7.

PRINCIPALELE TIPURI DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA(TIPURI DE UNITATI

DE PRODUCTIE CULINARA SI COFETARIE –PATISERIE)
Intreprinderile de alimentatie publica, oficiile judetene de turism, cooperatia de consum si alte
intreprinderi sau organizatii similare pot infiinta, in functie de cerinte, orientari si sarcini, diferite tipuri de
unitati potrivit normelor existente pentru organizarea si dezvoltarea retelei comerciale si de alimentatie
publica in teritoriu. Reglementarile respective dau libertate intreprinderilor de profil sa-si organizeze si sa
dezvolte, pe baza unor criterii stiintific determinate, cele mai corespunzatoare categorii de unitati (peste
20 de tipuri in mediul urban si peste 10 tipuri in mediul rural). Tipurile de unitati de alimentatie publica
sunt clasificate in baza urmatoarelor criterii:
- Dupa obiectul activitatii: unitati cu caracter recreativ-distractiv (grupa A), unitati culinare (grupa
B), cofetarii si patiserii (grupa C), alte unitati (grupa D).
        - Din punct de vedere al preturilor percepute: unitati cu regim special de preturi; unitati cu regim
de preturi de categoriile I-a , II-a si III-a ; unitati cu cote speciale de adaos si cofetarii cu retetar
special sau unic de cofetarie.
 Clasificarea diferitelor tipuri de unitati pe categorii, din punct de vedere al regimului de preturi, se face in
functie de modul in care sunt indeplinite criteriile referitoare la amplasarea unitatii, gradul de confort,
forma de servire, posibilitati de distractie, tinuta personalului s.a.
       - Dupa destinatie: unitati pentru servirea consumatorilor; unitati de productie; unitati pentru
depozitarea si pastrarea marfurilor.
- Din punct de vedere al structurii turistilor serviti: unitati cu circuit deschis; unitati cu circuit inchis.
- Din punct de vedere al sortimentelor ojerite la vinzare: unitati specializate; unitati mixte.
- Din punct de vedere al sezonalitatii: unitati permanente; unitati sezoniere.
- Din punct de vedere al efectuarii serviciului: unitati cu serviciul asigurat de ospatari; unitati cu
autoservire totala sau partiala; unitati cu vanzare prin automate.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, principalele tipuri de unitati de alimentatie publica din tara
noastra sunt urmatoarele: restaurante clasice; restaurante cu specific; restaurante specializate; res-
taurante cu autoservire; berarii; birturi; rotiserii; bodegi; ceainarii; bufete; baruri de noapte;
baruri de zi; cafe-baruri; discoteci; cofetarii; patiserii-placintarii; simigerii, covrigarii, gogoserii;
unitati specializate in produse de bombonerie, dulciuri, cafea; unitati de desfacere a dulciurilor si
racoritoarelor; case de comenzi; cantine-restaurant; bucatarii centrale (fabrici de produse
culinare).
De asemenea, activitati de alimentatie publica se desfasoara si in vagoanele-restaurant, in vagoanele-
bar bufet, in vagoanele-salon (Pullman), pe navele fluviale si maritime care transporta pasageri, la
bordul aeronavelor de pasageri din traficul intern si international, la cabanele turistice, la casele de
oaspeti etc.
Totodata, precizam ca in domeniul alimentatiei publice trebuie sa se tina cont de unele reglementari
specifice si anume:  preparatele culinare, produsel 525c25f e de cofetarie-patiserie, bauturile alcoolice si
nealcoolice vor avea la baza sortimentul orientativ stabilit prin ordin al Ministerului Comertului Interior
dupa caz, conducerile de intreprinderi de alimentatie publica au latitudinea sa stabileasca unitatile proprii
in care nu se fumeaza;  pe platformele industriale, in apropierea zonelor de invatamint, in zonele cu
aglomeratie pietonala vor fi infiintate unitati de alimentatie cu profil culinar;  in toate unitatile unde exista
conditii se vor lua masuri pentru extinderea pe scara larga a autoservirii;  vinzarea bauturilor alcoolice in
unitatile de alimentatie publica se practica numai in baza autorizatiei eliberate de catre organele
competente; pentru unitatile in curs de infiintare se recomanda consultarea organelor de resort, inca de la
faza acordului prealabil asupra proiectului.
