MIRCEA CEL BĂTRÂN

1386-1418

Context
 Expansiunea Imperiului Otoman în Europa, la sf sec XIV ajunsese la S Dunării
 1388- Dobrogea intră în componența Țării Românești
 Regele Ungariei contestă stăpânirea lui Mircea asupra Severinului, Amlașului și Făgărașului

Politica externă
1389- Kossovopoljie- Imperiul Otoman atacă Serbia
-Mircea trimite un corp de armată în sprijinul cneazului sârb Lazăr
-armata creștină este învinsă

1389/1390- Tratatul de la Radom

-este încheiat prin intermediul domnului Moldovei
-este un tratat suzerano-vasalic dintre Mircea și Wladislav Iagello
-prevedea ajutor din partea Poloniei în vederea unui atac din partea Ungariei ce revendica Țara
Severinului
-chiar dacă a fost reînnoit tratatul nu a fost aplicat

1392-1394- confruntări între români și trupele de akingii

1394/1395- Rovine
-data acestei lupte este controversată. Sunt vehiculate 2 date: 10 oct 1394 și 17 mai 1395
-locul bătăliei nu a fost localizat încă, ”rovine”- sanțuri pline cu apă”
-sunt istorici ce afirmă existența a două lupte cu rezultate contradictorii
Cauze: implicarea domnitorului român în lupta de la Kossovopoljie
-conflictele româno-otomane anterioare
Desfășurare: Mircea folosește tactica pamântului pârjolit atragând armatelor otomane intr-un loc
mlăștinos
Consecințe: Mircea iese învingător
-este menținută și consolidată independența Tării Românești

7 martie 1395- Tratatul de la Brașov

-încheiat între Mircea și Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei
-este un tratat de alianță antiotoman încheiat pe poziții de egalitate
-este prima alianță antiotomană din SE Europa
Prevederi- i se recunoaște stăpânirea asupra Amlașului, Făgărașului, Severinului
-sprijinul militar antiotoman reciproc
Consecințe: participarea lui Mircea la cruciada antiotomană

1395- Mircea este înlocuit cu Vlad Uzurpatorul

1396- Cruciada de la Nicopole
Cauze: expansiunea otomană în Balcani
-victoria lui Mircea de la Rovine
Desfășurare: este organizată la inițiativa Papei
-participă cavaleri occidentali: francezi, germani, englezi, oastea regelui Ungariei, Mircea
-principala confruntare a fost asediul cetății Nicopole
-neînțelegerile din tabăra creștină au dus la victoria otomană
Consecințe: expansiunea otomană continuă
-Mircea își reia tronul pe care îl pierduse în 1395 (Vlad Uzurpatorul)

1402- Ankara- Baiazid, sultanul otoman, este înfrânt de căpetenia mongolă Timur Lenk și luat prizonier
-Mircea se implică în luptele pentru putere dintre urmașii lui Baiazid, susținând diverși pretendenți

1417- noul sultan organizează o expediție împotriva Țării Românești

Consecinte:
-cucerește cetățile Turnu și Giurgiu (raiale)
-anexează Dobrogea
-Mircea a semnat cu Imperiul Otoman tratate (capitulații) prin care se reglementează statutul politico-
juridic al țării: suzeranitatea otomană, plata tributului în schimbul asigurării păcii

ALEXANDRU CEL BUN

1400-1432

-domn al Moldovei
-domnia sa a corespuns unei perioade de pace și stabilitate
Politica externă
-a dus o politică de echilibru între Polonia și Ungaria
1402- Tratat de vasalitate cu Polonia
-a fost cu scopul de a contracara pretențiile Ungariei asupra Chiliei

1412- Tratatul de la Lublin

-încheiat între regele Poloniei și cel al Ungariei
-prevedea impărțirea Moldovei în cazul în care Alexandru nu își îndeplinește obligațiile vasalice

1410- Grunwald- Alexandru participă la luptele împotriva cavalerilor teutoni alături de regele Poloniei
1422- Marienburg
1420- otomanii atacă Chilia și Cetatea Albă- Alexandru reușește să apere cetățile fără sprijin extern
 VLAD ȚEPEȘ
1448, 1456-1462, 1476

