii aerului, eficient
din punct de vedere economic.
    Respectarea obiectivelor privind calitatea aerului se realizează atât prin implementarea
sistemului de gestionare a calităţii aerului, cât şi prin implementarea măsurilor de control al
emisiilor de poluanţi în atmosferă.
În sensul conceptului de dezvoltare durabilă, protecţia atmosferei este luată în considerare
avându-se în vedere impactul poluării aerului asupra calităţii vieţii şi asupra sănătăţii oamenilor.
Strategia urmăreşte stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi calitatea
atmosferei, asigurându-se că dezvoltarea noilor politici se realizează cu respectarea obiectivelor
de dezvoltare durabilă. [5]

2.7. Obiectivele Strategiei privind protecţia atmosferei sunt:

   1. menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se

încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

25
   2. îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta nu se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
   3. adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminarea efectelor negative asupra
mediului, inclusiv în context transfrontier;
   4. îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România
este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.

Situaţia prezentă în domeniul protecţiei atmosferei

    Sursele de poluare atmosferică se clasifică astfel:

    ▪ după originea lor, în:

   - surse naturale - din această categorie fac parte omul şi animalele, plantele, solul, apa,
descompunerea materiilor organice vegetale şi animale, incendierea maselor vegetale, furtunile
de praf;
   - surse antropice - din această categorie fac parte sursele industriale (surse staţionare) şi traficul
(surse mobile);

▪ după tipul de activitate, în:

   - arderi în energie şi industrii de transformare;

   - instalaţii de ardere neindustriale;
   - arderi în industria de prelucrare;
   - procese de producţie;
   - extracţia şi distribuţia combustibililor fosili şi a energiei geotermale;
   - utilizarea solvenţilor şi a altor produse;
   - transport rutier şi aerian;
   - tratarea şi depozitarea deşeurilor;
   - agricultură.

Tab. 2.1. Evoluţia emisiilor de poluanţi în atmosferă se prezintă astfel:

   a) emisiile de gaze cu efect de seră:

26
───────────────────────────────────────────────────────
Poluant Reduceri în perioada 1989-2001
(exprimate ca CO2 echivalent)
───────────────────────────────────────────────────────
Dioxid de carbon (CO2) - 42,3%
Metan (CH4) - 41,7%
Peroxid de azot (N2O) - 68,2%
───────────────────────────────────────────────────────

 b) emisiile de SO2 şi NO(x) au scăzut continuu în perioada 1995-2000, dar au crescut în 2001;
   c) emisiile de amoniac au fost în uşoară scădere în perioada 1998-2001;
   d) emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP) au rămas în medie constante în perioada
1998-2001;
   e) emisiile principalelor metale grele: plumb, mercur şi cadmiu au crescut semnificativ în
perioada 2000-2001.
2.8. Valorile limită pentru aerul ambiental, țintă ale strategiei, sunt prezentate în
tabelele de mai jos
Tab. 2.2. Valorile limită pentru aerul ambiental
Poluant Valoarea limită Perioada de Data intrării în
remediere vigoare
3
Benzen 5g/m 1 an 1 ianuarie 2010
Monoxid de carbon 10 mg/m3 8h 1 ianuarie 2007
Plumb 0,5 g/m3 1 an 1 ianuarie 2007
Dioxid de carbon 200 g/m3 1 ora- de 18 ori pe an 1 ianuarie 2010
40 g/m3 1 an 1 ianuarie 2010
Particule PM 10 50 g/m3 24 h – de 35 h /an 1 ianuarie 2007
40 g/m3 1 an 1 ianuarie 2007
20 g/m3 1 an 1 ianuarie 2010
Dioxid de sulf 350 g/m3 1 h – de 24 de ori/an 1 ianuarie 2007
125 g/m3 24 h – de 3 ori/an 1 ianuarie 2007

Ozon 120 g/m3 8h 1 ianuarie 2010

Tabelul de mai jos prezintă obiectivele privind calitatea aerului ambiental, pentru protecţia
vegetaţiei şi a ecosistemelor pentru oxizii de azot şi dioxidul de sulf. Aceste obiective sunt

27
diferite de cele prezentate în tabelul anterior pentru aceiaşi poluanţi şi sunt aplicabile în general
în zonele rurale, unde protecţia mediului faţă de depunerile acide este foarte importantă.

CAP.3 Studiu de caz: Prezentarea instalatiei de obtinere a biocombustibililor

de tip biodisel la SC.Marsat. SA Roman

3.1. Descrierea activitaţilor desfăşurate

3.2. Obiective

Principalele obiective ale Raportului de amplasament, in conformitate cu principiile

prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii sunt urmatoarele:

-
sa prezinte punctul actual de estimare al terenului, astefel incat in momentul compararii
acestuia cu estimarile anterioare sa rezulte un punct de referinta pentru modificarile
survenite in starea amplasamentului;
-
sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a vulnerabilitatii sale:
-
sa furnizeze dovezi ale unor investigatii anterioare in vederea atingerii scopurilor de
respectare a prevederilor in domeniul protectiei calitatii mediului.
Raportul de amplasament descrie situatia amplasamentului, evidetiaza poluantii si nivelul
de contaminare existent ca urmare a activităţii societatii.

Scop:

Raportul de amplasament reprezintă documentația pe care societatea MARSAT S.A o va

supune analizei pentru solicitarea privind obținerea autorizației integrate de mediu. Prezentul
raport oferă autorității competente de mediu, date asupra stării actuale a amplasamentului pentru
a oferii un punct de referință și de comparație la solicitarea menționată anterior. El evidențiază
situația sitului și nivelului impactului asupra factorilor de mediu existenți ca urmare a activității
ce se desfasoară ăn cadrul obiectivului.

28
 Raportul de amplasament intocmit va permite titularului activității și a autorității de
reglementare să stabilească dacă prin activitatea de fabricare a esterului metilic din ulei vegetal-
biodisel s-au produs modificări cantitative și calitative asupra factorilor de mediu în timpul
funcționării societății, și dacă sunt necesare lucrări de remediere.

3.3. Prezentarea titularului de activitate

 Denumirea obiectivului: S.C. MARSAT. S.A. Roman
 Adresa: str.Stefan cel Mare , nr. 268, mun. Roman, Judetul Neamt
 Telefon: 0233 -743701
 Fax: 0233 -741427
 e-mail: marsatroman@yahoo.com

3.4. Descrierea si localizarea terenului

Societatea comerciala S.C MARSAT S.A. are in proprietate o suprafata totala de 10000
m2 in zona, in intravilanul localitatii Roman,Str.Stefan cel Mare, Nr.268, Jud. Neamt , intr-o
zona industriala, din care pentru amplasamentul analizat o suprafata de teren de 8000 m2.

Organizarea interna a obiectivului conform planului de situatie este:

- hala metalica parter, partial cu etaj, cu o suprafata construita de 519 m2, suprafata desfasurata
572 m2, suprafata utila 545m2.

