Păsturița

Păsturița este un alt articol vestimentar prezent în portul bărbătesc. Din nefericire și
această piesă este purtată din ce în ce mai rar. Păsturița era purtată peste șerpar doar de către
feciori în zilele de sărbătoare sau la joc, acesta indicând starea civilă a tânărului și anume
faptul că era necăsătorit. După nuntă bărbatul renunța la acestă piesă și astfel „întra în rândul
lumii”.
Păsturița este confecționată din pânză de bumbac, țesută în războiul de țesut în două ițe
cu alesături și flori. Culorile predominante ale acestei piese sunt roșu, negru și alb, pe lângă
care sunt inserate alesături și flori din diferite culori precum galben, albastru, roșu sau verde
toate realizate în războiul de țesut. La capetele acestei piese se întâlnesc ciucuri țesuți în
războiul de țesut, ciucuri croșetați sau ciucuri înodați. Ciucuri înodați erau realizați cu ajutorul
unei bucăți de lemn pe care erau bătude două cuișoare pe care se înodate ațe colorate în
diferite moduri. „Păsturița este țesută în două ițe, cu urzeală și băteală din bumbac,
împodobită la capete cu flori și alesături și la mijloc câmpul (....). Câmpul se realizează cu
vărgi înguste roșu și negru pe fond alb, care dau o notă de eleganță” Rodica Ispas, Avrig, 51
de ani.

Ciucuri
Alesături
Flori

Câmp

Flori

Ciucuri

Păsturiță avrigenescă din colecția Complexului

Muzeal ASTRA
 Păsturițele nu aveau o dimensiune standart acestea variau în funcțe de persoan care le
confecționa, însă în general florile și modelele realizate pe acestea erau asemănătoare. În urma
cercetărilor efectuate în depozitul Complexului Muzeal ASTRA am avut ocazia să întâlnesc
două păsturițe avrigenești atipice. Acestea aveau inserate subtil printre florile tradiționale
simbolul comunist „secera și ciocanul”. Păsturițele au fost confecționate în perioada
regimului comunist de către Maria Spiridon din Avrig, o emblemă ațesăturilor avrigenești și
peste hotare. Acesta era renumită pentru talentul pe care la avut în ceea ce ține arta populară
avrigenească. Probabil făcute pentru a impresiona elita poplitică de la acea vreme. Deci iată
cum regimul comunist a reușit să-și impună amprenta și asupra artei populare tradiționale.

Păsturițe avrigenești din colecția Complexului Muzeal ASTRA pe care se regăsesc emblema
comunismului secera și ciocanul