Compartiment Mediu, Sanatatea si

Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 1 din 6

1. Consecinţele electrocutării
Fenomenele care apar în organism ca urmare a trecerii curentului electric
definesc conceptul de electrocutare sau şoc electric.
Electrocutarea se manifestă prin vătămări de diferite grade, până la deces.
Consecinţele electrocutării depind de trei factori şi anume:
- intensitatea curentului electric;
- timpul cât trece curentul prin corp;
- traseul sau calea străbătută de curentul electric prin corp.
1.1. Intensitatea curentului electric a cărui limită de suportabilitate a fost
stabilită experimental şi care se consideră nepericuloasă este de:
- 10 mA în cazul curentului alternativ de frecvenţă industrială şi
- 50 mA în cazul curentului continuu.
Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub
acţiunea căruia omul se poate elibera din circuitul electric prin forţe proprii. În
general omul nu reuşeşte să se desprindă singur din circuitul electric din cauza
spaimei care-1 face să nu mai poată acţiona şi din cauza contracţiilor musculare care
nu mai permit desprinderea de circuit.
Intensitatea curentului electric care străbate corpul omenesc, atunci când între
două puncte de contact ale acestuia se stabileşte o tensiune accidentală dată, depinde
de rezistenţa electrică a corpului.
Rezistenţa electrică a corpului este influenţată de:
- factori externi - umiditatea aerului;
- temperatura aerului;
- gradul de umezire al pielii.
- factori interni - transpiraţie;
- febră;
- conţinutul de alcool în sânge;
- stare de oboseală.
S-a stabilit că rezistenţa corpului omenesc variază între 500 şi 3000 ohmi. În
calculul sistemelor de protecţie se iau în considerare valoarea de 1000 ohmi pentru
cazul atingerilor directe şi valoarea de 3000 ohmi pentru cazul atingerilor
indirecte.

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 2 din 6

În funcţie de intensitatea curentului care străbate corpul omenesc se produc

următoarele efecte, prezentate gradat:
- între 0,5 şi 2 mA se situează pragul de senzaţie, care variază de la persoană la
persoană;
- între 2 şi 3 mA - senzaţie uşoară de tremur, înţepătură;
- între 3 şi 10 mA - convulsii, şoc electric;
- între 10 şi 18 mA - senzaţie dureroasă, contracţii musculare;
- între 18 şi 25 mA - dificultăţi în respiraţie;
- între 25 şi 75 mA - şoc electric sever;
- între 75 şi 200 mA - fibrilaţie ventriculară dacă o parte din curent trece prin inimă
în perioada de repolarizare a muşchiului cardiac;
- între 200 şi 1000 mA - apar, în plus, arsuri la punctele de intrare şi ieşire din
organism;
- între 1000 şi 4000 mA - arsurile sunt grave, extinse.
Valorile curenţilor de mai sus şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol,
astfel:
- curentul care trece prin corp este mai mic de 10 mA: pericolul de deces este
foarte redus;
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA, dar mai mic de 200
mA: pericolul de paralizare a funcţiilor sistemului nervos este foarte probabil, pot
apărea stop respirator şi stop cardiac.
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea
decesului este ridicată şi agravată de efectele termice ale curentului electric.
Din experienţa tragică în timp a rezultat că efectele cele mai probabile de
paralizare a funcţiilor sistemului nervos, le provoacă intensităţile curentului de tip
industrial (380/220 V). Curenţii rezultaţi la tensiuni mai mari de 1000 V produc în
mod suplimentar şi efecte termice, cu consecinţe fizice grave.
1.2. Timpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul
omenesc este foarte important, mai ales în raport cu intensitatea curentului. Cu cât
timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este
mai mare şi invers.

