APELE CONTINENTALE

Se clasifică în două categorii:

I. Ape de suprafaţă

II. Ape subterane

I. Apele continentale de suprafaţă

 ape curgătoare;

 ape stătătoare;

 gheţarii;

 Tipuri de ape curgătoare

 Pârâul: apă permanentă/temporară de dimensiuni mici, cu albie şi traseu propriu;

 Râul: apă permanentă, de dimensiuni mijlocii, cu albie, traseu şi afluenţi;

 Fluviul: cea mai mare apă curgătoare, cu numeroşi afluenţi şi care se varsă în lacuri
şi mări printr-un estuar sau deltă;

Caracteristicile apelor curgătoare

 curg spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre;

 curg permanent sau temporar;

 apa provine din precipitaţii, topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele
subterane;

 Componentele râului

 Izvorul: locul de unde începe cursul râului, care poate fi: apa subterană care iese la
suprafaţă, un lac, marginea unui gheţar;

 Cursul râului: traseul parcurs de apă între izvor şi vărsare; poate fi împărţit în: curs
superior, mijlociu şi inferior;

 Gura de vărsare: locul de vărsare într-un alt râu sau fluviu, ori într-un lac, mare sau
ocean;

 Bazinul hidrografic

 = suprafaţa de pe care un râu sau fluviu îşi adună apa prin afluenţi;

 Afluentul: apa care se varsă în altă apă curgătoare numită râu colector;
  Confluenţa: locul unde se unesc două ape;

 Cumpăna apelor: linia care delimitează bazinele hidrografice vecine; uneşte

punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine

Mişcarea apelor curgătoare

Viteza = distanţa parcursă de apa râului într-o unitate de timp;

Debitul = volumul de apă care se scurge printr-o secţiune a albiei în unitatea de timp; se
măsoară în m3/s;

CELE MAI LUNGI RÂURI DIN LUME

Revărsarea: creşterea nivelului râurilor, provocate de precipitaţii abundente sau de topirea
zăpezii;

Viitura: creştere bruscă şi puternică a nivelului râurilor determinate de ploi şi topirea

bruscă a zăpezii, sau de ruperea unui baraj natural sau antropic

Inundaţia: revărsare neregulată care se produce în urma creşterii bruşte a nivelului apei;
apele râului depăşesc albia majoră şi inundă zonele învecinate, provocând pagube mari,
fiind considerate dezastre naturale