Universitatea Politehnica, Facultatea Transporturi

PROIECT C.I.A.

TERMOSTAT FOLOSIND CIRCUITUL INTEGRAT LM 339

Profesor coordonator:

S.l.dr.Ing. Valentin Alexandru Stan

Student: Toma Anca Mihaela

Specializarea: Telecomenzi si electronica in transporturi

Anul: III

Grupa: 8315

Bucuresti - 2015
 CUPRINS:

1. Tema proiectului
2. Justificarea temei
3. Schema bloc
 Descrierea blocurilor
4. Memoriu tehnic
5. Parametri de functionare
6. Schema electrica
7. Calculul componentelor
8. Calcul economic
9. Cablaj imprimat
10. Tehnologie de realizare
11. Diagrama de defectoscopie
12. Bibliografie
 1. Tema proiectului:

Folosind un circuit integrat LM 339, sa se proiecteze un circuit care sa raspunda la

variatia temperaturii ambiente prin inchiderea intrerupatorului unei centrale termice. Pentru
sesizarea variatiei temperaturii se va folosi un senzor de temperatura (termistor), iar ca
intrerupator se va folosi un releu.

2. Justificarea temei

Am ales aceasta tema deoarece poate fi folosita ca un termostat pentru pornirea unei
centrale termice la un pret mai scazut decat cele existente pe piata.
 3. Schema bloc

ALIMENTARE ALIMENTARE
BLOCURI RETEA

SENZOR DE SISTEM DE SISTEM DE

TEMPERATURA COMPARARE COMUTARE

SURSA DE INTRERUPATOR AL
REFERINTA CENTRALEI
TERMINCE

Descrierea schemei bloc:

Cum se poate observa pe figura pentru aceasta aplicatie avem nevoie de un circuit de
alimentare care sa sustina blocurile functionale ale schemei. Acest circuit se poate realiza cu
usurinta, ieftin si rapid folosind un transformator de retea monofazat care sa reduca
tensiunea de alimentare de la 220V c.a. in jurului lui 15V c.a., o punte redresoare si un filtru cu
condensator care sa netezeasca pulsatiile de dupa redresare. Pentru a obtine o mai mare
stabilitate si acuratete a tensiunii de alimentare se poate folosi un stablilizator integrat de
tensiune pozitiva de tipul LM 7814 care garanteaza la iesirea sa o tensiune continua stabila in
timp.
Blocul responsabil cu preluarea si traducerea informatiei din exterior este un senzor
de temperatura (termistor) care transforma temperatura intr-o marime electrica. Termistorul
isi va varia rezistenta in functie de variatia temperaturii, daca este unul cu coeficient negativ
de variatie, rezistenta scade, iar daca este cu coeficient pozitiv aceasta va creste.
Curentul ce se stabiliste prin termistor generat de tensiunea de alimentare, va suferi in
mod clar o variatie. Aceasta variatie va fi sesizata de unul din cele patru comparatoare din
LM339 prin raportarea ei la un prag de referinta furnizat de sursa de referinta.
Aceasta sursa nu este nimic mai mult decat o dioda Zener cu o valoare convenabila
alimentata printr-un rezistor de ballast de pe alimentarea generala.
Sistemul de comparare inclus in LM339, da comanda ce actioneaza blocul de
comutare. Blocul de comutare este realizat dintr-un releu care in urma comenzii primite se
atrage si leaga centrala termica la tensiunea retelei , permitand pornirea acesteia.
Releul cumutator poate fi unul cu o singura ramura de contacte care inchide circuitul
care leaga centrala termica la reteaua de energie .
 4. Memoriu tehnic

1.Comparator neinversor cu histerezis

Potentiometrul sau rezistorul semireglabil P1 are rolul de a face posibila ajustarea
sensibilitatii termistorului Rt h pentru a declansa mecanismul la o anumita temperatura.
Potentiometrul sau rezistorul semireglabil P2 din bucla de reactie a comparatorului are rolul
de a ajusta tipul de raspuns al acestuia.
Rezistoarele R3, R4 au rolul in polarizarea tranzistorului T si alimentarea releului.
In momentul in care se modifica starea logica a bitului de comanda, curentul debitat
este destul de mic, insuficient pentru controlul releului, fiind necesara o amplificare a acestui
curent.
Tranzistorul T are asadar jonctiunea baza-emitor polarizata, dar este necesara si
polarizarea jonctiunii baza-colector pentru a capta golurile electronice produse la polul
pozitiv al sursei releului si a realize astfel amplificarea necesara.
Acest rol revine diodei D. Rolul sau este de a asigura deci un potential negativ pe
colectorul lui T, dar si de a dirija curentului de colector catre releu, rezistenta opusa de ea pe
traseul (in sensul de neconductie) fiind mult mai mare decat cea a releului. Acest curent de
dupa amplificare ar trebui sa ajunga la o valoare suficienta pentru deschiderea releului.

