Elemente de calcul integral

Fie f: D→R.
Definiţie. Funcţia f admite primitivă dacă găsim o funcţie F care îndeplineşte
condiţiile:
1. F este derivabilă pe D
2. F’(x)=f(x), xD.
Funcţia F poartă numele de primitiva funcţiei f.

Proprietăţi.
1. O funcţie continuă admite primitive.
2. Dacă F1, F2 sunt primitive pentru aceeaşi funcţie f, atunci F1- F2 = constant.

Definiţie. Mulţimea primitivelor unei funcţii f se numeşte integrala nedefinită a

funcţiei f.
Notaţie.  f ( x)dx
Dacă F este o primitivă a funcţiei f, atunci  f ( x)dx = F ( x) + C .

FORMULE DE INTEGRARE
x n +1
 x dx = n + 1 + C
n
1.
x a +1
 = +C
a
2. x dx
a +1
ax
 = +C
x
3. a dx
ln a
1
4.  x dx = ln x + C
5.  sin xdx = − cos x + C
6.  cos xdx = sin x + C
7.  tgxdx = − ln(cos x) + C
8.  ctgxdx = ln(sin x) + C
 1
9.  cos2 x dx = tgx + C
1
10.  2 dx = −ctgx + C
sin x
1 1 x−a
11.  dx = ln +C
x −a
2 2
2a x + a
1 1 x
12.  dx = arctg +C
x2 + a2 a a
1
13.  dx = ln( x + x 2 + a 2 ) + C
x +a
2 2

1
14.  dx = ln x + x 2 − a 2 + C
x −a
2 2

1 x
15.  2 2 dx = arcsin + C
a −x a

Integrarea prin părţi

 f 'g dx = f  g −  f  g ' dx

Schimbarea de variabilă

 f (u)  u' dx =  f (t ) dt

Integrala definită

Considerăm un interval de forma [a, b].

O diviziune a intervalului [a, b] este mulţimea  = {x0, x1, … , xn} astfel încât
: a = x0 < x1< … < xn = b.
Mulţimea punctelor intermediare asociate  este ξ = {ξ1, … , ξn}, astfel încât
ξ k  (x k-1, xk).

Definiţie. Suma Riemann asociată funcţiei f: [a,b]→R, diviziunii  şi punctelor

intermediare ξ este
n
  ( f ,  ) =  f ( k )( x k −x k −1 ).
k =1

1
Când suma Riemann este convergentă, limita ei se numeşte integrala definită (integrala
b
Riemann) a funcţiei f şi se notează  f ( x)dx.
a

Formula Leibniz Newton

b

 f ( x)dx = F ( x)
b
Dacă funcţia f admite o primitivă F, atunci a
= F (b) − F (a).
a

Observaţii. 1. O funcţie continuă este integrabilă Riemann.

2. O funcţie monotonă este integrabilă Riemann.
3. O funcţie care are un număr finit de puncte de discontinuitate de speţa I este
integrabilă Riemann.

Proprietăţi ale funcţiilor integrabile

b a
1. 
a
f ( x)dx = −  f ( x)dx
b

2. Dacă f şi g sunt funcţii integrabile pe [a,b] şi α este un număr real, atunci

b b b

 ( f ( x) + g ( x))dx = f ( x)dx +  g ( x)dx

a a a
b b

 f ( x)dx =   f ( x)dx
a a

b
3. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b] şi f ≥ 0, atunci  f ( x)dx  0 .
a

4. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b] şi a < c < d < b, atunci f este o funcţie
integrabilă pe [c,d].
5. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b] şi a < c < b, atunci

2
 b c b


a
f ( x)dx =  f ( x)dx +  f ( x)dx.
a c

Proprietatea 3 are următoarele consecinţe:

b b
1. Dacă f şi g sunt funcţii integrabile pe [a,b] şi f ≥ g, atunci  f ( x)dx   g ( x)dx.
a a

2. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b] şi m ≤ f ≤ M, atunci

b
m(b − a)   f ( x)dx  M (b − a).
a

3. Teorema de medie. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b] şi m ≤ f ≤ M, atunci

b
există λ[a,b] astfel încât  f ( x)dx = f ( )(b − a) .
a

x
Teoremă. Dacă f este o funcţie integrabilă pe [a,b], atunci funcţia F ( x) =  f (t )dt
a

este o primitivă a funcţiei f.

