Ultimele descoperiri şi experimente

1. Misiunea Rosetta
Imaginile transmise de sonda Rosetta, care a reuşit să se plaseze pe orbită în jurul cometei
67P/Ciuriumov-Gherasimenko aflată la 500 milioane de kilometri de Terra, au sporit deja
enorm cunoştinţele noastre despre comete şi ne-au arătat că aceste corpuri cereşti sunt, în
multe privinţe, altfel decât credeam. Recent, datorită acestei misiuni, am aflat că, împotriva
unei opinii ştiinţifice larg răspândite, apa de pe Terra nu provine
din comete.
Încununând excepţionalele realizări din cadrul acestei
misiuni, robotul Philae a reuşit să asolizeze pe cometa 67P şi, cu
toate că lucrurile nu s-au desfăşurat chiar perfect şi landerul a
rămas fără energie şi a intrat în hibernare foarte curând după
asolizare, faptul în sine rămâne o realizare uriaşă în domeniul
explorări spaţiale. Analizele realizate cu ajutorul instrumentelor
de la bordul său au dus la detectarea de compuşi
organici similari celor implicaţi în apariţia materiei vii pe Terra..
2. Cum s-a ajuns de la dinozauri la păsări
Descendenţa păsărilor din dinozauri teropozi este o idee acceptată de o mare parte a
comunităţii ştiinţifice a paleontologilor, dar are şi opozanţi în număr suficient pentru a genera
o controversă de proporţii pe această temă.
Anul acesta, însă, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a realizat analiza
complexă a mii de fosile de dinozauri şi păsări primitive, comparându-le cu păsări actuale şi
trasând, pentru prima dată, un model detaliat al felului în care unele dintre reptilele din grupul
teropodelor şi-au dezvoltat corpuri mai mici, mai uşoare, care le-au permis să se ridice în aer
şi să dobîndească apoi, prin evoluţie, caracteristica definitorie a păsărilor – capacitatea de a
zbura.
Penele au apărut cu mult înainte de apariţia zborului, având alte funcţii în viaţa
păsărilor, iar reducerea taliei a fost o modalitate specifică şi eficientă prin care strămoşii
păsărilor au dobândit capacitatea de a se ridica în aer.

3. Tratamentul cu „sânge tânăr”

Într-un studiu pe şoareci, oamenii de ştiinţă au demonstrat că o proteină numită GDF11,
extrasă din sângele animalelor tinere, reîntinereşte musculatura şi creierele animalelor mai
bătrâne, iar un alt studiu a arătat că transfuzia de sânge sau plasmă de la şoarecii tineri
îmbunătăţeşte memoria spaţială a şoarecilor mai vârstnici. Aceste rezultate deschid calea spre
crearea unor noi tratamente destinate să combată unele dintre efectele îmbătrânirii la oameni.
Un prim studiu de mică amploare, pe oameni, este în curs de desfăşurare.
4. Roboţi care lucrează în colaborare
Mai multe proiecte în acest domeniu de cercetare dau cercetătorilor speranţa că, într-o
bună zi, roiuri de roboţi capabili să lucreze coordonat vor putea opera în grup, îndeplinind
diferite sarcini care necesită azi implicarea unor echipe de oameni şi realizând chiar
intervenţii deosebit de pretenţioase, precum întreţinerea şi repararea unor instalaţii din spaţiu.
5. Cipuri „neuromorfe”
Acestea procesează informaţia într-un mod asemănător celui în care operează creierul
uman, în cadrul căruia 100 de miliarde de neuroni comunică între ei prin 100 de trilioane de
sinapse, folosind semnale chimice. Astfel, pot fi procesate, în paralel, volume mari de
informaţie, în diferite  regiuni ale creierului, ceea ce asigură o eficienţă extaordinară.
Cipul neuromorf TrueNorth realizat de IBM foloseşte 5,4 miliarde de tranzistori şi 256 de
milioane de sinapse; se lucrează deja la cipuri de capacitate şi mai mare, iar inventatorii speră
ca astfel să realizeze, în viitor, computere foarte rapide care că fie capabile în mai mare
măsură “să gândească precum oamenii”.
6. Artă rupestră mult mai veche decât se credea
Picturile rupestre descoperite în peşterile Maros, din
insula indoneziană Sulawesi, au o vechime de 35.000 –
40.000 de ani, putând fi, aşadar, de până la 4 ori mai vechi
decât se credea. De aceeaşi vârstă cu cele mai vechi
reprezentări artistice simbolice cunoscute în Europa, aceste
picturi vor contribui la regândirea evoluţiei culturale a speciei
umane şi a modului în care ea s-a răspândit pe Pământ.
7. Manipularea amintirilor cu ajutorul fasciculelor luminoase
Optogenetica – aşa se numeşte acest nou şi extrem de incitant câmp de cercetare -
presupune utilizarea unor virusuri pentru a introduce în neuroni (în neuronii de şoarece, în
cazul de faţă), molecule fotosensibile; activate de lumină, acestea pot să modifice activitatea
creierul
Activând aceste molecule cu ajutorul unor fascicule de lumină, cercetătorii au putut
şterge din memoria şoarecilor anumite informaţii şi implanta altele noi (şi false – amintiri ale
unor lucruri care nu se întâmplaseră) şi au putut transforma contextul emoţional al
amintirilor, dintr-unul negativ într-unul pozitiv.
Controversate, desigur, din teama oamenilor de orice lucru ce presupune manipularea
activităţii creierului, aceste cercetări ar putea să fie totuşi folosite în scopuri bune; de
exemplu, ar permite medicilor să  controleze comportamentul pacienţilor, pentru a-i ajuta pe
cei ce suferă de tulburări precum depresia sau schizofrenia sau chiar pentru a atenua durerile
şi a reda capacitatea de mişcare celor cu leziuni ale măduvei spinării.