2.Circuitul integrat LM 339

Circuitul integrat LM 339 contine patru comparatoare independente si un etaj comun de
alimentare. Iesirea este clasa A transistor cu colector in gol. Timpul de raspuns la semnal
mare, de 0,3us satisface cerintele de compatibilitate cu circuitele TTL pentru aplicatii
industriale.

Caracteristici notabile:

 Tensiuni de alimentare: sursa simpla 2 V 36 V si sursa dubla ± 1 V ÷ ±18 V;

 Curent de alimentare: 0,8mA independent de tensiunea de alimentare U;
 Tensiunea de saturatie: 250mv la 4mA;
 Iesirea compatibila cu TTL, DTL, MOS si CMOS;
  Tensiunea de offset si curentii de intrare redusi.

Schema electrica interna a LM 339:

Configuratia terminalelor:
3.Termistorul
Pentru a putea culege o informatie legata de temperatura din mediului ambient este
necesar folosirea unui termistor pe post de senzor. Denumirea de ″termistor″ este o
combinare a cuvintelor englezesti ″thermally sensitive resistor″ (rezistenta sensibila termic).
Aceasta denumire descrie functia de baza a dispozitivului si anume aceea de-a avea o
schimbare a rezistentei electrice predictibila in functie de orice schimbare a temperaturii sale
absolute. Termistorul NTC (Negative Temperature Coefficient) este un dispozitiv
semiconductor cu doua terminale, relativ simplu, realizat din amestecuri sintetizate din oxizi
ai metalelor de tranzitie ca manganul, cobaltul, nichelul, fierul, cuprul. Spre deosebire de
metale la care rezistenta electrica creste cu temperatura, la termistor rezistenta scade cu
cresterea temperaturii lor:

R(T)=A× e B/ T

unde:

 A = constanta ce depinde de geometria dispozitivului;

  T= temperatura in grade Kelvin;
 R=rezistenta la temperatura T;

 B= constanta ce depinde de materialul semiconductor masurat in K, B= E cu E banda

interzisa a semiconductorului si se determina din valorile rezistentei la doua temperaturi :

B=[T 1 T 2/( T 2-T 1)] ln( R1/ R2)

Reprezentarea grafica a legii de variatie R=f(T)

Rezistenta R a unui termistor la o temperatura absoluta oarecare T, este data in

functie de rezistenta R0 la o temperatura absoluta initiala T 0 de relatia:

Ln(R/ R0 )=Bx(1/T-1/T 0)

Reprezentarea
grafica a legii de variatie R=f(T)

Parametrii utilizati pentru a descrie caracteristicile oricarui termistor sunt:

  Rezistenta electrica nominal la 25 ;
 Reportul rezistentelor pentru doua temperaturi date (25 0C si 85℃ ¿ ;
 Coeficientul de temperatura al rezistentei (a =(1/R)x dR/dT=-B/T 2) exprimat in % /℃ ;
 Puterea disipata maxima;
 Factorul (coeficientul) de disipare;
 Constanta de timp termica;
 Domeniul de temperatura T min si T max.

Schimbarea temperaturii termistorilor poate fi clasificata in functie de tipul incalzirii:

 Externa, cauzata de temperatura ambianta;

 Interna. ca rezultat al puterii dezvoltate de trecerea curentuluui prin dispozitiv (auto-
inclazire);
 Combinata, (externa+interna).