-domn al Țării Românești

Politica internă
-întărește autoritatea domnească în raport cu boierimea
-anulează privilegiile comerciale acordate negustorilor brașoveni
Politica externă
1459- refuză plata tributului
1460- încheie o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin, prin care puneau bazele unei
colaborări antiotomane
1461-1462- Țepeș atacă cetățile de la S Dunării

1462- este organizată o campanie otomană împotriva lui Țepeș

-Vlad Țepeș aplică tactica pământului pârjolit, însă, evită o confruntare decisivă

-16/17 iunie 1462- ”atacul nocturn” asupra taberei otomane de la Târgoviște. Scopul domnitorului a fost
de a-l ucide pe sultan. Atacul provoacă derută în tabăra otomană și determină retragerea acesteia la S
Dunării.
-boierii îl numesc domn pe Radu cel Frumos
-Vlad se retrage în Transilvania așteptând sprijinul lui Matei Corvin.
-Matei Corvin ordonă arestarea lui Vlad Țepeș

IANCU DE HUNEDOARA
1441-1456

-voievod al Transilvaniei
-a ocupat diverse funcții: 1438-ban de Severin, 1446-guvernator al Ungariei, 1453- căpitan general
-a avut față de otomani o politică cu caracter ofensiv
Politica externă
 1442- turcii atacă Transilvania, Iancu fiind înfrânt la Sântimbru
-Iancu iși reorganizează trupele și îi înfrânge la Sibiu
-o oaste otomană pătrunde în Țara Românească cu scopul de a ataca Transilvania. Iancu o învinge pe
râul Ialomița

 1443-1444- ”campania cea lungă”

-este organizată la inițiativa Papei
-avea drept scop oprirea expansiunii otomanilor în Europa
-Participă: regatul Ungariei, voievodul Transilvaniei, popoare balcanice. Puterile occidentale au ezitat să
răspundă
Desfășurare:
-sunt cucerite teritorii de la Sud de Dunăre, orașele Niș, Sofia
-campania este oprită din cauza venirii iernii
Consecință:
-iulie 1444- este încheiată pacea de la Seghedin
-pace avantajoasă creștinilor
-prevedea: încetarea ostilităților timp de 10 ani
-eliberarea teritoriilor cucerite de creștini
- plata unei despăgubiri de război de către Imperiul Otoman

 1444- cruciada de la Varna

Context: puterile occidentale (Germania, Veneția, Statul Papal, ducele de Burgundia și bizantinii) au
propus încălcarea păcii de la Seghedin
-oștile otomane se aflau în Asia pentru înăbușirea unei răscoale
Desfășurare: confruntarea decisivă are loc la Varna
-ajutorul promis de occidentali nu a ajuns
-creștinii suferă o grea înfrângere

 A urmărit constituirea unui bloc românesc, intervenind în numirea unor domni în Moldova și
Țara Românească: Vladislav al II lea în Țara Românească, Bogdan al II lea și Petru al II lea în
Moldova

 1448- Kossovopoljie- campanie antiotomană desfășurată în Serbia

-oștile creștine sunt învinse

 1456- Belgrad
Cauze: 1453- otomanii cuceresc Constantinopolul și intenționează să cucerească Belgradul
-în vederea cuceririi Belgradului, sultanul a mobilizat o armată numeroasă
-la chemarea papei răspund numeroase state occidentale, conducerea creștinilor fiind preluată de Iancu
Desfășurare: iulie 1456- lupta se dă la Belgrad timp de o săptămână
-creștinii sunt învingători
Consecințe: oprirea expansiunii otomane spre centrul Europei

ȘTEFAN CEL MARE

1457-1504
 I. Context
-1456- Reuseni- Bogdan al II lea, tatăl lui Ștefan este ucis de Petru Aron
-Ștefan se refugiează în Țara Românească
-1457- lupta de la Doljești- cu sprijinul lui Vlad Țepeș, Ștefan îl înfrânge pe Petru Aron
-pe Câmpia Direptatea, Ștefan este ales domn de către Adunarea Țării
-Moldova era stat vasal Imperiului Otoman, din 1456, Adunarea Țării acceptând plata tributului

