Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

Daco-geții au fost uniți pentru prima oară de Burebista in anul 82

î.en.Se formează Dacia cu capitala la Sarmisegetusa care era o
monarhie cu caracter militar.
In timpul lui Decebal(87-106)Dacia este redusă teritorial dar este
mult mai puternica.
Decebal intra in conflict cu Imperiul Roman condus de
Traian.Poarta cu acesta doua războaie 101-102,105-106,in urma
cărora Dacia este cucerita și transformată in provincie romana cu
capitala la Ulpia Traiana Sarmisegetusa.Dacia devine provincie
romana pana la 271(275)când va fi părăsită.
Romanizarea este procesul prin care o provincie cucerita de
romani adopta limba latina,religia și obiceiurile acestora.Rezultatul
romanizarii îl reprezintă formarea de limbi și popoare
neolatine(Portughez,Spaniol,Francez,Italian,Roman).
Romanizarea a avut mai multe etape:
1)Etapa dinaintea cuceririi romana î.en-106
2)Etapa stăpânirii efective a Daciei-106-275
3)Etapa după retragerea aureliană-275-602
-între 261-275 Împăratul Aurelian ordona retragerea
armatei,administrației și a veteranilor din Dacia.
-romanizarea s-a realizat prin intermediul unor
factori:coloniști,armata,veteranii,limba latina,religia,orașul și
urbanizarea,dreptul roman,viața economică/culturală,etc.
1)Colonistii-Traian a adus in Dacia coloniști din tot Imperiul pentru
a popula orașele și a lucra pământul.Acestia erau vorbitori de limba
latina iar in timp prin căsătorie și-au întemeiat familii vorbitoare de
limba latina.
Colonizarea a fost pe de o parte organizata de stat(oficial)iar pe
alta parte spontan.
Pe lângă limba latina coloniștii au adus cu ei și spiritualitatea
romană,au contribuit la întemeierea de familii mixte și la cele din
urma la romanizarea Dacilor.
 2)Armata-Traian după cucerire aduce in Dacia o zecime din
armata Imperiului pentru a o apăra.Armata era împărțită in legiuni
formate din cetățeni romani și trupe auxiliare formate din cetățeni
provinciali.Soldatii își aveau garnizoanele in castre;ei erau vorbitori
de latina populară.
3)Veteranii-reprezintă soldații lăsați la vatra după
satisfacerea stagiului militar.Ei primeau pământ și bani pentru a-
și întemeia familii,erau vorbitori de limba latina.
4)Religia-după cucerire Dacii rămân politeisti.Ei adopta divinități
romane,grecești,orientale.Isi păstrează ritualurile de
inmormantare(înhumare,ardere).Apare fenomenul numit sincretism
religios prin care se contopesc mai multe divinități intr-una singura
sub numele de roman.
Începând cu 106 in Dacia pătrund misionari creștini.Termeni de
baza ai religiei creștine sunt de origine
latina:Dumnezeu,biserica,cruce,rugăciune,duminica,etc.
5)Limba latina-a fost principalul element de romanizare.In timp ce
populația Dacă devine daco-romana apoi in secolul VIII apare
poporul român și limba română.Popor cunoscut sub numele de
Vlah(populație neslava).
Etnogeneza românească
Etnogeneza este procesul de formare al unui popor și a limbii sale.
Poporul și limba romana s-au format la Nord și Sud de Dunăre in
spațiul Românității Răsărite,prin romanizarea Dacilor in perioada
secolului I î.Hr.-VIII era noastră.
Poporul roman s-a format in doua etape:
1)In prima etapa are loc sinteza daco-geților.
2)A doua etapa s-a realizat prin a doua sinteza in care migratorii au
fost asimilați de daco-romani.
Poporul și limba romana s-au format din 3 elemente:
1)Substrat-daco-geții
2)Strat-elementul latin(romani)
3)Adstratul-elementul migrator(slavii)
In secolul VII slavii se aseaza la Sud de Dunăre și rupt romanitatea
Nord Dunăreană de romanitatea Sud Dunăreană,astfel apar in
Balcani “Enclave Românești”vorbitoare de dialecte
romanesti(aromân,meglenoromân,istroromâni).
Poporul și limba romana este un popor neolatin care in secolul VIII
și-a încheiat formarea.Din secolul IX vom fi cunoscuți in istorie sub
numele de Vlahi,Valahi,Olahi.Tot atunci s-a încheiat și procesul de
creștinare al poporului roman.
Romanitatea romanilor este o sintagma ce are la baza:latinitatea
limbii,conștiința de neam,continuitatea după 275.
Teorii despre formarea poporului roman:
1) Teoria Imigrationista-apare in secolul XVIII in contextul in care
romanii din Transilvania își cer drepturile politice.
Inițiator a fost austriacul Franz-Sulzer care redactează lucrarea
“Istoria Daciei Transalpinei”.Aceasta afirma ca poporul și limba
romana s-au format la Sud de Dunăre între Bulgaria și Albania de
unde au imigrat in secolul XII de la Nord de Dunăre unde i-au întâlnit
pe Unguri și Sași.
Teoria imigrationista combată romanitatea romanilor iar in secolul
XIX este reluată de Robert Roesler.Acesta aduce mai multe
argumente in susținerea teoriei sale,teorie falsa:
-romanitatea nu s-ar fi putut realiza in 165 ani
-asemănările dintre limba romana și limba libaneză
-populația daco-romana ar fi părăsit Dacia după 275 și s-ar fi stabilit
la Sud de Dunăre
2) Teoria autohtoniei/a continuitatii
In secolul XVIII reprezentanții Școlii Ardelene sunt primii care
contesta teoria imigrationista aducând diferite dovezi.Acestia
exagerează orginea pur latina a romanilor minimalizând elementul
dac și slav pentru a sublinia noblețea romanilor.
In susținerea acestei teorii s-au adus de-a lungul timpului mai
multe dovezi arheologice,epigrafice,toponime,hidronime,dovezi
logice,etc.
-între limba romana și albaneza exista mai multe asemănări deoarece
ambele limbi au fond lexical comun.
-după 275 populația daco-romană continua sa locuiască in
Dacia,retrăgându-se in sate și continuându-și procesul de
românizare.Acesta va fi unul ireversibil.
3) In perioada comunista apare o alta teorie despre formarea
poporului roman,teorie susținută de istoricul Mihail Roller.In
contextul in care România este subordonata URSS-ului acesta infirma
ca poporul roman este de origine slava negând contribuția
elementului dac și latin.
 Autonomii locale și instituții centrale in spațiul
românesc(secolele IX-XVIII)

Statele medievale românești apar între secolele XIII-XIV prin unirea

formațiunilor politice prestatale.
Cauze:
-continuarea migrațiilor pana in secolul XIII
-tendințele expresioniste ale Regatului Maghiar și Imperiul
Bizantin
-Hoardă de Aur își stabilește centrul de putere in Nordul Marii
Negre și limitează expansiunea Regatului Maghiar in Estul Carpaților
Prima forma de organizare politica a romanailor a fost Obștea
Sătească.Prin unirea mai multor obști apar uniunile de obști apoi
autonomiile locale.Autonomiile au fost cunoscute sub numele de
cnezate,voievodate,tari,codri,câmpuri,ocoale,etc.Locuitorii acestor
autonomii(romanii populari)au fost cunoscuți in cronicile
bizantine,rusești,maghiare sau turcesti sub denumirea
de:vlahi,volohi,valahi,blachi,etc.
Autonomii din interiorul arcului Carpatic(Transilvania):
Primele autonomii au fost menționate in secolul IX in lucrarea
“Cronica lui Anonymus” “Faptele Ungurilor”
Sunt menționate 3 voievodate:
-Menumorut(Crișana)cu capitala la Biharea
-Glad(Banat)cu capitala la Cuvin
-Gelu(Centru Transilvaniei)cu capitala la Dăbâca
Aceste voievodate s-au aflat in relații conflictuale cu ungurii.
Pentru secolul XI “Legenda Sfântului Gerard”menționează 2
voievodate in interiorul arcului carpatic:
-Voievodatul lui Ahtum(Banat)cu capitala la Morisena
-Voievodatul lui Gyla(Centrul Transilvaniei)cu capitala la
Bălgrad Aceste 2 voievodate vor fi anihilate de unguri .
Din anul 1055 și pana in secolul XIII,Transilvania este cucerita și
organizata sistematica de unguri după modelul apusean.
 Autonomii de la Sud de Carpați:
Formațiunile politice prestatale au fost menționate in lucrarea
“Diploma Cavalerilor Ioaniți”din 1247.Acestea au fost:
-Voievodatul lui Litovoi și Seneslau in stânga Oltului
-Cnezatele lui Ioan și Farcaș între Jiu și Olt
-Țara Severinului
Cu excepția lui Seneslau celelalte au fost vasele Ungariei.
Autonomii de la Est de Carpați(Moldova):
Aceste autonomii au fost menționate in Cronicile Rusești.
-Codrii:Cosminului,Orheiului
-Câmpuri:-Câmpul lui Vlad
-Câmpul lui Dragoș
-Tari:Brodnicilor,Romanilor
-Ocoale:al Vrancei
Autonomii dintre Dunăre și Marea Neagra(Dobrogea)
In secolul X sunt menționate in mai multe inscripții jupanatele
lui Gheorghe și Dimitrie.
In secolul XI in lucrarea “Alexiada”de Ana Comnena sunt
menționați 3 conducători locali de origine humană:Tatos,Satza,Seslav
In secolul XIII apare “Țara Cavarnei”care va constitui nucleul
Dobrogei.
Aceste formațiuni prestatale erau sub influența Imperiului
Bizantin.
Întemeierea Transilvaniei:
S-a realizat prin unirea formațiunilor politice prestatale existente
in interiorul arcului carpatic.Acest proces are loc după cucerirea
Transilvaniei de către unguri(Secolele XI-XIII).
Etape:
1)Militară-conflictele dintre romani și unguri
2)Politica-a fost folosită după anul 1000 după ce ungurii
se încreștineaza in rit catolic in timpul lui Ștefan Cel Sfânt.
Ungurii au încercat sa impună ca forma de organizare politica
Principatul(Mercurius Princeps)dar revine la Voievodat(Leustachiu
Voievod).
După cucerire ungurii impun organizarea politico-administrativă a
Transilvaniei in comitate(Bihor,Crasma,Dăbâca).
Secuii s-au organizat in districte iar sașii in scaune și districte.
Romanii își mențin in zona de granița organizarea in “Tari”(Țara
Maramureșului;Făgărașului;Bârsei).
3)O alta etapa a fost încercarea de înlocuire a religiei ortodoxe cu
religia catolica.Aceasta eșuează dar Ungurii vor ridica in Transilvania
episcopii(Oradea).Bisericile ortodoxe vor fi in subordine Mitropoliilor
de la Argeș și Suceava,
4)O alta etapa o prezintă colonizarea de populații străine pentru
consolidarea stăpânirii maghiare in Transilvania:Sașii,secuii,cavalerii
teutoni.Aceste populații au contribuit la întemeierea mai multor
orașe,având un rol economic-militar.Cavalerii Teutoni au fost așezati
in Tara Bârsei dar după o scurta perioada de timp vor fi alungați.
Transilvania rămâne sub dominație ungară pana in anul 1541 când
devine Principat Autonom sub suzeranitate otomană.
Întemeierea Țării Românești:
Premisele:
-prezenta migratorilor.
-Creșterea demografica.
-stingerea dinastiei Arpadienilor.
Țara Românească s-a întemeiat începând cu sfârșitul secolului XIII
si secolul XIV prin unirea formațiunilor politice prestatale in jurul lui
Seneslau.
Izvoarele îl menționează pe Basarab I ca întemeietor al Tarii
Românești la începutul secolului XIV.Acesta reușește sa unifice toate
formațiunile și stabilește capitala la Argeș.
Basarab intra in conflict cu Regele Ungariei Carol Robert de Anjou
pentru Banatul de Severin.Batalia se da la Posada Noiembrie 1330 și
este câștigată de Basarb(Cronica Pictată de la Viena-Izvor istoric).
Țara Românească va fi primul stat medieval independent in
urma acestei victorii.
Țara s-a consolidat in timpul urmașilor lui Basarab:
-Nicolae Alexandru-1359 ridica la Argeș mitropolia țării românești.
 -Vlaicu Vodă-1370 ridica a doua mitropolie a țării românești la
Severin și se respinge primul atac al turcilor otomani.
Întemeierea Moldovei:
S-a întemeiat in secolul XIV in contextul in care interesele Ungariei
și Poloniei erau de a elimina Hoarda de Aur(Tătarii).
A cunoscut 2 etape:
a)Prima etapa are loc la mijlocul secolului XIV si se numește
Descalecatul lui Dragoș.Acesta vine din Maramureș și devine
cu ajutorul ungurilor conducătorul Moldovei mici cu capitala la
Baia.Moldova va fii vasală Ungariei.Aceeasi situație are loc și in
timpul fiilor lui Dragoș Sas și Bâlc(1345-1359).
b)A doua etapa este prezentată de Descalecatul lui Bogdan tot din
Maramureș.Acesta având și sprijinul boierimii moldovenești in 1358
încearcă sa înlăture dominația ungurilor.Reuseste sa îl înfrângă in
1364 pe Ludowic de Anjou regele Ungariei obținând astfel
independența Moldovei.In 1365 in Cronica lui Ioan de Târnave se
menționează independența statului molodovenesc.
In timpul urmașilor lui Bogdan,Moldova se consolidează.Petru
Musat(Dinastia Mușatinilor),va muta capitala de la Baia la Suceava și
va ridica acolo prima Mitropolie a Moldovei.Acesta va încheia primul
tratat cu Polonia tratat de vasalitate.Urmasul sau Roman I va
desăvârși unificarea teritorială a Moldovei aceasta ajungând pana la
Nistru și Marea Neagră devenind Moldova mare.
Întemeierea Dobrogei:
S.a realizat tot in secolul XIV pornind de la unificarea formațiunilor
prestatale in jurul țării Cavarnei.
Primul conducator a fost Balica ce fusese recunoscut de Imperiul
Bizantin.Urmeaza Dobrotici care reușește sa ii unifice toate
formațiunile dintre Dunăre și mare având relații bune cu
vecinii.Urmasul sau Ivanco reușește sa bată primii bani ca semn al
independentei țării,dar este omorât îl luptele cu Imperiul Otoman
ajuns la Dunăre.In acest context Mircea cel Batran domnul țării
românești anaxeaza Dobrogea pe care o pierde in 1417 in favoarea
turcilor.
 Dobrogea rămâne sub ocupație turcească pana in 1878 când
România devine independenta.
1) Domnia
-a fost prezentată de domn,statul fiind monarhie autoritara.
-alegerea domnului se făcea fie pe linie ereditară,fie pe linie
electiva.
-domnul era considerat de origine divina dovada particula
“Io”(alesul lui d-zeu).
-domnul era pe de o parte conducătorul țării pe de alta parte
conducătorul armatei(voievod).
Atribuțiile domnului:
-proprietarul întregului pământ,putea face danii(donații)
-numește mitropolitul țării
-declara război și încheie pace,semnează tratate
-bate moneda cu chipul sau
-judecătorul suprem
-comandantul suprem al armatei
In secolul XVIII Domnia devine Fanariota,domnii fiind numiți de
turci dintre boierii greci din cartierul fanar din Constantinopol.
2) Biserica
-a reprezentat a doua instituție centrală din stat alături de domnie
-a fost condusă de mitropolit care era numit de domn;ținea locul
domnului participa la ședințele de judecată și era întâiul sfetnic al
domnului
-primele instituții religioase apar in Țara românească la Argeș 1359
și la Severin 1370.Bisericile ortodoxe din Transilvania erau
independente de mitropolia de la Argeș.
-biserica a acordat populației sprijin moral a fost un loc de cultura
și de adăpost pentru vremurile grele
3) Sfatul domnesc
-a reprezentat organul central de conducere al țării.
-a fost format din marii boieri cu
dregătorii(ex:vornic,cancelar,logofăt,spătar,paharnic)
-cele mai importante dregătorii au fost in țara românească Ban al
Olteniei;Moldova Portarul Sucevei.
 4) Armata
-a fost din “Oastea mică” ce cuprindea doar boierii ce formau
garda personală a domnului și “Oastea mare”convocată in caz de
nevoie și care era alcătuită din toți oamenii apți de lupta.
-apar in aceasta perioada cetățeni cu dublu rol:de concentrare a
trupelor cetății din Interior;cetatii(de apărare-de interior
ex:Turnu;Giurgiu;Chilia;Cetatea Alba;Hotin;Cetatea Sucevei;Cetatea
Neamtului)
-armata avea rolul atât de apărare a domnului cât și de a apăra
populația,granițele,religia și instituțiile statului.
 Spatiul românesc între Diplomație și conflict in evul
mediu și la începuturile modernității
(Relațiile internaționale secolele XIV-XVIII)