Daca un termistor este parcurs de un curent electric temperatura sa creste pana cand
caldura degajata prin efectul Joule este echilibrata de schimbul termic cu mediul ambian.
Autoincalzirea este determinata de forma sa geometrica, de montara aleasa de
dimensiunea si materialul terminalelor si de oricare alt factor ce poate contribui la disiparea
caldurii. Daca P=R I 2=U 2/R este puterea ce trebuie disipata si ∆ T =T −T 0 este cresterea
temperaturii termistorului, coeficientul de disipatie termica C este:

C=P/∆ T [W/°C ,util mW/°C]

si masoara puterea electrica necesara pentru mentinerea termistorului cu 1 0C deasupra

temperaturii ambiante. Tensiunea pe termistor, in modul autoincalzit, are un maxim:
B
U max ¿ [C (T max −T 0 ) A e T ] 1/ 2

Corespunzator temperaturii T max=(B/2 ¿¿]

Curba curent-tensiune pentru

termistor.
 Constanta de timp termica ″τ ″ reprezinta timpul necesar termistorului sa reduca cu
63.2% diferenta initiala de temperatura dintre termistor si mediul inconjurator. Ea se
calculeaza dupa relatia:

τ =H/C

unde:

 H=capacitatea termica a termistorului (J/ );

 C=coeficientul de disipare (W/ ).

Masurarea lui ″τ ″ se face punand termistorul intr-un mediu cu temperatura

cunoscuta T 0, fara curenti de aer, aplicandu-i putere electrica pentru cresterea temperaturii
lui la o valoare data T final intrerupand alimentarea electrica si masurand timpul necesar
termistorului sa ajunga la temperatura T 0+63.2%(T final - T 0).
Metoda autoincalzirii defineste timpul necesar termistorului sa revina la temperatura
mediului si da o informatie importanta legata de capacittatea senzorului de a-si modifica
rezistenta electrica sub influenta unei schimbari bruste (treapta) de temperatura. In
aplicatiile cu termistori autoincalziti este mai importanta capacitatea termica ″H″ a acestuia,
decat constanta de timp.

4.Releul
Din punct de vedere constructiv releul este compus dintr-un numar n de contacte
care sunt inchise sau deschise cu ajutorul unor armaturi ce sunt atrase sau respinse de n
bobine strabatute de un curent de comanda.
Asadar este un dispozitiv electromagnetic capabil sa comute sau sa intrerupa un
circuit in urma unei comenzi externe sub forma unui impuls de tensiune. La un releu obisnuit,
de uz general, starea circuitului se
mentine atata timp cat este
prezenta comanda. Exista insa si
variati de relee, mai complexe, care
raman inclestate pana la aparitia
unei comenzi, fie electrica fie
mecanica.
Schema principiala a unui releu simplu:1 n pini alimentare 1’ n’ pini semnal

Schema

principiala a unui releu simplu:1 n pini alimentare 1’ n’ pini semnal

5. Parametrii de functionare
 6. Schema electrica

Schema electrica s-a construit in jurul unei aplicatii tipice a circuitului integrat LM
339 asa numitul comparator neinversor cu histerezis. R1 , P1, Rth formeaza un ansamblu (o
punte) care asigura atacul comparatorului cu variatia semnalului tradus din termic in electric.
Ca termistor s-a ales unul cu o valoare de 47kΩ cu coeficient de variatie negativ deoarece
rezistenta electrica e comparabila cu R1.
Condensatorul ceramic C 1 are rolul de a proteja circuitul de eventuale variatii
nedorite ale termistorului.
 7.Calculul componentelor

Termistorul este conectat impreuna cu rezistorul R1 intr-un divizor de tensiune si mai

departe conectat la intrarea tensiunii positive a comparatorului V +.
Intrarea tensiunii negative sau V- este conectata la Vcc printr-un potentiometru pentru
a regla tensiunea de referinta si implicit valoarea temperaturii la care comparatorul va
comuta.

 R1 = 22kΩ
 Termistor = 47kΩ ( 24kΩ la 22 °C)
 Potentiometru P1= 50kΩ (25kΩ(50%) fiind echivalentul a 22 °C)
 Vref=50%*14=7V
 VCC=14V

Divizorul de tensiune:

Vout=(VCC*T)/T+R1

T=22°C => Vout=14*24000/24000*22000=7,3V > Vref

Vout>Vref => Tranzistorul se va comporta ca un intrerupator inchis de la V cc la contacul

superior al releului, iar bobina va fi atrasa comutand si celalalt circuit al releului, care va porni
centrala termica.