Integrale pe intervale nemărginite

Dacă f este o funcţie integrabilă pe un interval de forma [a,u] şi există în R limita
u 
lim  f ( x)dx , atunci integrala este convergentă şi o vom nota  f ( x)dx.
u →
a a

a
Analog se defineşte  f ( x)dx.
−

Dacă f este o funcţie integrabilă pe un interval de forma [-u,u] şi există în R limita

u 
lim  f ( x)dx , atunci integrala este convergentă şi o vom nota  f ( x)dx.
u →
−u −

Semnificaţia geometrică a integralei definite

3
 Dacă f: [a,b]→R+ este o funcţie continuă (deci integrabilă pe [a,b]), atunci integrala
definită reprezintă aria suprafeţei cuprinsă între graficul funcţiei, axa Ox şi dreptele de
b
ecuaţii x = a, x = b, adică A =  f ( x)dx.
a

Integrale duble
Dacă f: [a,b]x[c,d]→R este o funcţie continuă, putem defini
b d
  d b
 

[ a ,b ] x[ c , d ]
f ( x, y )dxdy =    f ( x, y )dy dx =    f ( x, y )dx dy.
ac  ca 

4
 Exerciții rezolvate

1. Verificați dacă următoarele funcții admit primitive:


3 x − 5, daca x  2

a) f ( x) = 2 x − 3, daca x = 2

 x 2 − 3, daca x  2


 2
 x − 6, daca x  3
b) f ( x) = 
 6 + x , daca x  3


 3x 2 − 3
 , daca x  −1
c) f ( x) =  x − 5

− 6, daca x = −1

a) lim f ( x) = lim(3 x − 5) = 3  2 − 5 = 1
x→2 x→2
x2 x2

( )
lim f ( x) = lim x 2 − 3 = 2 2 − 3 = 1
x →2 x →2
x2 x2

f (2) = 2  2 − 3 = 1

Deoarece limitele laterale și f(2) sunt egale, rezultă că funcția f este continuă în 2, deci
funcția f admite primitive.

b) lim f ( x) = lim(x 2 − 6) = 32 − 6 = 9 − 6 = 3
x →3 x →3
x 3 x 3

lim f ( x) = lim 6 + x = 6 + 3 = 9 = 3
x →3 x →3
x 3 x 3

f (3) = 6 + 3 = 9 = 3

Deoarece limitele laterale și f(3) sunt egale, rezultă că funcția f este continuă în 3, deci
funcția f admite primitive.

5
 3x 2 − 3 3(x − 1)(x + 1)
c) lim f ( x) = lim = lim = lim 3(x − 1) = 3(− 1 − 1) = −6
x → −1 x → −1 x + 1 x → −1 x +1 x → −1
x  −1 x  −1 x  −1 x  −1

3x 2 − 3 3(x − 1)(x + 1)
lim f ( x) = lim = lim = lim 3(x − 1) = 3(− 1 − 1) = −6
x → −1 x → −1 x + 1 x → −1 x + 1 x → −1
x  −1 x  −1 x  −1 x  −1

f (−1) = −6

Deoarece limitele laterale și f(-1) sunt egale, rezultă că funcția f este continuă în -1, deci
funcția f admite primitive.

2. Calculați:
x  xdx
7
a) dx b)

c) 1dx d)  6 x dx

1 1
e)  x −42
dx f)  5 − x2
dx

x 7 +1 x8
 x dx = +C = +C
7
a)
7 +1 8

x1+1 x2
b)  x dx =
1
+C = +C
1+1 2

x 0+1 x1
c)  1dx =  x 0 dx = +C = +C
0 +1 1

6x
d)  6 x dx = +C
ln 6

e)  x −4
1
2
(
dx = ln x + x 2 − 4 + C )
1 x
f)  5− x 2
dx = arcsin
5
+C

a2 = 5  a = 5

6
3. Calculați:
 (x )
+ 4 x dx  (7 sin x )dx
3
a) b)

 4  8 3 
c)   3tgx + dx d)   2 − dx
 x x cos2 x 

x 3+1 4 x
 (x + 4 x )dx =  x 3 dx +  4 x dx =
x4 4x
a) 3
+ +C = + +C
3 + 1 ln 4 4 ln 4

b)  (7 sin x)dx = 7 sin xdx = 7(− cos x) + C = −7 cos x + C

 4 1
c)   3tgx + dx = 3 tgxdx + 4  dx = −3 ln(cos x) + 4 ln x + C
 x x

 8 3  8 3 1 1
d)   2 − dx =  2 dx −  dx = 8 2 dx − 3 dx =
x cos x 
2 2
x cos x x cos2 x

