Anatomie si biomecanica – 2 Nov

Oasele piciorului.

Sunt in numar de 26, sunt dispuse pe 3 grupe:

- Tarsul
- Metatarsul
- Oasele degetelor

Tarsul.
Este format din sapte oase, dispuse in doua randuri. Un rand
posterior, format din doua oase suprapuse: talus si calcaneu.
Talusul este sus, calcaneul este jos.

Un rand anterior, format din cinci oase: navicularul, cuboidul si

cele trei oase cuneiforme.
Oasele tarsului sunt grupate in doua randuri: anteroposterioare
cu un rand medial, cuprinzand talus, nadicular si cele trei
cuneiforme, si un rand lateral, cuprinzand calcaneul si cuboidul.

Osul talus. (astragal)

Se afla in varful masivului tarsian, intre oasele gambei, pe de-o
parte, calcaneu si navicular, pe de alta parte.
Osul este format dintr-un corp, un cap si un col, care uneste
primele doua.
In intregime are form cuboida si se descriu sase fete.
Corpul formeaza cu colul, doua unghiuri, deoarece colul este
inclinat in jos si medial.
Fetele osului talus sunt sase, superioara, inferioara, laterala,
mediala, anterioara si posterioara.

Fata suprioara.
Este in cea mai mare parte articulara.Ea prezinta trohleea
talusului, care se prelungeste medial cu fateta maleolara
mediala, si lateral cu fateta maleolara laterala.

Trohleea talusului.
Prezinta un sant anteroposterior, doua proeminente si doua
margini.
Marginea laterala esta mai inalta si mai pronuntata.
Fateta maleolara mediala are forma unei virgule.
Fateta laterala se sprijina pe o proeminenta osoasa numita
procesul lateral al talusului. Acest proces se desprinde d pe fata
laterala a osului.
Fata superioara a osului talus se alticuleaza cu scoaba gambiera
formata din fata articulara inferioara ale epifizei distale a tibiei,
maleola mediala, si maleola laterala.
Fata inferioara prezinta dinainte inapoi, trei fatete articulare
pentru calcaneu:
- Fata calcaneana anterioara
- Fata calcaneana mijlocie
- Fata calcaneana posterioara.
Fetele calcanene, posterioara si mijlocie, sunt separate de un
sant, numit santul talusului.
Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului, pe care se
sprijinafateta maleolara laterala a osului.

Fata mediala.
Este neregulata, da insertii ligamentare.
Fata anterioara, prezinta capul talusului. Este o proeminenta
rotunjita, prezinta fata articulara, naviculara; in jos se continua
cu fata calcaneana, anterioara, care tine de fata inferioara a
osului.
Fata posterioara. Prezinta procesul posterior al talusului. El este
strabatut de un sant. Santul este delimitat de doi tuberculi:
unul lateral si altul medial.

Calcaneul.

Este cel mai voluminos os al tarsului. Are o forma prismatica,

fiind alungit anteroposterior si usor turtit transversal.
Are sase fete:
- Fata superioara. Prezinta dinainte inapoi
- Fata talara anterioara.
- Fata talara mijlocie
- Santul calcaneului. Atunci cand talusul si calcaneul sunt
suprapuse, santul calcaneului impreuna cu santul talusului,
formeaza un canal numit sinus tarsi.
- Fata talara posterioara
- Cele trei fete articulare, raspund fetelor calcaneene, de pe
fata inferioara a talusului.

Fata inferioara este neregulata, prezinta trei proeminente, una

anterioara si doua posterioare.
Cele doua posterioare sunt una mediala si una laterala. Ele se
prelungesc pe fata posterioara a osului, formand pe aceasta
fata posterioara, tuberozitatea calcaneana.
Fata laterala.Prezinta o proeminenta numita trohlee fibulara
sau peroniera care separa duoa santuri, unul superior si altul
inferior, prin care aluneca tendoane.
Fata mediala prezinta santul calcanean, pe unde trec tendoane
vase si nervi.
Santul calcanean este limitat posterior de tuberozitatea
calcaneana, si anterior de o proeminenta numita
sustentaculum tali, pe care se sprijina osul talus.

