STRATEGII ALE

DEZVOLTĂRII
TURISMULUI
Click to add Text
1. Analiza diagnostic a dezvoltării
turismului în România

• 1.1. Potenţialul turistic al României

• relieful variat cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31% munţi, 36% dealuri, 33%
câmpii şi lunci) uşor accesibile;
• climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant şi o
valoare terapeutică semnificativă a bioclimatului, favorabil practicării
diferitelor forme de turism în tot cursul anului;
• potenţialul turistic al litoralului Mării Negre
• potenţialul turistic montan care beneficiază de un climat moderat şi o
persistenţă a stratului de zăpadă de până la 180-200 zile /an;
• potenţialul balneoturistic recunoscut prin bogăţia şi valoarea factorilor de
cură (peste 3000 de izvoare);
• potenţialul turistic al Deltei Dunării, prin suprafaţă(4375kmp), valenţe
ecologice etc.
• potenţialul faunistic şi floristic, bogat în specii de interes ştiinţific sau pentru
vânătoare şi pescuit
• România dispune şi de un bogat şi valoros potenţial antropic, rezultat al
istoriei de peste două milenii a poporului nostru în acest spaţiu geografic.
1.2. Starea actuală a bazei
tehnico-materiale a turismului

Activitatea turistică în perioada 1995-2012

Ani 2008 2012

1995 2000 2001
Indicatori
Număr unităţi 4.840 4.954
2.905 3.121 3.266
de cazare total
Din care: 87,2 94,9
11,3 40,1 60,2
Proprietate majoritar privată (%)
Locuri de cazare în funcţiune 59.188 67.723
53.540 50.197 51.882
(mii locuri-zile)
Număr sosiri turişti (mii) 7.070 4.920 4.875 7.125 7.653
Indicele de utilizare 35,0 25,9
45,0 35,2 34,9
a capacităţii în funcţiune (%)
Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Turismul României. Breviar statistic,
INS, 2003, Anuarul Statistic, INS, 2009, 2013
 Baza materială a turismului românesc

Indicatori 1995 2000 2010 2015 2018

Notă: În 2018 Hoteluri şi moteluri

Nr. unităţi de 2905 3121 5222 6821 8.453

cazare

Locuri, mii
290 280 312 328 354

Locuri de cazare in
funcţiune, mii
locuri-zile, din care 53540 50197 63808 81873 89.076

Hoteluri 36470 33542 42552 49142 54.066

Pensiuni turistice
Circulaţia turistică

Indicatori 1995 2000 2010 2015 2018

Sosiri de turişti, 7070 4920 6073 9922 12.905

mii, din care:

Români 6305 4053 4726 7682 10.108

Innoptări, mii 24111 17647 16051 23519 28.645

zile-turist, din
care:

Români 21730 15497 13285 19048 23.315

1.3. Potenţialul şi activitatea
turistică la nivel regional2016

Regiunea Capacitatea
de cazare % în Sosiri, Înnoptări
existentă, total mii % în mii % în
locuri ţară total total ţară
ţară

