CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI

Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE POLUARE PE FIECARE
ETAPĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare

este necesară cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic corespunzător
procesului ce se vrea realizat. O schemă de principiu pentru o diagramă flux a procesului
tehnologic de realizare a unui produs se prezintă în figura 1. Pentru a putea calcula
coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere a poluării şi pentru
a putea întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele în care se
produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) în toate schemele
folosite în continuare.
Principalele etape în proiectarea procesului ecotehnologic sunt:
2.1. Stabilirea rolului funcţional al produsului.
Proiectarea unui produs care să îndeplinescă un anumit rol funcţional - se face
folosind analiza morfofuncţionala a suprafeţelor (vezi Tratat de Tehnologia
Materialelor, Gh Amza şi alţii Ed. Academiei Române, Bucureşti 2002, pag 61);
2.2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea produsului.
Alegerea materialului optim pentru confecţionarea unui produs se face folosind metoda
de analiză a valorilor optime Materialul din care se confecţionează produsul este
elementul cel mai important din punct de vedere al impactului asupra mediului
deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai poluantă din traseul
tehnologic al unui produs.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Definirea coeficientului de poluare

Coeficientul de poluare stabileşte o relaţie de legătură între cantitatea de
materiale utilizată pentru realizarea unui produs, cantitatea de substanţe poluante
aruncate în mediu şi cantitatea de materiale utile, încorporate în produsul respectiv.
Coeficientul de poluare absolut se notează cu Cp se defineşte cu o relaţie de
forma: relaţia (1).
Cp = Qd . Qu [t/emisii] (1)

în care: Qd este cantitatea totală de substanţe emise în mediu pentru realizarea unei tone de produs,
exprimată în tone emisii pe tonă de material util în produs; Qu - cantitatea de material util din care
este confecţionat produsul, exprimată în tone material util în produs.

Cantitatea totală de materiale utilizate pentru realizarea unui produs Qt se

calculează cu relaţia (2):
Qt = Qd + Qu (2)
în care: Qd este cantitatea totală de substanţe emise în mediu, considerate deşeuri, adică: relaţia
(3)
Qd = Qpa + Qpl + Qps (3)

unde: Qpa este cantitatea de substanţă poluantă a atmosferei; Qpl - cantitatea de

substanţe poluantă a apei; Qs - cantitatea de substanţă poluantă a solului.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Chaiar dacă, în unele cazuri, Qd nu reprezintă numai deşeuri se

poate considera, într-o primă fază de analiză, că reprezintă doar sustanţă
poluantă pentru mediu. Utilizarea unor părţi din această cantitate pentru alte
procese tehnologie ca materialul util reprezintă o metodă de reducere a poluării
pentru procedeul analizat.
Se poate folosi şi un coeficient de poluare relativ Cpr, care se poate
calcula cu relaţia: (4)
(4)

în care: Qt este cantitatea totală de material utilizată pentru realizarea produsului ,

exprimată în tone Qu - cantitatea de material încorporată în produs, experimată în tone.

Coeficientul de poluare relativ Cpr poate fi folosit într-o analiză de

referinţă a procesului tehnologic analizat în comparaţie cu un proces tehnologic
îmbunătăţit aplicând diferite metode de prevenire sau de reducere a poluării.

În continuare se vor lua principalele etape ale unui proces tehnologic

de realizare a unei piese (produs) din diagrama flux a procesului tehnologic şi
se va analiza din punct de vedere al coeficientului de poluare.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 1. Schema de principiu a diagramei flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs (*- etapele şi
momentele de impact asupra mediului ); SDV- scule, dipozitive şi verificatoare; AMC- aparate de masură şi control
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

1. Calculul coeficientului de poluare la elaborarea materialului

din care este confecţionată piesa (produsul)

Este etapa cea mai importantă deoarece în majoritatea

cazurilor este etapa cea mai puternic poluantă, în funcţie de ea
exprimându-se şi alte etape ale procesului tehnologic.
În general, pentru obţinerea unui material se porneşte de la
minereul corespunzător (fig.2), care mai întâi se supune operaţiei de
preparare a minereului şi care se face în principiu după schemele de
forma prezentată în figurile 3......7, în funcţie de natura materialului de
elaborat.