Fata superioara a acestei proeminente, prezinta fata talara

mijlocie a calcaneului. Pe fata inferioara, sustenteculum tali
prezinta un sant pentru un tendon muscular.

Fata anterioara este articulara cu cuboidul. Este concava de sus

in jos si convexa transversal.
Fata posterioara corespunde calcaiului. Jumatatea inferioara a
fetei da insertie tendonului lui Ahile.
Jumatatea superioara raspunde bursei seroase a tendonului.

Osul navicular.
Este un os scurt, turtit dinainte inapoi, situat pe partea mediala
a piciorului si este cuprins intre capul talusului cuboid si cele
trei cuneiforme.
Prezinta ca elemente sase fete:
- Fata posterioara este concava, articulara
- Fata anterioara prezinta trei fatete articulare
- Fata dorsala face parte din dosul piciorului
- Fata plantara face parte din planta
- Fata mediala prezinta tuberculul navicularului
- Fata laterala raspunde osului cuboid.
Cuboidul.
Este un os scurt, neregulat, de forma cuboidala.
Este asezat pe partea laterala a piciorului si prezinta sase fete:
- Fata superioara face parte din dosul piciorului
- Fata inferioara prezinta tuberozitatea cuboidului, inaintea
careia se gaseste un sant profund prin care trece un tendon.
- Fata posterioara este articulara pentru calcaneu.
- Fata anterioara prezinta o creasta verticala care formeaza
doua fatete articulare.
- Fata mediala este articulara
- Fata laterala este ingusta si se afla pe marginea laterala a
piciorului.

Cuneiformele.

Sunt trei oase prismatic triunghiulare:

- Cuneiformul medial
- Cuneiformul intermediar
- Cuneiformul lateral

Cuneiformul medial.

Are baza orientata plantar, marginea ascutita face parte din

dosul piciorului. Fata mediala face parte din partea mediala a
piciorului si are mai multe articulatii.

Cuneiformul intermediar.

Are baza spre dosul piciorului si varful spre planta.Are mai

multe articulatii.

Cuneiformul lateral.

Are baza orientata spre dosul piciorului si varful orientat spre

planta. Are mai multe articulatii.

Metatarsul.
Este format din cinci oase metatarsiene, numerotate de la
marginea mediala spre cea laterala a piciorului, de la I la V, cu
cifre romane.

Caractere generale:
- Metatarsienele sunt oase lungi, perche.
- Prezinta un corp, o baza si un cap.
- Corpul este prismatic triunghiular si are cate o fata dorsala,
una laterala si a treia mediala.
Fata dorsala face parte din dosul piciorului. Celelalte
delimiteaza spatiile interosoase.

Baza se mai numeste extremitate posterioara. Se articuleaza cu

oasele tarsului si cu metatarsienele invecinate.
Capul numit si extremitate anterioara, este turtit transversal si
se articuleaza cu falanga proximala.

Caracterele proprii:
Metatarsianul I este cel mai scurt si cel mai gros. La nivelul
bazei, prezinta o tuberozitate.
Metatarsianul II este cel mai lung.
Metatarsianul III prezinta articulatii multiple. La fel si IV si V.
Metatarsianul V, prezinta lateral o tuberozitate.
Oasele degetelor.
Degetele sunt in numar de 5, numerotate d ela marginea
mediala spre cea laterala a piciorului. Sunt numerotate de la I la
V.
Degetul I poarta numele de haluce.
Degetul V se mai numeste deget mic.

Oasele care formeaza scheletul degetelor se numesc falange.

Sunt in total 14 falange, fiecare deget cu exceptia halucelui,
avand cate trei falange, halucele numai 2.

Falangele se prezinta similar cu cele de la mana, cu diferenta ca

sunt mult mai reduse in dimensiune.
Falanga proximala este turtita transversal.
Falanga mijlocie este formata aproape numai din baza si cap.
Falanga distala are forma de potcoava si corespunde unghiei.

Scheletul piciorului in totalitate.