Obiectivul este situat la limita extravilanului municipiului Roman pe Strada Stefan cel
Mare, cu legatura cu drumul european DE 85. Zona de amplasament a obiectivului si
imprejurimile sunt areale cu un grad ridicat de antropizare caracterizat prin densitatea mai mare a
constructiilor si existenta unei drenă stradale precum si a unui trafic auto (moderat) si
pietonal( redus). In apropierea obietivului nu se afla arii de interes pentru conservarea naturii.
Principalele obiective urbanistice sunt de ordin arhitectural si istoric si sunt situate in zona
centrala a orasului la aprox.3,0 km Sud de incinta S.C MARSAT S.A.

29
 3.5. Organizarea amplasamentului S.C. MARSAT S.A.

Principalul obiectiv din cadrul S.C MARSAT S.A. il constitue fabricarea de ester metilic
din ulei vegetal- biodisel.

Incinta societatii se invecineaza cu:

-
la nord: restul proprietatii S.C. MARSAT S.A.
-
la sud: drum-S.C. COMCEREAL S.A.
-
la vest: constructii industriale
-
la est: S.C. COMCEREAL S.A.

3.6. Proprietatea și utilizarea actuală a terenului

S.C. MARSAT S.A. utilizează terenurile de pe amplasament în special pentru

desfășurarea activităților de fabricare diesel ecologic- motoare diesel.

Situația actuală:

Activitatile ce se desfasoara la nivelul amplasamentului se incadreaza in functiunea zonei

unitatii industriale. Activitatea de producție se desdășoară 330 zile/an cu regimul de lucru în 3
schimburi, 8h/ schimb

Dotări:

-
hală producție în suprafață de 458 mp ;

-
platformă betonată, în suprafață de 170 mp ;

-
spațiu destinat activității administrative ( birouri + grup sanitar), în suprafață de 215 mp;

-
bazin betonat vidanjabil; , V= 300 mc

30
 -
depozit materii prime și produs finit

-
bazin stocare rezervă apă

Din punct de vedere al impactului asupra mediului activitatea se poate încadra în

categoria activitatilor cu impact moderat, potential semnificativ asupra mediului intrucat se
desfasoara o activitate industriala de fabricare a esterului metilic din ulei vegetal-biodisel.

3.7 Descrierea instalației de obținere a biocombustibililor de tip biodisel

S.C. MARSAT S.A. funcționeaza ca o unitate tehnică staționară complexă, integrată,

axată pe fabricarea de biodisel, ester metilic din ulei vegetal.

Fazele procesului tehnologic

-
aprovizionarea cu materii prime si auxiliare:
-
stocare – depozitare materii prime
-
obținerea uleiurilor prin presare la rece a semințelor;
-
reactor dozare materii prime (metoxidare) ;
-
reactor de transesterificare;
-
sistem de condensare metanol;
-
vas colectare metanol recuperat;
-
vas decantare - separare componenți;
-
vas depozitare metanol;
-
vase de stocare - depozitare diodisel brut si glicerină;

-
pompe centrifuge;

-
comercializare biodisel;

3.7.1. Informații de materiile prime și auxiliare

Materiile prime sunt preluate de la producători cu fișe tehnice de securitate, fișe în care se
regăsesc proprietățile fizico – chimice, măsurile de protecție care trebuiesc luate , modul de
depozitare, măsuri PSI ( prevenire și stingerea incendiilor) , incompatibilitațile substanței.

31
 Substanțele periculoase vor fi identificate conform prevederilor legislative în vigoare, și
anume:
-
OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor
chimice periculoase, aprobată prin legea 451/2001 și aplicată conform normelor
metodologice aprobate prin HG 490/2002

Tab 3.5 Materii prime

Denumirea materiei prime, a Cantitatea Clasificarea și etichetarea substanțelor sau a

substanței sau a preparatului anuală/ preparatelor chimice
chimic existentă
în stoc(t)
Uleiuri vegetale ( rapița, 60 t Proprietăți fizico-chimice
floarea soarelui) -densitate la 30 ˚C, gr/cm3 0,910-0,915
-acizi grași liberi, < 0,5 %
-apa < 1,0%
-fosfolipide < 0,5%
-indice saponificare, mg KHO/g 187-192
-indice iod 120-144
-subst.nesaponificabile <1,0%
-fosfor <0,01%
Metanol 1782/10t Propietăți fizico-chimice
-lichid incolor, limpede;
-Punct firebere: 65˚C, la 760 mm Hg;
-Punct de topire : - 97,8 ˚C
-densitate la 20˚C: 0,792 g/cm3
-este miscibil cu apa, alcool etilic, eter sulfuric
Hidroxid de sodiu 19,8/2t Proprietăți fizico-chimice
Solid fără miros;
-densitate la 20˚C : 2,7 g/cm3
-temperatura de topire 884˚C
-temperatura de fierbere : 1390 ˚C

32
 Tab. 3.6. Substanțe chimice periculoase

Substantele chimice periculoase utilizate în procesul de fabricație sunt prezentate în

tabelul de mai jos :

Substanta Clasificare Fraze de risc Capacitate de Starea fizica

chimica stocare(tone)

Metanol Substanta R11 Rezervor metalic lichid

nominalizata cu capacitatea de
f.inflamabil (f) R23/24/25 15 000 l
periculoasa(Xn)
periculoasa R39/23/24/25
pentru mediu(N) afecteaza fauna
f.toxic(T) din ape, limita
letala = 17000-
32000mg/l

Hidroxid de Produs anorganic R35 Saci de solid

sodiu polietilenă și
rafie

Glicerina Oxid de Folosit în 20 lichid

magneziu si industria
farmaceutică și
siliciu
cosmetică

Tab 3.7. Produse finite și intermediare

Denumirea materiei prime, a Cantitatea anuală/ existentă în Clasificarea și etichetarea

substanței sau a preparatului stoc(t) substanțelor sau a preparatelor
chimic chimice

Glicerină 203,8t/10t Reprezintă un lichid siropos,

incolor, dulce, solubil în apă şi

33
 alcool
Biodisel 990t; 30t

3.8. Descrierea tehnologiei de fabricație a biocombustibililor de tip biodisel

Tehnologia de fabricaţie este o tehnologie cunoscuta, folosindu-se reacţia de

transesterificare în cataliza bazica, pe şarje a uleiurilor vegetale ( rapiţa, soia, floarea-soarelui),
cu metanol anhidru în care este dizolvat catalizatorul – NaOH.

Obținerea uleiului din diverse semințe depozitate într-un buncăr se face prin presarea la
rece a acestora și transvărsarea uleiului prin pompare la decantare. Subprodusul de la faza de
presare a seminţelor, şrotul se colectează în recipienți metalici și se utilizează în agricultura
pentru nutrețuri.

Fig. 3.3. Buncăr pentru depozitarea semintelor

34
 Fig.3.4. Prese

Prepararea soluției de reactant se face prin dizolvare NaOH fulgi în metanol anhidru la
temperatura de 20-35 ˚ C, într-un reactant de metoxidare. Reactorul este cilindric, orizontal,
prevăzut cu pernă de azot.