Nord-Est
28763 8,8 1084,0 9,8 2205,8 8,7

Sud-Est 30,0
98769 1506,6 13,7 5313,8 20,9

Sud-
Muntenia 30347 9,2 914,1 8,3 1996,4 7,8

Sud-Vest
Oltenia 19190 5,8 630,4 5,7 1810,4 7,1

Vest 28233 8,6 900,0 8,2 2283,9 9,0

1.4. Principalele tendinţe şi
probleme cheie ale turismului
românesc
Problemele cheie ale turismului românesc pot fi sintetizate astfel:
Contribuţia redusă a turismului la crearea P.I.B.: 1,3% (directă) şi în ocuparea populaţiei
2,2%, comparativ cu 5,8% şi respectiv 5,2% pentru Spania, 3,9% şi 7,0% pentru
Germania, 3,7% şi 4,2% pentru Franţa, 4,0% şi 5,8% pentru Ungaria, în 2017;
Poziţia modestă a României în turismul mondial şi european; locul 68 în topul mondial
al competitivităţii în turism, cu un scor de 3,78, comparativ cu Rep. Cehă, locul 39 cu un
scor de 4,22, Bulgaria, locul 45 cu un scor de 4,14, Polonia, locul 46 cu un scor de 4,11,
Ungaria, locul 49, cu un scor de 4,06, în 2017;
O balanţă comercială negativă, ca urmare a creşterii numărului de turişti români care îşi
petrec vacanţele în străinătate, în special în Bulgaria, Grecia, Turcia. În anul 2008 s-au
înregistrat aproximativ 13 milioane plecări ale vizitatorilor români în străinătate,
comparativ cu cca.8,8 milioane sosiri ale vizitatorilor străini în România; în 2009,
sosirile vizitatorilor străini s-au diminuat la aproximativ 7,6 milioane; în 2012, sosirile
vizitatorilor străini au fost de 7,9 mil., iar plecările vizitatorilor români în străinătate de
11,5 mil.În 2016, sosirile au fost de 10,2 mil., iar plecările de 16,1 mil. În 2018, sosirile
au fost de 11,7 mil., iar plecările de cca 21 mil.
Cea mai mare parte a vizitatorilor străini provin din ţările vecine (Rep. Moldova,
Ungaria, Bulgaria, Ucraina etc.), urmând turiştii din ţările Europei Nordice: Germania,
Austria, Olanda, Ţările Scandinave, chiar dacă se înregistrează o creştere a interesului
Media cheltuielilor turiştilor străini în România este de 766 USD, în timp ce acest
indicator înregistrează 3943 USD în Luxemburg, 1266 USD în Japonia, 1054 USD în
Germania, 824 USD în Spania (în 2017);
Hoteluri de mare capacitate cu echipamente învechite şi cu o constantă descreştere a
capacităţii operaţionale: indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistice a scăzut de
la 50% în 1991, la 35% în 2008, 25,9% în 2012 şi 30,5% în 2016 şi 32,2% în 2018
Tendinţa de reducere a numărului de înnoptări în hoteluri, moteluri, campinguri şi vile,
în timp ce pensiunile şi agro-turismul manifestă tendinţe de creştere;
Infrastructură generală deficitară, în special în ceea ce priveşte sistemul de transport şi
comunicaţii;
Nivelul calitativ şi gradul redus de diversificare a serviciilor turistice;
Informare şi promovare turistică (în special pe Internet), nedezvoltate şi insuficiente;
Deficienţe în pregătirea forţei de muncă specializate şi stimularea materială a acesteia;
Lipsa de cooperare între operatorii turistici.
2. Strategii de dezvoltare a
turismului în România
Master Planul pentru turismul naţional al României 2007-2026 propune ca obiectiv general
“transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate care să corespundă standardelor Uniunii
Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor şi realizarea unei dezvoltări durabile a
sectorului turistic.”
Obiectivele specifice în dezvoltarea durabilă a turismului vizează creşterea competitivităţii
produsului turistic al României şi a capacităţii sale concurenţiale.
În acest sens, obiectivele specifice ale strategiei naţionale în domeniul turismului sunt:
Amenajarea la standarde turistice europene a staţiunilor montane şi diversificarea ofertei pentru
practicarea sporturilor de iarnă;
Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea ofertei turismului cultural-religios care are un bun
potenţial de expansiune datorită obiectivelor şi atracţiilor turistice de valoare europeană şi universală;
Promovarea ecoturismului prin impunerea unor măsuri de protejare a mediului şi programe complexe
de amenajare şi valorificare prin turism a zonelor protejate de interes naţional (Parcul Naţional Munţii
Apuseni, Parcul Naţional Munţii Bucegi, rezervaţia biosferei Delta Dunării etc.).
Reabilitarea şi modernizarea litoralului românesc şi alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de
litoral din ţările europene;
Bibliografie Strategii Turism

Băcanu, Bogdan, (2009), Management strategic în turism. Concepte şi studii

de caz, Editura Polirom, Iaşi
Cristureanu, Cristiana, (2006), Stategii şi tranzacţii în turismul internaţional,
Editura C.H. Beck, Bucureşti
Maria Ioncica, Delia Popescu, Eva-Cristina Petrescu, Diana Panait-Ioncica,
(2019), Strategii de dezvoltare a serviciilor, Editura ASE, Bucureşti
Lupu,N., (2003), Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, ,
Editura Economică, Bucureşti
Marin- Pantelescu, Andreea, (2009), Diversificarea şi personalizarea
serviciilor turistice în contextul globalizării, Editura ASE, Bucureşti
Minciu, Rodica, (2005), Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti