Ecuaţii diferenţiale

Fie y = y(x) o funcţie de n ori derivabilă.

Forma generală a unei ecuaţii diferenţiale este F(x, y, y’, y’’, … , y(n))=0. Numărul
n reprezintă ordinul ecuaţiei.

Definiţie. Prin soluţie a unei ecuaţii diferenţiale vom înţelege o funcţie

diferenţiabilă y, care după înlocuirea în ecuaţie o transformă într-o identitate.
Prin soluţia generală a unei ecuaţii diferenţiale vom înţelege o familie de funcţii
care furnizează o soluţie a ecuaţiei pentru orice valoare a parametrului real. Dacă se dă
parametrului o anumită valoare se obţine o soluţie particulară.

Ecuaţii diferenţiale de ordinul I

Forma generală a unei ecuaţii diferenţiale este F(x, y, y’) = 0. Adesea mai este
scrisă sub forma explicită y’= f(x,y).

Problema Cauchy este problema de forma:

 y ' = f ( x, y )

 y( x0 ) = y 0
Observaţie. Problema Cauchy are soluţie unică.

Ecuaţii cu variabile separabile

Forma generală pentru o ecuaţie cu variabile separabile este
y’=f(x)g(y).
y'
Pentru a rezolva ecuaţia o vom scrie sub forma = f ( x), iar prin integrare
g ( y)

y'
obţinem  g ( y)
dx =  f ( x) dx.
O formă particulară a acestei ecuaţii este y’=f(x), iar soluţia se obţine prin integrare
y( x) =  f ( x)dx.

Ecuaţii omogene de ordinul I

Forma explicită a unei ecuaţii omogene de ordinul I este y’+α(x)y=0 şi se rezolvă

prin separarea variabilelor şi integrare obţinându-se y ( x) = Ce 

−  ( x ) dx
.

Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Ne vom ocupa doar de ecuaţii liniare de ordin n cu coeficienţi constanţi.
Forma generală este any(n)+ an-1y(n-1)+…+a0y=f (x) căreia îi ataşăm ecuaţia polinomială
anλn+an-1λn-1+…+a0=0 cu n rădăcini (de obicei complexe) cărora le corespund soluţii astfel:
1. La fiecare rădăcină reală  corespunde o soluție particulară ex;
2. La fiecare două rădăcini complexe conjugate  = i corespund două soluții
particulare exsinx și excosx;
3. La fiecare rădăcină reală  de multiplicitate s corespund s soluții particulare de
forma ex, x ex, ..., xs-1 ex;
4. La fiecare două rădăcini complexe conjugate  = i de multiplicitate s
corespund soluțiile particulare exsinx, x exsinx, ..., xs-1 exsinx și ex cosx, x
ex cosx, ..., xs-1 ex cosx;

Soluţia generală va fi o combinaţie a acestor soluţii particulare.

1
 Exerciții rezolvate

1. Rezolvați ecuațiile:
1
a) y  = sin x b) y  =
sin 2 x

c) y  = x 4 d) y  = 2 x

a) y  = sin x

y =  sin xdx

y = − cos x + C

1
b) y  =
sin 2 x

1
y= dx
sin 2 x

y = −ctgx + C

c) y  = x 4

y =  x 4 dx

x5
y= +C
5

d) y  = 2 x

y =  2 x dx

2x
y= +C
ln 2

2
2. Găsiți soluția ecuației
1
y = ,
x

care îndeplinește condiția y (e) = 7.

1
y =
x

1
y =  dx
x

y = ln x + C

y (e) = ln e + C  7 = 1 + C  C = 6

Deci, soluția ecuației care îndeplinește condiția din enunț este y = ln x + 6.