La amestecare metanolului cu NaOH are loc reacția de echilibru :

CH3 – OH + NaOH CH3 ONa + H2 O

Metanol Hidroxid de sodiu Metoxid de sodiu Apă

Metoxidul de sodiu este catalizatorul bazic, necesar realizării reacției de transesterificare

a trigliceridelor din uleiul vegetal.

Încărcarea și încălzirea uleiului vegetal se realizează în reactorul de transesterificare.

În reactorul de transesterificare se introduce ulei vegetal în cantitate necesară, conform

rețetei. În reactor, uleiul vegetal este încălzit la o temperatură de 60 ˚ C. Procesul de menținere a
temperaturii optime se realizează prin utilizarea unor pompe de caldură și de incalzitoare
electrice.

35
 Fig.3.5. Vas de preîncălzire

Reacția de transesterificare

Reacția de transesterificare are loc în reactor. Pentru desfășurarea reacției de

transesterificare masa de reacție ( ulei vegetal + alcool metilic + hidroxid de sodiu) este incălzită
cu rezistențe electrice și supusă procesului de omogenizare prin amestecare.

Pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a reacției de transesterificare, masa de

reacție este recirculată și se asigură amestecarea prin dirijarea controlată a fluxurilor în reactor.

Reacția principală de transesterificare a uleiului vegetal în cataliză bazică decurge în 3

etape:

-
reacția de mono-esterfificare

-
reacția de di-transesterificare

-
reacția de tri-transesterificare

36
 Produsele principale a reacției de transesterificare a trigligeridelor neutre sunt esterii
metilici ai uleiului vegetal și glicerină.

Reacțiile secundare ce au loc la transesterificarea grăsimilor naturale sunt:

-
reacția de saponificare,

-
reacția de neutralizare a acizilor grași liberi,

-
reacția de hidroliză a esterilor metilici ai uleiului vegetali

Reacția de mono-transesterificare:

H2COOC – R H2COH

CH3 – OH + HCOOC - R HCOOC- R + R – COOCH3

H2COOC - R H2COOC – R

Metanol Triglicerida Digliceridă Ester metilic al

acidului gras

Reacția de di-transesterificare:

H2COH H2COH

CH3 – OH + HCOOC – R HCOOC – R + R - COOCH3

H2COOC – R H2COH

Metanol Diglicerida Monoglicerida Ester metilic al

acidului gras

37
Reacția de tri-esterificare :

H2COH H2COH
CH3 – OH + HCOOC – R HCOH + R – COOCH3

H2COH H2COH

Metanol Monoglicerida Glicerina Ester metilic

al acidului gras

Fig. 3.6 Reactor instalație

38
 Decantarea

După terminarea reacției, se oprește încălzirea și recircularea, se lasă masa de reacție să

se liniștească, timp în care are loc decantarea cu forrmare a două faze, faza anorganică( glicerina)
și faza organică ( esteri metilici ai uleiurilor vegetale).

Amestecul de produse se decantează și se separă pe componenţi:

-
glicerolul urmează sa se elimine de pe amplasament prin incinerare;
-
biodiselul brut se depozitează in rezervoare și urmează fazele de purificare prin două faze
de filtrare pe magnesol.

Fig. 3.7. Vase decantoare

Evacuarea glicerinei

După trecerea timpului de staționare necesară decantării, glicerina este evacuată cu

ajutorul unei pompe centrifuge, în vasul de depozitare glicerină brută.

39
 Condensarea metanolului în exces

După evacuarea stratului de glicerină, se repornește recircularea și încălzirea fazei

organice de biodisel rămasă, ridicând treptat temperatura la 70˚C, temperatură la care are loc
evaporarea metanolului în exces. Vaporii de metanol rezultați sunt condensați prin răcire cu apă
în cele două condensatoare. Metanolul condensat este colectat într-un vas, de unde este repompat
în reactorul de metoxidare.

Evacuarea și depozitarea biodiselului

Din reactorul de transesterificare, biodiselul fără metanol este evacuat cu ajutorul unei
pompe în vasul de decantare, aici are loc decantarea gravitațională a eventualelor urme de
glicerină sau metanol.

Impuritățile separate la baza vasului de decantare periodic sunt evacuate în reactor, în

fluxul de fabricație.

Biodiselul limpezit deversează gravitațional în rezervorul de depozitare.

Fig 3.8. Rezervor de depozitare produs finit

40
 Depozitarea materiilor prime si auxiliare

Materiile prime, ingredienții si celelalte substante utilizate in procesul tehnologic sunt

depozitate in spatii din interiolul halei de fabricatie:
Pentru depozitarea produselor finite și a materiilor prime, pe amplasament, este realizat
un depozit de materii prime și produse finite.Are o suprafață de 123mp , este o construcție cu
platformă betonată prevăzută cu dig de retenție în care sunt amplasate următoarele rezervoare:
-
2 bucăți rezervoare materii prime - ulei vegetal degumat ; rezervoarele sunt cilindrice ,
orizontale cu capacitate de 33mc fiecare, amplasate pe suporți metalici
-
1 buc rezervor de depozitare produs finit - disel biologic
-
hidroxilul de sodiu, granule, se aprovizioneaza in saci de polietilena si rafie;

41
 Tab 3.8. Proprietăți fizico-chimice biodisel (metilester),

Nr. Parametru UM Min. Max. Metoda

1 Continut de esteri % 96.5 -
2 Densitatela15 uC Kg/mJ 860 900

3 Vascozitate la 40uC mm'Vs 3S5 5

4 Punct de ardere 120 -
5 Continut de sulf Mg/kg - 10

6 Resturi de carbon % - 0,3

7 Cifra cetanica _ 51 -
8 Continut de praf de suifat % - 0,02
9 Continut de apa mg/kg - 500
10 Impuritati generale mg/kg 24
11 Coroziunea benzii de cupru Klasir.
12 Stabilitate la oxidare 110°C ora 6 -
13 Niveful de aciditate MgKOH/g - 0,5
14 Nivelul de iod g/100g - 120 Rapita
15 Ester de metil la acid linolenic % - 12

16 Esteri de metil polisaturati % 1

17 Continut de metanol % 0,2
18 Continut de monocerine % - 0,8
19 Continut de diglicerine % - 0,2
20 Continut de triglicerine % - 0,2
21 Glicerol liber % - 0,02

22 Glicerol comun %
23 Metale din Gr. I Na+K mg/kg

24 Metale din Gr. II Ca+Mg mg/kg

25 Continut de fosfor mg/kg

42
 CAP. 4. Studiu de impact asupra mediului pentru instalația de producere biodisel

4.1. Informații generale

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului și raportul privind studiul de evaluare a

impactului asupra mediului sunt elaborate în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii
Europene, respectiv Directiva CE 85/337 privind evaluarea efectelor asupra mediului a unor
proiecte publice și private, Directiva 79/409/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a
florei și faunei sălbatice precum și cu prevederile legislației romane în vigoare în domeniul
protecției mediului:

-
Legea nr.265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului

-
Legea nr.645/2002 pentru aprobarea OUG nr.34/2002 privind prevenirea, reducera și
controlul integrat al poluării;

-
OUG nr.61/06.09.2006 pentru modificarea și completarea UG nr.78/2000 privind regimul
deșeurilor;

-
HG nr.856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

-
HG nr.352/2005 privind modificarea și completarea HG. Nr.188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

-
Ordinul MAPAM nr.169/2004 privind aprobarea prin metoda confirmării directe, a
Documentelor de referința privind cele mai bune tehnici disponibile aprobate de Uniunea
Europeană

În acest scop se pot folosi listele de control ( caracteristicile proiectului și amplasarea

proiectului). Lista de control prezintă o serie de întrebări care vor fi luate în considerare pentru a
identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei să aibă sau nu efecte semnificative asupra
mediului.