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 3 din 6

(Din motive de protecţie, limitele timpului de deconectare a instalaţiilor

electrice de joasă tensiune trebuie să fie de 0,2 secunde pentru tensiuni până la 250 V
şi de 0,1 secunde pentru tensiuni până la 500 V.
Este foarte important pentru viaţa omului ca timpul în care acesta este în
circuitul electric să fie cât mai scurt, întrucât rezistenţa electrică a corpului continuă
să scadă sub acţiunea curentului şi, ca urmare, intensitatea curentului care trece prin
corp creşte continuu, moartea devenind practic inevitabilă.
1.3. Traseul străbătut de curent prin corp este de asemenea important,
considerându-se ca foarte periculoase căile:
- mâna stângă - piciorul drept (axa inimii);
- mâna dreaptă - marginea superioară a bazinului.
Căile cele mai "favorabile" sunt:
- mână - cot sau umăr;
- picior stâng - picior drept;
- şold - laba piciorului.
2. Accidente prin electrocutare
Accidentul prin electrocutare apare atunci când corpul omului se intercalează
accidental între două puncte cu potenţiale electrice diferite, situaţie în care prin el
circulă un curent capabil să afecteze funcţiile vitale ale corpului (respiraţia,
circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă).
Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau
întârziate.
2.1. Urmările imediate se manifestă prin paralizarea funcţiilor respiratorii
şi/sau circulatorii, respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac, ori
deces instantaneu prin fibrilaţie ventriculară.
2.2 Urmările întârziate (ore, zile) se manifestă printr-o slăbire a forţei
musculare, amorţeli, chiar în cazul în care accidentatul se află în stare de repaus; la
reluarea activităţii pot apărea tulburări care influenţează centrul generator de excitaţii
al inimii.
3. Primul ajutor

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 4 din 6

În cazul accidentelor prin electrocutare este evident că numai întâmplător se poate

beneficia de ajutor calificat. Din acest motiv, succesul primului ajutor depinde de

competenţa celor prezenţi în momentul accidentului.

În practică, se întâlnesc două situaţii:

- accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică;
- accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică, nemaifiind în contact cu aceasta
şi nici în imediata ei apropiere.
În ambele situaţii, persoana, care acţionează pentru acordarea primului ajutor,

salvatorul (salvatorii) trebuie să constate cu operativitate situaţia concretă a

victimei şi să hotărască modul de acţionare, astfel încât să nu-şi pericliteze

integritatea corporală sau chiar viaţa, expunându-se aceluiaşi risc.

3.1. Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric

Prima operaţie în succesiunea acţiunii de acordare a primului ajutor în caz de
accidentare prin electrocutare, este scoaterea accidentatului de sub acţiunea sau
influenţa curentului electric.
a) Pentru a scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric din instalaţiile cu
tensiunea de lucru sub 1000 V se proceda astfel:
- dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime:
 Se va analiza situaţia şi cunoscând faptul că după întreruperea
tensiunii, muşchii se relaxează, existând posibilitatea căderii
accidentatului, se vor lua preventiv măsuri de evitare a acestei
consecinţe.
 Se va sprijini accidentatul cu proptele izolante sau se vor lua măsuri
de atenuare a căderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 5 din 6

unor suporturi groase la locul eventualei căderi (paie, materiale

textile, crengi etc.).
 Se va acţiona pentru întreruperea tensiunii prin deschiderea
întrerupătorului (contactorului) de alimentare, în lipsa acestuia prin
deschiderea separatorului, scoaterea siguranţelor, scoaterea din priză,
de la caz la caz.
 Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp,
defavorizând operativitatea intervenţiei, se va scoate accidentatul de
sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească
îndepărtarea accidentatului de zona de pericol.
b) În situaţia unui accident în instalaţii cu tensiunea de lucru peste 1000 V,
trebuie cunoscut faptul că însăşi apropierea de accidentat poate prezenta pericol
pentru salvator, din cauza tensiunii de pas. Se vor efectua următoarele manevre, după
caz:
 Deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune ) o poate face
numai o persoană care cunoaşte bine instalaţia iar scoaterea
accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă numai
după deconectare.
 Scoaterea accidentatului din instalaţia aflată sub tensiune este
permisă numai în staţiile electrice, unde operaţia se execută de către
personalul special instruit în acest sens şi care utilizează mijloacele
de protecţie electroizolante (cizme şi mănuşi electroizolante de înaltă
tensiune, prăjini electroizolante (ştăngi), corespunzătoare tensiunii
nominale a instalaţiei.
 Dacă din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a
atingerii instalaţiei electrice, acestuia i s-au aprins hainele fără ca el
să fie în contact sau în imediata apropiere a instalaţiei electrice sub
tensiune, se va acţiona pentru stingerea hainelor aprinse, prin
înăbuşire. Este de preferat ca accidentatul să fie culcat la pământ în
timpul acestor intervenţii, ştiut fiind că mişcarea acestuia ca o "torţă
vie" îngreunează şi agravează în acelaşi timp acţiunile de salvare.