Minereu Prepararea Elaborarea Materialul

minereului minereului util

• Fig.2. Schema generală de principiu pentru obţinerea unui material util

 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 3. Schema de principiu a preparării unui Fig. 4. Schema de principiu a preparării

minereu de fier unui minereu de cupru (* - etape şi surse de
(* - etape şi surse de poluare). poluare).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.
Fig. 3. Schema de principiu a preparării unui minereu de fier
(* - etape şi surse de poluare).

Fig. 5. Schema de principiu a preparării unui minereu de plumb şi zinc

(* - etape şi surse de poluare).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 6 Schema de principiu a Fig. 7. Schema de principiu a preparării unui

preparării unui minereu de aluminiu minereu de nichel (* - etape şi surse de poluare).
(* - etape şi surse de poluare).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

După prepararea minereului, care se face după foarte

multe metode, în funcţie de natura minereului şi a materialului util
urmează operaţia de elaborare a materialului util care se face după
foarte multe metode. Câteva din cele mai utilizate metode de
elaborare, pentru principalele materiale folosite în construcţia de
maşini se prezintă în figurile 8,9,10.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 8. Fluxul de materiale şi poluarea la elaborarea fontei în furnal

(*- etapele şi sursele poluante); HPA -hidrocarburi policiclice aromate
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 9. Procesul de elaborare a oţelului în convertizor şi sursele de poluare

(* - etapele şi sursele poluante).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 10. Procesul de elaborare a oţelului în cuptoare electrice (*-etapele poluante)

 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

După operaţia de preparare a minereurilor urmează operaţia de

elaborare care se face după foarte multe metode în funcţie de:

- natura minereului; natura sterilului; natura utilului;

- forma concentratorului; starea de agregare a utilului;
- concentraţia în util a minereului;
- natura substanţelor auxiliare folosit la elaborare;
- natura gazelor folosite la elaborare;
- energia necesară operaţiilor de elaborare;
- natura combustibililor folosiţi la elaborare.

Prezintă însă importanţă în analiza ecotehnologică a procesului

tehnologic, cantităţile de substanţă poluantă rezultată în urma
procesului de elaborare. De exemplu, pentru elaborarea unei tone de
fontă se folosesc materialele prezentate în tabelul 1. rezultând în final
substanţele poluante din tabelul 2.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Tabelul 1. Condiţiile de materiale necesare elaborării unei tone de fontă [kg/t fontă]
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Tabelul 2. . Emisii şi subproduse poluante la elaborarea unei tone de fontă [kg/t fontă]
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Cantitatea de emisii şi de subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone de oţel se

prezintă în tabelul 3.
Tabelul 3. Emisii şi subproduse poluante rezultate la elaborarea unei tone
de oţel [kg/t oţel]
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Deoarece producţia românească de oţel este de aproximativ 5

milioane tone/an, cantitatea totală de substanţe poluante eliberate în mediu de
siderurgia de oţel Qpe0 este dată de expresia:

Qpe0 = 25,73431 . 5 . 106 = 128,672 . 106 [t.emisii]

Această cantitate de substanţe poluante emise în mediu poate fi

analizată pe fiecare factor de mediu pentru a putea stabili anumite metode de
prevenire şi reducere a poluării.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Cunoscând cantitatea de emisii şi subproduse poluante pentru

elaborarea unei tone de material se poate determina coeficientul de poluare
aferent elaborării materialului Cpe, care intră într-un produs, cu relaţia:

Cpe = Qte • Qmu [t emisii] (5)

în care: Qte este cantitatea totală de emisii şi subproduse poluante,

exprimată în Kg/t material elaborat; Qmu - cantitatea de material util, care
intră în confecţionarea produsului.