43
 4.2. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomandă

următoarea structură :

Informații generale :

a) informații despre titularul proiectului: S.C.Marsat.S.A

b) denumirea proiectului: Instalație producere Biodisel ecologic

c) durata etapei de funcționare: Se preconizează să funcționeze pe o perioadă

nedeterminată de timp. Investiția v-a funcționa 330 zile/an, 24 h/zi, 8 h /sch

d) descrierea proiectului și etapelor acestuia ( construcție, funcționare,demontare/

dezafectare):

În situația în care se va pune problema dezafectării instalației de producere biodisel,

operațiile ce se vor executa pentru demontare vor fi funcție de folosința ce se va da terenului.

În această situație se vor executa următoarele operații:

-
Demontare utilaje;
-
Demontare clădiri;
-
Demolare platforme betonate;
-
Dezafectare canalizări și legături utilități;
-
Evacuare a moluzului rezultat din demolări;
-
Nivelare teren pentru o folosință mai puțin sensibilă;

44
 4.2.1. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producției

Pentru desfășurarea activităților în noua investiție, sunt necesare următoarele utilități

Apa potabilă

Alimentarea cu apă potabilă se realizează din rețeaua de distribuție orasenească din zona,
printr-un bransament contorizat in baza contractului incheia cu societatea furnizoare. Apele uzate
menajere sunt evacuate in reteaua de canalizare existenta in zona. Volumul mediu de ape
menajere evacuat este de 3,2 mc/zi, respectiv 1,16 mii mc/an.

Apele pluviale cu conținut de substanțe extractibile din zona depozitului subteran și a

zonei betonate circulabile sunt dirijate printr-un colector către rețeaua de canalizare stradală.

Canalizarea

Pentru evacuarea apelor menajere se va folosi rețeaua de canalizare menajeră existentă și

bazinul vidanjabil. Pentru colectarea și evacuarea apelor uzate, grupurile sanitare sunt prevăzute
cu instalații interioare de canalizare menajeră.

Energie electrică
Energia electrică necesară este preluată din sistemul de distribuție din zonă, pe bază de
contract incheiat cu furnizorul de energie electrică.

Tab 4. 9. Informații privind producția și necesarul resurselor energetice

Producția Resurse folosite în scopul asigurării producției

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea anuală Furnizor

anuală (petrol, păcură,
gaze naturale,
cărbune, energie
termică, motorină)

-ester metilic din 9900t/an -apă 27m3

ulei vegetal - -energie electrică
biodisel -azot 396 MWh

4t

45
 4.3. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice

Tab. 4.10 Informații despre materiile prime și despre substanțele sau preparatele
chimice

Denumirea Cantitatea Clasificarea și etichetarea substanțelor chimice sau a

materiei prime, anuală/ preparatelor chimice*)
a substanțelor existentă în stoc Categorie- Periculozitate Faze de risc
sau a periculoase/nepericuloase **) **)
preparatului (P/N)
chimic
-uleiuri vegetale 30 t N - -

-metanol 24 t N - -

-hidroxid de 2 t N - -
sodiu

4.4. Informații despre poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de
activitatea propusă.

Poluantul fizic care afectează mediul este zgomotul generat de motoarele electrice ce
antrenează utilajele dinamice ( pompe, centrifuga) și zgomotul generat de mijloacele auto ce
sosesc în incinta instalației în vederea aprovizionării cu materii prime și livrării biodiselului
obținut.

Motoarele elctrice utilizate sunt de puteri mici și au un nivel de zgomot sub 65db

46
 Tab.4.11. Informații despre poluarea fizică și biologică generată de activitate
Tipul Sursa de Numărul Poluarea Poluare Poluare calculată produsă de activitate Măsuri de
poluării poluare surselor maximă de fond Pe zona Pe zone Pe zone rezidențiale, de recreere eliminare/reducere
de permisă obiectivului protecție sau alte zone protejate cu luare a poluării
poluare /restricție în considerare a poluării de
aferente fond
obiectivului Fără Cu implementarea
masuri de măsurilor de
eliminare/ eliminare/reducere
reducere a poluării
a poluării
Zgomotul Motoare 5 65 65 - - - - -
electrice
in
functiun
e de la
utilajele
dinamice

4.5. Procese tehnologice de producție

Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor și echipamentelor necesare;

alternative avute în vedere;

Tehnologia implementată are la bază reacția de transesterificare a uleiurilor vegetale

degumate, cu metanol anhidru în care este dizolvat catalizatorul – NaOH.

Tehnologia este aplicată în flux discontinuu, producția realizându-se în șarje. Fluxul

tehnologic de fabricare a biodiselului cuprinde următoarele faze:
-
aprovizionarea cu materii prime si auxiliare:
-
stocare – depozitare materii prime
-
obținerea uleiurilor prin presare la rece a semințelor;
-
prepararea metoxidului de sodiu;
-
amestecare reactanți/ transesterificare;
-
condensarea excesului de metanol;
-
separarea glicerinei
-
spălarea esterilor metilici
-
purificarea esterilor
-
depozitarea , livrare

47
 Schema bloc a procesului tehnologic

Ulei Metanol NaOH

Umplere reactor Umplere reactor/ Preparare reactant

azot

Recirculare/ Încălzire șarjă

Amestecare reactanți/
Transesterificare

Decantare Glicerina la depozit

azot

Distilare/Condensare exces de Metanol recuperat la

metanol preparare reactant

Transvazare biodisel în vasul de

decantare

Decantare
Glicerina, NaOH

Biodisel la depozitare și livrare

48
 4.5.1. Bilanț de materiale pe șarjă

1. Premisele de calcul :

-
volum util de reacție: 8m3

-
raport molar metanol/ulei : 6

-
cantitatea de hidroxid de sodiu: 1% gr fața de ulei

-
greutatea moleculară medie a trigliceridelor din ulei : 863

-
densitatea uleiului : 0,919 kg/l

-
densitatea metanolului : 0,791 kg/l

-
greutatea moleculară a metanolului : 32

Tab 4.12. În aceste condiții, amestecul ulei-metanol are compoziția:

% gr %vol %mol

Ulei 81,8 79,46 14,27

metanol 18,2 20,54 85,73

2. Cantități dozate în reactor :

- ulei : 8 x 0,7946 = 6,356m3= 5,84 t

- metanol : 8 x 0,2054 = 1,643 m3= 1,3 t

- hidroxid de sodiu = 58,4 kg

3. Preparare catalizator prin reacția metanolului cu hidroxidului de sodiu, si formarea

metoxidului de sodiu.

