Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UE
2
Consiliul European Comisia Europeana Consiliul Uniunii Parlamentul European
Europene
Romania Grecia
UNITATE
ODA
Cehia Irlanda IN
BUCURIEI
DIVERSITAT
E
UE
Polonia Italia
Lituania Portugalia
B
EstoniaRegatul Unit RUXELLESSTRASBOURGLUXEMBURGFRANKFURTSTRASBOURGBRUXELLES LUXEMBURG
LONDRA
Cipru BulgariaSuedia Spania
3
MONEDA EUROPEANA - EURO
4
Geografia
5
State membre
• Uniunea Europeană este formată din 27 de state
suverane: Belgia , Franța , Germania, Italia , Luxemburg , Olanda, Danemarca, Irlanda
, Regatul
Unit, Grecia , Portugalia , Spania Austria, Finlanda , Suedia , Cipru , Estonia , Letonia
, Lituania , Malta , Polonia , Cehia , Slovacia , Slovenia , Ungaria , Bulgaria și România
• Numărul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele șase state fondatoare (Belgia, Franța,
Germania (de Vest), Italia, Luxembourg și Olanda) la actualul număr de 27 de state membre,
prin extinderi sucesive o dată ce țările aderau la tratat și făcând așa, renunțând la o parte din
suveranitatea lor pentru a obține reprezentativitate în instituțiile Uniunii. Pentru a adera la UE, o
țară trebuie să respecte criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la
Copenhaga din 1993. Criteriile sunt ca un stat să aibă o democrație stabilă care respectă
drepturile omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în
cadrul UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii
criteriilor este responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a părăsit Uniunea
vreodată, deși Groenlanda (o provincie autonomă a Danemarcei) sa retras în 1985. Tratatul de
la Lisabona prevede modalitățile de părăsire a uniunii de către un stat membru.
• Croația este un stat candidat și cel mai probabil va deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE la
1 iulie 2013, în funcție de rezultatul unui referendum național ce va avea loc pe 22 ianuarie 2012.
• Sunt patru state candidate: Islanda, Macedonia, Muntenegru și Turcia. Albania, Bosnia și
Herțegovina și Serbia sunt de asemenea recunoscute ca pontențiale candidate. Kosovo este de
asemenea o potențială candidată dar Comisia Europeană nu o recunoaște ca un stat
independent din cauza faptului că nu toate statele membre o recunosc ca o țară independentă de
Serbia. România este una dintre statele membre care nu recunosc independența Kosovo.
• Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (care nu sunt membre
UE) au aderat parțial la politicile și reglementările economice ale UE: Islanda (o țară candidată
pentru aderarea la UE), Liechtenstein și Norvegia, care sunt parte din piața unică prin Spațiul
Economic
European și Elveția, care are legături similare prin tratate bilaterale. UE are de asemenea relații 6
cu microstatele europene, Andora, Monaco, San Marino și Vatican care folosesc moneda unică și
cooperează în unele domenii.
Mediu
• Prima politică de mediu a Comunității Europene a fost
lansată în 1972. De atunci comunitatea sa ocupat de
mai multe aspecte și probleme de mediu, precum ploile
acide, subțierea stratului de ozon, calitatea aerului,
poluarea fonică, deșeuri și poluarea apei. Directiva
Cadru pentru Apă este un exemplu de politică în
domeniul apei, cu scopul ca râurile, solul și apele de
coastă să fie de „calitate bună” până în anul
2015.Directiva pentru păsări și Directiva pentru
Habitat sunt părți ale legislației europene pentru protecția
biodiversității și a habitatelor naturale. Aceste politici de
protecție acoperă doar protecția plantelor și animalelor.
Microorganismele nu au nici un fel de protecție prin
legislația Uniunii Europene.[Directivele sunt
implementate prin Programul Natura 2000 și acoperă
30.000 de locuri din întreaga Europă.[În 2007, guvernul
polonez a căutat să construiască o autostradă prin valea
Rospuda, dar comisia a blocat construcția autostrăzii
deoarece este o zonă cu faună sălbatică este protejată
de program.
8
Consiliul European
• Consiliul European stabilește direcțiile UE, el se întrunește de cel puțin patru ori pe
an. Este compus din Președintele Consiliului European, Președintele Comisiei
Europene și un reprezentant din fiecare stat membru, ori șeful de stat ori șeful
guvernului. Consiliul European a fost deschis de unii ca „autoritatea politică
supremă” a Uniunii. Consiliul este implicat activ în negocierea schimbărilor tratatelor
și
definește politicile UE, agenda și strategiile.
•
Consiliul European își folosește rolul conducător pentru a media disputele între
statele membre și dintre instituții, rezolvă crizele politice și dezacordurile referitoare la
politici și probleme controvestate. Acționează ca un „șef de stat colectiv” și ratifică
documentele importante (de exemplu, tratatele și acordurile internaționale).
•
În 19 noiembrie 2009, Herman Van Rompuy a fost ales primul Președintele
Consiliului European permanent. În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a
intrat în vigoare și astfel și-a început mandatul. Președintele asigură reprezentarea
internațională a UE, mediază conflictele dintre membri atât în timpul sesiunilor
consiliului cât și în perioadele dintre ele. Consiliul European nu trebuie confundat
cu Consiliul Europei, o organizație internaționale independentă de UE.
9
Comisia
12
13
• „Ziua Europei” este zi de
sărbătoare în Europa
tinută anual în 5 și 9 mai
din cauza diferențelor
dintre Consiliul Europei
și Uniunea Europeană. 9
mai 1950 a fost data la
care Robert Schuman a
făcut istorica „Declarație
Schuman” prin care
propunea ca industriile
de oțel și cărbuni ale
Germaniei de Vest și
Franței să se unească.
Acesta este considerat
Ziua Europei momentul fondator
pentru cea ce astăzi
este Uniunea
Europeană și a fost
aleasă ca zi europeană
de Consiliul European
de la Milano din 1985.
Consiliul Europei a fost
fondat pe 5 mai 1949 si
astfel a ales să
sărbătoreze la această
dată înființarea sa.
14
Imnul
• Imnul European este
bazat pe un preludiu al
„Odei Bucuriei” al
lui Ludwig van
Beethoven. Având în
vedere numărul mare
de limbi din Europa,
imnul este doar în
versiunea
instrumentală, iar
versurile germane nu
au nici un statut oficial.
• A fost adoptat de liderii
Comunităților Europene
în 1985. Acesta nu
înlocuiește imnurile
naționale, dar este
destinat să celebreze
valorile comune. Este
cântat în ocazii oficiale
atât de Consiliul
Europei cât și în
Uniunea Europeană. 15