ELVETIA

�ntinsa de-a lungul par.ilor nordica .i sudica a Alpilor �n Europa de Vest-

Centrala, Elve.ia cuprinde o mare
diversitate de peisaje .i climate pe o suprafa.a mica, de doar 41.285 km�.
Popula.ia este de circa 7,9
milioane, ceea ce are ca rezultat o densitate medie de circa 190 de locuitori pe
kilometru patrat.
Jumatatea sudica, mai muntoasa, a .arii este mult mai rarefiat populata dec�t cea
nordica. �n cel mai
mare canton, Graub�nden, aflat �n �ntregime �n Alpi, densitatea popula.iei scade la
27 /km�.

Elve.ia se �ntinde �ntre paralelele de 45� .i 48� latitudine nordica, .i �ntre

meridianele de 5� .i 11�
longitudine estica. Ea con.ine trei zone topografice de baza: Alpii Elve.ieni la
sud, Platoul Elve.ian sau
.ara de mijloc, .i Mun.ii Jura �n nord. Alpii sunt un lan. muntos �nalt, care
traverseaza partea central-
sudica a .arii, form�nd circa 60% din suprafa.a ei totala. Printre vaile �nalte din
Alpii Elve.ieni se gasesc
mul.i ghe.ari, totaliz�nd o suprafa.a de 1.063 kilometri patra.i. Din ace.tia �.i
au izvoarele mai multe
r�uri importante, printre care Rinul, Innul, Ticino .i Ronul, care curg catre cele
patru puncte cardinale .i
parcurg mare parte din restul Europei. Re.eaua hidrografica cuprinde mai multe
dintre cele mai mari
lacuri din Europa de Vest .i Centrala, �ntre care se numara lacul Geneva,
Bodensee .i lacul Maggiore.
Elve.ia are peste 1500 de lacuri, .i con.ine 6% din rezervele de apa proaspata ale
Europei. Lacurile .i
ghe.arii acopera circa 6% din teritoriul .arii.

Circa o suta de v�rfuri montane din Elve.ia se apropie de 4.000 m sau depa.esc
aceasta altitudine.Cu
4.634 m, Monte Rosa este cel mai �nalt, de.i Matterhorn (4.478 m) este probabil mai
celebru. Ambele se
afla �n Alpii Penini �n cantonul Valais. Sec.iunea din Alpii Bernezi aflata
deasupra vaii glaciare ad�nci
Lauterbrunnen, cu 72 de cascade, este celebra pentru v�rfurile Jungfrau (4.158
m) .i Eiger, .i pentru
vaile pitore.ti. �n sud-est, lunga vale Engadin, cuprinz�nd zona St. Moritz din
cantonul Graub�nden, este
.i ea celebra; cel mai �nalt v�rf din Alpii Bernina este Piz Bernina (4.049 m).

Stema Elve.iei[*]
Stema Elve.iei[*]
Partea nordica a .arii, mai dens populata, cu circa 30% din suprafa.a totala a
.arii, mai este numita .i
.ara de Mijloc.
Elve.ia nu a fost invadata �n timpul nici unuia dintre cele doua razboaie mondiale.
�n Primul
Razboi Mondial, �n Elve.ia s-a refugiat Vladimir Ilici Uleanov (Vladimir Lenin)
care a ramas
aici p�na �n 1917. Neutralitatea Elve.iei a fost pusa �n discu.ie de afacerea
Grimm-Hoffmann �n
1917, dar problema a fost de scurta durata. �n 1920, Elve.ia a
aderat la Liga Na.iunilor, care a avut sediul la Geneva, cu
condi.ia ca .ara sa fie scutita de orice obliga.ie militara.