Pentru ca o unitate de alimentatie publica sa functioneze legal sint necesare: ordinul de clasificare si
stabilire a categoriei de preturi, inclusiv cel pentru acordarea dreptului de a aplica remiza la nota de plata
(la unele unitati reprezentative); autorizatia sanitar-veterinara; autorizatia pentru vinzarea bauturilor
alcoolice; aprobarea programului de functionare data de catre consiliile populare locale; aprobarea sor -
timentului minimal de preparate culinare data de catre directiile comerciale judetene; avizul formatiilor
teritoriale de pompieri. In continuare, fara a avea pretentia prezentarii unor solutii unice, vom arata
principalele caracteristici functionale ale catorva tipuri de unitati de alimentatie publica.
      
        1. RESTAURANTELE CLASICE
In aceasta grupa intra unitatile gastronomice cu caracter recreativ-distractiv in care consumatorilor li se
ofera un bogat si variat sortiment de preparate si bauturi, servirea facand-o un personal de specialitate cu
inalta calificare. Restaurantele clasice sunt amplasate, de regula, in orase, in zone de interes turistic, in
statiuni balneoclimatice.
Caracteristicile constructiei si instalatiilor materiale rezistente, specifice fiecarui tip de constructie sunt :
- acces pentru autoturisme, emblema si firma luminoasa, hol cu garderoba si grup sanitar pentru clienti:
- intrare separata pentru marfuri si personal;
- saloane diferite care sa asigure conditii pentru organizarea corespunzatoare a serviciilor la micul dejun,
dejun, cina si la unele mese comandate festive;
- circuit corespunzator intre spatiile de servire, productie si depozitare;
- bucatarie proprie si spatii de depozitare dimensionate corespunzator capacitatii unitatii;
- instalatii de aer conditionat (ventilatie); incalzire centrala; apa calda si rece;
- iluminat incandescent.
Amenajarile interioare si dotarea:
- pardoseala din marmura sau parchet; covoare de tip persan sau mocheta; pereti tapisati cu materiale de
calitate superioara, lavabile sau semilavabile;
- perdele din tesaturi fine si draperii din materiale in concordanta cu ansamblul localului;
- decoratie interioara adecvata caracterului saloanelor;
- mobilier unitar ca stil, din materiale de calitate superioara, cu numar, forma si dimensiuni
corespunzatoare caracteristicilor fiecarui salon;
- posibilitati de intimizare si creare a unui cadru ambiant prin iluminat individual la mese, decoratiuni
florale etc;
- gheridoane, console, carucioare de prezentare, loveratoare, placi sofante etc, corespunzatoare numeric
capacitatii saloanelor;
- vesela din portelan fin cu decoratii deosebite si emblema unitatii;
- platouri din placa argintata sau din portelan, asortate cu restul veselei;
- tacamuri din inox sau inox argintat, in functie de categoria unitatii, corespunzatoare, ca tip si numar,
structurii preparatelor ce se servesc in unitatea respectiva:
- lenierie (fete de masa, servete, naproane etc.) din materiale textile de calitate superioara, cu emblema
unitatii imprimata in tesatura;
- seturi complete de pahare din cristal, semicristal sau sticla pentru servirea bauturilor prevazute in liste;
- lista separata pentru micul dejun, lista de preparate, lista de bauturi si lista cu preparatele zilei, toate
tiparite in limba romana si in limbile de circulatie internationala, corespunzator structurii clientilor care
frecventeaza unitatile respective. Pentru mese festive, banchete etc, meniurile se tiparesc pe imprimate
speciale, cu o grafica adecvata.
Servirea si personalul:
- se asigura, dupa caz servirea micului dejun, a dejunului, a cinei si a unor mese comandate; se pune la
dispozitia clientilor un sortiment variat de preparate culinare si bauturi, cu prioritate specialitatile culinare
si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool;
- servirea se efectueaza prin ospatari, alegindu-se metoda corespunzatoare si adecvata fiecarui preparat;
- personalul de servire si productie trebuie sa aiba o calificare de profil, sa cunoasca limbi straine de
circulatie internationala, purtind, dupa caz, echipamentul de prezentare sau de protectie;
2.RESTAURANTELE CU SPECIFIC
 Aici intra unitati gastronomice ce pun la dispozitia clientelei un sortiment specific de preparate si bauturi,
in conditiile unor amenajari si dotari adecvate fiecarui profil, in categoria restaurantelor cu specific se
includ unitatile traditionale, han, crama, coliba, sura  si cele cu specific regional moldovenesc, dobrogean,
banatean etc.
