Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DENUMIREA MEDICAMENTELOR
1
faptul că este vorba despre o marcă înregistrată la Oficiul de Mă rci şi Brevete existent în fiecare
ţară .
⮚ produse de microorganisme:
● penicilina produsă de Penicillium notatum, streptomicina produsă de Streptomyces
griseus;
● utilizarea fermenţilor lactici vii (exemplu: Lactobacillus acidophilus);
● utilizarea virusurilor pentru producerea vaccinurilor.
b) medicamente semisintetice: peniciline de semisinteză (exemplu: oxacilină ,
ampicilină , mezlocilină );
c) medicamente sintetice (exemplu: fluoroquinolone);
d) medicamente obţinute cu ajutorul ingineriei genetice. Acestea se numesc
uneori şi biosintetice (exemplu: insulină , hormoni de creştere, interferon, activator tisular al
plasminogenului).
2
2.1. Medicamente magistrale: sunt acelea a caror compozitie este indicata pe reteta de catre
medic iar farmacistul le executa pe baza datelor inscrise in farmacopee si conform regulilor de
tehnica farmaceutica;
2.2. Medicamente oficinale sunt acelea care se gasesc gata preparate in farmacie, dupa
formula data in farmacopee. Cand se prescriu intr-o reteta li se trece numai denumirea oficinala si
cantitatea, fara sa se mai specifice toate componentele (ex. glicerina boraxata);
2.3. Medicamente tipizate sau specialitati farmaceutice, de asemenea se gasesc gata
preparate in farmacie. Acestea au o formula fixa, in functie de necesitatile terapeutice si sunt
preparate pe cale industriala.
Medicamentele tipizate au trei denumiri:
- denumirea comerciala (ND = nume depus, R = registred) data de fabrica de medicamente
producatoare si care nu trebuie sa coincida cu denumirile date de alte fabrici de medicamente;
- denumirea comuna internationala (DCI) care se trece in prospect imediat dupa cea comerciala;
- denumirea chimica, formula chimica ce se trece dupa primele doua, intre paranteze.
3. Dupa componenta sunt:
3.1. Medicamente simple, acelea care contin o singura substanta activa;
3.2. Medicamente complexe, acelea care contin doua sau mai multe substante active.
4. Dupa gradul de toxicitate, medicamentele se impart in trei grupe, prevazute in
farmacopee, iar in farmacie sau laborator au un regim de pastrare, manipulare si eliberare diferit:
4.1. Toxice (“Venena”) sunt denumite substantele foarte active si foarte toxice, intre care
intra si acelea care provoaca toxicomanii (ex. morfina, cocaina etc.); acestea se pastreaza in
ambalaje cu eticheta cu cap de mort; se elibereaza pe baza de retete speciale cu “timbru sec”.
4.2. Eroice (“Separanda”) sunt substante foarte active care se pastreaza separat si sunt
etichetate cu litere rosii pe fond alb (ex. extract de belladona);
4.3. Anodine, obisnuite, au activitate si toxicitate reduse. Acestea sunt etichetate cu litere
negre pe fond alb iar chenarul este albastru sau negru pentru acelea care se administreaza pe cale
orala, chenar rosu pentru uz extern si cu specificatia “extern” si chenar galben pentru solutii sterile
injectabile.
5. Dupa consistenta se diferentiaza in:
5.1. Solide (comprimate, supozitoare);
5.2. Semisolide (unguent);
5.3. Lichide (solutii injectabile);
5.4. Gazoase (anestezice generale gazoase).
6. Dupa modul de prezentare in vederea administrarii pot fi:
6.1. Forme medicamentoase divizate in doze partiale (ex. comprimate, supozitoare, fiole
etc.);
6.2. Forme medicamentoase nedizivate dar pe care si le divizeaza pacientul, in doze partiale,
utilizant unitati aproximative – lingurita, lingura (ex. sirop expectorant);
6.3. Forme medicamentoase care nu necesita divizare (ex. unguent, colutoriu etc.).
7. Dupa calea de administrare medicamentele se impart in:
7.1. Medicamente pentru uz intern, care se administreaza pe cale orala;
7.2. Medicamente de uz extern, care se aplica pe tegumente sau mucoase;
7.3. Medicamente pentru uz parenteral, sau injectabile, care sunt introduse in organism
printr-o cale artificiala creata cu acul de seringa sau implantare.
Indiferent de origine, orice substanta medicamentoasa ca sa poata fi folosita, adica
administrata la bolnav, trebuie data sub o anumita forma farmaceutica sau preparat medicamentos.
In componenta oricarui preparat medicamentos intra una sau mai multe substante active,
substante ajutatoare sau corective, substante conservante sau excipiente.
O aceeasi substanta medicamentoasa poate fi conditionata sub diferite forme medicamentoase
si poate fi administrata pe una sau mai multe cai de administrare, in functie de capacitatea ei de a
3
strabate diversele bariere pana la locul de actiune fara a fi inactivata pe parcurs (ex. penicilina G,
fiind inactivata in mediul acid gastric, se administreaza numai pe cale injectabila, in timp ce
cloramfenicolul se poate administra si pe cale injectabila si pe cale orala, fie sub forma de drajeuri
sau capsule, fie sub forma de sirop).
8. O altă modalitate de clasificare a medicamentelor o constituie sistemul A.T.C.
Sistemul A.T.C. (anatomic-terapeutic-chimic) are în vedere urmă toarele criterii:
- locul de acţiune a medicamentului (anatomic);
- tipul de acţiune a medicamentului (terapeutic);
- identitatea chimică a medicamentului (chimic).
În funcţie de aceste trei categorii, medicamentele au fost repartizate pe cinci niveluri:
Nivelul I: formaţiunea anatomică (codificare cu majuscule latine) – 14 grupe notate cu A,
B, C, D, G, H, J, L, M, N, P, R, S, V;
Nivelul II: grupa terapeutică (codificare cu cifre arabe);
Nivelul III: subgrupa terapeutică (codificare cu majuscule latine);
Nivelul IV: clasa chimică (codificare cu majuscule latine);
Nivelul V: subclasa chimică (codificare cu cifre arabe).