Țările romane au evoluat încă de la constituirea lor într-un context

marcat de conflictul de interne dintre Marile Puteri și statele vecine.
Ungaria-și-a manifestat interesele expansioniste încă din secolul IX.
Polonia(Lituania)-mare putere din secolul XIV si are influența asupra
Moldovei.
Imperiul Habsburgic-mare putere europeană(secolul XVI)interes
pentru Transilvania și apoi pentru spațiul extracarpatic.
Imperiul Otoman-expansiune in Europa(1346),la sfârșitul secolul XIV
a atins linia Dunării.
Obiectivele politicii externe:
-apărarea independentei/autonomiei.
-apărarea integrității teritoriale(a granițelor).
Mijloace folosite pentru apărarea obiectivelor:
Diplomatice realizarea unor alianțe politice:
1. Cu țările romane pentru crearea frontului românesc
antiotoman împotriva expansiunii vecinilor.
2.Cu statele vecine in lupta antiotomana(Ungaria,Polonia)-apar
“Cruciadele Târzii”(secolul XIV-XVI).
3.Cu alte state europene.
Militare apar conflicte “asimetrice”(sunt acele lupte purtate între
statele inegale ca putere militară.Acestea au dus fie la pastrarea
independentei fie la asigurarea unui statut de autonomie,fie la
schimbări de domnie,fie la reduceri de sume pentru plata tributului).
-apar Cruciadele creștine(Cruciade Târzii).Ele au fost desfășurate in
afara teritoriului țării și aveau ca scop alungarea turcilor din
Europa.Aveau caracter ofensiv și erau purtate in alianță cu statele
creștine.
-se folosesc diferite tactici de lupta pentru a compensa inferioritatea
militară fata de adversar.
a)tactica pământului pârjolit(distrugerea recoltelor,otrăvirea apelor).
b)hărțuirea inamicului(atragerea inamicului in locuri
strâmte,mlăștinoase).
c)tactica “atacului de noapte”.
Relații internaționale secolul XIV:
Mircea cel Batran(1386-1418)-Țara Românească
Acțiuni diplomatice:
-1389-Alianță cu Polonia-condusă de Vladislav Jagello(împotriva
Ungariei)prin intermediul Moldovei.
-Martie 1395-Tratatul de la Brașov cu Ungaria(Sigismund de
Luxemburg).
-caracter antiotoman.
-primul tratat antiotoman din Sud-Estul Europei.
Acțiuni militare:
-in 1388,la moartea lui Ivanco alipește Dobrogea,Țării Romane.
-in 1389 ii ajuta pe sârbi împotriva turcilor la Câmpia
Mierlei(Kossanapolje).
-in 1394/1395-Bătălia de la Rovine cu Baiazid I(nu se știe sigur
anul),turcii sunt înfrânti.
-in 1395-Cruciada antiotomana de la Nicopole(participa și
Mircea).Crestinii conduși de Sigismund de Luxemburg au fost infranti.
-noul sultan,MehmedI,organizează o campanie in Țara
Românească,in cumul căreia Dobrogea este cucerita(1417-1420).
-din 1417,Țara Românească plătește tribut Porții.
Secolul XV:
Alexandru cel Bun(1400-1432)-Moldova
-1412-Tratatul de la Lublou-între Polonia și Ungaria;prevedea
împărțirea Moldovei in caz de neparticipare la campaniile
antiotomane.
-Alexandru îl sprijină pe Vladislav in lupta împotriva teutonilor la
Marienburg și Grumvald(1422),in Polonia.
-In 1420,apăra Cetatea Albă împotriva Imperiului Otoman.
Secolul XV:
Iancu de Hunedoara(1441-1456)-Transilvania
-a deținut mai multe demnități:voievod al Transilvaniei;guvernator al
Ungariei;căpitan general al Ungariei.
-a fost preocupat de atragerea Țării Romane in frontul comun
antiotoman.Impune in Țara românească pe Vladislav II și in Moldova
pe Bogdan II.
-in 1442 a respins un atac turcesc in Transilvania,apoi ii înfrânge pe
turci in Țara românească pe Răul Ialomița.
-In 1443 organizează o operatiune militară in interiorul Peninsulei
Balcanice cunoscuta sub numele de “Campania cea lunga”.Cucereste
orașele Nis,Sofia.Campania se încheie in 1944 in Pace de la
Seghedin,pe 10 ani cu Imperiul Otoman.
-Pacea va fi încălcată de creștini,iar in 1444 are loc “Campania de la
Varna”,unde creștinii(transilvăneni,croați,bosniaci și ungurii)sub
conducerea lui Vladislav I sunt infranti.
-in 1446 Iancu devine guvernator al Ungariei.
-in 1454 turcii sub conducerea lui Mahomed II cucerea
Constantinopolul și urmăresc o noua ofensiva asupra
Europei centrale-scopul este cucerirea Cetatii Belgradului.
-in 1456-Bătălia de la Belgrad-Iancu de Hunedoara cu o armata
crestina,apăra cetatea.Mahomed II este înfrânt iar Iancu se
îmbolnăvește de ciuma și moare.Este înmormântat la Albă Iulia.
Consecinta=>înaintarea otomană este oprită pentru 70 ani in
Europa.
Vlad Țepeș(1448,1456-1462,1476)-Țara Românească
-a avut 3 domnii in Țara Românească;refuza plata tributului;ceea ce
declanșează lupta antiotomana.
-între 1461-1462 a realizat expediții la Sud de Dunăre,unde ataca
cetățile otomane.
-16-17 Iunie 1462-are loc “Atacul de Noapte”de la Târgoviște.
-Vlad Țepeș reușește za provoace o mare confuzie in tabăra condusă
de Mahomed II.
-Campania sultanala nu și-a atins scopul:prinderea lui Vlad și
transformarea Țării Românești in pașalâc.
-in urma atacului,Vlad este arestat din ordinul lui Matei Corvin(acuzat
de trădare)și închis la Buda pana in 1478.La tron vine Răul cel
Frumos,fratele sau,care reinstaurează regimul tributar.Moare in
1476,in urma unui complot.
 Ștefan cel mare(1457-1504)-domnul Moldovei
-in 1456 Moldova plătește tribut Imperiului Otoman,iar acesta
manifesta un interes deosebit pentru zona Marii Negre.
Obiectivele politicii externe:
1)Emanciparea de sub tutela puterilor vecine(Ungaria,Polonia).
2)Lupta antiotomana.
3)Aplica principiul de a lupta cu 2 dușmani deodată.
Emanciparea de sub suzeranitatea maghiara(Ungaria deținea
Chilia)
-in 1459-Tratatul de la Overchelauti-cu Polonia condusă de Cazimir IV
-se recunoștea suzeranitatea Poloniei(formal)
-își acordau sprijin militar in caz de nevoie
-era indreptat împotriva Ungariei
-1467-Bătălia de la Baia(Ștefan cel Mare și Matei Corvin)cauza luptei
a fost Chilia,care in 1465 revine lui Ștefan cel Mare.
Matei Corvin este înfrânt iar victoria lui Ștefan cel Mare a
însemnat emanciparea Moldovei de sub suzeranitate maghiara.
Lupta antiotomana:
-a fost declanșată de refuzul lui Ștefan de a plăti tribut turcilor și de a
ceda Cetățile Chilia și Cetatea Albă.
Bătălia de la Vaslui(Ianuarie 1475)sau Podul Înalt
Turcii conduși de Soliman au fost infranti.Stefan a folosit mai
multe tactici de lupta pentru a suplini numărul mic al ostii
sale.Victoria sa a asigurat independenta Moldovei.
In 1475 turcii cuceresc Caffa,Mangapolul.In Ianuarie 1475 Ștefan
trimite o scrisoare principilor creștini in vederea realizarii unei coaliții
antiotomane.
In Iulia 1475-Tratat cu Ungaria-(Ștefan și Matei)
-caracter antiotoman
-Moldova obține ajutor militar iar Ungaria deține libertatea
comerțului.
Bătălia de la Razboieni(Valea albă)
-Iulie 1476,turcii conduși de Mahomed II îl înving pe Ștefan,dar nu
redusese sa-l facă prizonieri și nici sa cucerească capitala.
-in 1487,Ștefan se hotărăște sa încheie pace cu Imperiul Otoman,și
reia plata tributului.
Emanciparea de sub suzeranitatea poloneza
In 1490 Moldova ocupa Pocutia.In 1492 rege al Poloniei devine
Ioan Albert,care are 2 obiective:înlăturarea dominației otomane
asupra Chiliei și Cetății Albe;controlul direct asupra Moldovei.
Bătălia de la Codrii Cosminului-1497
Ștefan cel Mare și Ioan Albert(Polonia)
-Polonia este înfrântă iar Moldova se emancipează de sub
suzeranitate poloneza.
Tratatul de la Harlau-1499
-se încheie între Ștefan și Ioan Albert.Cei doi își fagaduiau ajutor
reciproc in caz de război “liniște și pace veșnica”între cele 2
tari.Problema Pocutiei a fost rezolvată=>relațiile nu s-au îmbunătățit
in următorii ani.
-Ștefan moare in 1504 lăsând in urma un stat independent.
Secolul XVI:
Mihai Viteazul(1593-1602)-Țara românească
-in 1592 se formează Liga Sfânta(alianță antiotomana constituita la
inițiativa Papei Clement VIII,din care făceau parte,Statul Papal,Austria
și duratele italiene).Adera mai apoi și Principele Transilvaniei
Sigismund Bathory și domnitorul Moldovei(Petru Aron).
-Mihai viteazul adera din proprie inițiativa la Liga Sfânta in contextul
in care dominația otomană se agravase=>tributul ajungea la
155.000 galbeni.
-obiectivul lui Mihai Viteazul era recastugarea independentei.
Lupta antiotomana:
Începe la 13 Noiembrie 1594 prin declansarea răscoalei
antiotomane.Mihai ucide creditorii levantini și ataca cetățile otomane
de la Dunăre.
Tratatul de la Alba-Iulia-20 mai 1595
Mihai Viteazul și Sigismund Bathory
-Tratatul este dezavantajos pentru Mihai deoarece el devine
locțiitorul lui Sigismund(vasalul sau).
-Tratatul a avut caracter antiotoman.
-Biserica Ortodoxa din Transilvania era pusă sub jurisdicții Mitropoliei
Țării Românești.
Bătălia de la Calugareni-August 1595
-In August 1595 o oaste otomană condusă de Sinan Pasa trece
Dunărea și înaintează spre București.Mihai reușește,adoptând mai
multe tactici sa-i înfrângă la Calugareni.Turcii nu se retrag din Țara
Românească ei dimpotrivă ataca orașele Târgoviște și București.Cu
ajutorul de la Sigismund,Mihai începe marșul împotriva turcilor.
Bătălia de la Giurgiu-Octombrie 1595
-Mihai îi ajunge pe turci conduci de Sinan la Giurgiu,unde îi înfrânge
din nou și obligă să treacă Dunărea=> Țara românească devine
independenta.
-În 1596 are loc o campanie al lui Mihai peste Dunăre,ajungând până
la Plevna și Sofia.
-În 1597 încheie pace cu turcii prin care se reduce tributul.
Tratatul de la Târgoviște-1598-mănăstirea Dealul
S.a încheiat între Mihai Viteazul și Rudolf II(împăratul Austriei).
Prevederi:
-I se recunoaște lui Mihai Viteazul domnia ereditară
-Mihai primește bani pentru armată de 5000 oameni
-Mihai se angaja în lupta antiotomană și recunoaștea suzeranitatea
lui Rudolf II. Acest tratat anulează raporturile de subordonare față de
Sigismund Bathory.
Unirea Țărilor Romane
În contextul ieșirii Transilvaniei și Moldovei din Liga sfântă,Mihai