De regula, la construirea unitatilor amintite se utilizeaza materiale necesitiand o prelucrare sumara, cum
ar fi piatra, bolovanii de rau, lemnul brut sau prelucrat, caramida, trestia, stuful, rachita etc.
Dotarea, firma, amenajarile, iluminatul etc, trebuie sa se incadreze in ansamblul constructiv si arhitectonic
al unitatii. Astfel, o unitate de tip sura va avea mesele si scaunele din lemn cioplit, peretii ornamentati cu
blanuri de animale, stergare, vase de ceramica cu motive nationale, tacamuri cu maner din os sau lemn,
naproanele si servetele din panza de in cu decoratiuni adecvate.
Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucatariei romanesti sau specific locale (regionale). De
asemenea, sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva, utilizindu-se
ulcioare,carafe,cani,cesti. Serviciul se asigura prin ospatari cu calificare superioara, uniformele fiind
confectionate in raport cu specificul fiecarei unitati: costum de daci, de romani, ciobanesc etc.
Se recomanda, in conditiile asigurarii eficientei economice prevazute, utilizarea unor formatii orchestrale
(taraf de lautari) si organizarea de programe artistice adaptate specificului, pe diferite teme folclorice.
Aceste unitati trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si restul unitatilor de alimentatie publica, in
privinta fluxului tehnologic, al utilitatilor social-gospodaresti si al respectarii normativelor privind
constructia si amenajarea, mai ales din punct de vedere igienico-sanitar.
3. RESTAURANTELE SPECIALIZATE
 Aceasta categorie cuprinde unitati gastronomice in care clientela este servita cu un sortiment specializat
de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale,
care formeaza obiectul specializarii. Aici intra braseriile, unitatile cu profil dietetic, lacto-vegetarian,
zahana, vinatoresc, pescaresc, pensiune etc.
Principiul de organizare a unei unitati specializate este acelasi ca la un restaurant clasic, deosebirea consta
in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite. La anumite unitati, de exemplu la cele cu
specific vinatoresc sau pescaresc, exista, de obicei, amenajari si dotari interioare corespunzatoare
profilului sortimental. Se acorda o atentie deosebita prezentarii preparatelor; in acest scop, saloanele de
servire pot fi prevazute cu vitrine pentru expunerea preparatelor ce se ofera clientilor; zilnic se
organizeaza expozitii sau miniexpozitii cu sortimentele specifice.
Preparatele la gratar, ca si unele sortimente din peste se desfac in cantitatile solicitate de clienti, nefiind
necesara portionarea anticipata.
Serviciul se asigura, ca si la restaurantele cu specific, prin ospatari care, in cazul unitatilor cu profil
vinatoresc sau pescaresc, pot purta costume adecvate, in restul unitatilor se poarta echipamentul stabilit de
conducerea intreprinderilor.
Braseria, unitate specializata, amplasata, de regula, in cadrul sau in apropierea unitatilor hoteliere, asigura
in tot cursul zilei servirea pasagerilor, precum si a altor consumatori, punand la dispozitia clien tilor un
sortiment mai restrans de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie si bauturi (braseriile au un
numar de 120-140 locuri la mese).
Sortimentul de baza oferit in permanenta la vanzare este format din gustari si preparate de bufet, minuturi,
preparate la gratar, salate din legume, dulciuri de bucatarie si cofetarie-patiserie, bauturi calde
nealcoolice, racoritoare, bere si o gama restransa de bauturi alcoolice, de regula, portionate la pahar.
Mancarurile gatite sunt intilnite in mai mica masura in braserii, serviciul se asigura la mese, prin ospatari.
Restaurantul dietetic, unitate specializata, se caracterizeaza prin desfacerea preparatelor dietetice si a
bauturilor nealcoolice in saloane sau raioane organizate pe diete. Preparatele dietetice trebuie sa
corespunda cerintelor alimentatiei fundamentate stiintific, precum si diferitelor diete, recomandate de
organele medicale. Este de dorit ca pentru fiecare preparat inscris in liste sa se mentioneze dieta la care se
recomanda.
Restaurantul lacto-vegetarian, unitate gastronomica specializata, desface in exclusivitate preparate
culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, paste fainoase, carne de pasare sau de vaca, peste alb,
legume, dulciuri de bucatarie, inghetata, fructe si bauturi nealcoolice. Preparatele din carne de pasare,
vaca si peste sunt considerate sortimente complementare pentru alegerea preparatului de baza, fiind in-
totdeauna pregatite prin procedee tehnologice specifice (fierbere in aburi, coacere inabusita la cuptor etc).