3. Rezolvați ecuațiile:
cos x
a) y  = yx b) y  =
y

y2
c) y  = d) y  = y
cos2 x

y
a) =x
y

y
 y
dx =  xdx

x2
ln y = +C
2
x2

y = Ce 2

b) y y = cos x

3
  yydx =  cos xdx
y2
= sin x + C
2

y 2 = 2 sin x + C  y =  2 sin x + C

y2
c) y  =
cos2 x

y 1
2
=
y cos 2 x

1
− = tgx + C
y

1
y=−
tgx + C

d) y  = y

y
=1
y

y
 y
dx =  1dx

ln y = x + C  y = Ce x

4. Rezolvați ecuațiile:
a) y  + y = x b) y  = y − x

a) Rezolvăm mai întâi ecuația y  + y = 0  y  = − y

y
 y dx =  − 1dx
ln y = − x + C

4
 y = Ce − x

În continuare considerăm y = C ( x)e − x  y  = C ( x)e − x − C ( x)e − x . Revenim la ecuația

inițială și avem C ( x)e − x − C ( x)e − x + C ( x)e − x = x, adică C ( x)e − x = x.

Avem de rezolvat ecuația C ( x) = xe x .


( )
C ( x) =  xe x dx =  x e x dx = xe x −  xe x dx = xe x − e x + C

Soluția ecuației devine y = (xe x − e x + C )e − x = x − 1 +

C
.
ex

b) Ca și la punctul anterior rezolvăm mai întâi ecuația y  = y.

y
 y dx = 1dx
ln y = x + C

y = Ce x

În continuare considerăm y = C ( x)e x  y  = C ( x)e x + C ( x)e x . Revenim la ecuația

inițială și avem C ( x)e x + C ( x)e x = C ( x)e x − x, adică C ( x)e x = − x.

Avem acum de rezolvat ecuația C ( x) = − xe− x .


( )
C ( x) = −  xe− x dx =  x e − x dx = xe− x −  x e − x dx = xe− x + e − x + C

( )
Soluția ecuației devine y = xe − x + e − x + C e x = x + 1 + Ce x .

5. Rezolvați ecuațiile:
a) y  − 4 y = 0 b) y  + y  = 0

a) Transformăm mai întâi ecuația în 2 − 4 = 0   = 2.

Soluția ecuației devine y = C1e 2 x + C2 e −2 x .

b) Ca și la punctul anterior transformăm mai întâi ecuația în 3 + 2 = 0  1 = 2 = 0

și 3 = −1. Soluția ecuației devine y = C1 + C2 x + C3e − x .

5
 Exerciții propuse

1. Rezolvați ecuațiile:
a) y  = ctgx b) y  = 1
x

d) y  = e
−x
c) y  = 1
x

2. Rezolvați ecuațiile:
x
a) y  = y b) y  =
x y
5
c) y  = 12 d) y  = y 2
y x

3. Rezolvați ecuațiile:
a) y  + 3 y  = 0 b) y  + 4 y  = 0

c) y  + y = 0 d) y  + 9 y  = 0

6
 Rezolvări

1.
a) y  = ctgx y =  ctgxdx y = ln(cos x) + C ;

b) y  = 1 y=
1
 x dx y = ln x + C ;
x

1
c) y  = 1 y= dx y = 2 x + C;
x x

d) y  = e
−x
y =  e − x dx y = −e − x + C.

2.
y y 1 y 1 y = Cx;
a) y  =
x y
=
x  y dx =  xdx ln y = ln x + C

y2 x2
b) y  = x
y
y y = x  yydx =  xdx 2
=
2
+C y =  x2 + C;

1 y3
c) y  = 2 y y = 1
2
 y y
2
dx =  1dx = x+C y = 3 3x + C ;
y 3

y
y −4 1
y 1 = − x −1 + C  y =  .
y dx = 
5
d) y  = y 2 =
1 dx −4
5
x2 4
x y5 x2 4 +C
x
3.
−3 x
a) Ecuația se transformă în 2 + 3 = 0    {−3,0}. Soluția este y = C1e + C 2 .
b) Ecuația se transformă în 3 + 42 = 0  1 = 2 = 0 și 3 = −4. Soluția este
y = C1 + C 2 x + C 3 e −4 x .

−x
c) Ecuația se transformă în 2 +  = 0    {−1,0}. Soluția este y = C1e + C2 .

d) Ecuația se transformă în  + 9 = 0  1 = 0,
3
2 = 3i și 3 = −3i. Soluția este
y = C1 + C 2 sin (3x ) + C3 cos (3x ).