Viteazu organizează acțiuni de forță pentru a reduce cele două state
românești în frontul antiotoman.
a) Unirea Transilvaniei
-În octombrie 1599 are loc lupta de la Șelimbăr între oastea țării
române conduse de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de
Andrei Bathory.
-Mihai câștigă și intră în Alba Iulia ca principe al Transilvaniei.A luat o
serie de măsuri în favoarea românilor.
b) Unirea Moldovei
-În primăvara lui 1600,Mihai Viteazul pătrunde în Moldova îl alungă
pe domnitorul Jeremia Movila iar în mai 1600 se realizează
unirea,Mihai intitulându-se “domn al țării românești,al ardealului și a
toată țara moldovei”.
-unirea de la 1600 realizată de Mihai Viteazul a rezistat doar patru
luni,ca stârnind reacții diverse din partea marilor puteri.
-Mihai pierde pe rând Transilvania în lupta de la Mirăslău septembrie
1600 Rudolf II devine stăpânul Transilvaniei apoi Moldova. În 1601,
prin victoria de la Guraslau,Mihai recâștigă Transilvania dar este
asasinat de Sen Basta pe câmpia Turzii în august.Unirea se destramă.
Secolul XVIII
Dimitrie Cantemir(1710-1711)-Moldova
Tratatul de la Luțk-1711 Aprilie
-s-a încheiat între Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare(Rusia).
-prin acest tratat Dimitrie Cantemir urmărea obținerea
independenței și integrității teritoriale. Basarabia era recunoscută
Moldovei.
-se recunoștea domnia ereditară în familia domnitorului.
-avea caracter antiotoman.
-Moldova urma să treacă sub protectoratul Rusiei care garanta
integritatea teritorială a principatului.
Batalia de la Hauilesti-1711
-A avut loc între armatele ruse și otomane. A participat și Dimitrie
Cantemir ca aliat al Rusiei.
-Bătălia s-a dat pe malul Prutului și s-a încheiat cu acceptarea păcii
propuse de țară. Dimitrie Cantemir pierde tronul și se refugiază în
Rusia.
-Din 1711,Imperiul Otoman impune domnii fanarioți in Moldova iar
din 1716 in Țara românească.
 Statul roman modern de la proiect politic la realizarea
României mari (secolul XVIII-XX)

Statul roman modern și unitar s-a realizat in mai multe etape

pornind de la proiectele politice din secolul XVIII continuând cu Mica
Unire de la 1859 și încheindu-se cu Marea Unire de la 1918.
Contextul istoric:
In secolul XVIII Țările Romane se aflau sub dominație straina:Țara
Românească și Moldova se aflau sub dominație
otomana(fanariota);Transilvania sub dominație habsburgica din
secolul XVIII;Dobrogea sub dominație otomană.
Regimul fanariot s-a instaurat in 1711 in Moldova și
Țara Românească și va fi înlăturat in 1722.
Caracteristici:
-domnii erau numiți de turci dintre boierii greci din cartierul fanar al
Constantinopolului.
-domniile sunt scurte și dese,domnii fiind mutați dintr-o țara in alta.
-se desființează armata pământeană.
-cresc obligațiile financiare către Imperiul Otoman.
Pe plan extern se deschide in secolul XVII “Criza
Orientala”.Imperiul Otoman se afla intr-o criza ireversibila iar Rusia și
Imperiul Habsburgic doresc sa ocupe cât mai multe teritorii otomane.
Au loc războaie Ruso-Austro-Turce care s-au soldat cu pierderi de
teritorii pentru Țările Romane.
In 1699 Transilvania intra sub dominația Imperiului Habsburgilor.
1718-Banatul și Oltenia-Imperiul Habsburgic
1774-1775-Bucovina-Imperiul Habsburgic
1812-Basarabia-Imperiul Țarist(Rusia)
In acest context oamenii politici(marii boieri)se grupează intr-o
alianță numita PARTIDA NAȚIONALA și caută soluții pentru realizarea
Unirii alcătuind memorii pe care le înaintează Marilor Puteri.
 Proiecte politice secolul XVIII
1)Memoriul de la Focșani-1772
A fost adresat Marilor Puteri.
Prevederi:
-domni pământeni
-unirea Țării Românești și Moldova sub garanția Rusiei,Austriei și
Prusiei.
2)Memoriul de la Șistov-
1791 Prevederi:
-domn pământean.
-autonomia și neutralitatea țării sub conducerea Rusiei și Austriei.
-libertatea comerțului.
-desființarea raialelor.
In Transilvania drepturile romanilor vor fi aparate de Episcopul
Bisericii greco-catolice înființata in 1701.
1)SUPPLEX LIBELLUS-1774-Inochentie Micu Klein
Acesta cerea emanciparea națiunii romane și punerea in drepturi
cu celelalte națiuni.
Lupta pentru drepturi politice este continuata de Școala Ardeleana
care elaborează SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM-1791 care a
reprezentat cel mai amplu program din Transilvania vremii.
Prevederi:
-emanciparea națiunii romane.
-recunoașterea limbii romane și folosirea ei in scoli și administrație.
-recunoașterea religiei ortodoxe ca religie oficială.
-egalitatea națiunii romane cu celelalte națiuni.
Acest proiect a fost prezentat CURȚII DE LA VIENA dar a fost
respins.
Proiecte politice secolul XIX:
In secolul XIX se continua problema orientala precum și elaborarea
de proiecte adresate Marilor Puteri.In 1929 Imperiul Țarist devine
putere protectoare și capătă un rol modernizator.
1)In 1821 este elaborat documentul “Cererile
Norodului Românesc” in contextul desfășurării revoluției
lui Tudor
Vladimirescu.Acest document a reprezentat o sinteza a proiectelor
politice de pana atunci.
Prevederi:
-desființarea vămilor interne.
-afirmarea suveranității naționale.
-înființarea armatei naționale.
-modernizarea sistemului fiscal prin introducerea unui impozit unic.
In 1822 după revoluția lui Tudor Vladimirescu domniile fanariote
sunt înlăturate și se revine la domniile pământene:
2)In 1822 se elaborează “Constituția Cărvunarilor” de către Ionica
Tautul la Iași.
Prevederi:
-revenirea la domniile pământene.
-limitarea puterii domnului prin înființarea statului obștesc.
Documente internaționale care fac referire la principate:
3)Conventia de la AKKERMAN-1826
Prevederi:
-alegerea domnilor dintre boierii romani dar cu confirmarea
sultanului.
-libertatea comerțului pe Dunăre după aprovizionarea Porții cu grâne.
4) Tratatul de la ADRIANOPOL-1829
Prin acest tratat se instaurează oficial protectoratul rusesc asupra
Principatelor.
Sunt desființate raialele Turcești ele revenind Principatelor.
5) Regulamentele organice(Țara românească -1831;Moldova-
1832).
Au constituit acte cu caracter constituțional pentru principate.
Au contribuit la modernizarea țăriilor și au stat la baza
Parlamentarismului Românesc.
Prevederi:
-separarea puterilor in stat(domnul;Adunarea
Legislativa(parlamentul);Sfatul administrativ(guvernul)).
-reorganizarea justiției separat de celelalte instituții.
-modernizarea învățământului și a finanțelor.
 6) Societatea Frăția-1843
A fost societatea secreta masonica alcătuită din
“Bonjouriști”(Nicolae Bălcescu,Alexandru Ioan Cuza,Mihail
Kogălniceanu,Avram Iancu).
Aceștia doreau ca printr-o revoluție sa înlăture regimul politic și sa
obțină Unirea și independența țărilor,drepturi și libertăți cetățenești.
Proiectul politic pașoptist:
Revoluția europeană a fost doar in contextul in care se desfășoară
revoluția pașoptistă cauzele acesteia fiind multiple:
-de natura socială și economică
-problema naționala
-criza societății feudale
Obiectivele revoluției pașoptiste:
-doreau drepturi și libertăți cetățenești
-realizarea unei reforme agrare
-se dorea unirea și independența țărilor
-modernizarea Principatelor
Forte participante:
-boierimea și intelectualitatea
-țărănimea
Revoluția s-a desfășurat in fiecare Provincie Românească unde se
va elabora un program ce tine loc de Constituție.
Moldova-“Petiția proclamatiune” 28 martie 1948
Cei mai importanţi participanţi la revoluţia din Moldova au fost:
Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache
Negri.
La 27 martie, la Iaşi a fost redactat de către Vasile Alecsandri
proiectul politic numit Petiţiunea - proclamaţiune (Petiția Proclamație)
având 35 de puncte (cerințe), cu caracter moderat, de teama Rusiei, ca
putere protectoare (prevedea sfânta păzire a regulamentului
organic)fiind prezentată domnitorului Mihail Sturdza. Prevedea:
- grabnica îmbunătățire a stării locuitorilor săteni
(țăranilor);
- eliberarea deținuților politici;
- reformarea învățământului;
Domnitorul a respins petiția, a arestat liderii revoluției care
ulterior au fost exilați. Totuși, deşi în exil, aceștia nu au încetat să
sprijine revoluția.
 Mihail Kogălniceanu a redactat în august 1848 la Cernăuți un
document numit Dorințele partidei naționale din Moldova. Acest
program era mult mai radical ca cel de la Iași, cerând:
- drepturi și libertăți cetățenești
- secularizarea averilor mănăstirești închinate
- unirea Moldovei cu Țara Românească cheia de boltă fără de
care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional
Țara Românească-“Proclamația de la Izlaz” 9 iunie 1948
Cei mai importanţi participanţi la revoluţia din Ţara Românească
au fost: Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Ion C.
Brătianu.
La 9 iunie, la Islaz, a fost prezentat documentul programatic al
revoluției numit
Proclamaţia de la Islaz cu 22 de cerințe, având valoarea unui act
constituţional ce prevedea:
- alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani;
- emanciparea ţăranilor clăcaşi (cu despăgubire - plăteau boierilor
libertatea);
- emanciparea israeliţilor (evreilor) şi dezrobirea ţiganilor (erau robi,
fără libertate);
În Țara Românească, revoluționarii au reușit să câștige puterea, la
11 iunie, la București, s-a constituit un guvern revoluţionar( mai târziu
înlocuit de o locotenenţă domnească –N. Bălcescu, Nicolae Golescu Şi
Ch. Tell, apoi de un caimacam), Bibescu abdicând. Guvernul dorea
rezolvarea problemei agrare prin împroprietărirea ţăranilor. S-a
înfiinţat Comisia Proprietăţii fără a reuşi însă rezolvarea problemei
ţăranilor, adoptându-se doar steagul tricolor.Tot la 11 iunie, gazeta
Pruncul român redacta documentul Către fraţii noştri din Moldova,
unde se făcea apel la unirea celor două principate.