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 6 din 6

3.2 Determinarea stării accidentatului

După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi în afara pericolului generat de
aceasta, se va determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă,
deoarece tot ceea ce urmează să se facă în continuare depinde de această stare.
Acţiunile de prim ajutor sunt diferenţiate, în funcţie de starea accidentatului:
- dacă accidentatul este conştient;
- dacă accidentatul este inconştient;
- dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.
3.2.1. Dacă accidentatul este conştient
În această situaţie examinarea este uşurată de faptul că se poate stabili contact
verbal cu accidentatul.
Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de
calmare, de liniştire a accidentatului:
- „aşează-te”, respectiv „culcă-te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat”;
- „cum s-a întâmplat accidentul ?” „te supără ceva ?”
- „ai ameţeli ? ai greaţă ? ai cumva dificultăţi în respiraţie ? te supără inima
?”
În timpul întrebărilor se caută vizual eventualele semne exterioare ale stării de rău:

- culoarea pielii, în mod special culoarea feţei ( paloare sau roşeaţă excesivă);
- transpiraţia feţei şi a palmelor;
- prezenţa şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului.
În cazul unei stări de rău se solicită salvarea.
3.2.2. Dacă accidentatul este inconştient
Se consideră în stare de inconştienţă acel accidentat căruia îi lipsesc reflexele de
autoapărare şi capacitatea de mişcare autonomă. Funcţiile vitale de bază - respiraţia
şi circulaţia - pot fi satisfăcătoare.
Deosebirea stării de inconştienţă faţă de moarte clinică, numai prin observaţie
vizuală, este dificilă.
Se va proceda după cum urmează:
 Dacă din circumstanţele producerii accidentului nu rezultă vătămări şi
leziuni care ar contraindica într-un mod evident mişcarea şi deplasarea
DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 7 din 6

accidentatului (de exemplu: cădere cu grave leziuni şi vătămări, fracturi,

hemoragii), se va aşeza accidentatul într-o poziţie care să permită
examinarea sa, adică în poziţie culcat pe spate pe o suprafaţă plană şi
suficient de rigidă, cu recomandarea de a nu fi mişcat inutil, deoarece
pot exista eventuale vătămări „ascunse”, pentru care mişcarea ar fi
contraindicată;
 Se vor desface hainele la gât, piept şi zona abdominală;
 Se va verifica starea respiraţiei şi existenţa pulsului;
 În cazul lipsei funcţiilor vitale, fără a mai ţine seama de eventualele
interdicţii de mişcare a accidentatului, acestuia i se va face respiraţie
artificială sau reanimare cardio-respiratorie.
4. Alte vătămări
La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburări de vedere
etc.
Simptomele dureroase ale acestor vătămări sunt semnalate de accidentaţii aflaţi în
stare de conştienţă.
În cazul celor care şi-au pierdut cunoştinţa, cercetarea vătămărilor trebuie făcută
abia după ce s-a constatat starea satisfăcătoare a respiraţiei şi circulaţiei sanguine
iar examinarea trebuie realizată numai vizual, fără a mişca şi dezbrăca inutil
accidentatul.
După constatarea stării accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului
ajutor în funcţie de tipul vătămării: arsuri, fracturi, plăgi etc.
Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău (nici măcar
trecătoare), el trebuie ţinut în repaus timp de 1/2 - 1 oră, după care trebuie supus
unui consult medical.
Dacă starea de rău persistă sau se agravează, se va proceda astfel:
- accidentatul va fi aşezat în poziţie culcat, cu picioarele ridicate;
- îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gâtului, pieptului şi a
abdomenului;
- se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece
ulterior pot surveni tulburări de ritm cardiac.

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano

 Compartiment Mediu, Sanatatea si
Securitatea Munii

Instrucţiuni proprii de securitate a muncii Ed. Rev. Pag.

privind acordarea primului ajutor în caz de
electrocutare
PIRELLI TYRES ROMANIA
0 0 8 din 6

DATA COMPLETAT VERIFICAT APROBAT

01/07 Stanescu Tiberiu Stanescu Tiberiu Menassi Giuliano