In restaurantul lacto-vegetarian un accent deosebit se pune pe ofertarea unui sortiment diversificat pe baza
caruia se pot alcatui meniuri complete pentru regim de crutare si diferite diete.
Restaurantul zahana este o unitate specializata in desfacerea produselor si subproduselor din carne
pregatite la gratar, la comanda, in cantitatile comandate, prin cantarirea, neportionate. Sortimentele solici-
tate sunt alese de consumatori din vitrinele de prezentare sau de pe platouri o data cu luarea comenzii.
Dotarea raspunde cerintelor cunoscute cu deosebirea ca se pot monta in salon una-doua vitrine de
prezentare sau se amenajeaza un spatiu vizibil din salon, bine ventilat, din care sa se vada gratarul,
rotisorul, butucul de carne, masa de lucru, instalatia de chebab etc. Inventarul pentru servire poate fi
intregit cu vesela din ceramica, talere (funduri) canelate din lemn, tacimuri cu minere din lemn, naproane
sau servete individuale din panza sau hartie speciala pentru a substitui fetele de masa.
Sortimentele oferite cuprind, in afara fripturilor la gratar (cu garniturile adecvate), ciorba de burta, ciorba
de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, muraturi, dulciuri de bucatarie, aperitive si
mai ales vinuri. Serviciul se asigura prin ospatari dupa metodele traditionale.
Pentru transmiterea corecta a comenzilor pentru preparatele la gratar se recomanda utilizarea steguletelor
metalice colorate sau numerotate diferit pentru identificarea comenzilor transmise si executate: 1 (rosu) in
singe; 2 (albastru) potrivit; 3 (verde) normal; 4 (negru) bine fript.
Restaurantele pensiune sunt destinate, cu prioritate, turistilor sositi in mod organizat pe diverse perioade
de sejur, carora le asigura mai multe variante de meniuri cu haremuri fixate si platite anticipat.
In aceste unitati este necesara oferirea suplimentara, contra platii in numerar, a unor sortimente de
preparate si bauturi, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.
Totodata, restaurantele pensiune pot oferi, mai ales in zonele aglomerate, meniuri pensiune in mai multe
variante a la carte, cu preturi fixe. In afara meniurilor se servesc si bauturi alcoolice si healcoolice.
Organizarea interioara trebuie astfel realizata incat sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de
confort al unitatii respective, in corelare cu structura sortimentala oferita.
4. Restaurantele cu autoservire. Categoria cuprinde unitati gastronomice cu un profund caracter social, cu
desfacere rapida clientii avand posibilitatea ca intr-un timp relativ scurt sa se serveasca singuri cu
preparatele si bauturile dorite in functie de preferinte si posibilitati.
Desi o unitate cu autoservire presupune o investitie importanta, ea prezinta o serie de avantaje din punct
de vedere al gestiunii si al organizarii muncii. Din punct de vedere al productivitatii, se apreciaza ca
permite o specializare a locurilor de munca si un serviciu rapid pentru fiecare loc in parte.
 De asemenea, personalul poate fi mai bine specializat, si instruit, ceea ce asigura o crestere a
productivitatii muncii. Aprovizionarea unei astfel de unitati este, in general, mai simpla, materiile prime
necesare fiind reduse ca numar, dar in cantitati mai mari, lucru ce nu implica stocarile de marfuri inutile.
Organizarea muncii intr-o unitate cu autoservire presupune, in afara cerintelor pentru amenajarea
tehnologica a oricarei unitati de alimentatie publica, rezolvarea urmatoarelor probleme: capacitatea saloa-
nelor intre 60-200 locuri; bucataria amplasata in imediata apropiere a liniei pentru a facilita
aprovizionarea cu preparate; blatul meselor confectionat din materiale rezistente la umiditate si usor de
intretinut; barul pentru bauturi incorporat in linie sau separat; organizarea unor puncte pentru desfacerea
de preparate si semipreparate pentru consum la domiciliu; folosirea unor utilaje speciale pentru
debarasare, dupa caz, carucioare sau banda rulanta; existenta etichetelor si suporturilor respective pentru
afisarea preturilor la fiecare preparat; portionarea preparatelor la gramajele corespunzatoare pretului
stabilit.
Sortimentul de preparate si bauturi se compune din: gustari calde si reci asortate; supe, creme,ciorbe,
borsuri; preparate din legume, paste fainoase, oua, peste: mancaruri gatite; salate asortate din legume
proaspete st muraturi; dulciuri de bucatarie: produse de cofetarie-patiscrie; fructe; bauturi racoritoare,
bere si vin la pahar.