�n al Doilea Razboi Mondial, Germania Nazista a �ntocmit

un plan detaliat de invazie a .arii, dar Elve.ia nu a fost
niciodata atacata. Ea a reu.it sa ram�na independenta printr-
o combina.ie de pregatiri militare solide, concesii facute
Germaniei .i noroc datorita evenimentelor mai importante din timpul razboiului,
care au am�nat
invazia. Sub generalul Henri Guisan, s-a ordonat o mare mobilizare a mili.iilor.
Strategia militara
elve.iana s-a schimbat de la o aparare statica la frontiere pentru protejarea
inimii economice a
.arii, la una de lupta de uzura pe termen lung, cu retragere pe pozi.ii puternice,
bine
aprovizionate .i aparate �n zonele �nalte ale Alpilor, denumite Reduta. Elve.ia a
fost o importanta
baza de spionaj pentru ambele par.i �n conflict .i adesea a mijlocit comunica.iile
�ntre Axa .i
Alia.i.

Comer.ul Elve.iei a suferit blocade de ambele par.i. Cooperarea economica .i

extensia creditului
pentru al Treilea Reich a variat �n conformitate cu percep.ia posibilita.ii
invaziei .i cu
disponibilitatea altor parteneri comerciali. Concesiile au atins un maxim dupa ce o
cruciala
legatura feroviara prin Fran.a de la Vichy a fost taiata �n 1942, las�nd Elve.ia
complet �ncercuita
de state ale Axei. De-a lungul razboiului, Elve.ia a primit peste 300.000 de
refugia.i .i Crucea
Ro.ie Interna.ionala, cu sediul la Geneva, a jucat un rol important �n timpul
conflictului.
Controlul strict al imigra.iei .i politicile de acordare a azilului, precum .i
rela.iile financiare cu
Germania Nazista au ridicat controverse, dar abia la sf�r.itul secolului al XX-lea.

�n timpul razboiului, For.ele Aeriene au atacat avioane ale ambelor par.i, dobor�nd
11 avioane
Luftwaffe care au �ncalcat spa.iul aerian �n lunile mai .i iunie 1940, continu�nd
sa oblige la
aterizare for.ata .i al.i intru.i dupa o schimbare a politicii �n urma
amenin.arilor Germaniei. Peste
100 de bombardiere aliate .i echipajele lor au fost arestate �n timpul razboiului.
�n 1944�45,
bombardierele aliate au lovit din gre.eala c�teva .inte din Elve.ia, �ntre care se
numara ora.ele
Schaffhausen, Basel .i Z�rich.

Elve.ia cuprinde trei mari regiuni lingvistice .i culturale: germana, franceza, .i

italiana, la care se
mai adauga vaile vorbitoare de retoromana. De aceea, elve.ienii, de.i predominant
germanofoni,
nu formeaza o na.iune �n sensul unei identita.i etnice .i culturale. Sentimentul de
apartenen.a la o
.ara comuna se bazeaza pe un fundal istoric, pe valori comune (federalismul .i
democra.ia
directa) .i pe simbolistica alpina.] �nfiin.area Confedera.iei Elve.iene este
datata prin tradi.ie la 1
august 1291, c�nd se sarbatoreste ziua nationala a ELVETIEI.La recensam�ntul din
2010,
cre.tinismul este religia predominanta a Elve.iei, �mpar.ita �ntre Biserica
Catolica (38,8% din
popula.ie) .i diferite culte protestante (30,9%). Geneva a trecut la protestantism
�n 1536, cu pu.in
timp �nainte de sosirea lui Jean Calvin acolo. Imigra.ia a facut din musulmani
(4,5%) .i cre.tinii
ortodoc.i (circa 2%) minorita.i semnificative. La recensam�ntul din 2000, �ntre
alte comunita.i
cre.tine se numara neo-pietismul (0,44%), penticostalismul (0,28%, �n mare parte
inclus �n
Schweizer Pfingstmission), metodismul (0,13%), Noua Biserica Apostolica (0,45%),
Martorii lui
Iehova (0,28%), alte culte protestante (0,20%), Vechea Biserica Catolica (0,18%),
alte culte
cre.tine (0,20%). Gruparile necre.tine minore sunt hinduismul (0,38%), budismul
(0,29%),
iudaismul (0,25%) .i �alte religii� (0,11%). 4,3% nu au declarat o
religie.Eurobarometrul din
2005 a constatat ca 48% din popula.ie cred �n zeita.i de orice fel, 39% cred �ntr-
un spirit sau for.a
vitala, 9% sunt atei .i 4% agnostici. Greeley (2003) a constatat ca 27% din
popula.ie nu crede
�ntr-un Dumnezeu.
 Confedera.ia Elve.iana consta din 26 de cantoane:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Hauteroute.jpg/200px-
Hauteroute.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/b4/Hauteroute.jpg/200px-
Hauteroute.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Sanetsch.jpg/200px-
Sanetsch.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Sanetsch.jpg/200px-
Sanetsch.jpg
Canton