Transilvania-“Petiția Naționala” 3 mai 1948

Cei mai importanţi participanţi la revoluţia din Transilvania au fost:
Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Simion Bărnuţiu, Andrei Șaguna,
Ioan Axente Sever.
La 3 mai, la Blaj a fost adoptat documentul numit Petiţia
Naţională citit la Marea Adunare Naţională a românilor(3-5 mai) unde
au participat peste 40 000 de oameni(aceştia au strigat: Noi vrem să ne
unim cu ţara), cerând:
 - independența naţională a românilor transilvăneni (școală, religia
și limba română);
- desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire din partea ţăranilor;
- înfiinţarea unei gărzi naţionale româneşti.
Românii, colaborând cu autoritățile austriece au rezistat în Munţii
Apuseni fiind conduşi de Avram Iancu, reuşind să ţină piept ungurilor.
În septembrie 1848 s-au înfiinţat legiunile româneşti conduse de
Avram Iancu şi Ioan Axente Sever,iar Transilvania organizată în
prefecturi, luptând contra armatei maghiarilor, aflată sub autoritatea
generalului polonez Josef Bem. Acesta reuşise ocuparea aproape
întregii Transilvanii.

Revoluționarii pașoptiști:Nicolae Bălcescu,Vasile

Alecsandri,Alexandru Ioan Cuza,I.H.Rădulescu,Avram Iancu,Frății
Golescu,etc.
Revoluția de la 1848 a fost înfrântă in toate Provinciile Românești
dar i-a adus la o strângere a legăturilor dintre toți romanii precum și
la internaționalizarea problemei românești.A stat la baza realizarii
Unirii de la 1859.
 Proiectul Unirii Principatelor:
In 1853 se redeschide Criza Orientala prin Războiului Crimeii(1853-
1856) in care Rusia este înfrântă.
Tratatul de la Paris-1856
Au participat reprezentanții ai celor 7 mari puteri
europene(Anglia,Franța,Sardinia,Rusia,Austria,Prusia,Turcia).
Prevederi:
-se înlătura protectoratul rusesc și se introduce garanția colectivă a
celor 7 mari puteri.
-Rusia cedează României sudul Basarabiei.
-reînființarea armatei naționale.
-unirea Principatelor sub un Principe străin.
-înființarea unor adunări ad-hoc care sa consulte populația in
legătura cu Unirea.
Rezoluțiile adunărilor Ad-hoc-1957
-unirea Principatelor sub un Principe străin sub numele de România.
-neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului.
Conventia de la Paris-1858
Prevederi:
-unirea federativă a Principatelor sub numele de “Principatele Unite
ale Țării Românești și Moldove”
-trebuia sa avem 2 domni,2 capitale,2 guverne,2institutii comune la
Focșani(Înaltă Curte de Casație și Justiție;Comisia Centrală)
-organizarea de alegeri pentru domn
Unirea de la 1859-Alexandru Ioan Cuza(1859-1866)
In 1859 se realizează una dintre dorințele romanilor și anume
Unirea Țării Românești cu Moldova.Aceasta unire s-a realizat prin
dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza de la 5 Ianuarie Iași,Moldova
și 24 Ianuarie București,Țara Românească.
Domnia lu Alexandru Ioan Cuza-1859-1866
Obiectivul lui Cuza a fost recunoașterea dublei alegeri și unificarea
instituționala.
Dubla alegere a fost recunoscuta in Decembrie 1861 de toate
marile puteri dar doar pe timpul vieții lui Cuza.
 Din 1862 Cuza trece la unificarea instituțiilor astfel ca in Ianuarie
sunt unificate guvernele și parlamentele iar Bucureștiul devine
capitala țării.
Consolidarea statului și modernizarea sa începe cu legile pe care
domnitorul le va elabora începând cu 1863:
Legea secularizării averilor mănăstirești-Decembrie 1863
Prin aceasta lege averile mănăstirești închinate erau confiscate de
stat iar mănăstirile erau despăgubite.
2 mai 1964
Cuza da lovitura de stat prin care dizolva Adunarea instaurând
regimul autoritar.Apare statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris.
Legea agrara/rurală-August 1864
Prin aceasta lege țăranii erau Împroprietăriți cu pământ in funcție
de număr de vite.Conditia era sa nu fie înstrăinat 30 ani și sa fie
răscumpărat in 15 ani.
Legea instrucțiunii publice-Decembrie 1864
Prin aceasta lege învățământul primar devine obligatoriu și
gratuit,dispare deosebirea dintre sexe;apare învățământul
profesional;apar școlile de meserii și se consolidează învățământul
superior:1860-Universitatea Iași;1864-Universitate București.
Împotriva domnului se formează o alianță politica numita
“Monstruoasa Coaliție” care la 11 Februarie 1866 îl obliga pe Cuza sa
abdice.Tara este condusă pe o locotenenta domnească pana când
Principele Carol I accepta sa fie conducătorul României.
Modernizarea statului in timpul lui Carol I:
Monarhie straina(1866-1947)
Domnia lui Carol(1866-1914)
România se modernizează in timpul lui Carol I prin:
-adoptarea Constituției din 1866
-obținerea independentei in urma razboiului(1877-1878)
-apariția partidelor politice:P.N.L.,P.C.
MAREA UNIRE-1918
Realizarea acestui obiectiv s-a făcut in contextul izbucnirii Primului
Război Mondial și al pariticiparii României de partea
Antantei.Contextul extern la reprezentat destrămarea Imperiilor
multinationale(austro-ungar și german) și apariția principiului
dreptului la autodeterminarea a popoarelor.
Unirea s-a realizat in mai multe etape pornind de la obținerea
autonomiei(dreptul se a se organiza și alege organe de conduce
proprii),obținerea independentei.
I. Unirea Basarabiei
A fost sub dominație rusească din 1812 și va parcurge aceleași 3
etape in procesul de Unire.
In Martie 1917 se înființează Partidul Național Moldovenesc urmat
de Sfatul Țării condus de Ioan Inculeț.Acesta proclama autonomia
provinciei.
In Decembrie 1917 se proclama autonomia republicii democrate
Moldovenești.
Unirea cu România s-a realizat in contextul in care Sfatul Țării
propune organizarea la Chișinău a unui Mari Adunări Naționale in
care populația sa voteze Unirea.
Independența provinciei s-a proclamat la 24 Ianuarie 1918.
La 27 Martie 1918 la Chișinău populația voteaza Unirea cu
România.
II. Unirea cu Bucovina
Unirea Bucovinei se realizează in contextul in care se
destramă Austro-Ungaria iar Împăratul propune ca soluție
federalizarea imperiului ai acordarea de autonomie provinciilor.
Unirea a fost grabita deoarece exista pericolul anexării provinciei
la Ucraina,Galița.
Lupta pentru Unire este coordonata de o Adunare Naționala cu
sediul la Cernăuți și condusă de Iancu Flandor.
La 15 Noiembrie 1918 se organizează la Cernăuți un Congres
General al Bucovinei unde populația Votează unirea cu România.
III. Unirea Transilvaniei
S-a realizat in contextul in care se destramă Autro-Ungaria și a
dorinței de federalizare a Imperiului.
Autonomia provinciei a fost proclamata prin declarația de la
Oradea.
 In Octombrie 1918 se formează Consiliul Național Roman
Central(C.N.R.C.)care devine orfani de conducere și organizare a
unirii.
In Noiembrie 1918 au loc negocierile dintre Guvernul Roman și
Guvernul Maghiar la Arad,negocieri ce eșuează.
Consiliul Central Român Central propune organizarea unei Mari
Adunări in care populația sa voteze Unirea.La 1 Decembrie 1918 la
Alba-Iulia se deschide Marea Adunare Naționala la care participa
1228 delegați aleși și 100 mii de cetățeni.Acestia voteaza Unirea cu
România după ce Vasile Goldiș citește declarația de Unire.
Recunoașterea Unirii
La 22 Decembrie 1918 Parlamentul României adopta legea de
ratificare a Unirii;la 15 Octombrie 1922 Ferdinand și Maria sunt
încoronați la Alba-Iulia ca regi ai României.
Marea Unire a fost recunoscuta pe plan internațional in cadrul
tratatelor de la Paris Versailles.
 România și conceptul European.De la “criza orientala”
la marile alianțe ale secolului XX.