II. Politica externă

-un principiu al politicii externe a fost să nu se confrunte cu 2 dușmani o dată

1. Relațiile cu Ungaria
-s-au înrăutățit datorită neînțelegerilor referitoare la stăpânirea asupra cetăților Chilia și Cetatea Albă

 1459- Tratatul de la Overchelăuți

-este încheiat cu regele Poloniei, Cazimir al IV lea
-este tratat suzerano-vasalic
Prevederi:-ajutor militar reciproc in caz de atac extern
-acordarea de privilegii negustorilor lioveni
-regele polon își asumă să-l expulzeze pe Petru Aron

 continuă plata tributului față de Imperiul Otoman

 1462- atacă Chilia fără a reuși să o cucerească

 1465- cetatea Chilia este cucerită de către Ștefan ceea ce a determinat nemulțumirea regelui
maghiar Matei Corvin

 1467- Baia
Cauze: Matei Corvin, nemulțumit de pierderea cetății Chilia, atacă Moldova
Desfășurare: Matei Corvin intră în Moldova prin sud
-își instalează tabăra la Baia
-Ștefan a încercuit tabăra și a obținut victorie asupra maghiarilor
Consecințe: starea de tensiune dintre cele două părți este menținută

2.Relațiile cu Imperiul Otoman

 1470-1473- Ștefan intervine în Țara Românească pentru a o atrage în frontul românesc

-îl învinge pe Radu cel Frumos la Soci și Vodnău
-îl înlătură pe Radu cel Frumos și îi susține pe tron pe Laioată Basarab, Basarab Țepeluș, Vlad
Călugărul, însă aceștia au trecut de partea turcilor
 1471- refuză plata tributului

 10 ianuarie 1475- Vaslui/Podul-Înalt

-Ștefan aplică tactica pământului pârjolit: retrage populația din calea trupelor otomane, hărțuiește armata
otomană, caută un loc favorabil desfășurării confruntării
-confruntarea decisivă are loc la Vaslui într-un loc nefavorabil desfășurării oștilor otomane
-Ștefan obține o victorie răsunătoare

 25 ianuarie 1475- scrisoarea circulară

-este adresată principilor europeni
-anunța victoria de la Vaslui
-solicita sprijin militar antiotoman în eventualitatea unei noi confruntări
-numește Moldova ”poartă a creștinătății” și atrage atenția că, dacă va înceta să lupte, turcii vor ajunge
în centrul Europei
Consecințe: principii europeni laudă succesul lui Ștefan
-singurul rezultat concret este încheierea tratatului cu Ungaria

 Iulie 1475- Tratatul de la Iași

-este încheiat cu Matei Corvin, regele Ungariei
-este un tratat de alianță antiotomană încheiat de pe poziții egale
-prevede colaborarea militară antiotomană
-refuzul de a acorda adăpost dușmanilor
-libertatea comerțului pentru negustorii maghiari

 Iulie 1476- Războieni/Valea Albă

-turcii atacă în același timp cu tătarii astfel încât Ștefan permite oștenilor să își apere gospodăriile
-25/26 iulie- moldovenii sunt surprinși în câmp deschis și învinși de către turci
-turcii atacă cetățile(Neamț, Suceava, Soroca..) dar nu reușesc să le cucerească
-se retrag din cauza lipsei de provizii și a epidemiei de ciumă
-campania este considerată un eșec

-1479- Veneția incheie pace cu turcii, 1483- Ungaria încheie pace cu turcii---Ștefan rămâne fără sprijin
extern

 1484- turcii atacă și cuceresc cetățile Chilia și Cetatea Albă

-pierderea cetăților a avut consecințe economice, politico-militare importante

 1485- Tratatul de la Colomeea

- Ștefan prestează jurământ de vasalitate regelui Poloniei Cazimir al IV lea
-scopul prestării jurământului: sprijin extern în lupta antiotomană