La om, piciorul s-a adaptat prezentand caractere de diferentiere
foarte importante. In primul rand, pozitiei ortostatice si in al
doilea rand, tipului de locomotie pe care le prezinta mersul.

Piciorul este adaptat pozitiei bipede ce indeplineste doua

functii. Functia de sustinere, functia de miscare.
Cea mai importanta structura rezultata din adaptarea la aceste
doua functii este bolta plantara.
Bolta plantara este o stuctura complexa. Biomecanic, ea are trei
stalpi de sprijin, reprezentati de tuberozitatea calcaneului
posterior, capul metatarsienilor I, II si III, anteromedial si capul
metatarsienelor IV si V anterolateral.
Stalpii sunt uniti prin doua arcuri longitudinale: arcul lateral,
calcaneu cuboid si metatarsienele IV si V, si arcul medial,
format din calcaneu, talus, cele trei cuneiforme si primele trei
metatarsiene.

Calcaneul.

Reprezinta stalpul posterior, comun pentru cele doua arcuri, in

tim ce anterior, cele doua arcuri diverg spre cei doi stalpi.
Arcul longitudinal medial este mai inalt si in mod normal, nu
intra in contact cu suprafata de sprijin a plantei. Este considerat
arcul de miscare.

Arcul longitudinal lateral este mai putin boltit, atinge suprafata

de sprijin si este considerat arcul de sprijin.

Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale.

Asamblarea oaselor tarsului, formeaza bolta plantara.

Fetele dorsale ale oaselor tarsului sunt mai largi decat cele
plantare, si structura acestor oase urmeaza arcurile boltii
plantare.

Bolta plantara este mentinuta de ligamente muschi si

tendoane.
Artrologie.

Clasificarea articulatiilor.

Definitie = articulatiile reprezinta totalitatea elemetelor prin

care oasele se unesc intre ele, aceste elemente sunt in general
formatiuni conjunctive si muschi. D.p.d.v. functional,
articulatiile reprezinta sediul sau originea miscarii.

Factorul cel mai important care determina caracteristicile si

structura unei articulatii, este miscarea care se produce sau
care o permite articulatia respectiva.

Avand in vedere, in primul rand, modalitatea de miscare, tipul

de miscare, dar si formatiunile de legatura dintre capetele
osoase, articulatiile se impart in trei clase fundamentale:
1. Fibroase sau sinartroze
2. Cartilaginoase sau amfiartroze
3. Sinoviale sau diartroze
Articulatiile fibroase sau sinartroze.

Sunt articulatii in care oasele sunt strans legate, unite intre ele
printr-un tesut fibros, dens, care formeaza membrane sau
ligamente interosoase.
Aceste articulatii nu permit miscari sau daca acestea exista,
sunt foarte reduse. Exista mai multe varietati, variante:
In primul rand sindesmoza, este o articulatie cu suprafete
articulare unite printr-un ligament interosos.

In general, elementele de legatura in cadrul sindesmozelor sunt

extrem de variate, putand avea forma de snur, de banda, sau
elemente de legatura elastice.

A doua varietate sunt suturile.

Sunt articulatii care se gasesc numai la craniu.
Oasele sunt articulate intre ele, legatura stabilind-o un strat
subtire de tesut fibros.
Acest strat de tesut fibros se continua in afara cu periostul
osului, si inauntru cu stratul fibros al durei mater.
 Primul strat din structura meningelui, meningele fiind structura
care inveleste encefalul.

Suturile sunt de mai multe feluri:

Daca suprafetele osoase se angreneaza asemeni dintilor de

fierastrau, sutura se numeste dintata.
Mai exista si sutura scuamoasa sau solzoasa, cand suprafetele
articulare sunt oblice.
Sutura plana. Suprafetele avand margini regulate, usor rugoase.

Sinostozele rezulta prin osificarea articulatiilor simfibrotice sau

sincondrozele, formeaza prin osificare sinostoze.
Articulatiile sinoviale, osificate, formeaza anchiloze.
Al treilea tip este gomfoza. Este articulatia dintr-o extremitate
osoasa conica si o cavitate alveolara.
Exemplu tipic, articulatia dintre radacinile dintilor si alveole.