Între secolele XVIII-XX spațiul romanesc traversează două mari

epoci istorice:modernă și contemporană.Aceasta tema
urmărește implicarea Principatelor Romane și a României in
relațiile
internaționale din secolul XVIII și pana la mijlocul secolului XX.
Implicarea spațiului românesc in relațiile internaționale din
secolele XVIII-XX cunoaște o evoluție surprinsă in mai multe etape:
-pana la obținerea independentei in 1878,spațiul romanesc este un
obiect de dispută între marile puteri fiind considerat teatru de război
sau decizându-i-se soarta prin tratate internațioanle.
-După obținerea independenței,statul român se va implica pe plan
internațional prin încheierea unor alianțe Politico-
militare,participarea la conflicte militare dar și în cadrul unor
conferințe internaționale .
Statutul politico-juridic al provinciilor românești secolul XVIII și
prima jumătate a secolului XIX:
“Criza orientala”se manifesta din secolul XVIII si se adâncește in
secolul XIX și se încheie in secolul XX.
In 1975 SUA acorda României clauza națiunii cele mai
favorizate(pana in 1988).
România a avut in perioada Războiului Rece atitudini diferite,de la
supunerea și susținerea necondiționată fata de URSS,la distanțarea și
declararea neutralității,pana la opoziție fata de Mosarea in plan
internațional.Pana la sfârșitul anilor 70’ atitudinea României de
detasare de URSS a adus beneficii României in relațiile cu
Occidentul,dar,după 1985,din cauza opoziției lui Nicolae Ceaușescu
fata de reformarea sistemului s-a creat o imagine defavorabilă
României,ceea ce a dus la izolarea ei diplomatica.
Războiul Rece s-a atenuat odată cu prăbușirea regimurilor
comuniste din Europa Centrală și de Est in 1989,precum și din
Mongolia,Cambodgia și Yemenul de Sud,urmată in Decembrie 1991 și
de destrămarea Uniunii Sovietice.
Căderea URSS-ului a pus punctul Războiului Rece.
 Pe fontul “Crizei Orientale” țările devin teatru de război.
In urma războaielor ruso-austro-turce,țările suferă pierderi
teritoriale:
1)1718-Banatul și Oltenia(stăpânire habsburgica)
2)1775-Bucovina(stăpânire Habsburgica)
3)1812-Basarabia(Rusia)
Regimul dominației otomane:
Regimul fanariot s-a instaurat in 1711 in Moldova;in 1716 in Țările
Romane și se menține pana in 1822.
Secolul XIX:
Se menține “Chestiunea Orientala”
-1826-Conventia de la Akkerman-accentuarea amestecului Rusiei in
treburile interne
-1829-Tratatul de la Adrianopol-se instituie protectoratul rusesc
asupra Principatelor.
-se menține suzeranitatea otomană
-protectoratul rusesc (1829-1856).Rusia se ocupa de elaborarea
Regulamentelor organice.
-Rusia participa la înfrângerea revoluției 1848 din Țările romane.
-1849-Conventia de la Liman
-Domnii aleși de Rusia și imperiul otoman pe timp de 7 ani.
-1856-Congresul de la Paris-se elaborează Tratatul de la Paris și apare
o noua fără a Chestiunii Orientale.
-Se pune capăt protectoratului rusesc,dar este înlocuit cu garanția
colectivă a celor 7 Mari puteri.
Ca urmare a “Războiului Crimeii”1853-1856 echilibrul dintre Marile
Puteri se modifica:
-1867-apare dualismul austro-ungar
-se realizează unificarea Italiei și Germaniei 1871
In acest context și pe fondul chestiunii orientale se declanșează
lupa romanilor pentru cucerirea independentei.
Cucerirea independentei de stat a României(1877-1878):
Se realizează in contextul redeschiderii”Crizei Orientale”in 1875
prin revolte in Bosnia-Herțegovina și Bulgaria reprimate de
turci.Aceste acțiuni provoacă dorința Rusiei de a interveni in favoarea
creștinilor din Balcani.
Între 1875-1877 au loc contacte între Rusia și Imperiul Austro-
Ungar in condițiile declanșării unui război antiotoman.
In 1876,Imperiul Otoman adopta o noua Constituție prin care se
considera România “Provincia Privilegiata”a Imperiului Otoman.
Opinia publica susținea ideea independentei dar existau păreri
diferite referitor la căile și mijloacele obținerii ei:liberalii susțineau
calea războiului și aproprierea de Rusia;Conservatorii susțineau calea
diplomatica și aproprierea de Germania și Austro-Ungaria.
Desfășurarea,proclamarea și confiscarea independentei de stat:
-in Ianuarie 1875 se încheie Conventia de la Budapesta dintre Ungaria
și Rusia prin care,in schimbul neutralității Austro-Ungariei,Rusia
promitea Bosnia și Herțegovina.
-la 4 Aprilie 1877,la București se încheie Conventia militară Româno-
rusa.Aceasta nu prevedea și participarea directa a României la
conflictul militar împotriva Turciei alături de Rusia.
Prevederi:
-trecerea trupelor rusești pe teritoriul României la sudul Dunării.
-Rusia se angaja sa respecte și sa mențină integritatea teritorială a
României.
-trupele rusești trebuiau sa ocolească Bucureștiul.
-cheltuielile de transport urmau sa fie suportate de guvernul rus.
-au fost stabiliți comisari care realizau legăturile cu autoritățile
romane.
-la 12 Aprilie 1877 Rusia declara război Turciei iar trupele rusești trec
Prutul spre Balcani.
Turcia reacționează și bombardează garnizoanele
românești:Calofat,Bechet,Islaz,Giurgiu.
Stare de război între România și Imperiul Otoman.
-In acest context,la 9 mai 1877 in Parlamentul României,Mihail
Kogălniceanu,ministru de interne,declara ruperea legăturilor cu
Turcia și se proclama independenta.
-In Balcani,înaintarea armatei rusești este oprită la Plevna.In aceste
condiții,marele duce Nicolae,comandantul armetei rusești,adresează
o telegrama principelui Carol I in care ii cere ajutorul.Pe baza unei
înțelegeri verbale(fără un document semnat)Carol I accepta sa între
in război alături de Rusia,pentru a obține independenta.
-In August 1877 încep operațiunile militare asupra Plevnei iar la 28
Noiembrie 1877 Plevna capitulează.Armata romana înaintează apoi in
Imperiul Otoman pe direcția Vidin-Belogradick.
-In Ianuarie 1878,înfrântă pe toate fronturile Poarta este nevoită sa
încheie armistițiul.
-Dupa război,guvernul roman intensifica contactele diplomatice in
vederea recunoașteți internaționale a independentei.
Tratatul de la San-Stefano(Ianuarie-Februarie 1878)
S-a desfășurat între Rusia și Turcia:România nu a fost acceptata.
Prevederi:
-recunoașterea independentei României,Serbiei și Muntenegrului.
-apariția Principatului Bulgariei.
-Dobrogea,Delta Dunării,Insula Șerpilor revin Șerpilor.
-România cedează la schimb Sudul Basarabiei(Cahul,Belgrad,Ismail).
Deoarece Rusia își creste influența in Balcani iar Austro-Ungaria
era nemulțumita ca nu primise Bosnia și Herțegovina,marile puteri
impun reluarea negocierilor in cadrul Congresului de Pace de la Berlin
Congresul de Pace-Berlin=>Tratatul de Pace(Iunie-Iulie 1878)
Prevederi:
-României ii este recunoscuta independenta dar condiționata de:
a)acceptarea schimburilor teritoriale cu Rusia
b)modificarea articolului 7 din Constituție
-Anglia primește Insula Cipru
-se recunoaște independenta Serbiei și Muntenegrului
-Bosnia și Herțegovina intra sub stăpânirea Austro-Ungariei
-Principatul Bulgariei este redus pana la Munții Balcani
Concluzie:
Obținerea independentei a dus la creșterea prestigiului internațional
al României și a adus noi perspective economiei românești.
 Relațiile internaționale ale României după cucerirea
independentei(din a doua jumătate a sec.XIX)
România a stabilit relații având statutul de stat suveran(relații de
pe poziții de egalitate).S-au deschis reprezentante diplomatice in
diferite tari;s-au stabilit relații diplomatice cu Austro-
Ungaria,Rusia,Franța,Italia.
In 1833 România adera la Tripla alianță(Puterile Centrale).Aceasta
era formată din Germania,Austro-Ungaria și Italia.Alianta a avut un
caracter secret(doar Carol I și un grup restrâns de politicieni știau de
existența ei) și defensiv (îndreptat și împotriva Rusiei).
Consecințe:
-scoate România din izolarea politico-diplomatica.
-consolidează poziția României in Sud-Estul Europei.
-a stânjenit lupta de eliberare naționala a romanilor din Transilvania
și Bucovina.
Concluzie:
-aceasta evoluție a relațiilor internaționale a adus la creșterea
prestigiului internațional al României.
-in 1879 Carol devine Alteța Regală iar in 1881 Carol devine Rege iar
România este Regat.
-in 1881 România avea relații cu 18 state.
-la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX,in Europa se
constituie doua mari blocuri politico-militare:Tripla alianță(Puterile
Centrale) și Tripla Înțelegere(Antanta).
-România la începutul secolului XX era curtată de Puterile Centrale și
Antanta.
Relațiile internaționale ale României la începutul secolului XX:
Între 1912-1913 se desfășoară o noua etapa a Problemei
Orientale,cunoscuta sub numele de Razboaiele Balcanice.
Primul război balcanic-1912
-Serbia,Muntenegru,Grecia și Bulgaria se ridica împotriva Imperiului
Otoman.Romania rămâne neutra.
-Turcia este înfrântă și are loc Tratatul de pace de la
Londra.Bulgaria,stat nemulțumit de deciziile tratatului declara război
foștilor aliați.
 Al doilea război balcanic-1913
-România intervine in al doilea război balcanic împotriva Bulgariei
alături de Serbia,Grecia și apoi Turcia.Bulgaria capitulează.
Pacea de la București-1913
-Ca o recunoaștere a locului și a rolului pe care l-a avut
România,tratativele de pace s-au desfășurat la București,in absenta
Marilor Puteri.Romania primește de la Bulgaria Dobrogea de
Sud,cunoscuta sub numele de Cadrilater.
Participare României la Primul Război Mondial(1916-1918)
-in 1914 izbucnește Primul Război,declanșat de lupta dintre cele
doua blocuri politico-militare:Antanta(Franța,Marea
Britanie,Rusia,Italia- 1915,România-1916,SUA-
1917,Grecia,Japonia);Puterile Centrale(Germania,Austro-
Ungaria,Bulgaria,Turcia).
-obiectivul major al politicii externe românești,după obținerea
independentei și consolidarea ei a fost crearea statului național
unitar roman,prin unirea tuturor provinciilor românești aflate in afara
Regatului cu România.
-la începutul războiului,Consiliul de Coroana hotărăște neutralitatea
cu expectativa armata(urma sa ne pregătim de război,sa ne
înarmam).Intre 1914-1916,cât timp România a fost neutra,cele doua
alianțe politico-militare au făcut demersuri pentru atragerea țării in
război de partea lor.In Octombrie 1914 moare Carol I iar la
conducerea României vine Ferdinand.
-in 1916 gurvernul României hotărăște intrarea in Război de partea
Antantei pentru a ne realiza statul unitar roman.
Conventia cu Antanta(4august 1916)
România semnează cu Antanta Conventia care a avut o parte
politica și una militară.
Prevederi:
-România se obliga sa declare război Austro-Ungariei.
-Antanta garantează integritatea teritorială a României.
-Recunoaște dreptul României asupra teritoriilor din Austro-Ungaria.
-România urma sa participe la conferința de pace cu drepturi egale.
-Antanta se obliga sa asigure zilnic aprovizionarea cu armament a
României.
-Armata rusa sa asigure sprijin pe frontul Sudic(Dobrogea).
Participarea României la Primul Război Mondial
-România se obliga prin Conventia cu Antanta sa deschidă
operațiunile militare in Transilvania.La 14 august 1916 armata
romana începe ofensiva in Austro-Ungaria prin trecerea Carpaților
și înaintarea in Transilvania.Se eliberează o serie de localități din
Sudul Transilvaniei dar aliații nu-și țin promisiunile.Romania oprește
imbutarea in Transilvania,dar in Sud are loc o contraofensiva
germano-bulgara condusă de feldmareșorul Von Mackeusen care
forțează Dunărea și ocupa Turtucaia(septembrie 1916) intrând in
România.
-Urmează ofensiva armatelor Puterilor Centrale ce provoacă
înfrângeri ale armatei romane pe Jiu,Olt,București.
-In Noiembrie 1916,trupele conduse de Mackeusen intra și ocupa
Bucureștiul.Casa regală,guvernul,autoritățile,armata și o parte a
locuitorilor se retrag in Moldova,tezaurul românesc fiind transportat
in Rusia pentru siguranța.
-Iasiul devine capitala țării,restrânsă la centru și nordul Moldovei,cu
frontul stabilizat pe linia Focșani-Namoloasa-Galați.
-Doua treimi din țara intra sub regimul de ocupație militară germana.
Anul 1917
-in 1917 armata este reorganizată de o misiune militară franceza
condusă de generalul Henry Berthelot.Ferdinand le promite soldaților
pentru ridicarea moralului 2 reforme:electorală și agrara.
-Regina Maria organizează sub patrionajul ei Crucea Roșie.
-in Iulie-August 1917,armata romana oprește ofensiva Puterilor
Centrale spre Moldova prin marile lupte de la Mărăști,Mărășești și
Oituz.Aceste mari victorii ofereau șansa eliberării țării.
-Revoluția Bolșevică din Rusia,din 1917 duce la schimbarea situației
militare și politice.
-Rusia iese din război prin semnarea Păcii de la Brest-
Litoresk(februarie1918) iar România rămâne singura pe frontul de
est.
-in aceste condiții,România începe pace separat cu Puterile Centrale
la Buftea-Bucuresti(aprilie 1918).
 Prevederi:
-Dobrogea este ocupată de Puterile Centrale.
-România are acces la Marea Neagră de-a lungul unui drum pana la
Constanța.
-Austro-Ungaria își extinde stăpânirea de-a lungul crestelor
Carpaților.
-Surprusurile de petrol și cereale ale României intra in posesia
Germaniei.
Tratatul nu a fost promulgat de regele Ferdinand.
România reintra in război cu trei zile înainte de sfârșitul acestuia.
Războiul se încheie pana la 11 noiembrie 1918,odată cu
capitularea Germaniei de la Campiegne.
La sfârșitul războiului,România avea 800.000
prizonieri,răniți,morți.
România și conferința de Pace de la Paris(1919-1920)
Obiectivul României la Conferința de la Paris a fost obținerea
recunoașterii internaționale a noilor granite(a Marii Uniri).In acest
sens,România semnează tratate cu statele învinse pentru
recunoașterea noilor granițe:
1)In Decembrie 1919-Tratatul de la Saint-Germaine cu Austria și
Tratatul Minorităților prin care se recunoaște unirea Bucovinei.
2)In Noiembrie 1919-Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria=>frontiera
Româno-Bulgară rămâne la nivelul anului 1913(Cadrilaterul
rămâne României).
3)4 Iunie 1920-Tratatul de la Trianore cu
Ungaria=>recunoașterea unirii Transilvaniei cu România.
4)Octombrie 1920-Tratatul de la Paris cu
Anglia,Italia,Japonia,Franța=>recunoașterea unirii Basarabiei cu
România.
Rusia nu a recunoscut unirea cu Basarabia cu România iar
atitudinea ostila a sa,s-a păstrat in întreaga perioada interbelica.
Relațiile internaționale in perioada interbelica(1919-1939)
-In aceasta perioada,politica externa a României se va concentra pe
doua obiective majore:pastrarea granitelor(a integrității teritoriale) și
a păcii) independeței.Aceste obținute vor fi realizate prin încheierea
unor alianțe regionale de securitate colectivă și printr-o prezenta a
diplomaților romani in Societatea Națiunilor.
-In 1919 România devine membra in Societatea
Natiunilor(organizație care-și propunea menținerea păcii in lume).
-Guvernul roman adera la o serie de înțelegeri internaționale precum:
a)1926-Tratat de amiciție cu Franța
1926-Tratat de amicitie și colaborare cordială cu Franța
b)1928-Pactul Briand-Kellog-scotea in afara legii războiul ca mijloc de
rezolvare a disputelor între state.
România inițiază o serie de alianțe regionale politico-
militare,împotriva statelor revizioniste (erau acele state nemulțumite
de prevederile tratatelor de la Paris(1919-1920))
exemplu:Ungaria,Germania,Rusia,Italia.
1)Mica Intelegere(1912)România,Iugoslavia,Cehoslovacia.
-inițiator Take Ionescu.Avea un caracter defensiv,urmărind acordarea
ajutorului militar reciproc in cazul unui atac provocat de Ungaria.
2)Înțelegerea Balcanica(1934)-a fost semnată
de România,Grecia,Turcia și Iugoslavia.
-avea caracter defensiv,fiind îndreptată împotriva revizionismului
bulgar.
-se garanta Securitatea frontierelor.
Relațiile cu URSS-ul au fost de-a lungul perioadei interbelice
încordate.In 1918 Rusia rupe legăturile diplomatice cu statul roman.
-in 1938 Franța și Marea Britanie semnează Acordul de la München
prin care Sudul Cehoslovaciei era cedat Germaniei=>se destramă
Mică Înțelegere iar România se reorientează in politica externa către
Germania.
-in Martie 1939-acord economic Româno-german in termenii
întreprinși de Germania.
-la 23 August 1939 se semnează Pactul neagresiune Ribbentrop-
Molatare.Acesta conținea un act secret in care cele doua își
împărțeau sferele de influența in Europa (interesul Rusiei de a anexa
Basarabia).
La 1 Septembrie 1939 izbucnește cel de-al doilea Război
Mondial.Cele doua blocuri militare ce se vor confrunta sunt:Puterile
Axei(Germania,Italia)căreia i se alătură Ungaria și Bulgaria și coaliția
Națiunilor Unite:Marea Britanie,SUA,URSS.
România este izolata pe plan extern,Carol II proclama la 6
Septembrie 1939 neutralitatea României.
Statele revizioniste URSS,Bulgaria,Ungaria,solicita redari teritoriale
din România.
Prevederi teritoriale din 1940
1) Basarabia,Nordul Bucovinei și Ținutul Herta sunt cedate URSS-
ului prin notele ultimative din iunie 1920(la 28 Iunie,rușii ocupa
teritoriile cedate)
2) Nord-Vestul Transilvaniei este cedat Ungariei prin Dictatul
de la Viena 30 August 1940.
3) Cadrilaterul este cedat Bulgariei 7 august1940 prin Tratatul
de la Craiova.
Consecințe:
-întreg sistemul politic-diplomatic este distrus(realizat in 1918)
-abdicarea lui Carol al-II-lea(Septembrie 1940)in favoarea regelui
Mihai(Ion Antonescu devine prim ministru).
-in Noiembrie 1940,România adera la Axa Roma-Tokjo-Berlin.Alianta
a durat 4 ani (1944) și a urmărit câștigarea teritoriilor pierdute in
1940.
-la 22 Iunie 1941-România intra in război alături de Germania
împotriva URSS-ului.Armata romana eliberează in doua săptămâni
Basarabia și Nordul Bucovinei.
-între 1941-1942 are loc ofensiva Armatelor Romane
Odessa,Senastopol,Cotul Dorului,Caucaz.
-după bătălia Stalingradului(1942-1943),România începe tratative cu
aliații pentru ieșirea din război.
-la 23 August 1944 România întoarce armele împotriva Germaniei și
se alătura Națiunilor Unite.Din August 1944 pana la 9 mai
1945,participa la război alături de Națiunile Unite.Au loc lupte alături
de aliați pentru eliberarea Ungariei,Austriei,Cehoslovaciei.Desi
România a participat la înfrângerea Germaniei nu i s-a recunoscut
statutul de stat învingător(cobeligerant).
 Tratatul de Pace de la Paris-1947
-României nu i s-a recunoscut statutul de stat învingător.
-Basarabia și Nordul Bucovinei sunt cedată URSS-ului.
-Nord-Vestul Transilvaniei revine României.
-România este obligată sa plătească URSS-ului despăgubiri in produse
in valoare de 300 mil.
-Armata Rosie staționează pe teritoriul României(pana in 1958).
 Secolul XX între democrație și
totalitarism.Ideologii și practici politice in
România și Europa