1 x −1 −8
= 8 x −2 dx − 3 dx = 8 − 3tgx + C = − 3tgx + C
2
cos x −1 x

4. Calculați folosind integrarea prin părți:

x  xe dx
5 x
a) ln xdx b)


 x6  x6 x6  x6 x6 1
a)  x ln xdx =  
5
 ln xdx = ln x −  (ln x ) dx = ln x −   dx =
 6  6 6 6 6 x

x6 x5 x6 1 x6 1 x6
= ln x −  dx = ln x −  x 5 dx = ln x −  +C
6 6 6 6 6 6 6


 xe dx =  x(e ) dx =xe −  x e x dx = xe x −  1  e x dx = xe x −  e x dx =
x x x
b)
= xe x − e x + C

7
5. Calculați folosind schimbarea de variabilă:
tgx
a)  2 sin x  cos xdx b)  cos 2
x
dx

sin x x
c)  cos x + 3 dx d) x 4
+1
dx

a) t = sin x

dt = (sin x)’ dx = cos x dx

2t 2 sin x
 2 dt = +C = +C
t

ln 2 ln 2

b) t = tg x

1
dt=(tg x)’ dx= dx
cos2 x

t2 tg 2 x
 tdt = 2
+C =
2
+C

c) t = cos x+3

dt = (cos x+3)’ dx = -sin x dx

1
−  dt = − ln t + C = − ln(cos x + 3) + C
t

d) t = x2

dt = ( x2)’ dx = 2x dx

1 1 1 1

2 t +1
2
dt = arctg t + C = arctg x 2 + C
2 2

6. Calculați:


 cos xdx
2

2
a) x dx b) 3
1
6

8
 3 1

1
4
x
c) dx d) dx
0 0
x 2 + 16

2
2 x3 2 3 13 7
 x dx = = − =
2
a)
1 3 1
3 3 3

 
  3 1 3 −1
b)  cos xdx = sin x 
3 3
= sin
3
− sin
6
= − =
2 2 2
6 6

1
1 4x 41 40 3
c)  4 dx = x
= − =
0 ln 4 0 ln 4 ln 4 ln 4

d) 
3

0
1
x + 16
2
dx = ln x + x 2 + 16 ( ) 3

0
(
= ln 3 + 3 2 + 16 − ln 0 + 0 2 + 16 =) ( )
( ) (
= ln 3 + 9 + 16 − ln 0 + 0 + 16 = ln(3 + 5) − ln(0 + 4) = ln 8 − ln 4 = ln ) 8
4
= ln 2

7. Calculați folosind integrarea prin părți:




e
a)  ln xdx
1
b)
0
2 x cos xdx

e e e e 1
 ln xdx =  1  ln xdx =  x   ln xdx = x  ln x 1 −  x  dx =
e
a)
1 1 1 1 x
e
= e  ln e − 1  ln 1 −  1dx = e  1 − x 1 = e − e + 1 = 1
e
1

   

b) 2 x cos xdx =  x(sin x ) dx = (x sin x ) −  2 x   sin xdx =
2 2
0
0 0 0

 
    
 
= sin − 0 sin 0 −  2 1  sin xdx =  1 −  2 sin xdx = + cos x 02 = + cos − cos 0 =
2 2 0 2 0 2 2 2

  −2
= + 0 −1 =
2 2

9
8. Calculați folosind schimbarea de variabilă:
sin x 3 2x + 3

4
a) 0
x
dx b)
1 x + 3x − 1
2
dx


e tgx
c) 0
4
cos2 x
dx

a) t = x

1
dt = ( x )’ dx = dx
2 x

x = 4 t = 4 = 2

x = 0 t = 0 = 0

4 sin x 2
 dx = 2 sin tdt = 2(− cos t ) 0 = 2(− cos 2 + cos 0) = 2(1 − cos 2)
2
0 0
x

b) t = x 2 + 3 x − 1

dt = ( x 2 + 3 x − 1 )’ dx = (2 x + 3) dx

x = 3 t = 3 2 + 3  3 − 1 = 17

x = 1 t = 12 + 3  1 − 1 = 3

3 2x + 3 17 1 17
 =  dx = ln t 3 = ln17 − ln 3 = ln
17
dx
1 x + 3x − 1
2 3 t 3

c) t = tg x

1
dt = ( tgx )’ dx = dx
cos2 x

 
x=  t= tg = 1
4 4

10
x = 0  t = tg 0 = 0


e tgx 1
 dx =  e t dt = e t
1
4
2
= e1 − e 0 = e − 1
0 cos x 0 0

9. Calculați integralele improprii:

 1
a) 
0
e − x dx b) 
− x + 12
dx

a) 


