Sunteți pe pagina 1din 3

Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.

În anii 1864-1865, conflictul dintre Cuza și clasa politică românească se adâncește, la această
situație contribuind mai mulți factori:

Acțiunile ostile ale monstruoasei coaliții – alianță formată din conservatori și liberali
radicali încă din 1863, care-și propunea înlăturarea lui Cuza și aducerea prințului
străin.
Lovitura de stat din 2 mai 1864 prin care Cuza a impus un regim autoritar, prin care
avea controlul asupra principalelor instituții
Demisia principalului colaborator – Mihail Kogălniceanu, în ianuarie 1865
Viața personală a lui Alexandru Ioan Cuza (relația extraconjugală, înfierea unuia din
fii din această relație, ect)
Pierderea de către Cuza a susținerii Franței

În acest context, Cuza este silit să abdice la 11 februarie 1866 și părăsește țara. Va muri în
Germania, în 1873. Este adus în țară și îngropat la Ruginoasa. Ulterior osemintele lui sunt
mutate în Biserica Trei Ierarhi din Iași.

Importanța Domniei lui Cuza este uriașă:

- se realizează Unirea Principatelor = statul român modern


- se consolidează statul român prin acțiunile inițiate pe plan intern și extern
- începe un proces de modernizare prin reformele inițiate în toate domeniile.

ROMÂNIA ÎNTRE 1866-1914

Aducerea prințului străin.

După abdicarea lui Cuza s-a format o locotenență domnească (formulă de conducere formată
din 3 persoane) și oamenii politici români au început căutările pentru aducerea unui principe
străin, acțiune care trebuia făcută cât mai repede pentru că exista riscul desfacerii unirii –
cerută de Imperiul Otoman și Austria.

Tronul este propus întâi lui Filip de Flandra (prinț belgian) dar acesta refuză. Apoi, cu
sprijinul lui Napolen al III-lea, tronul este propus principelui prusac (german) Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen care acceptă tronul României. Acesta depune jurământul în fața
Adunării pe 10 mai 1866.

Cele mai importante realizări din timpul domniei lui Carol I sunt:

1. Adoptarea Constituției din 1866


2. Obținerea independenței de stat
1. Constituția din 1866
- Este o constituție democratică, după model belgian.
- Este prima lege fundamentală care proclamă oficial numele de România
- Este prima constituție internă românească adoptată fără consultarea Marilor Puteri;
- Este un veritabil act de independență, neamintind nimic de suzeranitatea otomană și
nici de garanția colectivă a marilor puteri.
- Are la bază principii moderne: principiul separației puterilor în stat, principiul
suveranității naționale, principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești,
principiul responsabilității ministeriale etc
- Forma de guvernare – monarhia constituțională pe linie ereditară masculină
- Puterile în stat: puterea executivă – Guvern și Domn; puterea legislativă – Parlament
bicameral: Adunarea Deputaților și Senat și Domn; puterea judecătorească – tribunale
locale și Curtea de Casație (instanța cea mai înaltă).
- Articolul 7 prevedea acordarea cetățeniei doar creștinilor, fiind excluși astfel
evreii și musulmanii.
- Proprietatea era declarată sacră și inviolabilă.
- Votul era cenzitar – puteau vota doar cetățenii care făceau dovada unui venit

*** Importanța Constituției din 1866:


- a pus bazele monarhiei constituționale
- a stat la baza funcționării instituțiilor statului
- a dus la modernizarea societății românești,
- a favorizat consolidarea regimului democratic prin apariția partidelor politice
- a stat la baza vieții politice în perioada 1866-1923.

2. Obținerea Independenței de stat

- are loc în contextul unui nou episod al crizei orientale, din anii 1875-1878, mai exact al unui
război ruso-turc din anii 1877-1878.

- Pentru a-și obține independența, România s-a apropiat de Rusia cu care a încheiat
Convenția din aprilie 1877 care reglementa: traseul strict pe care urmau să se deplaseze
trupele rusești, cu ocolirea capitalei; cheltuielile deplasării erau suportate de Rusia; Rusia se
angaja să respecte integritatea teritorială a statului român.

- România a decretat mobilizare generală – 120.000 din care 58.000 forța operativă

- la 12 aprilie 1877, Rusia a declarat război Imperiului Otoman și a început trecerea trupelor
peste Prut.

- Turcii au bombardat localitățile românești Calafat, Bechet, Islaz, iar românii au ripostat
atacând Vidinul. Astfel, neoficial era stare de război.
- în acest context, la 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat
independența României în Adunarea Deputaților, urmat fiind pe 10 mai de domnul Carol în
Senat.

Obținerea independenței a parcurs următoarele etape:

- Proclamarea Independenței – 9 mai 1877 (Mihail Kogălniceanu în


Adunare)
- Participarea la războiul ruso-turc de la sud de Dunăre, de pe teritoriul
Bulgariei (inițial respinsă de ruși, apoi chiar ei au cerut ajutorul românesc) –
iulie 1877 - ianuarie 1878; cea mai importantă victorie a fost cea asupra
Plevnei. La război au participat și voluntari din Transilvania și Bucovina, a
fost un efort uriaș pentru toți românii care au făcut și donații către stat; a fost
înființat un serviciu sanitar al armatei de către doctorul Carol Davilla.
- Recunoașterea internațională a independenței – are loc la Congresul de
pace de la Berlin din iulie 1878, unde României i-au fost puse condiții:
- modificarea articolului 7 din Constituția din 1866
- acceptarea schimbului de teritorii propus de Rusia: România primea
Dobrogea și Delta Dunării, în schimb trebuia să cedeze Rusiei sudul
Basarabiei, cele 3 județe Cahul Ismail și Bolgrad.

Importanța. Consecințele independenței

- Obținerea independenței a dus la creșterea prestigiului internațional al României.


- În 1881, România s-a proclamat Regat;
- În urma tendințelor expansioniste ale Rusiei, România a aderat în 1883 la Puterile
Centrale, alianță care-i va asigura stabilitatea până la începutul secolului al XX-lea.

Alte realizări din timpul Domniei lui Carol I:


- S-au înființat partidele politice: Partidul Național Liberal – 1875 și Partidul
Conservator – 1880
- A fost înființată moneda națională – leul, în 1867
- A fost înființată Academia Română, în 1867
- A fost înființată Banca Națională a României, în 1880
- S-a dezvoltat sistemul de căi ferate
- S-a dezvoltat învățământul – mai ales în timpul ministeriatului lui Spiru Haret
- A fost construit Podul de la Cernavodă
- S-au menținut legăturile cu românii din provinciile aflate în afara granițelor,
mai ales cu cei din Transilvania.

Domnia lui Carol I a însemnat o perioadă de modernizare aproape în toate domeniile. Situația
țărănimii rămânea una dificilă din cauza faptului că cea mai mare parte a pământului aparținea
unor mari proprietari și era exploatată cu ajutorul arendașilor care-i asupreau în plus pe țărani.
Acestea au fost cauzele esențiale ale Răscoalei din 1907, cea mai mare răscoală țărănească
înăbușită de autorități.

S-ar putea să vă placă și