49
 La formarea metoxidului de sodiu:

-
se consumă 46,72 kg metanol și 58,4 kg NaOH

-
se produc 78,84 kg metoxid și 26,28 kg apă

Compoziția metanolului, după preparea metoxidului, este:

-
metanol : 1253,3 kg

-
metoxid : 78,84 kg

-
apă : 26,28 kg

1358,4 kg

4. Cantități efective dozate în reactor :

- ulei : 5,84 t

- metanol : 1,253 t

- metoxid :78,84 kg

- apă : 26,28kg

7198,12kg

5. Cantități obținute:

- metanol consumat în reacție : 649,6 kg

- metanol nereacționat : 630,7 kg

- ester (biodisel) obținut : 5867 kg

- glicerină obținută : 622,6 kg

6. Compoziție masă de reacție la sfârșitul transesterificării:

- ester : 5867 kg

50
- metanol : 603,7 kg

- glicerină : 622,6 kg

- metoxid : 78,84 kg

- apă : 26,28 kg

7198,42 kg

7. Cantități și compoziții ale fazelor rezultate după separare

 faza biodisel : - ester : 5867 kg

- metanol: 277,7 kg

6144,7

 faza de glicerina brută : - glicerină : 622,6 kg

- metanol : 326 kg

- metoxid : 78,84 kg

- apă : 26,28 kg

1053,7 kg

Conluzie :

Excesul de metanol, care trebuie recuperat pe fiecare șarjă este :

-din bio-D: 277,7 kg

-din glicerină brută: 326 kg

603,7 kg

8. Recuperarea metanolului din biodisel

Se propune realizarea acestei recuperări după cum urmează:

51
 -
după terminarea reacției se oprește sistemul de amestecare prin oprirea pompelor de
recirculare și sistemul de încălzire

-
se lasă amestecul de reacție să se decanteze aproximativ 8 h. În această perioadă
glicerina brută se separă în stratul inferior iar bioselul în stratul superior.

-
se evacuează stratul inferior de glicerină intr-un vas de depozitare din exterior. În reactor
rămane biodiselul și metanolul

-
se alimentează cu apă de răcire cele 2 condensatoare și se deschide ventilul de pe linia de
vapori

-
se pornește sistemul de recirculare de pe rezistențele de încălzire.

-
începe evacuarea vaporilor de metanol care după condensare, se colectează în vasul
corector de metanol recircular.

-
Având în vedere că apa din amestecul de reacție se distribuie aproape în totalitate în
glicerina brută este de așteptat ca metanolul recuperat din biodisel să aibă puritate ridicată
și să fie reciclabil pentru noi tranșe de esterificare.

9. Recuperarea metanolului din glicerina brută

Pentru evitarea degradărilor termice ale glicerinei și a altor compuși neglijați dar prezenți
în glicerina brută, mai ales pe pereții rezistențelor de încălzire, recuperarea metanolului ar trebui
făcută sub vacuum. Se propune o altă cale fără vacuum, dar care nu exclude riscul de mai sus și
conduce la o recuperare parțială a etanolului.

Valuarea estimată a densității fazei de glicerină brută ar fi :

ρam= ρgla1+ρmia2

52
 ρam= 1,26 x 0,591 + 0,791 x 0,309 = 0,989 kg/l

în care:

ρgl,ρmi – reprezintă densitățile glicerinei, respectiv a metanolului în stare pură.

a1,a2 - reprezintă fracțiile gravimetrice ale glicerinei, respectiv a metanolului

La cantitatea de 1053,7 kg/ș glicerină brută se estimează un volum de 1,0537

m3/ș.

Aceasta ar însemna că la fiecare 7,6 șarje, s-ar realiza volumul util de reacție de 8
m3.

Pentru evitarea antrenărilor prin spumare ( glicerina brută conține și săpunuri ) se

propune utilizarea volumului de 6 m 3 pentru o șarjă de distilare a glicerinei brute. Aceasta
înseamnă că la fiecare 5 șarje de transesterificare, să se realizeze o șarjă de recuperare metanol
din glicerina brută obținută anterior. În urma experimentului se va trage concluzia asupra
fezabilității acestei căi de recuperare a metanolului din glicerina brută. Teoretic, presupunând că
recuperarea integrală a metanolului și a apei, conținutul de apă în metanol ar fi 7,56 % g, ceea ce
îl face nereciclabil în reacția de transesterificare.

În realitatea, menținând încălzirea astfel că temperatura pe vârf să fie cu puțin peste

temperatura de fierbere a metanolului (63,5˚C) , cantitatea de apă adusă cu metanolul pe vârf va
fi mai mică. Chiar și în această situație, se estimează că etanolul obținut conține prea multă apă
pentru a deveni recliclabil.

4.6. Impactul produs în timpul funcționării investiției asupra factorului de mediu

apă

53
 Alimentarea cu apă potabilă se realizează din rețeaua de distribuție orașenească din zonă,
printr-un branșament contorizat în baza contractului încheiat cu societatea furnizoare.

Apa va fi utilizată pentru consum igienico-sanitar, tehnologic și în scop PSI ( prevenire și

stingerea incendiilor)

Cerința de apă pentru nevoi igienico-sanitare - Qng

Qzi max = 0,041mc/zi

Qzi med = 0,069 mc/zi

Qzi min = 0,051 mc/zi

Cerința de apă pentru nevoi tehnologice – Qnt

Instalația se încarcă o singură dată cu un volum de 1000l pentru fiecare reactor, apa fiind
recirculată. Pierderile care se completează reprezintă circa 4% din volumul total.

Necesarul de apă pentru consum tehnologic este de 0,04 mc/zi

Gradul de recirculare a apei în cadrul investiției este de 96 %

Cerința totală de apă este :

Q zi max = 0,081 mc/zi

Q zi med = 0,069 mc/zi

Qzi med = 0,051 mc/zi

Tab 4.13. Bilanțul consumului de apă( m3/zi; m3/an)

54
Proces Surse de Consum Apă prelevată din sursă Recirculată/
tehnologic apa total de reutilizată
(furnizor) apă
Total Consum Consum industrial Apă la Apă de la
menajer propriul alte
Apă Apă Pentru compensarea
obiectiv obiective
subterană potabilă pierderilor în
sistemele cu circuit
închis

Apă Apă de
subterană suprafață

Obținere Rețeaua 0,081 0,081 0,041 - 0,04 - - - -

biodisel de 26,7 26,7 13,5 13,2
distribuire
locală

Managementul apelor uzate

Stabilirea aportului fiecarei surse de poluare este dificila din următoarele considerente:

-
interferența în timp și spațiu a efectelor surselor de poluare produc efecte diferite;
-
în mediu subteran, până la interferența cu pânza freatica, se desfasoară procese de
transformare, migrare , dizolvare, vaporizare sau degradare biochimică a hidrocarburilor;
-
pot interveni și influențele unor surse de poluare din exteriorul platformei analizate si
care se suprapun peste efectele surselor de poluare.

În cadrul SC MARSAT S.A. Roman, prin instalația de fabricare biodiesel, obiectivul este
generator de ape uzate menajere și pluviale.