In secolul XX au existat in Europa atât regimuri democrate cât și

regimuri nedemocrate.
Forma de guvernământ a statelor nu a influențat regimul politic.
La începutul secolului XX doar 4 state era republici in
Europa(Portugalia,Franța,Elveția,San Marino)restul fiind
monarhii.Statele vor rămâne democrate pana la sfârșitul Primului
Război Mondial când se instaurează in Europa regimurile
nedemocrate(totalitare).
Caracteristicile regimurilor democrate:
-Se respecta separarea puterilor in stat.
-Se respecta drepturile și libertățile cetățenești.
-Suveranitatea aparține poporului.
-Exista pluralism politic(mai multe partide).
Practici politice democrate:
-Organizarea periodica de alegeri libere.Votul este universal iar
populația își alege reprezentanții prin vot,fiind o guvernare
reprezentativa.
-Se respecta și se garantează drepturile și libertățile cetățenilor.
-Competiția liberă între partidele politice.
-Acceptarea pașnica a criticilor la adresa statului.
România in perioada regimului democrat:
In 1866 apare constituția lui Carol I prin care se instaurează
regimul democrat.Acesta se continua la începutul secolului XX cu
domnia lui Ferdinand și se consolidează prin constituția din 1923.
Regimul democrat va înceta in 1938 când regele Carol al-II-lea
instaurează printr-o Constituție,un regim totalitar.
Între 1940-1944 România a avut un regim dictatorial,antonescian
iar începând cu 1944 și pana in 1946 se încearcă revenirea la un
regim democrat(falsa democrație).
In 1948 se instaurează regimul comunist(regim totalitar)pana in
1989 când s-a revenit la regimul democrat consolidat prin constituția
din 1991.
 In perioada interbelica democrația a fost reprezentata de
monarhie,guvern,parlament și partidele politice:PNL,PNȚ(Partidul
Național Țărănesc).
Monarhia din România(1866-1947)
1)Carol I,Elisabeta(1866-1914)
2)Ferdinand,Maria(1914-1927)
3)Mihai(regența)(1927-1930)
4)Carol al-II-lea,Elena(1930-1940)
5)Mihai,Ana(1940-1947)
Regimurile nedemocrate din Europa
In perioada interbelica s-au instaurat in Europa regimurile
nedemocrate,totalitare,punctul maxim de dezvoltare al acestora
ajung in deceniul IV.
Regimurile nedemocrate au fost:autoritare,totalitare.Diferenta
dintre acestea o face Partidul Unic care in regimul totalitar
controlează pe lângă toate instituțiile de stat și viața cetățenilor.
Regimurile totalitare au fost:
1)De dreapta -fascismul și nazismul
2)De stânga -regimul comunist
Cauzele care au dus la instaurarea regimurilor totalitare:
1)Criza economică invita după război.
2)Frustrările și nemulțumirile ivite după Tratatul de Pace de la Paris
Versailles.
3)Neputința Guvernelor democrate,a statelor democrate de a rezolva
problemele cetățenilor.
Regimurile totalitare au controlat statul după mai multe criterii:
Fascismul și Nazismul-după criteriul rasei
Comunismul-după criteriul clasei sociale,astfel apar crimele împotriva
umanității.
Holocaustul-in Germania
Crimele staliniste-in Rusia
Fascismul și nazismul vor dispărea după al doilea Război
Mondial iar comunismul se va extinde după al doilea Război
Mondial in tot Sud-Estul României și va fii înlăturat in 1989-1990.
 Caracteristicile regimurilor nedemocrate:
1)Existența Partidului Unic
Italia-Partidul Fascist
Germania-Partidul Nazist
Rusia-Partidul Comunist,P.C.U.S
România-PCR(Partidul Comunist Roman)
2)Înființarea instrumentelor de represiune sub forma unor instituții-
Poliția Politică
Italia-O.V.R.A
Germania-GESTAPO
Rusia-K.G.B.,C.E.K.A.
România-Miliția,Securitatea
3)Anihilarea adversarilor politici(prin asasinat,arestări,deportări in
lagăre,etc.)
4)Nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești.
5)Găsirea de țapi ispășitori pentru problemele din
stat: Italia-Străinii
Germania-Evreii
Rusia-Burgheziat
Practici politice nedemocrate:
1)Apariția Partidului Unic și a conducătorului unic
2)Fraudarea legilor sau suspendarea lor
3)Apariția cultului personalității
4)Apariția cenzurii
5)Dirijizmul economic și social(naționalizarea și colectivizarea
agriculturii)
6)Apariția instituțiilor de represiune
7)Îndoctrinarea populației cu ideologii totalitare prin
intermediul MASS-mediei,școlilor,etc.
Regimuri politice totalitare