Problema esentiala intr-o unitate cu autoservire consta in alegerea liniei propriu-zise, astfel incat aceasta
sa aiba o influenta pozitiva asupra clientului si, in acelasi timp, sa usureze serviciul, alegerea min-carilor
dorite, sa asigure comoditate la consum si operativitate la plata. Pentru aceasta, la intrarea pe linie,
clientilor li se vor pune la dispozitie tavile, apoi gustarile, supele, cremele, ciorbele, antreurile, preparatele
de baza, salatele, desertul, bauturile, piinea, tacamurile si, eventual, ingrediente specifice pentru intregirea
gustului preparatelor.
In sectorul de alimentatie publica autoservirea este organizata sub mai multe forme si anume: cu plata la
vanzator si ridicarea produselor de consumator; cu plata la casa si ridicarea produselor de catre
consumator; cu linie de autoservire si cu plata fie la capatul liniei, inainte de consumarea preparatelor, fie
cu plata la casa dupa consumarea acestora.
5. Berarii. Sunt localuri publice, cu 80-200 locuri la mese, caracterizate prin vanzarea berii si a
sortimentelor specifice, precum si a altor bauturi. Barul, de unde se distribuie berea la cana, tap, halba sau
pahare speciale, va fi dotat cu instalatia de racire, cu mai multe guri de distributie, el poate fi amplasat in
sala de desfacere. Mobilierul, decoratia interioara si dotarea cu inventar de servire trebuie sa fie specifice
acestui tip de unitate.
Se recomanda mobilier din lemn masiv sau natur, lacuit, mese cu blat lavabil, naproane, servetele si
rondele din hartie speciala, decoratia interioara specifica, de epoca cu lambriuri din lemn, grafica cu scene
legendare, caricaturi, reclame ale fabricilor de bere, obiecte din cupru, fier forjat etc; canile de bere si
vesela pot fi din ceramica sau portelan, tasurile pot fi inlocuite cu rondele din hartie absorbanta,
tacamurile inoxidabile pot avea minerele din alte materiale cu aspect placut si rezistente (os, plastic etc).   
In afara sortimentului de baza, beraria ofera clientilor si alte produse, cum ar fi: gustari variate, calde sau
reci, crenvursti, cirnaciori, chiftelute, mititei, preparate din carne si organe la gratar, cu garni turile
respective, cartofi (prajiti, copti etc), ridichi, muraturi, brinzeturi, foietaje, migdale, alune, castane etc.
Se mai servesc, intr-un sortiment redus, bauturi racoritoare, iar dintre bauturile alcoolice, de obicei, romul
si coniacul.
6. Birturile. Aceste unitati de alimentatie publica, cu un numar de 20-50 locuri la mese, sunt amplasate, de
regula, in puncte aglomerate ca piete, gari, autogari, in apropierea platformelor industriale. Birturile ofera
la vinzare un sortiment relativ restrins de preparate si. bauturi (10-15), la preturi ieftine, de larga
accesibilitate, ele fiind incadrate, in general, la categoria a III-a de preturi. Dotarea cu utilaje, mobilier si
inventar pentru servire tine cont de structura sortimentelor oferite, iar servirea se poate face direct la
sectie (plata la vanzator) sau prin ospatari.
7. Rotiserii.  In aceasta grupa intra unitati cu 20- 50 locuri la mese, incadrate la categoriile I sau a Il-a de
preturi, ce ofera clientilor produse din carne de pui, specialitati de vaca si porc simple sau impanate, cu
garnituri , salate, gustari, desert in sortiment restrans (inclusiv fructe sau salata de fructe), precum si
bauturi nealcoolice, vinuri, mai ales rosii, servite la carafa. Mobilierul principal il constituie rotisorul si
tejgheaua-bar, amplasate in salon. Dotarea unitatii este in functie de categorie si sortimentul oferit,
serviciul il asigura, de obicei, ospatarii.
8. Bodegi.  In aceasta categorie intra unitati mici, cu 20- 10 locuri la mese, cu spatiu restrins pentru
servire, preparare si depozitarea marfurilor, avand o larga accesibilitate si fiind destinata tuturor
categoriilor de clienti, bodega ofera un sortiment limitat de gustari servite la scobitoare, antreuri, salate,
deserturi, bauturi alcoolice si nealcoolice. Se pot prepara in special minuturi pregatite din semipreparate
aduse de la alte unitati.
