Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1. Consideraţii generale
2
În prezent statutul magistraţilor este stabilit prin Legea de
2 organizare judecătorească şi prin legea de organizare
a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
3
Legea nr. 154/1998, Publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.26 din 16 iulie 1998
Funcţia publică jurisdicţională este realizată de o categorie distinctă de
personal, în raport cu salariaţii, funcţionarii publici administrativi şi demnitarii
publici, care poartă denumirea de magistraţi.
Magistraţii judecători şi procurori sunt numiţi în funcţie de Preşedintele
României iar judecătorii sunt inamovibili, în timp ce procurorii se bucură de
stabilitate în funcţie. Pentru activitatea desfăşurată magistraţii primesc o
indemnizaţie lunară cu anumite sporuri.
La realizarea funcţiei jurisdicţionale mai concură magistraţi asistenţi de la
Curtea Supremă de Justiţie şi magistraţi consultanţi, pentru soluţionarea litigiilor
specifice dreptului muncii, care participă la deliberări cu vot consultativ, însă
aceştia nu beneficiază de inamovibilitate fiind numiţi şi eliberaţi din funcţie de
către ministrul justiţiei.
Judecătorii Curţii Constituţionale şi cei ai Curţii de Conturi precum şi
procurorii acesteia din urmă sunt asimilaţi magistraţilor, îndeplinind o funcţie
publică jurisdicţională.
Legea actuală de organizare judecătorească şi a ICCJ, nu precizează
expres natura juridică a raportului de muncă al magistratului, cu instanţele
judecătoreşti sau parchetele cu personalitate juridică la care îşi desfăşoară
activitatea. În consecinţă atât în legislaţie, cât şi în doctrină, natura juridică a
funcţiei publice jurisdicţionale este controversată.
Potrivit art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă
cu excepția prevederilor art. 20 care se aplică pentru realizarea evaluării
performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru
activitatea desfășurată în anul 2019.
Activitățile administrative sunt realizate, așa cum rezultă din art.5 Codul
administrativ, de :
b) administrația publică - totalitatea activităților desfășurate, în regim de
putere publică, de organizare a executării și executare în concret a legii și de
prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public;
c) administrația publică centrală - totalitatea activităților desfășurate, în regim
de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii și
de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public
național/general;
d) administrația publică locală - totalitatea activităților desfășurate, în regim
de putere publică, de organizare a executării și de executare în concret a legii și
de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local;
24