1)Regimul Fascist-apare in Italia in 1922 conducator fiind

B.Mussolini.Ideologia Fascistă a avut la baza naționalismul,refacerea
onoarei națiunii italiene.
-Fasciștii au urmărit “Crearea omului nou”îndoctrinat care urma se
servească interesele partidului.
-Fascismul promova violenta,militarismul,etc.
-Fascismul a fost:antidemocrat,anticomunist,antiliberal.
-Fascismul a introdus corporatismul.Corporatiile erau adunări ale
muncitorilor și patronilor ce urmau sa conducă țara.
Instaurarea regimului Fascist:
In 1921 Mussolini întemeiază Partidul Național Fascist.In
Octombrie 1922 Mussolini inițiază “Marșul asupra Romei”prin care îl
obliga pe Regele Victor Emanul al-II-lea sa-l numească prim ministru.
Mussolini va deține atât puteri executive cât și puteri legislative
fiind susținut de Marele Consiliu Fascist.
Măsuri luate de fasciști:
-desființarea sindicatelor și înlocuirea lor cu corporațiile
-interzicerea Partidelor Politice și apariția Partidului Unic
-suprimarea drepturilor și libertăților cetățenești
-apariția poliției politice
-înființarea corporațiilor
-recunoașterea in 1929 a Independentei Vaticanului
-introducerea dictaturii pana in 1945 când Mussolini a fost arestat
2)Regimul Nazist-a apărut in Germania 1933,lider fiind Adolf
Hitler.Termenul de nazism provine de la prescurtarea titulaturii
Partidului Unic.Partidul Muncitoresc German Național Socialist.
Ideologia nazista a fost prezentată de Hitler in lucrarea “Lupta
mea”publicată in 1925.Aceasta a avut la baza mai multe idei:
-crearea spațiului vital necesar impunerii noii origini naziste
-ideologia a urmărit crearea omului nou îndoctrinat
-nazismul a fost rasist,aceasta concepție ducând la împărțirea
oamenilor in rase superioare și inferioare.Cele inferioare
erau considerate indezirabile neavând dreptul la viața.
-nazismul a fost antisemit(ura împotriva evreilor)
-a mai fost naționalist,militarist
Preluare puterii de naziști:
Partidul Nazist va câștiga alegerile parlamentare,iar in Ianuarie
1933 Hitler este numit cancelar al Germaniei.In 1934 după
moartea
președintelui Hitler capătă atât putere executiva cât și legislativă
devenind Fuhrer.
Măsuri luate de naziști:
-se desființează sindicatele și partidele politice,partidul Nazist
rămânând Partidul Unic.
-apare Poliția Politică-GESTAPO
-se introduce cenzura și cultul personalității
-începe eliminarea adversarilor politici(noaptea cuțitelor lungi)
-se elaborează in 1935 legile antisemite.Din 1942 se începe aplicarea
“Soluției finale”adică exterminarea evreilor in lagăre.Consecinta
acestor acțiuni antisemite a fost HOLOCAUSTUL.
Regimul nazist va dispărea in 1945.La 30 Aprilie 1945 Hitler se
sinucide.La 9mai 1945 Germania capitulează și se încheie astfel al
doilea Război Mondial in Europa.
3)Regimul Comunist-apare in Rusia in 1947 reprezentanți fiind Lenin
și Stalin.
Ideologia comunista a fost:
-reprezentata de K.Mark și Fr.Engel in lucrarea “Manifestul Partidului
Comunist”.Ei promovau “Teoria Luptei de Clasa”și urmăreau
instaurarea dictaturii proletariatului.
Comuniștii urmarea egalitatea socială,desființarea claselor sociale:
-crearea omului nou îndoctrinat
-desființarea proprietații private și înlocuirea cu proprietatea comuna
-comunismul a fost antidemocrat,anticapitalist,ateist
Evoluția regimului comunist:
1)Lenin(1917-1924)
A ajuns la conducerea Rusiei in 1917 in urma revoluției
Bolșevice(comuniste).A instaurat teroare cu ajutorul Poliție Politice
C.E.K.A..Dictatura proletariatului s-a instaurat cu ajutorul
“sovietelor”(consilii,sfaturi ale muncitorilor).
Societatea socialista pe care urmarea sa o instaureze debutează cu
procesul de nationalizare(a bunurilor,băncilor,comerțului privat,etc).
Partidul Bolșevic își schimba denumirea in Partid Comunist iar
după 1924 prin noua Constituție capătă putere deplina in stat.In
1922 se instaurează URSS-ul.
 2)Stalin(1924-1953)
După moartea lui Lenin,Stalin continua măsurile pentru
instaurarea societății socialiste:
-colectivizarea agriculturii
-introducerea planurilor cincinale(din 5 in 5 ani)
-industrializarea forțată
Între 1936-1938 are loc “Marea Teroare”prin care Stalin ordona
eliminarea tuturor posibilităților adversarilor politici.
Se dezvolta cultul personalității și se generalizează cenzura.
Începând cu 1945 Stalin împreuna cu Armata Roșie va impune
regimul in Sud-Estul Europei.
In 1989 regimul comunist este înlăturat in Europa astăzi mai
existând in lume doar 5 state comuniste:Coreea de
Nord,China,Vietnam,Laos,Cuba.
România postbelica.Stalinista,național-comunista și
disidenta anticomunista.Constructia democrației
postdecembriste

România intra in al doilea Război Mondial in 1941 de partea

Germaniei pentru eliberarea Basarabiei și a Nordului
Bucovinei,teritorii luate de URSS in 1940.
La 23 August 1944,România întoarce armele împotriva Germaniei
iar Armata Roșie intra in țara și din armata eliberatoare devine
armata de ocupație.Aceasta rămâne in România pana in 1958.
După război România intra in sfera de influența Sovietica prin
“Acordul de procentaj de la Moscova”.
Etape ale instaurării regimului comunist:
1)La 6 Martie 1945 s-a instaurat guvernul Petru Groza alcătuit in
totalitate de comuniști.In acest context Regele Mihai intra in “Greva
regală”.
2)In 1946 cu ocazia alegerilor parlamentare comunistii falsifica
rezultatul alegerilor,alegeri câștigate de țărăniști.
3)In 1947 sunt lichidate partidele democrate PNȚ si PNL și apare PCR
Partid Unic.
La 30 Decembrie Mihai abdica și se proclama Republica Populară
Romana stat comunist sun conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Stalinismul in România 1948-1965-Gheorghe Gheorghiu-Dej
Apariția stalinismului in România a fost favorizata de prezenta
Armatei Roșii și a folosirii presiunii politice și militare pentru controlul
țării.
1) Stalinizarea in plan politic
In 1948 se semnează între România și URSS un tratat de
colaborare,prietenie și ajutor reciproc.
In 1948 se elaborează Constituția Stalinistă,modificata in 1952.
In 1948 apare Partidul Unic prin unirea PCR cu PSD și rezulta PMR.
In 1948 se înființează Securitatea urmând ca in 1949 sa se
înființeze Miliția și înlocuiește Politia și Jandarmeria.
 2) Stalinizarea in plan economic
S-a urmărit crearea Proprietăților colective.
In 1948 apare Legea Naționalizării întreprinderilor
miniere,băncilor,transporturilor.
In 1950 are loc Naționalizarea locuințelor.
Se introduce conducerea planificata in economie.Din 1949 apar
planurile anuale,cincinale,etc.
In 1949 începe colectivizarea agriculturii proces încheiat in
1962.Prin aceasta 90% din suprafața țării urma sa fie încadrată in
structuri colective,ele se numeau C.A.P. si G.A.S..
3) Stalinismul in plan cultural
A avut ca obiectiv formarea “omului nou”.
Ca mijloace folosite de comuniști regăsim:
-Impunerea de noi direcții in cultura.
-Ruperea relațiilor cu Occidentul.
-Desfiintareaa Academiei Romane și înființarea altei Academii supusa
P.M.R.-ului.
-Apariția in 1948 a unei noi legi a învățământului prin care se
desființează învățământul particular,se introduce obligatoriu limba
rusa in scoli și se interzice predarea religiei.
-Se falsifica istoria;apare manualul de istorie de Mihail Roller.
-Se desființează biserica greco-catolica iar biserica ortodoxa este
controlată de stat.
-Apare PROLETCULTISMUL(apariția de publicații care sa respecte linia
ideologica a mancsism-lelinims).
Aceasta perioada din istoria României s-a caracterizat printr-un
regim dur,nedemocrat fiind înlăturată începând cu 1960 pana in 1965
când a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Național-comunismul in România 1965-1989-Nicolae Ceaușescu
Acest regim a promovat intens interesul național.
Perioada național-comunismului poate fi împărțită in 2 etape:
1)1965-1971
2)1971-1989
 1)1965-1971
-In 1965 se adopta noua Constituție prin care numele țării va fi
“Republica Socialista Romana”.
-S-au eliberat deținuții politici închiși pe vremea lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
-Aceasta perioada s-a caracterizat printr-o liberalizare a
regimului.Invatamantul este organizat pe bazele naționale și se
permite studierea limbilor străine.
-S-au amenajat pe râurile interioare mai multe hidrocentrale care
furnizau României independenta energetică:Vidraru,Bicaz,Lotru.
2)1971-1989
-Începând cu 1971 sunt repuse in practica metodele staliniste.In 1971
Nicolae Ceaușescu face o vizita in China și Coreea de Nord după care
la întoarcere instaurează regimul personal sub numele de “Socialism
Dinastic”(1971-1989).
-Se introduce cultul personalității iar in acest sens încep mai multe
proiecte propagandiste:Lucrările de la Canalul Dunăre-Marea
Neagră;Transgarasanul;Casa Poporului.
-In 1974 se modifica constituția și se instaurează funcția de
președinte.Astfel,Nicolae Ceaușescu promovează in funcțiile de
conducere rudele.
-Se menține cenzura presei și a tipăriturilor.
-Au loc dezechilibre in economie,dezechilibre care duc la o criza
economică prelungita și la înrăutățirea condițiilor de trai.
-Începe raționalizarea alimentelor de
baza:combustibilului,energiei electrice,s-au interzis avorturile,s-au
demolat biserici,sistematizare satelor.
-Nicolae Ceaușescu a refuzat sa se alăture Politicii de reforme inițiate
de Mihail Gorbaciov ceea ce va duce împreuna cu nemulțumirea
populației la revoluția din 1989 prin care regimul este înlăturat,iar
soții Ceaușescu executați.
Disidenta anticomunista:
In 1948 se formează Securitatea ce devine instituție de represiune.
Forme ale represiunii:
-Anihilarea fizica.
-Stabilirea domiciliului forțat.
-Internarea in spitale se psihiatrie.
-Deportarea populației.
-Apare gulagul romanesc(închisori):Râmnicul
Sărat,Galați,Sighet,Aiud,Pitești.
-Apariția coloniilor de munca,Șantierele de munca.
Forme și etape ale disidentei:
1)1944-1956
-Disidenta a urmărit răsturnarea regimului comunist cu ajutorul
americanilor.Apar grupuri înarmate in diferite
regiuni:Oltenia,Banat,Mușcel,Bucovina.
-Rezistența fata de colectivizare.Taranii regiza sa predea cotele;apar
răscoale,revolte,ceea ce duce la arestarea a 80 mii de țărani.
2)După 1960.Forme ale disidentei.
-Critici la adresa guvernului din partea intelectualilor(Paul
Ganea,Doina Cornea,Vlad Georgescu).
-Texte ale disidenților religioși.In 1979 avem predicile lui Calciu
Dumitrescu.
-Greve și meeting-uri ale muncitorilor.In 1977 are loc greva
muncitorilor romani mineri din Valea Jiului.Nicolae Ceaușescu
intervine personal dar,cu toate acestea liderii sunt arestați.In 1987 au
loc mai multe greve se la muncitorii din Brașov.Grave ale studenților
din Iași.
-Critici la posturile de radio:Europa Liberă(München);Vocea
Americii(Washington).
-Disidenta in interiorul Partidului Comunist.In Martie 1989 se
redactează “Scrisoarea celor 6” in care acești membri criticau
regimul.Vir fi anchetați și primesc arest la domiciliu.
Constituțiile din România