0
u
e − x dx = lim  e − x dx = lim − e − x
u → 0 u →
( ) u

0
( )
= lim − e −u + e −0 = −e − + e −0 = 0 + 1 = 1
u →

 1 1
(arctgx) u−u = ulim (arctgu − arctg(− u )) =
u
b) − x 2 + 1 u→ −u x 2 + 1 dx = ulim
dx = lim
→ →

  
= arctg( ) − arctg(−  ) = − −  = 
2  2

10. Calculați aria cuprinsă între graficul funcției

f ( x) = x 2 + 4 x

și dreptele de ecuații x = 0 și x = 2.
2 2

0
2
( 2
) 0
2
A =  x + 4 x dx =  x dx +  4 xdx =  2
0
2

0
2
x dx + 4 xdx =
2
0
x3
3
2
+4
x2
2
=
0 0

23 03  22 02  8 32
= − + 4 −  = + 8 =
3 3  2 2 3 3

11. Calculați aria cuprinsă între graficele funcțiilor

f ( x) = x 2 și g ( x) = 2 x + 3 .

11
x 2 = 2x + 3

x 2 − 2x − 3 = 0

24
x1, 2 =  x  − 1,3
2

x - 0 2 +
x − 2x − 3
2
++++++ 0 ------ 0 +++ +++
x  (− 1,3)  x 2 − 2 x − 3  0  x 2  2 x + 3

3 3

A =  (2 x + 3 − x )dx =  2 xdx +  3dx − 

3 3 3 3 x2 x3
x dx = 2 + 3x −1 − =
2 2 3
−1 −1 −1 −1 2 3
−1 −1

 3 2 (− 1)2   33 (− 1)3 
 + 3(3 − (−1) ) −  −
28 32
= 2 −   3
 = 20 −
 =
 2 2   3  3 3

12. Calculați integralele duble

 (x + y )dxdy  (x )
2
a) 2
b) y 3 dxdy

 (x + y )dxdy =  ( (x + y )dx)dy =  2
x 2
 x2 y3
a) 2 2
+ y 2 x dy = y+x +C
  2 3

b)  (x
2 3
)
y dxdy =  ( ( ) )
 x3 3  x3 y 4
x y dx dy =   y dy = 
2 3
+C =
x3 y 4
+C
 3  3 4 12

12
 Exerciții propuse

1. Calculați:
1
 x
−1
a) dx b) dx
x4

1
c)  x dx d)  x2 + 3
dx

1 1
e) x 2
−9
dx f) x 2
+ 11
dx

2. Calculați:
 1 
 (x ) b)   tgx − dx
−2
a) + e x dx
 2 x

c)  (3 cos x − 6ctgx)dx

3. Calculați folosind integrarea prin părți:

a)  ln xdx b)  x cos xdx

4. Calculați folosind schimbarea de variabilă:

 (tgx + tg x)dx
e ctgx
 sin
3
a) 2
dx b)
x

cos x ln x
c)  sin 2
x + 16
dx d)  x
dx

5. Calculați:
5 
a) 
0
xdx b) 0
2 sin xdx

3 1 1

2
c) 0 x +9
2
dx d)  0
4 − x2
dx

13
6. Calculați folosind integrarea prin părți:
e2

1
a)
e
x ln xdx b) 0
xe x dx

7. Calculați folosind schimbarea de variabilă:


3 cos x
 sin(x − 4)  xdx 
2
a) b) 2 dx
2 0 sin x + 5

3 x
c) 2 x +1
4
dx

8. Calculați aria cuprinsă între graficul funcției

f ( x) = x 2 − x

și dreptele de ecuații x=1 și x=3.

Calculați aria cuprinsă între graficele funcțiilor f ( x) = x − 1

2
9. și
g ( x) = 3x + 3 .

10. Calculați integralele duble

 1
 (sin x + y )dxdy   x + dxdy
2
a) b)
y 

14
 Rezolvări

1 x −4+1 x −3 1
 x4  + C; b)  x −1 dx =  dx = ln x + C;
−4
1. a) dx = x dx = + C =
− 4 +1 −3 x
1 3

( )
+1
1 2
2
x x 1
c)  x dx =  x dx = 2
1
+C =
3
+ C; d)  x +3
2
dx = ln x + x 2 + 3 + C;
+1
2 2

1 1 x−3 1 1 x
e) x 2
−9
dx = ln
6 x+3
+ C ; f)  x + 11
2
dx =
11
arctg
11
+ C.

x −1
 (x + e x )dx =
−2  1 
2. a) + e x + C; b)   tgx − dx = − ln(cos x) − x + C ;
−1  2 x
c)  (3 cos x − 6ctgx)dx = 3sin x − 6 ln(sin x) + C.


a)  ln xdx =  1  ln xdx =  x  ln xdx = x ln x −  x(ln x ) dx =x ln x −  x  dx =
1
3.
x
= x ln x − 1dx = x ln x − x + C;


b) x cos xdx =  x(sin x) dx =x sin x −  x sin xdx = x sin x − 1 sin xdx
= x sin x −  sin xdx = x sin x − cos x + C.