1485-Cătlăbuca, 1486- Șcheia- Ștefan îi învinge pe turci fără sprijinul Poloniei

 1487- Ștefan încheie pace cu turcii

-reia plata tributului
-Moldovei i se va recunoaște o largă autonomie
 3.Relațiile cu Polonia
-s-au înrăutațit în timpul urmașului lui Cazimir al IV lea, Ioan Albert
-cauza neînțelegerilor a fost Pocuția
 26 oct 1497- Codrii Cosminului
-regele Poloniei anunța că intenționează să atace cetățile
-Ștefan a permis tranzitul trupelor poloneze pe un traseu bine stabilit dar acestea s-au îndreptat spre
Suceava
-oștile poloneze sunt înfrânte

 12 iulie 1499- Tratatul de la Hârlău

-încheiat între Ștefan și regele Poloniei
-este un tratat de alianță semnat din poziții egale
-stabilea pacea veșnică între cele 2 state
-își promiteau ajutor militar reciproc împotriva tuturor dușmanilor
Consecință-Moldova iese de sub suzeranitate polonă

MIHAI VITEAZUL
1593-1601
I.Context extern
 Situația internațională a Țărilor Române în a doua jumătate a sec. XVI a fost influențată de lupta
dintre Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic pentru dominație în Europa Centrală
 Polonia a manifestat o politică prudentă față de turci, încheind pace cu aceștia
 1526- Mohacs- maghiarii sunt înfrânți de către otomani ; 1541- Transilvania este transformată în
principat autonom sub suzeranitate otomană
 Sf.sec.XVI- Liga Sfântă
-alianță cu caracter antiotoman creată la inițiativa papei și a Austriei
-este coordonată de împăratul Austriac Rudolf al II lea
-aderă Spania, Statul papal, ducatele italiene (Mantua, Toscana, Ferrara), principele
Transilvaniei Sigismund Bathory, domnul Moldovei Ștefan Răzvan (initial Aron Voda)

II. Context intern

Regimul tributar este înlocuit treptat cu regimul vasalic caracterizat prin:
-creșterea influenței Imperiului Otoman asupra Țărilor Române
-limitarea atribuțiilor de politică externă a domnilor
-creșterea obligațiilor financiare față de Poartă: haraci, pesches, bacsas, monopolul comercial

III. Lupta antiotomană

 Mihai Viteazul solicita aderarea la Liga Sfanta
 13 noiembrie 1594- începe lupta antiotomana ucigând creditorii și garda otomană de la
București

 1594-1595- atacă cetățile de pe linia Dunării, reușind să cucerească Brăila

- Mihai îi învinge pe tătari la Putineiu, Stănești, Șerpătești

 20 mai 1595- Tratatul de la Alba Iulia

-tratat suzerano-vasalic semnat cu principele Ardealului
-este semnat de o delegație de boieri condusă de mitropolit în numele domnului
-Mihai devenea locțiitor al principelui Ardealului în Țara Românească
-cei 12 boieri deveneau membri ai Dietei
-Mihai nu putea lua nicio măsură legată de vieţile/averile lor decat cu acordul lui
Sigismund Bathory
-mitropolitul Ţării Româneşti devenea exarh al plaiurilor, adică dobândea autoritate
spirituală şi asupra românilor din Transilvania
Importanță: tratatul era dezanvatajos pentru Mihai dar oferea sprijin împotriva otomanilor

Modificari aduse institutiei domniei-domnul era loctiitor la principelui

-modifica atributiile domnului-nu mai era stapanul intregului pamant
-biserica-mitropolitul devine exarh al plaiurilor

 13/23 august 1595- Călugăreni

-Mihai Viteazul aplică tactica pământului pârjolit, atrăgând forțele otomane într-o zonă improprie
desfășurării forțelor
-Mihai este victorios dar nu o poate valorifica, turcii continuând înaintarea

-se retrage la baza munților așteptând ajutorul lui Sigismud Bathory

-turcii cuceresc Târgoviște și Bucureștiul pregătindu-se să transforme Țara Românească în pașalâc
-cu sprijinul lui Sigismund Bathory și a domnului Moldovei, Mihai reusește să elibereze orașele
București și Târgoviște și să îi învingă pe turci la Giurgiu

 1597-Tratat cu Imperiul Otoman

-este încheiată pace în condiții avantajoase pentru Mihai
-este recunoscută domnia pe viață, autonomia Țării Românești și reducerea tributului la jumătate