Constituția reprezintă legea fundamentală dintr-un stat. Până la

apariția primei constituții românești,principatele s-a organizat după
acte cu caracter constituțional.
Ex.1) Constituția Cărvunarilor-1822 Iași,Ionică Tăutul
2) Regulamentele organice-1831,1832-au stat la baza modernizării
principatelor,ele prevăzând separarea puterilor în stat.
3) Convenția de la Paris-1858-a prevăzut unirea federativă a
principatelor sub numele de principatele unite ale Moldovei și Țării
Românești.
4) Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris-1864-a reprezentat
constituția lui Cuza și a avut un caracter autoritar.
Constituția din 1 iulie 1866 - Carol I
Aceasta Constituție a fost elaborata in contextul in care la venirea
lui Carol I in România era un regim autoritar reglementat de statutul
dezvoltator.Domnitorul Carol I a dorit instaurarea unui regim
democrat și modernizarea țării.
Constituția a avut 8 titluri și 133 de articole fiind inspirata din
Constituția Belgiana din 1831.
Constituția a avut un caracter democrat fiind organizata după
principii liberale.
Forma de guvernământ a fost monarhie constituțională
ereditară.Numele țării a fost România;constituția a intrat in vigoare
fără sa aibă acceptul marilor puteri,fiind un act de independența.
Principiile liberale care au stat la baza Constituției au fost:
-Principiul separării puterilor in stat
-puterea executiva(rege și guvern)
-puterea legislativa(rege și parlament)
-puterea judecătorească(instanțele locale(judecătorii,tribunalul cu
jurații)și instanța suprema Înaltă Curte De Casație Și Justiție)
-Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești:dreptul
la munca;libertatea conștiinței;libertatea de exprimare;limba de
întrunire;dreptul la proprietate(proprietatea este sacra și inviolabila)
 -Principiul suveranității naționale(toate puterile emana de la
națiune)
-Principiul guvernării reprezentative(populația își alege
reprezentanții)
Aceasta Constituție are 2 limite:
-Votul era cenzitar
-Articolul 7 “Cetățenii necreștini nu avea voie sa devină cetățeni
romani”
Constituția din 1923 Ferdinand
Constituția din 1923 a fost elaborata in contextul in care
se realizează in 1918 Marea Unire se schimba legea
votului,apar Partidele Politice și creste numărul minorităților.
Se păstrează numele țării România,forma de guvernământ
precum și regimul politic(constituțional).
Constituția a avut 8 titluri și 138 de articole și aceleași principii
liberare in organizarea sa:
1)Principiul separării puterilor in stat.
2)Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
3)Principiul suveranității naționale.
4)Principiul guvernării reprezentative.
5)Principiul pluralismului politic.
Noutăți:
Votul devine universal,secret,obligatoriu pentru bărbații de peste 21
ani cu excepția ofițerilor și magistraților.
Teritoriul României devine național,unitar și indivizibil.
Proprietatea capătă o funcție socială.
Minoritățile capătă aceleași drepturi ca și cetățenii
romani(ungurii,germanii,evreii,romii,rușii,bulgarii,grecii,etc).
Aceasta Constituție cu caracter democrat a fost cea mai avansată
din Europa.Ramane in vigoare pana in 1938 iar in 1944 este repusa
parțial pana in 1947.
Constituția din 1938-Carol al-II-lea
In 1937 la alegerile din luna Noiembrie nici un partid democrat nu
a obținut necesarul de voturi pentru a forma guvernul.In acest
context Carol al-II-lea instaurează regimul autoritar.
Constituția din 1938 consacra monarhia autoritara potrivit căreia
regele domnește dar și guvernează.
Constituția a avut 8 titluri și 100 articole și rămâne in vigoare pana
in 1940.
Numele țării este România iar teritoriul este național,unitar și
indivizibil,nu se permitea colonizare de seminții străine.
Principii ale Constituției:
-Principiul supremației regelui.
-Principiul separării puterilor in stat este încălcat deoarece regele
devine șeful statului și capătă puteri sporite in stat.
-Se menține Parlamentul(reprezentanta naționala)dar regele ii
limitează puterea.
-Hotărârile date de instanța suprema se dau in numele regelui;se
desființează juriile.
Drepturi și libertăți cetățenești:
Prin aceasta Constituție autoritara drepturile sunt mult
restrânse;corespondenta putea fi desfăcută la ordinul justiției,dispare
dreptul de întrunire.
Se desființează grupările și partidele politice;apare Partidul Unic
numit Frontul Renașterii Naționale definit in 1940 Frontul Renașterii.
Votul este schimbat in sensul ca se ridica limita de vot la 30 ani
doar pentru știutorii de carte.Se acorda drept de vot și femeilor.
Constituția din 1938 a fost expresia unui abuz de putere;a urmărit
sa consolideze puterea regelui precum și a Autorității personale a
acestuia.
 Constituția din 1948-Gheorghe Gheorghiu-Dej
A fost elaborata in contextul in care comunistii reușesc sa preia
puterea in stat treptat începând cu 1945 iar in 1947 la 30 Decembrie
regele Mihai este este obligat sa abdice.Romania devine stat
comunist sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Numele țării va fi Republica Populară Romana constituția s-a numit
stalinistă deoarece introduce un model stalinist.Forma de
guvernământ este Republica.
Teritoriul României rămâne unitar,independent și suveran.
Se mențin principii democratice(votul universal,suveranitatea
poporului dar in practica ele vor fi încălcate).
Separarea puterilor in stat este încălcată puterea fiind deținuta de:
-Marea Adunare Naționala care deține atât putere executivă cât și
legislativă,este Parlamentul României,unicameral.
Atribuții:
-alege prezidiul M.A.N.,alege guvernul,modifica constituția,Votează
legile,etc.
-prezidiul M.A.N. reprezintă organul de conducere al M.A.N. emite
decrete,numește și revoca miniștrii.
-Consiliul de Miniștrii reprezintă puterea executivă in stat fiind
condus de un președinte.
Dispare pluralismul politic iar P.C.R. devenit Stat Muncitoresc
Roman rămâne Partidul Unic.Acesta își va subordona instituțiile din
stat devenind forța conducătoare.
Drepturile cetățenilor sunt prevăzute dar nu sunt respectate in
totalitate.

Constituția din 1948 a avut caracter provizoriu in care prevederile

economice aveau întâietate asupra celor politice.
 Constituia din 1952
A fost elaborata in timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej,fiind o
Constituție stalinistă,totalitara.
Numele țării rămâne Republica Populară Romana,teritoriul
rămâne național,suveran și indivizibil.
Separarea puterilor in stat rămâne la fel ca in constituția din 1948:
-puterea executivă și legislativă este reținută de M.A.N.,acesta fiind
conduc de Partidul M.A.N..In 1961 acesta este înlocuit cu Consiliul de
stat.
-Consiliul de Miniștrii deține incontinuare puterea
executivă,reprezentând guvernul României.
-Drepturile și libertățile cetățenești sunt prevăzute,dar nu și
respectate,votul rămâne universal pentru tinerii peste 18 ani.
Singura deosebire dintre constituția de la 1948 și constituția de la
1952,o constituie precizarea faptului ca România este subordonata
URSS-ului.
Partidul Muncitoresc Roman rămâne Partidul Unic și va controla
instituțiile statului.
Constituția rămâne in vigoare pana in 1965 când la conducerea
României vine Nicolae Ceaușescu.
Constituția din 1965-Nicolae Ceaușescu
Aceasta Constituție a fost elaborata in contextul in care in Martie
1965 Gheorghe Gheorghiu-Dej moare iar la conducerea țării și a
partidului vine Nicolae Ceaușescu.
Prin aceasta Constituție regimul stalinist este înlocuit cu regimul
național comunist.
Se menține forma de guvernământ dar se schimba titulatura țării
din Replublica Populară Romana in Republica Socialista Romana(PCR)
Teritoriul țării devine independent și inalienabil.
Se mențin aceleași instituții politice:
-M.A.N. rămâne cu atribuții executive și legislative dar din 1961
prezidiul M.A.N. este înlocuit cu Consiliul de Stat.
-Consiliul de Miniștrii rămâne cu atribuții executive iar puterea
judecătorească este deținuta de tribunalul suprem al
Republicii Socialiste Romane.
 Partidul Muncitoresc Roman își schimba titulatura in Partid
Comunist Roman și rămâne forța conducătoare in stat.
In Constituție sunt prevăzute drepturi și libertăți cetățenești dar
ele sunt respectate in măsura in care nu contravin intereselor
societății.
In 1974 se introduce prin aceasta Constituție funcția de președinte
al României,funcție deținuta de Nicolae Ceaușescu care cumula atât
atribuții executive cât și legislative.
Constituția din 1965 a avut caracter totalitar consolidând regimul
național comunist și încalcă grav principiile democratice.
Constituția din 1991-Ion Iliescu
Constituția din 1991 a fost elaborata in contextul in care in
Decembrie 1989 regimul comunist a fost înlăturat prin violenta și s-a
revenit la regimul democrat.
Constituția a consolidat regimul democrat,având un caracter
democrat și stabilește ca forma de guvernământ Republica
Semiprezidentiala.
Se introduce noțiunea de Stat de drept ceea ce înseamnă ca
nimeni nu este mai presus de lege.
Constituția are la baza principii liberare:
-Principiul separării puterilor in stat.
-Principiul respectării drepturilor și libertăților cetățenești.
-Principiul pluralismului politic,al suveranității naționale.
Teritoriul României este național unitar și indivizibil iar votul este
universal,egal,direct,secret și liber exprimat pentru populația de
peste 18 ani.
Instituțiile statului de drept:
VI. Presedentia-reprezentata de președinte;este puterea
executivă alături se guvern.Presedintele este ales de Poor prin
vot.Are dreptul la 2 mandate consecutive de 4-5 ani.
Atribuții:-comandantul superior al armatei este apolitic reprezintă
România in relațiile internaționale gestionează,mediator între
instituțiile statului,promulga legi.
VII. Parlamentul-reprezintă puterea legislativă in stat;este ales de
popor prin vot;este bicameral(adunarea deputaților;senat).
Atribuții:-elaborează și promulga legi;stabilește bugetul țării;are
drept de interpelare asupra Guvernului.
VIII. Puterea judecătorească-reprezentata de instituțiile
locale(judecătorii,tribunale,instanța suprema Înaltă Curte De Casație
Și Justiție)
Rol:-rezolva problemele dintre cetățeni,dintre cetățeni și
instituții,asigura respectarea Constituției.
IX. Guvernul-reprezintă puterea executivă este numit de primul
ministru și este format din:miniștrii.primul ministru,secretar de
stat. Atribuții:-asigura respectarea politicii interne și externe a țării.
România după revoluție își va schimba orientarea in politica
externa aderând la alianțele cu statele democratice.In 2004 România
adera la NATO si in 2007 la UE