Barbalat Anatolie

IM-201
Biletul Nr.1
1)Sisteme solare pentru încălzirea apei. Colectorul solar plan, la temperaturi
medii.
2) Energia şi mediul ambiant

1. Câteva argumente în favoarea extinderii instalaţiei solare pentru prepararea

apei calde menajere, astfel încât să contribuie şi la încălzire sunt:
- Costurile pentru extinderea instalaţiei solare pentru a contribui şi la încălzire
sunt relativ reduse, în special în cazul instalaţiilor mici;
- Se reduc perioadele de nefuncţionare şi supraîncălzire a instalaţiei în
perioadele de vară, când disponibilul de energie solară este mai mare decât
necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere;
- Impactul benefic asupra mediului, prin reducerea emisiilor de CO2 este cu atât
mai mare cu cât suprafaţa colectorilor solari este mai mare, chiar dacă de regulă
costul pe unitatea emisiilor de CO2 reduse este mai mare la instalaţiile mari;
- Costul instalaţiilor mari este mai mare decat costul unui număr mai mare de
instalaţii mici, deci la acelaşi cost total, este preferabil să se instaleze mai multe
instalaţii mici cu randamente ridicate decât mai puţine instalaţii dar de
dimensiuni mai mari, deoarece de regulă instalaţiile mari au randamente mai
mici;
- Există o experienţă tehnologică suficient de extinsă astfel încât să permită
integrarea instalaţiilor de acest tip şi racordarea la instalaţii existente.
În continuare sunt prezentate câteva soluţii tehnologice de integrare a sistemelor
solare termice în instalaţii de încălzire:
-Sistem de stocare cu două rezervoare de stocare
- Sistem de stocare cu rezervor de stocare combinat
- Sisteme de stocare cu rezervor de stocare stratificat
- Sistem de stocare cu sursă alternativă de încălzire integrată
- Sistem cu pondere mare a energiei solare la încălzire.
Colectorul solar plan, la temperaturi medii.
Agentul termic circulă prin serpentina din cupru, care este fixată nedemontabil,
sub o folie realizată tot dintr-un material bun conducător termic, acoperită cu
un material absorbant. Acest ansamblu, se montează într-o carcasă acoperită cu
un panou de sticlă solară, caracterizată prin conţinut scăzut de fier, pentru
creşterea capacităţii de transfer a radiaţiei termice. Rezistenţa mecanică a sticlei,
trebuie să fie suficient de ridicată, pentru a face faţăsolicitărilor la care aceasta ar
putea fi supusă în timpul exploatării, de exemplu căderilor de grindină. Partea
inferioară a carcasei panoului solar, este izolată termic, pentru reducerea
pierderilor prin convecţie, în mediul ambiant.
Avantajul acestui tip de colectori solari, este că prezintă un randament termic
suficient de ridicat, dacă radiaţia solară este intensă, în condiţiile unor costuri
relativ reduse ale investiţiei.
Dezavantajul principal îl reprezintă pierderile prin convecţie relativ ridicate, la
diferenţe mari de temperatură între agentul termic şi mediul ambiant

2) Energia şi mediul ambiant

Viaţa noastră este de neimaginat fără energie. Folosim energie pentru orice: de la
sărituri şi alergări pînă la prepararea bucatelor sau zborul astronauţilor în
spaţiu. Orice mişcare a noastră este însoţită de un consum de energie.
Energia este utilizată, de asemenea, pentru funcţionarea maşinilor şi aparatelor.
Însă, chiar dacă energie există pretutindeni, fiind cauza numeroaselor fenomene,
nu este uşor să o descriem pe înţelesul tuturor.
Avem termenul de la filosoful grec Aristotel. Dânsul descrie prin energie
capacitatea unui corp de a realiza o anumită acţiune. Termenul „acţiune” nu
semnifică neapărat o operaţie în sens fizic – poate fi, de exemplu, şi o acţiune
interioară: energia cîmpului magnetic sau energia cîmpului electric stocată într-
un condensator. În termeni fizici, energia înseamnă abilitatea unui sistem sau
obiect de a funcţiona.
Energia poate avea diferite forme: energie termică , mecanică, electrică, chimică,
nucleară şi altele.
Toate alimentele pe care le consumăm conţin energie chimică. Corpul nostru
păstrează această energie pînă în momentul în care are nevoie de ea, atunci cînd
muncim sau ne jucăm.
Sursa principală de energie pe Pămînt este Soarele. Datorită radiaţiei solare se
încălzesc suprafaţa Pămîntului, aerul şi apa. Lumina (energia soarelui) este o
sursă de energie radiantă. Cu ajutorul luminii plantele produc hrană.
Toate fenomenele fizice cunoscute sînt bazate pe transformarea energiei.
Energia poate fi transformată, însă nu poate fi creată din nimic şi nici distrusă
fără urmă: acesta este principiul conservării energiei.
În prezent, energia se obţine, în cea mai mare parte, din resurse energetice
minerale: cărbune, petrol, gaz natural. Rezervele acestor combustibili sînt
epuizabile.
Utilizarea lor neraţională este una dintre cauzele poluării atmosferei. Atunci cînd
ardem combustibilul, în atmosferă se degajă dioxid de carbon.
Creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă provoacă aşa-numitul
„efect de seră”.
În procesul de ardere, în afară de dioxid de carbon, în atmosferă se mai emană
oxizi de sulf şi de azot. Aceşti compuşi intră în reacţie cu alte gaze şi cu vaporii de
apă: drept urmare, apare fenomenul ploilor acide.
În procesul arderii cărbunelui, în atmosferă se elimină praf, funingine, sulf, clor,
fluor, zinc, plumb, nichel ş.a. În oraşele mari, precum şi în centrele industriale,
aceste eliminări formează smogul.
Folosirea materialelor radioactive la centralele atomoelectrice prezintă un risc
considerabil pentru mediu.