Capitala

Canton

Capitala

Aargau

Aarau

*Nidwalden

Stans

*Appenzell Ausserrhoden

Herisau

*Obwalden

Sarnen

*Appenzell Innerrhoden

Appenzell

Schaffhausen

Schaffhausen

*Basel-Landschaft
Liestal

Schwyz

Schwyz

*Basel-Stadt

Basel

Solothurn

Solothurn

Berna

Berna

St. Gallen

St. Gallen

Fribourg

Fribourg

Thurgau

Frauenfeld

Geneva

Geneva

Ticino

Bellinzona

Glarus
Glarus

Uri

Altdorf

Graub�nden

Chur

Valais

Sion

Jura

Del�mont

Vaud

Lausanne

Lucerna

Lucerna

Zug

Zug

Neuch�tel

Neuch�tel

Z�rich

Z�rich
Wappen Aargau matt.svg
Wappen Aargau matt.svg
Wappen Nidwalden matt.svg
Wappen Nidwalden matt.svg
Wappen Appenzell Ausserrhoden matt.svg
Wappen Appenzell Ausserrhoden matt.svg
Wappen Obwalden matt.svg
Wappen Obwalden matt.svg
Wappen Appenzell Innerrhoden matt.svg
Wappen Appenzell Innerrhoden matt.svg
Wappen Schaffhausen matt.svg
Wappen Schaffhausen matt.svg
Coat of arms of Kanton Basel-Landschaft.svg
Coat of arms of Kanton Basel-Landschaft.svg
Wappen des Kantons Schwyz.svg
Wappen des Kantons Schwyz.svg
Wappen Basel-Stadt matt.svg
Wappen Basel-Stadt matt.svg
Wappen Solothurn matt.svg
Wappen Solothurn matt.svg
Wappen Bern matt.svg
Wappen Bern matt.svg
Coat of arms of canton of St. Gallen.svg
Coat of arms of canton of St. Gallen.svg
Wappen Freiburg matt.svg
Wappen Freiburg matt.svg
Wappen Thurgau matt.svg
Wappen Thurgau matt.svg
Wappen Genf matt.svg
Wappen Genf matt.svg
Wappen Tessin matt.svg
Wappen Tessin matt.svg
Wappen Glarus matt.svg
Wappen Glarus matt.svg
Wappen Uri matt.svg
Wappen Uri matt.svg
Wappen Graub�nden matt.svg
Wappen Graub�nden matt.svg
Wappen Wallis matt.svg
Wappen Wallis matt.svg
Wappen Jura matt.svg
Wappen Jura matt.svg
Wappen Waadt matt.svg
Wappen Waadt matt.svg
Wappen Luzern matt.svg
Wappen Luzern matt.svg
Wappen Zug matt.svg
Wappen Zug matt.svg
Wappen Neuenburg matt.svg
Wappen Neuenburg matt.svg
Wappen Z�rich matt.svg
Wappen Z�rich matt.svg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f8/Suisse_cantons.svg/400px-
Suisse_cantons.svg.png