Dotarea cu mobilier si inventar este corelata cu spatiul si sortimentul; mesele pot fi inalte, cu blat
lavabil,sau de dimensiuni mai mici (joase si cu taburete).Bauturile oferite nu se servesc la sticle, ci numai
portionate la pahar.
Servirea se face de regula la tejgheaua-bar de catre barman sau bufetier, categoria unitatilor de tipul
bodega este determinata de indeplinirea conditiilor si criteriilor de dotare, confort si servire stabilite prin
reglementarile legale in vigoare.
9. Ceainarii. Unitati specializate in pregatirea si servirea ceaiurilor de masa si medicinale (infuzie,
macerat sau decoct), ceainariile au o capacitate optima de 20-50 locuri. Alaturi de ceaiuri ele pun la
dispozitia clientilor produse de cofetarie-patiserie (sarate si dulci) ca piscoturi, fursecuri, saleuri, dulciuri
de casa, biscuiti si tartine.
De asemenea, se ofera bauturi racoritoare, cafele si dupa caz, in functie de specificul local si cerinte, com-
ponentele micului dejun. Amenajarea unitatii este intima, mobilierul elegant, dar redus ca marime (mese
si scaune mai joase si cu dimensiuni mai mici). Utilajele necesare in sala de servire sunt: tejghea-bar,
vitrina pentru pastrarea si prezentarea sortimentelor specifice (poate fi incorporata in tejgheaua-bar),
boiler (samovar) pentru incalzirea apei, expresso (facultativ), casa de marcaj, storcator de fructe.
Servirea se face prin ospatari, cu respectarea tehnicilor do lucru consacrate, specifice sortimentelor
oferite.
10. Bufete. Aceasta categorie cuprinde unitati de alimentatie publica cu larga accesibilitate, functionand,
de obicei, independente sau ca anexe ale unor complexe de alimentatie publica, in incinta unor
intreprinderi sau institutii, scoli, la cabane, pe vapoare, avioane, in gari si autogari, in incinta unitatilor
pensiune din statiunile balneo-climatice.
In bufete se ofera, in general, un sortiment restrans de gustari din peste, legume, oua, preparate din carne
(calde sau reci), preparate la comanda (minuturi), produse de cofetarie-patiserie si, dupa caz, diferite
bauturi alcoolice si nealcoolice, mai ales aperitive, bere, vin la pahar, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele.
Bufetul poate avea sau nu spatiu propriu de productie pentru pregatirea sau, dupa caz, montarea
preparatelor oferite la vanzare.
Dotarea cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire tine cont de spatiul existent, categoria de incadrare a
unitatii si sortimentele de preparate si bauturi oferite. Servirea se face direct la barul-bufet unde se achita
si valoarea consumatiei, in unele bufete cu un nivel superior de prezentare, servirea o asigura ospatarii, cu
respectarea tehnologiei specifice.
11. Baruri de noapte. In aceasta grupa intra acele unitati distractive cu capacitate intre 80-150 locuri,
avand orar de functionare prelungit in timpul serii care prezinta un program variat de divertisment, de
muzic-hall si dans pentru consumatori oferind o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice sub toate
formele, dar mai ales cocteiluri, specialitati de cofetarie-patiserie, inghetata, precum si un sortiment redus
de preparate culinare reci, fructe si salate din fructe, cafea, ceaiuri etc.     
Dotarea trebuie sa fie in functie de specificul fiecarui bar la nivelul cerut de criteriile de clasificare pentru
unitatile de categorie speciala.
Sortimentul de preparate oferit se asigura in principal din gustari reci asortate, fripturi mai ales roast-beef,
salate combinate cu fructe proaspete si din compoturi, „jardiniere' cu delicatese, produse fine de cofetarie-
patiserie, specialitati de inghetata etc.
Cheltuielile necesare realizarii programului artistic-muzical se acopera din taxa de intrare putandu-se
stabili, de organele de conducere colectiva ale intreprinderilor, consumatii minime obligatorii.
Serviciul se realizeaza de regula prin ospatari, existind insa si posibilitatea servirii consumatorilor direct
de la bar.
12. Discoteci. Discoteca este unitatea de alimentatie publica cu caracter recreativ-distractiv, amenajata cu
ring sau loc special pentru dans, in care se prezinta programe muzicale inregistrate pe discuri sau benzi
magnetice pentru auditie sau dans. Activitatile comerciale si de servire din discoteci precum si cele
cultural-artistice si de divertisment se organizeaza si se desfasoara pe baza normelor si re- glementarilor
legale in vigoare, stabilite dupa caz de Ministerul Comertului Interior, Ministerul Turismului.