Calculul cantității de ape menajere evacuate

Q max zi = 0,81 x Qn zi max= 0,81 x 0,041 m3/zi = 0,034 m3/zi

Tab 4. 14. Bilanțul apelor uzate

Sursa apelor Totalul Ape uzate evacuate Ape direcționate spre

55
uzate, apelor uzate utilizare/recirculare
proces generate
tehnologic mc/zi mc/an Menajere Industriale Pluviale În acest Către alte
obiectiv obiective

1.Activitatea 0,034 9 0,034 9 - - - - - - -

igienico-
sanitara
2.Obținere - - - - - - - - - - -
biodisel

Apele meteorice sunt evacuate prin rețele de canalizare interne din zona depozitului
betonat suprateran și a zonei betonate circulabile cu trecere prin separatorul de produse
extractibile existent după care aceste ape sunt dirijate spre stația de epurare locală.
Apele meteorice de pe zonele construite fără conținut de substanțe extractibile sunt
evacuate în rețeaua de canalizare stradală.
Rețeaua de canalizare ape menajere și pluviale este în sistem divizor.
Procesul de poluare a pânzei freatice este foarte complex și se poate desfăsura cu
rapiditate în cazul scurgerilor la suprafața terenului, în directia pantei, în cazul unor deversări
accidentale. Infiltrarea până la stratul freatic este în general mai lentă depinzând intr-o oarecare
măsură de gradul de permeabilitate a solului și de adâncimea la care se afla strarul freatic.

4.7. Impactul produs în timpul funcționării investiției asupra factorului de mediu aer

Poluanții atmosferici provin din emisii naturale și artificiale ( apartinând nișei umane).

56
 Gradul de poluare a atmosferei depinde în primul rând de natura poluanților evacuați și
caracteristicile emisiilor, corelate cu condițiile climatice ( topoclimatice) din zona care
contribuie, funcție de dinamica lor, la dispersia noxelor în teritoriu favorizând sau nu procesul de
autoepurare a atmosferei.

Surse și poluanți generați:

Vom identifica și caracteriza toate sursele de poluanți atmosferici: staționare, mobile,

dirijate, punctuale, de suprafață, elaborându-se un inventar complet al emisiilor specifice
obiectivului.

Tab. 4. 15. Surse staționare dirijate

Denumirea sursei Poluant Debit masic

Depozitare metanol COV _

Hala de fabricație biodisel COV _

Mijloace auto CO2, CO, SO2, NOx, particule -

Tab. 4.16. Surse mobile de poluare a aerului

Denumirea sursei Poluanți și debite masice

Nu sunt surse punctiforme de emisii în aer -

Prognozarea poluarii aerului

Funcționarea investiției nu va produce impact asupra aerului deoarece depozitarea

metanolului și procesul de producție se realizeză în sistem închis sub pernă de azot, nefiind
emisii în atmosferă de compuși organici volatili.

57
 Rezervorul de depozitare metanol este prevăzut cu supapă de siguranță tip presiune/vid,
ce se deschide în mod cu totul excepțional dacă are loc o creștere a presiunii în compartimentul
rezervorului peste presiunea la care este reglată supapa. La deschiderea supapei se evacuează
azot cu urme de compuși organici volatili.

Evacuarea are loc numai o scurtă perioadă de timp până când presiunea din rezervor
scade sub presiunea la care este reglată supapa de siguranță, aceasta inchizându-se automat.

4.8. Impactul produs asupra factorului de mediu sol

Surse de poluare a solului și subsolului

În timpul funcționării instalației IPPC sursele de poluare ale solului pot fi accidentale,
datorate neglijenței și nerespectării legislației în vigoare în ceea ce priveste colectarea,
depozitarea deșeurilor.

Sursele de poluare a solului se datorează:

- întreţinerii necorespunzătoare a utilajelor şi conductelor de transport de pe

amplasament;

- pierderii de produse din instalaţia tehnologică şi rezervoare datorate accidentelor

tehnice şi mecanice;

- scurgerilor de produse de la: -rezervoare de depozitare a produselor și operaţiile de

încărcare / descărcare materii prime şi produse în mijloace auto .

- exfiltraţiile din conductele de canalizare

O sursă de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel și

glicerină prin activitățile de manipulare și depozitare a acestora. Ca urmare a faptului ca zona de
desfășurare a activității din suprafața incintei este prevăzută cu construcții și platforme betonate,
posibilitatea apariției unor surse de poluare este diminuată.

Sursele potențiale de poluare:

58
 -
rețeaua de canalizare menajeră

-
rețeaua de canalizare ape pluviale posibil impurificate

-
separatorul de ulei

Subsol

În tipul funcționării investiției, sursele de poluare a subsolului pot fi:

-
rețeaua de canalizare menajeră

-
rețeaua de canalizare ape pluvial posibil impurificate

-
separatorul de ulei

În situații accidentale s-ar putea produce impact asupra subsolului prin fisurarea
suprafeței betonate a separatorului de ulei, neetanșeități la sistemul de canalizare ape pluviale
posibil impurificate și neetanșeități la sistemul de canalizare ape uzate menajere.

Generarea deșeurilor, managementul deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor.

Descrierea și analiza măsurilor de prevenire evitare, reducere sau eliminare a impactului

sau negativ asupra mediului

Producerea deşeurilor și modul de gestionare

Deșeurile valorificabile și nevalorificabile vor fi depozitate în spații amenajate pe
platforme betonate sub gestiune pănâ la evacuarea acestora de pe incintă cu respectarea
legislației în vigoare conform HG856/2002.

Tab. 4.17.Modul de gestionare a deșeurilor

Denumir Cantitatea Starea fizică Codul Managementul deșeurilor – cantitatea prevăzută a

e deseu prevazuta Solid-S deșeului fi generată ( t/an)
a fi Lichid-L Valorificată Eliminată Rămasă în
generata Semisolid- SS stoc

Deșeuri 0,5 S 20 03 01 - 0,5 -

menajere

59
Deșeuri 0,08 S 20 01 39 0,16 - -
din
materiale
plastice

Deșeuri 0,2 S 16 01 17 0,2 - -

metalice

Ulei uzat 0,1 L 13 02 07 0,1 - -

de la
utilajele
dinamice
Nămol 0,4 SS 13 05 02 0,4 - -
de la
saparator
ul de ulei

Mod de transport al deșeurilor și măsuri de protecția mediului:

-
depozitarea primară a deșeurilor se va face în europubele, ce vor fi amplasate pe platforma
betonată a stației.
-
deșeurile din procesul de producție sunt transportate cu autovehicule inchiriate în vederea
incinerării la un incinerator autorizat;
-
deșeurile valorificabile ( hîrtie și carton, sticlă, plastic, fier vechi) se vor colecta selectiv, pe
categorii , în containere amplasate în spații betonate special amenajate.
-
deșeurile menajere sunt transportate la un depozit controlat de reziduuri menajere din jud.
Neamț
-
deșeurile metalice care vor rezulta în urma operațiilor de reparație a utilajelor statice și
dinamice se vor depozita temporar într-un container metalic. Deșeurile metalice vor fi
preluate de unități autorizate în colectarea deșeurilor metalice, în vederea vallorificării lor.
-
Uleiul uzat se va depozitatemporar în butoi metalic.
Tab. 4.18. Lista aspectelor semnificative de mediu
Nr. Denumire Aspecte de mediu Situație Evaluare
impact
Crt. Proces/ serviciu/ activitate Normală Accidentală