 1598-Tratatul de prietenie și alianță militară încheiat la Mănăstirea Dealu

-este încheiat între Mihai și împăratul Austriei, Rudolf al II lea
-împăratul se angaja să finanțeze înarmarea a 5000 de soldați pentru lupta otomană
-lui Mihai îi era recunoscută domnia ereditară
-Mihai recunoștea suzeranitatea împăratului
Importanță: anulează prevederile Tratatului de la Alba Iulia

IV.Unirea Țărilor Române

a.Context:
-1599- Sigismund Bathory renunță la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, filo-polon și filo-
otoman
-în Moldova, 1600 Ștefan Răzvan este înlocuit cu Ieremia Movilă, de către polonezi, aceștia
intenționând să îl numească domn în Țara Românească pe Simon Movilă
-1599- printr-o solie trimisă la Viena, Mihai cere permisiunea lui Rudolf de a interveni în Transilvania
b. Unirea Transilvaniei
18/28 oct 1599- Șelimbăr- Mihai îl învinge pe Andrei Bathory
1 nov. 1599- Mihai intră în Alba Iulia
Măsuri: încearcă să ofere românilor din Transilvania o situație mai bună
-este considerat principe al Transilvaniei, recunoscut de catre turci
-Dieta l-a recunoscut locțiitor al împăratului
-acordă dreptul de pășunat iobagilor și preoților români în hotarul necultivat al satelor maghiare
-scutirea de robotă a preoților români
-întemeierea Mitropoliei Ortodoxe de la Alba Iulia
c.Unirea Moldovei
-Ieremia Movilă devine domn al Moldovei, cu sprijinul Poloniei, încheind pace cu turcii, prin
urmare Moldova iese din lupta antiotomană
-mai 1600- Mihai Viteazul trece în Moldova
-Ieremia Movilă fuge în Polonia
-Suceava se predă lui Mihai
-17/27 mai 1600- Mihai Viteazul s-a intitulat ”domn al Țării Românești, al Ardealului și
a toată Țara Moldovei”
d.Prăbușirea unirii
-cauze: nemulțumirea nobililor din Transilvania care își vedeau amenințate privilegiile
-dorința lui Rudolf de a anexa Transilvania
-intervenția Poloniei în Moldova în sprijinul lui Ieremie Movilă
-18 septembrie 1600- Mirăslău- Mihai este învis de nobilii maghiari susținuți de armatele imperiale
conduse de generalul Basta
-Mihai pierde Transilvania
-oct.1600-cu sprijinul Poloniei, Ieremia Movilă revine pe tronul Moldovei, iar Simion Movilă devine
domn al Țării Românești
-Mihai se retrage la Viena căutând sprijin la Rudolf
-3/13 august 1601- Gurăslău
-confruntare dintre Mihai susținut de gen. Basta și Sigismun Bathory
-Mihai este învingător, dar este ucis pe Câmpia Turzii

Spațiul românesc în sec. XVII-înc. Sec. XVIII

I.Spațiul românesc în prima jumătate a sec XVII

a.Context extern
-conflictele dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman au fost sporadice
-Austria implicată în Războiul de 30 de ani
b.Context intern
-Țările Române aduse la statutul politico-juridic de dinainte de Mihai Viteazul
-tronul este ocupat de membrii ai familiilor boierești
c.Caracteristici:
 Colaborarea dintre cele 3 Țări Românești
-Gabriel Bethlen elaborează un ”proiect dacic” prin care dorea să realizeze un regat al Daciei prin unirea
celor trei țări românești, având și acordul Habsburgilor (nu a fost realizat)
-semnarea unor tratate între cele 3 state medievale românești
 Implicarea Transilvaniei în războiul de 30 de ani
-1645- Ghe. Rackozi I semnează un tratat cu Franța
 Conflictul dintre Matei Basarab, domn al Țării Românești și Vasile Lupu, domn al Moldovei
-cauza conflictelor dintre cei doi domni a fost dorința lui Vasile Lupu de a-și impune dominația asupra
Țării Românești
-s-a desfășurat prin conflicte deschise sau intervenți pe lângă Poartă a unuia sau altuia dintre aceștia
-Ghe. Rackozi I, principele Transilvaniei, a avut rolul de mediator între cei doi
-1638-semnează tratate bilaterale cu ambii domnitori
-tratatele prevedeau că nu au voie să intervină în cealaltă țară românescă fără acordul principelui
Transilvaniei
 Continuarea politicii antiotomane de către conducătorii celor 3 țări românești
-au fost semnate tratate de alianță antiotomană intre principii Transilvaniei Ghe. Rackozi I și Ghe.
Rackozi II și domnii români Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Șerban, Radu Mihnea

