CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI

Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

3. Alegerea semifabricatului iniţial

Alegerea semifabricatului iniţial este o problemă destul

de complicată şi se face funcţie de: configuraţia geometrică,
greutatea şi dimensiunile de gabarit ale produsului, volumul de
producţie, posibilităţile de mecanizare, automatizare şi robotizare;
natura materialului cu proprietăţile funcţionale, tehnologice şi
economice ale acestuia; precizia geometrică impusă de rolul
funcţional; gradul de netezime al suprafeţelor; utilajele
necesare existente sau posibil de procurat.
Pentru alegerea tipului de semifabricat se poate opta între
două variante:
- semifabricate cu forme şi dimensiuni cît mai apropiate de
cele ale piesei finite - în acest caz volumul de muncă la prelucrare şi ca
urmare preţul de cost este relativ redus. Elaborarea unui asemenea
semifabricat este însă costisitoare şi devine rentabilă numai la serii de
fabricaţie mari. În această categorie intră semifabriatele turnate în
forme coji, forjate în matriţă, etc;
- semifabricatele cu un grad mai mic de apropiere de forma şi
dimensiunile piesei finite – din această categorie fac parte
semifabricatele laminate, forjate liber, turnate în forme de nisip.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Cele mai des întâlnite semifabricate sunt cele obţinute prin

deformare plastică la cald (laminare, tragere, extrudare, forjare liberă,
forjare în matriţă, ambutisare, îndoire etc).

Atunci când o piesă se poate realiza din mai multe

semifabricate echivalente din punct de vedere tehnic, alegerea se face
din punct de vedere a costului.

Dacă semifabricatul ales este obţinut prin deformare plastică

la cald, şi la rece sursele de poluare care trebuie luate în considerare
se văd în figurile 1 şi 2. Şi aici se constată că are loc o poluare
intensă atât a aerului cât şi a apei şi a solului.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 1. Procedee de deformare plastică la cald şi sursele de poluare

(*-etapele şi sursele de poluare); COV- compuşi organici volatili.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig. 2. Procedee de deformare plastic la rece şi sursele de poluare

(*- etapele şi sursele de poluare); COV- compuşi organici volatili.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

De exemplu, emisia globală de CO2 pentru o tonă de laminat

obţinută într-un combinat metalurgic integrat se prezintă în tabelul 1,
iar unele surse cancerigene sunt reprezentate de emisiile date de
cuptoarele de încălzire (în tabelul 2. sunt date emisiile de benzopirenă,
în t/an, ca principală sursă cancerigenă).

Tabelul 1. Emisia globală de CO2 , [kg CO 2 /t laminat] într-un combinat metalurgic

Flux tehnologic Furnal+ Cuptor Producerea aliajelor Fier vechi +
(LD)Linz — Donawitz feroase prin procedeul CAE
(inclusiv cocserie) Corex + reducere directă
+ CAE
Emisie directă 1900 1400 140
[kgCO2/t]
Emisie indirectă 100 770 520
[kgCO2/t]
Emisie totală 2000 2170 660
[kgCO2/t]
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Tabelul 2. Cantitatea de benzopirenă emisă într-un combinat

integrat [t/an]
Sursa de emisie Cantitate [t/an] Cantitate [%]
Uzina cocso-chimica 0,770 7.22
Aglomerare 0,040 3.70
Furnal 0.002 0.20
Oţelarie 0.187 17,50
Laminoare 0.041 3.80
Refractare si var 0.003 0.30
Reparaţii caje laminare 0.003 0.30
Centrala termo-electrica 0.021 2.00
Total 1.067 100%
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Piesele cu configuraţie geometrică complexă care nu sunt

supuse la solicitări mari în exploatare se execută de regulă din
semifabricate turnate din fontă, iar piesele cu configuraţie geometrică
complexă, care lucrează în condiţii de exploatare grele şi suportă
solicitări mari se execută din semifabricate turnate din oţeluri.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Principalele etape şi surse de poluare în cazul obţinerii unui semifabricat

turnat în forme temporare din amestec de formare obişnuit (cel mai des
întâlnit) se prezintă în figura 3.

Fig. 3. Schema de principiu a procesului tehnologic de turnare în forme temporare din amestec de
formare obişnuit şi sursele de poluare (*- etpele şi sursele de poluare).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fiecare din etapele în care există (*) poluează aerul, apa şi solul mai mult
sau mai puţin, în funcţie de tehnologia de realizare a etapei.

Fig.4.
Schema de principiu a procesului tehnologic de turnare în forme temporare
din amestec de formare obişnuit şi sursele de poluare (*- etpele şi sursele de
poluare).
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Piesele care nu au o configuraţie complexă se recomandă a se

executa din semifabricate forjate sau matriţate (cele matriţate se
folosesc pentru producţia de serie mare sau masă).

Piesele de dimensiuni medii sau mari, de configuraţie complexă,

în producţie de serie mică sau unicate se recomandă a fi executate din
semifabricatele forjate sau turnate folosind asamblarea prin sudare.

Asamblarea prin sudare este un procedeu tehnologic

puternic poluant mai ales al atmosferei si al solului.