1 e ctgx
4. a) t = ctg x, dt = (ctg x)’ dx = − dx ,  sin 2 x dx = − e dt = − e + C =
t t

sin 2 x
1
= −e ctgx + C; b) t = tg x, dt = (tg x)’ dx = dx
cos2 x

 (tgx + tg x )dx =  tgx(1 + tg x )dt =  tdt = 2 + C = 2 + C;

3 2t2 tg 2 x

c) t = sin x , dt = ( sin x)’ dx = cos x dx

cos x 1 1 t 1 sin x
 sin 2
x + 16
dx =  2
t + 16
dx = arctg + C = arctg
4 4 4 4
+ C;

15
 t2 ln 2 x
d) t = lnx, dt = (lnx)’ dx = 1 dx, ln x
 x dx =  tdt = + C = + C.
x 2 2

5
x2
5 5 2 0 2 25
5. a) 0 xdx = = − = ;
2 0
2 2 2
 

b) 0
2 sin xdx = −cos x 02 = − cos
2
+ cos 0 = 0 + 1 = 1;

0 1  
3
3 1 1 x 1 3 1
c) 
0 x +9
2
dx = arctg
3
= arctg − arctg =  = ;
30 3 3 3 3 3 4 12

0 
2
2 1 x 2
d) 
0
4 − x2
dx = arcsin
20
= arcsin − arcsin = .
2 2 2

 e2
e2 e2  x2  x2 e2 x
2
1
6. a) 
e
x ln xdx = 
e

 2
  ln xdx =
 2
 ln x − 
e 2
 dx =
x
e
2
2 e
e 4
e 1 e 2
e 1 x e2
4 2
e4 e2 1  e4 e2 
=  ln e 2 −  ln e −  xdx =  2 − −  =  2 − −   −  =
2 2 2 e 2 2 2 2 e
2 2 2 2 2

e4 e 2 e 4 e 2 3e 4 e 2
= 2− − + = − ;
2 2 4 4 4 4


b) 
1

0
1
xe x dx =  x e x dx = xe x
0
( ) 1

0
1 1
−  x  e x dx = 1e1 − 0e 0 −  e x dx =
0 0

1
= 1e1 − e x = e − (e − 1) = 1.
0

7. a) t = x 2 − 4 , dt = ( x 2 − 4 )’ dx = 2x dx; x = 2 t=0, x = 3 t = 5
5
3 1 5 1 1 1
2 sin( x − 4)  xdx = 2 0 sin tdt = 2 (− cost ) 0 = 2 (− cos5 + cos 0) = 2 (1 − cos5);
2


b) t = sin x+5 , dt = ( sin x + 5 )’ dx = cosxdx; x =  t = 6, x = 0 t = 5
2

16
 
cos x 6 1 6
 dx =  dx = ln t
6
2 = ln 6 − ln 5 = ln ;
0 sin x + 5 5 t 5
5

c) t = x 2 , dt = ( x 2 )’ dx = 2x dx, x = 3 t= 9, x = 2 t = 4
9
3 x 1 9 1 1 1 1
2 x +1
4
dx =  2
2 4 t +1
dt = arctgt = arctg9 − arctg 4.
2 4 2 2

3 3

8.
3

1
( 2
)
A =  x − x dx =  x dx − 
1
3
2
3

1
xdx =
x3
−
3 1 2
x2
=
26 8 14
− = .
3 2 3
1

9. Egalăm cele două funcții și obținem x  − 1,4

x - -1 4 +
x − 3x − 4
2
++++++ 0 ------ 0 +++++++
2 4 4

 (3x + 3 − x )
4 4 4 4 x x3 125
A= + 1 dx =  3xdx +  4dx −  x 2 dx = 3 + 4 x −1 − =
2 4
−1 −1 −1 −1 2 3 6
−1 −1

10. a)

 (sin x + y )dxdy =  ( (sin x + y )dx)dy = (− cos x + yx)dy = − y cos x + x

2
y
+ C;
2

 2 1   2 1   x3 1  x3
b)   x + y dxdy =    
  x +  dx
y  
 dy =   3 + y x dy =
 3
 y + x ln y + C.

17