Repertoriul muzical din discoteci trebuie sa fie foarte variat, el se compune din piese de muzica usoara,
folclorica si simfonica care sa corespunda cerintelor diferitelor categorii de consumatori. Repertoriul
muzical are caracter maximal si se aproba de organele competente.
Functionarea unei discoteci este conditionata de asigurarea unor dotari minimale cu inventar de utilaje
specifice: magnetofoane, statie de amplificare, mixer, boxe de sunet, orga de lumini, microfon, casca,
pupitru, benzi, casete sau discuri magnetice, accesorii si piese de schimb. Sortimentele oferite la vanzare
in discoteca sunt asemanatoare celor din baruri si anume: bauturi alcoolice si nealcoolice, gustari, pro duse
de cofetarie-patiserie, inghetata, cafea, ceaiuri.
Deoarece in discoteci majoritatea clientelei o reprezinta tineretul, se vor oferi prioritar bauturi nealcoolice
si slab alcoolizate, preparate de bar sub forma de cocteiluri. Copiii vor primi numai sortimentele specifice
varstei lor (bauturi fara alcool, produse de cofetarie-patiserie, inghetata, salata de fructe etc). Serviciul se
face direct la bar sau prin ospatari.
 In scopul obtinerii unei eficiente economice corespunzatoare, accesul consumatorilor in discoteca este
permis pe baza taxelor de intrare si a consumatiilor minime obligatorii stabilite potrivit reglementarilor
legale in vigoare.
13 Baruri de zi. Aceste unitati, independente sau sectii ale restaurantelor din incinta complexelor
hoteliere, au un program de functionare, in general, intre orele 8,00- 22,00. Sortimentul este compus din
bauturi alcoolice si nealcooliee, simple si in amestec, reci sau calde, insotite in permanenta de un
sortiment restrins de gustari si produse de cofetarie-patiserie, inghetata, fructe, precum si produse de
tutun-tigari. Servirea se face direct la bar sau la mese de catre barman, ospatari sau ajutoarele acestora, cu
respectarea regulilor si a tehnologiei specifice de lucru. Barul de zi din incinta unitatilor hote liere este la
dispozitia clientilor hotelului, cat si a celor din afara.
14 Cafe-baruri. Acestea sunt unitati de alimentatie publica destinate desfacerii cu prioritate a
sortimentelor variate din cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar,
bauturi racoritoare, sandvisuri, prajituri fine si foietaje, inghetata si produse din tutun. In dotarea unitatilor
un rol important revine utilajelor pentru pregatirea cafelei si, in primul rand, expresso-ului. Serviciul,
asigurat de regula de catre barman, poate fi efectuat si prin ospatari.
15.Unitati „Gospodina'. Aici intra acele unitati specializate in desfacerea preparatelor si semipreparatelor
realizate in sectiile de productie ale sectorului de alimentatie publica, produsele vandute fiind destinate
atat consumului pe loc, cat si consumului la domiciliu. Ele pot functiona ca unitati independente, ca sectii
ale unitatilor de alimentatie publica sau ca raioane in cadrul magazinelor alimentare.
Amenajarea si dotarea unitatilor presupune asigurarea conditiilor de pastrare corespunzatoare a
produselor inainte de vanzare, o expunere si prezentare sugestive si atragatoare, posibilitati de portionare,
cintarire si ambalare (in cazul consumului la domiciliu). Unitatile care asigura si consumul pe loc trebuie
sa detina mobilierul, utilajele si inventarul necesar servirii preparatelor oferite (gustari calde si reci, an-
treuri, mancaruri gatite, dulciuri, bauturi racoritoare, ceai, cafea etc). De obicei, servirea se face direct la
sectii, clientii achitand valoarea produselor la casa sau la vinzator.
16. Cofetarii.  Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o capacitate de 20- 60 locuri la
mese in care se desfac produse de cofotarie-patiserie: prajituri, fursecuri, cozonaci, bomboane, specialitati
de patiserie, inghetata si specialitati de inghetata, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse
specifice micului dejun, diferite sortimente de bauturi alcoolice fine pentru consum la domiciliu. In alte
tari unele cofetarii ofera un sortiment de bauturi fine, la pahar pentru consum in unitate (lichioruri fine,
coniacuri de marca etc).
Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de alimentatie publica sau in
complexele hoteliere. Sortimentele de preparate pot fi realizate in laboratoare proprii, in laboratoare
centrale sau in laboratoarele altor unitati de profil.
Constructia, instalatiile, dotarile si servirea  sunt diferentiate de la o unitate la alta, in functie de categoria
unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse si inventarul, utilizat la executa rea unor
comenzi, mobilierul pentru clienti (mese-scaune), fara a pierde din calitate, poate fi executat in gabarite
mai mici (blatul meselor mai redus si mai jos, taburetele, scaunele sau canapelele corelate dimensional cu
mesele).
Cofetariile care dispun de conditii superioare de confort, dotare si servire. pot fi incadrate la categoria
speciala sau la categoria I, celelalte fiind considerate unitati obisnuite. Majoritatea cofetariilor, pe langa
asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc al produselor, desfac si produse pentru acasa.
 In acest scop, ele sunt dotate  cu ambalaje corespunzatoare (cu reclame sugestive, panglica textila sau
material plastic in diferite culori, port-torturi, cutii de bomboane, hartie de ambalaj cu reclama unitatii
etc). Serviciul se asigura prin ospatari la unitatile de categorie speciala si I de preturi si cu plata direct la
vanzator (sectie sau casa) in celelalte unitati.
17. Patiserii-placintarii. Aceste unitati, cu o capacitate optima de 20-60 locuri, reunesc cele doua profile
sau pot fi specializate numai in pregatirea si servirea produselor de placintarie sau de patiserie pentru
consumul pe loc sau pentru acasa. Servirea se face la casa de marcat cu vanzatoare
18. Simigerii-covrigerii-gogosarii. Aceste unitati au capacitati de 20-40 de locuri si sunt amplasate in
locuri cu circulatie pietonala mare. Simigeria este unitatea dotata cu un cuptor  de brutarie de preferinta
pe vatra, unde se fac fel si fel de covrigi turtiti facuti din coca moale decat cea a covrigilor obisnuiti
presarati cu seminte de susan.
Covrigari si Gogoserii sunt unitati de alimentatie publica in care se produc si se vand in principal covrigi,
gogosi dar si rahat, susan, stafide, pogacele, turta dulce , bauturi racoritoare, limonada, sucuri din fructe si
legume.
19 Restaurantul rutier.  Amplasat de regula pe marile magistrale rutiere, s-a dezvoltat datorita cresterii
mari de automobile , in astfel de unitati serviciul trebuie sa fie simplu si rapid pentru ca clientii sa poata
servi sau gusta preparatele intr-un timp scurt.
20 Snack-barul este o unitate de alimentatie publica destinata, in general, clientelei grabite care poate
servi rapid, pe tot parcursul zilei, mese usoare, la preturi modeste.
Pentru a raspunde acestor cerinte este indicat ca snack-barurile sa fie echipate cu utilaje si mobilier
adecvate. O atentie deosebita se va acorda tejghelei bar-bufet, dotata cu toate utilitatile: spalatoare cu apa
calda si rece, spatii de refrigerare si congelare, rezerva de inventar curent pentru servire, instalatii pentru
debitat berea, expresso pentru cafea etc.
Instalatiile pentru bucatarie sunt reduse, rezumindu-se la cele necesare finisarii unor minuturi pregatite
anticipat, pentru mentinerea lor la cald sau la rece, precum si pentru pregatirea unor pre parate la gratar,
instalat de preferinta in salon, la vederea consumatorilor, In snack-baruri se desfac bauturi racoritoare,
bauturi alcoolice in sortiment redus si cafele. Clientii se servesc, de regula, direct de la tejgheaua bar-
bufet, dar se practica si servirea prin ospatari.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, unitatile de alimentatie publica se clasifica pe tipuri de unitati si
categorii de preturi in baza criteriilor stabilite, in functie de caracteristicile constructive, calitatea
dotarilor, a instalatiilor si a serviciilor asigurate.
In general, clasificarea unitatilor de alimentatie publica se aproba, dupa caz, prin ordin sau decizie a
Ministrului, a Comitetului Executiv al Consiliului Judetean respectiv, inclusiv al Municipiului Bucuresti,
sau a organelor centrale care au in subordine unitati de alimentatie publica.
Unele unitati de alimentatie publica cu un inalt nivel de prezentare si organizare, incadrate la categoria
speciala sau la categoria I de preturi pot primi aprobare pentru a adauga remiza la nota de plata daca
indeplinesc, cumulativ, criteriile stabilite prin normele pentru acordarea dreptului de a practica remiza.