T=20°C => Vout=14*21000/21000*22000=6,9V < Vref

Vout<Vref => Tranzistorul se va comporta ca un intrerupator deschis de la V cc la contacul

superior al releului, iar bobina nu va mai fi atrasa, circuitul de la reteaua eletrica la centrala
termica fiind deschis, iar in acest caz centrala se va opri.
 8. Lista componentelor si calcul ecomonic

Nr. Indicativul Detalii Valoare Nr. Pret

Crt. componentei bucati RON

1. R1 Rezistor 220 Ω 1 0.56

2. R2 Rezistor 3 KΩ 1 0.40
3. R3 Rezistor 4.7KΩ 1 0.40
4. R4 Rezistor 3 KΩ 1 0.40
5. R5 Rezistor 330 KΩ 1 0.65
6. R6 Rezistor 100 KΩ 1 0.65
7. P1 Rezistor 1 KΩ 1 1.00
semireglabil

8. P2 Rezistor 1 MOhm 1 1.00

semireglabil

9. Rth Termistor TG021-200 1 1.50

Ω

10. C1 Condensator 100nF 1 1.00

11. C2 Condensator 100nF 1 1.00
12. D Dioda BA159 1 1.00
13. Dz Dioda Zener 7V5 1 1.00
14. Releu Releu Alim 1 5.00
15V/250V

15. LED Led 60W/220V 1 0.50

16. T Tranzistor BC107 1 1.00
17. C.I. Circuit integrat LM 339 1 1.50
TOTAL 18.56
 9. Cablaj imprimat

Traseele de culoare verde sunt cele din vederea de sus a montajului, iar cele rosi sunt
cele din vederea de jos, cablajul fiind efectuat pe 2 straturi.
 Vedere de sus Vedere de jos

10.Tehnologie de realizare

Procesul tehnologic de realizare a cablajului imprimat, influentat de conditiile de unicat si de

laborator, parcurge urmatoarele etape:

 alegerea tipului de cablaj brut potrivit (functie de grosime, de numarul de straturi de

curpru etc.);

 debitarea cablajului la dimensiunea necesara realizarii circuitului;

 determinarea pozitiei tuturor perforatiilor, indiferent de scopul acestora (gauri pentru

terminale, de trecere, de prindere a diverselor repere) ce trebuiesc sa apara pe cablaj;

 gaurirea placii de cablaj pe baza punctelor rezultate anterior;

 slefuirea si decaparea placii;

 realizarea contururilor din jurul gaurilor cu cerneala serigrafica, adusa in prealabil la

un grad de vascozitate care sa permita folosirea sa intr-un compas cu capat trasor;

 realizarea traseelor pe baza schitei de baza, prin unirea pastilelor realizate anterior cu

cerneala folosind un trasor de linie;

 uscarea stratului de cerneala aplicat;

 corodarea placii de cablaj cu clorura ferica

 curatarea placii iesite de la corodat cu apa din abundenta, iar apoi inlaturarea cu

dizolvant a cernelei;

 aplicarea unui strat de pasta decapanta peste traseele obtinute anterior;

 aplicarea unui strat de cositor peste traseele de cablaj;

 inlaturarea surplusului de pasta decapanta;

  implantarea si lipirea pieselor.

11. Diagrama de defectoscopie

Diagrama analizeaza functionarea circuitului si prezinta etapele verificarii functionarii

acestuia.

Verific LED

LED APRINS?

Se verifica Circuit
LED-ul
functional

Exista U pe

LED?

Schimb Se verifica tranzistorul

LED.

Tranzistor
functional?

Schimb T1 Verific LM 339

Schimb
LM 339 Verific P1

Schimb
P1
Verific RELEUL

Schimb RELEUL
Verific REZISTENTELE

Schimb REZISTENTA
Verific condensatoare si
schimb condensatoare daca
nu functioneaza!
 12. Bibliografie

Carti:

1. Agenda radioelectronistului,N.Dragulanescu-Editura Tehnica 1989

2. Circuite integrate analogice,R.Rapeanu,O.Chirica erc.-Editura tehnica 1983
3. Circuite integrate liniare,M.Bodea,A.Vatasescu etc.-Editura Tehnica 1985
4. Circuite integrate liniare,amplificari operationali,Ioan Dragu,Ion Mihail Iosiv-
Editura Militara 1981

Adrese de Internet:

 www.nat.com
 www.motorola.com
 www.semiconductors.philips.com
 www.national.com
 www.st.com
 http://www.engineersgarage.com/electronic-components/lm339-datasheet#
 http://www.ti.com/lit/ds/symlink/lm339-n.pdf
 https://www.fairchildsemi.com/datasheets/LM/LM2901.pdf