II.Spațiul românesc în a doua jumătate a sec. XVII

a.Context extern
-creșterea influenței Imperiul Habsburgic în SE Europei
-afirmarea Rusiei ca mare putere
-spațiul românesc se sflă la confluența intereselor a 4 mari puteri: Austria, Rusia, Imperiul Otoman,
Polonia
-înfrângerea Imperiul Otoman în asediul Vienei determină începutul Problemei Orientale: menținerea
sau împărțirea Imperiului Otoman, competiția dintre Austriei și Rusiei pentru dominația asupra
teritoriilor din SE Europei
b.Context intern
-domnitorii români încearcă să ducă o politică de echilibru între marile puteri
c.Transilvania
-Austria manifestă tendințe expansioniste asupra Transilvaniei
-1677-Făgăraș- tratat de alianță cu Franța
-Franța se obligă să sprijine financiar Transilvania în vederea luptei antiotomane
-1686- tratatul dintre Leopold I și principele Ardealului Mihail Apafi
-se acceptă ”protecția habsburgică”
-1687-Blaj- acord privind staționarea trupelor imperiale în Transilvania
-1688-generalul austriac impune nobilimii maghiare acceptarea ”de bună voie” a protecției imperiale
-1691- Diploma leopoldină
-1699-Pacea de la Karlovitz- turcii cedează Imperiului Habsburgic administrarea Transilvaniei
d.Moldova
Constantin Cantemir
-se opune politice expansioniste a Poloniei
-1690-Sibiu- tratatul secret cu habsburgii fără rezultate concrete
e.Țara Românească
Șerban Cantacuzino(1678-1688)
-participă la asediul Vienei din tabăra otomană dar oferă informații creștinilor
-se apropie de Imperiul Habsburgic cu scopul de a obține independența
-oct.1688- trimite o delegație la Viena pentru a semna un tratat
-domnului îi este recunoscută domnia pe viață, ereditară și primește titlul de baron al imperiului
-tratatul nu a fost semnat deoarece domnul a decedat

Constantin Brâncoveanu(1688-1714)
-a dus o politică de echilibru între Austria, Rusia și Imperiul Otoman, baza politicii sale fiind
îndeplinirea obligațiilor financiare către otomani
-a avut relații diplomatice cu Franța, Veneția, Statul Papal, Rusia, Polonia și Austria
-relațiile cu habsburgii au fost încordate la început datorită retragerii delegației trimisă de Șerban
Cantacuzino
-1701-încheie o înțelegere cu Imperiul Habsburgic prin care obține protecție
-1710-1711- adoptă o politică de expectativă
-un grup de boieri trece de partea rușilor participând la cucerirea Brăilei
-1714-este mazilit și executat
III. Spațiul românesc în prima jumătate a sec XVIII
Dimitri Cantemir(1710-1711)
-a avut relații diplomatice cu Rusia în scop antiotoman
-apr.1711- Tratatul de la Luțk
-este semnat cu țarul Petru cel Mare
-textul tratatului a fost redactat de Dimitrie Cantemir
-tratat cu caracter antiotoman
Prevederi:
-colaborarea în vederea luptei antiotomane
-domnia ereditară
-în caz de ocupație, familia domnitorului va avea drept de azil politic în Rusia
-garantarea integrității teritoriale a Moldovei
-stabilirea granițelor dintre cele 2 state pe Nistru

Iulie 1711- Stănilești pe Prut

-forțele ruse și cele moldovene sunt înfrânte de către armata otomană
Pacea de la Vadul Hușilor
-turcii ocupă cetățile Hotin și Azov
-Dimitrie Cantemir se va refugia în Rusia