Balerca Irina

Tema: Fraude informatice

Gr.CBF20
Introducere

Evoluţia crimei organizate în Româ nia în ultimii ani este strâ ns legată de evoluţia criminalită ţii
informatice şi de folosirea tot mai intensă a tehnologiei IT&C în comiterea de infracţiuni. Analizele
realizate la nivelul organismelor europene privind trendul criminalită ţii organizate definesc criminalitatea
informatică ca o ramură importantă a crimei organizate la nivelul ţă rilor UE.

Frauda informatică înseamnă folosirea calculatorului ca obiect prin intermediul că ruia se să vâ rşeşte o
faptă care prezintă un pericol social, faptă să vâ rșită cu vinovă ție si prevă zută de legea penală.

Ca urmare a acestei evoluţii, şi în Româ nia s-au fă cut o serie de studii şi evaluă ri care au identificat unele
caracteristici ale acestui tip de criminalitate care se desfă şoară pe teritoriul ţă rii noastre sau în care
fă ptuitorii sunt cetă ţeni româ ni.

Astfel, aceste activită ţi vizează obţinerea unor produse financiare, respectiv de credit şi sisteme de plată
oferite de instituţii financiar-bancare, pe care membrii acestor reţele criminogene le accesează fraudulos,
producâ nd prejudicii importante atâ t unor persoane fizice, dar şi unor corporaţii sau societă ţi comerciale.
Fă ptuitorii acestor infracţiuni sunt mult mai dificil de identificat şi reţinut prin prisma faptului că au nivel
de inteligenţă ridicat şi dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultimă generaţie.

I. Caracteristici privind criminalitatea informatică

Din evaluă rile grupă rilor infracţionale care acţionează în domeniu s-au desprins urmă toarele
caracteristici privind criminalitatea informatică produsă în Româ nia:

- caracter predominant financiar, se urmă reşte obţinerea unui produs financiar substanţial şi sunt vizate
sisteme de plată , produse de credit şi plată oferite de instituţii financiare;

- organizarea grupă rilor care acţionează , structurarea şi specializarea membrilor acestora;

- folosirea unor tineri cu abilitaţi în a utiliza computerele şi noile tehnologii, care sunt organizaţi şi
coordonaţi de că tre lideri ai grupă rilor infracţionale;

- trecerea de la fraudele informatice, în care încrederea era elementul primordial în realizarea

tranzacţiilor, la fraude în care predomină folosirea de programe informatice în fraudare;

- caracterul transnaţional al acestor fapte, în sensul că sunt vizate victime din alte ţă ri, anumite activită ţi
sunt derulate de pe teritoriul altor state sau sunt folosite sisteme informatice din alte state;

- permanenta preocupare pentru identificarea de noi moduri de operare, de identificarea de produse ce

pot fi fraudate, precum şi sisteme informatice ce pot fi compromise;

- reorientarea grupă rilor infracţionale că tre fraudarea mijloacelor de plată electronică oferite de
instituţiile financiare din Româ nia;

- reorientarea grupă rilor infracţionale care comit fraude informatice, de la fraudele mă runte (prejudicii
mici) îndreptate împotriva persoanelor, că tre fraudele mari (prejudicii mari - sute de mii/milioane de
euro) împotriva companiilor;

- zonarea infractorilor pe tipuri de infracţiuni şi ţă ri de destinaţie, datorate specificului zonei (zone

turistice, zone cu numă r ridicat de grupă ri infracţionale bine organizate etc).

II. Factori de reorientare a grupă rilor criminale că tre infracţiuni informatice 

Principalii factori care au determinat reorientarea grupă rilor criminale că tre infracţiuni informatice :
Balerca Irina 3-Dec-20 1
- obţinerea de câ ştiguri materiale mari într-un timp relativ scurt şi cu riscuri relativ mici;

- caracterul transfrontalier al infracţiunilor, face ca instrumentarea acestora de că tre autorită ţile unui stat,
să fie mult mai dificilă , întrucâ t pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori de obţinerea
unor informaţii de la autorită ţile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenţă juridică
internaţională , procedură ce este costisitoare şi lentă ;

- accesul facil la echipamente moderne care permit desfă şurarea de activită ţi ilicite şi complexe.

- posibilitatea deplasă rii rapide a membrilor unei grupă ri criminale de pe teritoriul unui stat pe teritoriul
altui stat, urmă rirea activită ţii desfă şurate de că tre aceştia fiind, de cele mai multe ori, foarte greu de
realizat de că tre autorită ţile competente.

III. Tipuri de fraude informatice

Fraudele informatice, atacurile informatice, fraudele cu mijloace de plată electronică şi pornografia

infantilă prin Internet sunt tipuri infracţionale care necesită investigaţii specializate, pregă tire şi dotare
corespunză toare pentru structurile de aplicare a legii.

3.1. Fraudele privind comerţul electronic

- sunt preocupă ri continue ale elementelor infractoare pentru identificarea de noi moduri de operare
(licitaţii frauduloase, folosirea de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comerţ
electronic, site-uri de phishing), organizarea şi specializarea membrilor grupă rilor (atâ t asupra
activită ţilor desfă şurate în cadrul activită ţii infracţionale, câ t şi din punct de vedere tehnic);

- ascunderea urmelor prin Internet şi a circuitului produsului financiar;

-„extraneitatea” activită ţilor infracţionale comise, astfel, parte din acestea sunt iniţiate din Româ nia, dar
vizează victime din stră ină tate sau sunt finalizate în stră ină tate, unde se ridică produsul financiar;

- folosirea în comiterea acestor fapte a sistemelor de plată rapide oferite prin Internet (sistem escrow,
conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau a celor de transfer rapid de bani;

- cele mai active zone ale ţă rii sunt cele deja cunoscute: Bucureşti, Alexandria, Râ mnicu-Vâ lcea, Craiova,
Timişoara, Iaşi, Sibiu şi Constanţa;

- comerţul electronic începe să se dezvolte şi în Româ nia, atâ t în ceea ce priveşte site-urile de comerţ
electronic, folosirea de instrumente de plată electronice (că rţi de credit), dar şi numă rul de persoane care
achiziţionează produse prin acest sistem.