1. Depozitare metanol Scurgeri de * 55

substante, deșeuri
din materiale
plastice

60
2. Depozitare NaOH Scurgeri de * 57
substanțe

3. Rampa de Praf * 66
încărcare/descărcare

4. Obținerea uleiului Reziduri * 54

valorificabile
(șrotul)

5. Transvărsarea uleiului Pierderi de ulei * 54

6. Amestecare Compuși organici * 22

reactanți/Transesterificare volatili

7. Încărcarea uleiului vegetal Zgomot * 39

8. Etapa de decantare cu obținere Scurgeri de * 50

de glicerina si biodisel glicerina, biodisel

9. Rezervoare de depozitare Scurgeri de * 50

biodiesel biodisel

10. Rezervoare de depozitare Scurgeri de * 50

glicerina

11. Livrarea biodiselului obținut Zgomot, emisii de * 63

CO2

12. Activitatea igienico-sanitară Apa uzată * 42

menajeră

Tab. 4. 20. Evaluarea impactului aspectelor de mediu

Nr.crt Aspect de R Nr. S E P Total

mediu
1. Scurgeri de 10 36 2 2 5 55
substante,
deșeuri din
materiale
plastice
2. Pierderi de 10 36 2 4 5 57
uleiuri, zgomot
61
 3. Praf 10 48 6 2 0 66
4. Reziduri 10 36 6 2 0 54
valorificabile
(șrotul)
5. Pierderi de ulei 10 36 2 6 0 54
6. Compuși 6 12 2 2 0 22
organici
volatili

7. Zgomot 10 20 2 2 5 39
8. Scurgeri de 10 36 2 2 0 50
glicerina
9. Scurgeri de 10 36 2 2 0 50
biodisel
10. Emisii de CO2 10 40 6 2 5 63
11. Apa uzată 10 28 2 2 0 42
menajeră

4.9. Situații de risc

a. Riscuri naturale

Riscurile naturale pot fi cutremurele, inundațiile, mișcările tectonice.

b. Riscul chimic

Substanțele chimice utilizate în procesul de fabricație care reprezintă risc chimic sunt
alcoolul metilic și hidroxidul de sodiu.

62
 Alcoolul metilic – reprezintă risc de toxicitate crescută. Substanța poate produce orbire și
chiar moartea, induce depresii ale sistemului nervos central.

Lichidul și vaporii produc severe iritații ale tracului respirator, produce diverse disfuncții
la ficat, rinichi și la inimă

Efectele potențiale pentru sănătate sunt:

-
Ochii : Provoacă iritații moderate, caracterizate prin senzații de amețeală, înroșirea ochilor,
distorsiuni în vedere, și posibile leziuni ale corneei.

-
Contactul cu pielea : Produce iritarea pielii. Contactul permanent cu pielea poate cauza
dermatite

-
Ingestia : poate cauza orbirea. Prin ingestie provoacă iritații gastro-intestinale insoțite de
greață, vomitare, șoc. Poate cauza depresii ale sistemului nervos central caracterizate prin
excitații, urmate de dureri de cap, greață, coma și moartea.

-
Inhalarea vaporilor. Cauzează iritații pe tractul respirator. O expunere prelungită poate
provoca dureri de cap, convulsii, și posibilă moartea.

Hidroxid de sodiu

-
Ochii : provoacă severe și ireversibile leziuni asupra ochilor. Poate conduce la orbire. Poate
conduce la conjunctivite și leziuni ale corneei.

-
Contactul cu pielea : Poate crea adancituri, ulcere care penetrează pielea.

-
Inhalarea vaporilor: Cauzează iritații severe pe tractul respirator, tuse pneumonii și edem
pulmonar

c. Riscul de incendiu și explozie

Conform OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și

preparatelor chimice periculoase, modificată prin legea nr. 451/2001 și HG 490/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2002, alcoolul metilic se

63
încadrează în substanțe și preparate chimice periculoase datorită gradului ridicat de
inflamabilitate și explozie.

Cantitatea maximă de alcool metilic care poate să fie în stoc la un moment dat este de 24
tone, astfel că activitatea noii investiții nu se încadrează în prevederile HG 95 din 23.01.2003
privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanțe periculoase.

Proprietățile principale ale alcoolului metilic din punct de vedere al pericolului de explozie și
inflamare sunt:

-
Densitatea în stare lichidă la 15 ˚C - 0,790 g/cm3

-
Densitatea vaporilor - 1,11

-
Temperatura de inflamabilitate - 11 ˚ C

-
Temperatura de fierbere - 64,7 ˚ C

-
Temperatura de aprindere - 455 ˚ C

-
Limita inferioară de explozie - 5,5

-
Limita superioară de explozie - 26,5

Zonele din cadrul noii investiții ce prezintă pericolul de incediu și explozie sunt:

-
Rezervorul de stocare metanol;

-
Gura de descărcare metanol

-
Instalația de fabricare biodisel

64
 Siguranța exploatării și operării în cadrul investiției se bazează, în principal pe lipsa oricărei
atmosfere explozive în procesul tehnologic și acolo unde aceasta nu este posibilă, pe necesitatea
prevenirii prezenței surselor de foc în atmosfera probabil inflamabilă.

Alcoolul metilic manipulat în cadrul investiției are punct de inflamare scăzut iar limitele de
explozie în amestec cu aerul sunt într-un domeniu destul de larg, deci orice neetanșeitate care pot
apărea la flanșele de îmbinări conducte, scăpări la scurgeri, pot creea o atmosferă explozivă.

Din punct de vedere a pericolului de explozie, investiția a fost proiectată din materiale
corespunzătoare funcție de produsul manipulat și parametri de funcționare ( temperatură,
presiune), astfel încât instalația să fie operată în deplină siguranță.