Exemplu: Formarea de CO în procesul de sudare are loc mai

ales la arderea învelişului electrozilor şi a fluxurilor folosite, unde au
loc o serie de reacţii chimice la temperaturi mai mari de şi
respectiv la temp.mai mici de .
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

• Formarea de în procesele de sudare are loc mai ales la

formarea băii de sudură în urma topirii materialului de
adaos şi a materialului de bază.

Tabelul 3. Emisiile de CO 2, la câteva procedee de sudare.

Procedeul Emisiile de CO2
[t CO2 /t cusătură sudată]
minim maxim
Sudarea manuală cu arc electric 0,280 0.50
Sudarea automată sub strat de flux 0,175 0.21
Sudarea în mediu protector de gaze 0,205 0,24
Sudarea cu flacară oxigaz 0.312 0,55
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Formarea de NOx are loc la formarea băii de sudură şi la turnare .

Tabelul 4. Emisii de NOx, la câteva procedee tehnologice, în gNOx/t oţel.

Secţia [gNOx/toţel]

Aglomerare (Preparare) 1064

Cocserie 441

Furnal 30

Oţelarie 22

Laminare 166

Turnare 110

Sudare 154
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Secţia Emisia de SO2

[kg SO2/t produs]
Preparare 0.64
Cocserie 1,06
Furnal 0.11
Cuptor Linz — Donawitz (LD) elaborare oţel 0.02
Cuptor electric elaborare oţel 0.03
Laminare 0.16
Turnare 0.22
Sudare 0,13

Tabelul 5. Valori ale emisiilor de SO2, în Kg/t produs

 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Cunoscând semifabricatul folosit pentru realizarea produsului se poate

calcula coeficientul de poluare introdus de semifabricat Cps, cu relaţia:

Cps = Qts Msu = ( Qsa + Qsl + Qss)Msu [tone emisii]

în care: Qts este cantitatea totală de substanţă poluantă introdusă

de semifabricat; Qsa - cantitatea de substanţă ce poluează aerul la
elaborarea semifabricatului; Qsl - cantitatea de substanţă ce poluează
apa la elaborarea semifabricatelor; Qss -cantitatea de substanţă ce
poluează solul la elaborarea semifabricatelor; Msu - masa utilă a
semifabricatului, în tone; (Qsa+ Qsl + Qss) se exprimă în tone
emisii/tonă de semifabricat util.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Tot în etapa de elaborare materiale şi elaborare

semifabricat apare o poluare accentuată a apelor de
către poluanţii metalurgici prezenţi în mediul apos.
Cei mai importanţi factori poluanţi sunt:
-apariţia ceții. Picăturile de ceaţă se formează practic
prin condensarea umidităţii şi provoacă creşterea
concentraţiei poluanţilor.
- formarea aerosolilor, este un fenomen poluant care
apare în mediul apos în timpul unui proces tehnologic.
Aerosolii pot conţine pe lângă poluanţii gazoşi o cantitate
importantă de compuşi din atmosferă care se depun sub
formă de depozite umede sau uscate pe suprafaţa
pământului. Dimensiunile particulelor sunt cuprinse
între 0,01... l00 µm.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Compuşii acizi si neutri (sulfaţi de amoniu, nitrati de

amoniu) sunt prezenţi în aerosolii fini, în timp ce aerosolii
de dimensiuni mai mari sunt în general fini, formaţi din
particule provenite din sol care pot conţine metale grele şi
compuşi toxici.

Fig. 5. Distribuţia schematică a aerosolilor.

 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

- formarea smogului. Există două tipuri de smog:

- smog de tip londonez (arderea cărbunilor şi a păcurii) -
o negură densă cu impurităţi particulate de funingine
şi S02;
- smog de tip Los Angeles, care determină o iritare
intensă a căilor respiratorii şi a ochilor, accelerează
coroziunea metalelor şi distrugerea clădirilor. Este
datorat prezenţei ozonului şi peroxinitraţilor.

Semifabricatele, obţinute din producţia proprie, care

au parcurs unul sau mai multe stadii de prelucrare şi care
fie trec la următoarele secţii pentru terminarea prelucrării în
vederea obţinerii unui produs finit, fie sunt livrate ca atare
la alţi agenţi economici.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Exemplu de utilizare a semifabricatului sârmă :

Din sârmă în urma procesului de prelucrare se poate
obţine produsul arc . Arcul elicoidal de suspensie este un
element metalic component al sistemului de suspensie cu
rolul de atenuare şi absorbţie a şocurilor directe.
 CURS Ecologie şi Protecţia Mediului , anul IV IMC+ISI
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

şi Semifabricate din materiale plastice.

Se prezintă sub formă de bare, plăci, foi, piese brute, profile
tubulare, confecţionate prin laminare, extrudare sau turnare.

Din semifabricatele bară, ţeavă, placă, folie, în urma unor

procedee de prelucrare mecanică sau prin injecţie pe maşini
specializate se pot realiza o gamă largă de produse finite pentru toate
ramurile industriale cum ar fi: roţi dinţate, bucşi, ghidaje, elemente de
etanşare, elemente pentru uz casnic,etc.