8.Un posibil tratament al diabetului cu ajutorul celulelor stem

Două echipe de oameni de ştiinţă au pus la punct, anul acesta, două metode diferite de
cultivare a unor celule similare celulelor beta pancreatice - celulele care produc hormonul
numit insulină, esenţial pentru viaţă şi a cărui lipsă duce la apariţia diabetului. Cercetările lor
ar putea ajuta la găsirea unor modalităţi de a trata diabetul tip I - o boală autoimună în cazul
căreia celulele beta sunt distruse chiar de către sistemul imunitar al bolnavului. 
 Produse ale oamenilor de ştiinţă
Alfabetul Braille

Una dintre inventiile utilizate si in ziua de astazi este alfabetul

Braille, care s-a dovedit extrem de util in cazul persoanelor care
sufera de deficiente de vedere aportul la adus Louis Braille . 

Despre inventia renumita a fratilor Lumiere

Din Franta provin de asemenea si multi artisti, precum si

inventatori, cum sunt si fratii Lumiere. Despre fratii Lumiere
Fratii Lumiere, adica Auguste si Louis au avut avut o mare
contribuite in lumea cinematografiei. Auguste Lumiere s-a... 

Despre inventia lui Andre Ampere

Daca este vorba despre Franta, toata lumea se gandeste la locuri

minunate, atractii faimoase si cultura bogata. Trebuie stiut despre
aceasta tara si faptul ca este locul unde s-au nascut si au trait
inventatori renumiti, care au contribuit mult la avansarea
stiintelor. Unul dintre inventatorii renumiti este Andre-Marie Ampere. Ampere a
fost cel care a introdus notiunile de tensiune electrica si curent electric.
Inventarea becului
Începând cu anul 1878, Edison a început să lucreze intens la conceperea unui
sistem de iluminare electric care să poate fi folosit la scară largă – practic, ceea
ce astăzi numim bec.
Primele becuri începuseră să apară încă de la începutul secolului 19; unii dintre
cei mai de seamă oameni de ştiinţă
ai lumii au creat câte o variantă,
însă ficare dintre acestea avea
carenţe serioase: fie durata de
“viaţă” era mult prea scurtă, fie
producerea lor necesita cheltuieli
exagerate, fie aveau un consum de
curent electric mult prea mare.
Printre cei care încercaseră să
inventeze un bec de larg consum
înaintea lui Edison se numără şi Alessandro Volta (inventatorul bateriei, cel care
a dat numele unităţii de măsură a tensiunii electrice, voltul).
Dacă forma pe care avea să o aibă becul şi materialul din care era construit
balonul (sticlă) erau certe, Edison avea o singură incertitudine: care este cea
mai bună opţiune pentru materialul din care va crea filamentul. După o
serie lungă de experimente, cel mai potrivit s-a dovedit a fi carbonul.
Vaccinarea, 1796
În acest an, medicul britanic Edward Jenner a pus la punct o formă incipientă de
vaccinare, folosind un virus al unei boli a vitelor; inoculat la oameni, acesta îi
ferea de variolă (produsă de infecţia cu un virus înrudit), o boală desfigurantă şi
cu mortalitate mare. Dar vaccinarea a luat avânt abia începând cu anul 1885,
când Louis Pasteur a inventat vaccinul antirabic (împotriva turbării).
Şurubul lui Arhimede, sec III î.e.n.
Celebrului învăţat antic îi este atribuită inventarea unuia dintre primele
dispozitive de pompare a apei – un soi de „tirbuşon” rotitor care împingea apa în
sus printr-un tub. Invenţia a îmbunătăţit tehnologia irigaţiilor şi este utilizată şi
în ziua de azi, de exemplu în instalaţii de tratare a apelor uzate.
Ameliorarea ştiinţifică a soiurilor de plante, anii 1920
Deşi oamenii au început – conştient sau nu - să selecţioneze plantele încă de la
începuturile agriculturii, abia în secolul XX oamenii de ştiinţă au redescoperit
lucrările (datând in secolul al XIX-lea) botanistului Gregor Mendel, „părintele
geneticii”, şi au început astfel să înţeleagă genetica plantelor, baza oricărui
proces eficient de ameliorare. (Mai târziu, pe baza acestor descoperiri, a putut fi
întreprins şi studiul geneticii umane, în care s-au înregistrat progrese atât de
spectaculoase).
 Matematica e regina tuturor ştiinţelor, ea studiază mărimile, relaţiile
cantitative şi formele spaţiale.
Matematica ne obliga să gîndim logic, pentru a ne “antrena” , pentru
a şti să nedescurcăm oriunde şi oricînd la apariţia unei situatii, cu care
poate nu ne-am mai întalnit pînă acum.
Încercand să întelegem cît mai bine esenta matematicii, putem deveni
capabili sa facem faţă unor situaţii care in trecut poate ni se pareau
imposibil de depasit.De exemplul jocurilor pe calculator, care au nevoie de
clacule matematice pentru a putea fi jucate si mai ales pentru a putea
desemna castigatorul.Orice om se loveste de matematica zilnic, chiar daca
uneori nu constientizam,chiar si cele mai banale activitati pe care le facem,
sau orice lucru cat de mic ar fi el, putand fi reprodus matematic, prin
diverse metode.
Fie ca sunt instalatori, constructori, ingineri sau profesori oamenii
vor aveaintotdeauna nevoie de matematica, nu numai pentru gestionarea
banilor ci si pentru calcularea zilelor de concediu, sau pentru a socoti in cat
timp isi poate achita creditul pentru maisna cea noua etc.