Procesul tehnologic se desfășoară în sistem închis, sub pernă de azot, neexistând

posibilitatea scurgerilor sau emanațiilor de gaze în cantități care să formeze amestecuri
explozive.

d. Riscul tehnic/ tehnologic

Riscul tehnologic poate apărea în situații accidentale, la :

-
Deversarea materiilor prime în timpul operației de descărcare sau a produsului finit în timpul
operației de încărcare

-
Fisurarea unui rezervor de depozitare materii prime sau produs finit

-
Fisuri la conducte/ utilaje dinamice și statice prin care se vehiculează materii prime/
semifabricate/ produse finite

Cap.5. INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI DISPERSIA

POLUANȚILOR ÎN MEDIU PE COMPONENTE DE MEDIU

Corespunzator fluxului tehnologic punctele de emisie pentru poluanți și echipamentele de

depoluare utilizate sunt prezentate pe fiecare factor de mediu

65
 5.1. Emisii și reducerea poluării din surse punctiforme în aer
Instalații de ventilație
Instalațiile de ventilație prevăzute în spațiile de producție și depozitare metanol au rolul
de  menținere a concentrațiilor de noxe sub limita CMA ( consum mediu anual), prin
împrospătarea aerului și evacuarea aerului viciat, atât în condiții normale de lucru cât și în caz de
avarii.
Prin procesul tehnologic, rezervoarele de stocare ulei brut și produse finite, carburant -
biodiesel și glicerina, amplasate în interiorul halei vor fi prevăzute cu sisteme de aerisire ridicate
la inălțime ceea ce va conduce la emisii reduse ca urmare a presiunii de vapori din vase.
În cazul depozitării și manipulării metanolului și metilatului de potasiu, emisiile de COV
( compuși organici volatili) sunt considerate emisii fugitive.
Prin sistemul de ventilație naturală și exhaustare a halelor tehnologice precum și prin
dotările cu care sunt echipate rezervoarele de stocare metanol și metilat de potasiu, concentrația
de COV( compuși organic volatile) este diminuată în atmosferă.
Tab 5.18.
Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de
depoluare identificat

Depozitare metanol -evacuare prin COV - evacuare prin

aerisiri in timpul conducta de aerisire
depozitarii ridicata la inaltime
dotata cu opritor de
flacari si conducta de
retur
-
Hala de fabricatie -vehicularea prin COV evacuare prin
biodisel pompare in ventilatie naturala
conducte
tehnologice si vase
de reactie

5.2. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în apa de suprafață și canalizare

Prin instalația de fabricare biodiesel, obiectivul este generator de ape uzate menajere și
pluviale. În cadrul procesului tehnologic nu se utilizează apa nefiind generator de apa uzată
tehnologică.

Tab. 5. 19.

66
Sursa de apa Tip de ape uzate Volum total mimic/an Punctul de evacuare
uzată
Activitate Ape menajere 0,034 Rețeaua de canalizare
igienico-sanitara interna cu descarcare în
Ape de răcire
rețeaua de canalizare
stradală și dirijate către
Stația de epurare
municipala
Ape meteorice Ape pluviale cu - Rețeaua de canalizare
din zona conținut de internă cu dirijare spre
depozitului de substanțe stația de preepurare locală
materii prime și extractibile
finite

Apele meteorice sunt evacuate prin rețele de canalizare interne din zona depozitului
betonat suprateran și a zonei betonate circulabile cu trecere prin separatorul de produse
extractibile existent după care aceste ape sunt dirijate spre stația de epurare locală.
Apele meteorice de pe zonele construite fără conținut de substanțe extractibile sunt
evacuate în rețeaua de canalizare stradală.
Rețeaua de canalizare ape menajere și pluviale este în sistem divizor.

5.3. Emisii și reducerea poluării din surse punctiforme din sol

O sursă de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel și

glicerină prin activitățile de manipulare și depozitare a acestora.
Operatorul va inspecta periodic cuvele de retenție ( în mod normal vizual) , iar o data pe
an va efectua teste cu apă pentru verificarea etanșeității acestora.

67
 Ca urmare a faptului ca zona de desfășurare a activității din suprafața incintei este
prevazută cu construcții și platforme betonate, posibilitatea apariției unor surse de poluare este
diminuată.

Pentru protejarea solului și subsolului sunt prevăzute:

- Pardoseli betonate în spațiile de producție;
- Cuve de retenție pentru rezervoarele de depozitare ;
- Utilaje performante și etanșe, prevăzute cu automatizări locale;
- Conducte din materiale rezistente la coroziune, șocuri mecanice;
Depozitarea substanţelor chimice periculoase se realizează în recipienţi/ rezervoare din
materiale adecvate, rezistente la coroziunea specifică, fără scurgeri.
Transferul substanţelor periculoase lichide de la recipienţii de depozitare la instalaţii
trebuie să se realizeze prin reţele de conducte adecvate din punct de vedere al rezistenţei la
coroziunea specifică, etanşeităţii şi a siguranţei în exploatare.
Depozitarea deşeurilor se realizează în containere metalice, pe suprafeţe betonate special
amenajate.

Concluzii

Acest studiu privind obținerea biocombustibililor de tip biodisel, a condus la concluzia

că, aduce beneficii atît sociale cît și din punct de vedere al protecției mediului, prin utilizarea
unor tehnologii nepoluante și prin dezvoltarea zonelor rurale.

68
 Studiu de impact asupra mediului pentru instalația de producere biodisel pune în evidență
faptul că procesele tehnologice nu au un impact semnificativ asupra mediului.

O dată cu apariția acestor tipuri noi de combustibili proveniți din uleiuri vegetale se
dezvoltă și zonele rurale de care aparțin suprafețele agricole. Locuitorii din zonă se pot implica
fie în procesul de cultivare a plantelor oleaginoase (rapitã, floarea soarelui, soia etc.), fie în
cadrul fabricilor de producere a uleiului și apoi a esterilor. Se obțin astfel noi locuri de muncă și
este redus somajul din zonele rurale.

În acelasi timp, poate fi redusã presiunea asupra veniturilor familiale prin scăderea
prețului combustibilului auto, ce se adaugă la beneficiile pentru sănătatea populației din zonele
urbane (prin reducerea poluării autovehiculelor).

Stimularea dezvoltării şi îmbunătățirea funcţionării pieței energiei şi încadrarea sa în

piața internă a UE, prin creșterea transparenței cadrului instituţional, printr-o mai bună
supraveghere și monitorizare a pieței, în vederea eliminării distorsiunilor care ar putea sa
afecteaze concurenţa;

Asigurarea dezvoltarii durabile a României, inclusiv prin limitarea impactului sectorului

energetic asupra mediului, conform cerinţelor UE,în domeniu;

Creșterea eficienței energetice pe întregul lanţ energetic, de la producerea de energie la consum

și promovarea resurselor regenerabile de energie;

Satisfacerea clientilor consumatori, în condițiile livrării unei energii de calitate și la

prețuri competitive.

69
 BIBLIOGRAFIE

1. www.mangus.ro/

2. www.green-report.ro/

3. www.agir.ro/

4. www.mmediu.ro/

5. www.ultex.ro/

6. www.anpm.ro/

7. Legislație , Reglementări și standarde de protecția mediului;vol I,II; autori: Bogdan

Măcărescu, Valentin Nedef, MirelePanainte, Emilian Moșneguțu, Ed. Performantica 2006

8. Raport de amplasament pentru instalație producere biodisel; Beneficiar S.C.Marsat

S.A.

9. Documentație de solicitare a autorizației integrate de mediu;Beneficiar S.C.Marsat

S.A.

10. Studiul impactului ecologic- Colecția științe inginerești; Autori Mirela Panainte,
Valentin Nedef, Bogdan Măcărăscu, Emilian Moșneguțu, Ed. Alma Mater 2007 Bacău

11. Audit de mediu- Colecția Științe inginerești; autori: Mirela Panainte, Valentin Nedef,
Bogdan Măcărăscu, Emilian Moșneguțu, Ed. Alma Mater 2007 Bacău

70