3.2. Fraudele cu că rţi de credit

Acest gen de fraude a cunoscut o creştere exponenţială , înregistrâ ndu-se numeroase cazuri de persoane
depistate la bancomate în Româ nia care folosesc că rţi de credit în mod fraudulos.

De asemenea, numeroase cazuri sunt semnalate de că tre autorită ţi stră ine cu privire la cetă ţeni româ ni
care sunt depistaţi comiţâ nd astfel de fraude la bancomate.

Ca principale moduri de operare există :

- skimmingul, care constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri prin care sunt copiate
datele de pe benzile magnetice ale că rţilor de credit care ulterior sunt folosite pentru inscripţionarea unor
noi că rţi de credit;

Balerca Irina 3-Dec-20 2

- „phishing-ul”, care reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje că tre diverse
persoane, în scopul obţinerii unor date de identitate pentru Internet sau că rţi de credit.

Odată obţinute informaţiile despre că rţi de credit, conturi de utilizatori, conturi de e-banking, acestea pot
fi folosite cu uşurinţă pentru plata unor servicii sau achiziţionarea de bunuri prin internet, efectuarea de
transferuri de bani sau folosirea identită ţii celui ale că rui date au fost furate.

3.3. Infracţiuni informatice şi cele îndreptate împotriva sistemelor informatice

În acest domeniu, nu se înregistrează evoluţii semnificative. Genul acesta de infracțiuni este comis de cei
cunoscuţi drept hackeri.

Oraşele mari care sunt şi centre universitare au o rată importantă a activită ţilor ilicite în această privință .

Cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sunt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care
urmă resc explorarea Internetului şi a programelor ce permit comiterea acestor fapte şi sunt disponibile
prin internet.

Nu sunt infracţiuni prin care să se urmă rească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor
programe şi servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat
prin explorarea unor vulnerabilită ţi hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora.

3.4. Pornografia infantilă prin Internet

În Româ nia pâ nă în prezent nu au fost semnalate cazuri de racolare de minori prin internet în vederea
abuză rii sexuale, însă Internetul ca important mijloc de comunicare, în special în râ ndul tinerilor, trebuie
privit ca o posibilă sursă de racolare pentru viitor.

Se înregistrează un numă r crescut de cazuri în care tineri, elevi sau studenţi, se filmează în timpul unor
partide sexuale după care le distribuie prin internet.

4. Statistici

În primele 5 luni ale anului 2013 activitatea de contracarare a criminalită ţii cibernetice a fost realizată de
că tre Procuratură în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Traficului de
Persoane şi Serviciul de Informaţii şi Securitate sub conducerea şi controlul exercitat de că tre procurori.

In luna ianuarie au fost soluţionate 6 cauze privind fraudele cibernetice din 10 cauze înregistrate.

In luna februarie au fost soluţionate 7 din 11 cauze înregistrate.

In luna martie au fost soluţionate 9 din 12 cauze înregistrate.

In luna aprilie au fost soluţionate 8 din 15 cauze înregistrate.

In luna mai au fost soluţionate 2 din 5 cauze înregistrate.

Concluzii

În urma activită ţilor specifice efectuate de specialiştii Direcției de Combatere a Criminalită ții Organizate
din Inspectoratul General al Poliției Româ ne, a fost identificat un grup organizat format din 5 suspecţi
implicaţi în cauză . Aceştia, cu vâ rste cuprinse între 20 şi 32 de ani, locuiau fă ră forme legale în Municipiile
Bucureşti, Constanţa şi Timişoara.

Balerca Irina 3-Dec-20 3

După probarea activită ţii infracţionale a grupă rii, la data de 9 aprilie a.c., în baza autorizaţiilor de
percheziţie domiciliară emise de Tribunalul Bucureşti şi a rezoluţiilor de delegare, au fost efectuate 7
percheziţii domiciliare la locuinţele persoanelor învinuite.

Au fost ridicate în vederea cercetă rii 9 laptop-uri, 2 unită ţi centrale de calculator, 5 harddisk-uri, CD-uri şi
carduri de memorie. De asemenea, au fost ridicate în vederea indisponibiliză rii două autoturisme (în
valoare de aproximativ 40.000 euro, 123.470 USD, 34.640 euro, 25.800 lei, şase ceasuri de lux, 45 bijuterii
(bră ţă ri, inele, medalioane), peste 1 kg aur, pietre preţioase şi semipreţioase.

Bibliografie

1. Constituţia Româ niei, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei Româ niei nr.
429/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003;

2. Noul Cod penal al Româ niei, iulie 2009;

3. Convenţia Consiliul Europei din 23/11/2001 privind criminalitatea informatică, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 343 din 20/04/2004, Seria Tratatelor Europene nr. 185;

4. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea
demnită ţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Titlul
III, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003;

5. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Raport de activitate

2011 http://www.diicot.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=52&Itemid=69;

[ CITATION Заполнитель1 \l 1033 ]

Balerca Irina 3-Dec-20 4