Relaţia dintre reuşita

şcolară şi perfecţionism:
Dovezi empirice

Seminar 1
Lect. dr. Lavinia E. Damian
 Perfecţionismul
= caracteristică de personalitate
multidimensională:

 străduinţa de a nu face greşeli

 standarde excesiv de înalte

 evaluări foarte critice

(Frost, Marten, Lahart, & Rosenblate, 1990; Hewitt & Flett, 1991)
Dimensiuni Indicatori Convingeri descriptive/ Exemple de itemi
Perfecționism Încerc să fiu perfect în tot ceea ce fac.
orientat spre Întotdeauna încerc să obțin punctajul maxim la un test.
Standarde sine (Hewitt şi Flett, Când fac ceva, trebuie să fie perfect.
perfec 1991)
ționiste Standarde Îmi setez scopuri mai înalte decât majoritatea oamenilor.
(+/ ―) personale Am scopuri extrem de înalte.
(Frost şi colab., Mă aștept să am performanțe mai bune în sarcinile mele
1990)
de zi cu zi decât majoritatea persoanelor.
Perfecționism Există persoane în viața mea care se așteaptă de la mine
prescris social să fiu perfect.
(Hewitt şi Flett, 1991) Oamenii așteaptă de la mine mai mult decât pot da.
Tot timpul se așteaptă de la mine să fac mai bine ca ceilalți
ceea ce fac.
Griji perfec
ționiste Griji cu privire la Ar trebui să fiu supărat dacă fac o greșeală.
(―) greșeli Dacă greșesc parțial, este la fel de rău ca și când aș fi
(Frost şi colab., greșit totul.
1990)
Îndoieli cu De obicei am îndoieli cu privire la lucrurile simple, de zi cu
privire la acțiuni zi, pe care le fac.
(Frost şi colab., Chiar și atunci când fac ceva cu foarte mare atenție,
1990)
deseori simt că nu este chiar bine.
Dezvoltarea perfecţionismului la copii
şi adolescenţi
 Apare în copilărie şi se dezvoltă mai departe în
adolescenţă; părinţii joacă un rol cheie.

 3 categorii de factori:

1. Mediu

2. Parentali

3. Individuali

(Flett, Hewitt, Oliver, & Macdonald, 2002)

De ce este adolescenţa o
perioadă sensibilă pentru
dezvoltarea perfecţionismului?
 1. Factori de mediu
 Mediul şcolar/sportiv

 Evaluări formale
 Note
 Competiţii
 Comparaţii
 ...
(Flett et al., 2002)
2. Factori parentali

◦ Modelul expectanţelor sociale – GP

◦ Modelul învăţării sociale – SP
◦ Modelul reacţiei sociale
◦ Modelul stilului parental anxios
(Flett et al., 2002)
 3. Factori individuali

 Temperament
 Stilul de ataşament
 Stil atribuţional
 Scopuri
 Senzitivitatea la feedback evaluativ
 Performanţa obiectivă şi percepută

(Flett et al., 2002)

De ce studiem perfecţionismul?
Consecinţe/ Corelate ale
perfecţionismului la copii şi
adolescenţi
Cu ce sunt asociate cele două dimensiuni ale
perfecţionismului în domeniul şcolar?
Ce spun studiile și teoria despre relația
dintre perfecționism și reușită școlară?
Studiile:
 Reușita școlară este o consecință a standardelor
perfecționiste (DAR: studii transversale care nu permit
inferențe cauzale sau temporale).

Teoria:
 Reușita școlară este o cauză a standardelor perfecționiste:
elevii cu performanțe crescute și o încredere ridicată în
capacitatea lor de a performa la școală (i.e., autoeficacitate
școlară) (cf. Flett şi colab., 2002).
 Teoria socio-cognitivă: experiențele de succes împreună cu
autoeficacitatea conduc la creșterea scopurilor de performanță
(Bandura, 1997).
 Studii calitative: performanța crescută duce nu doar la
creșterea standardelor, ci și a grijilor perfecționiste (Speirs
Neumeister, 2004; Speirs Neumeister, Williams şi Cross, 2009).
DECI?
Perfecționism și reușită școlară
Relationship status: It’s complicated

Nu există dovezi empirice care să pună în evidență relația bidirecțională

în timp dintre perfecționism și reușită școlară.
I. Reușita școlară ca și
consecință a perfecționismului la
adolescenți
Exemplu de studiu cu adolescenți români
II. Reușita școlară ca și cauză a
perfecționismului la adolescenți
Exemplu de studiu cu adolescenți români
Obiectivul studiului a fost de a investiga
relația dintre perfecționism și reușită
școlară.
Ipoteza: reușita școlară este atât o
consecință, cât și o cauză a
perfecționismului.
Design: corelațional longitudinal cu trei valuri pe o perioadă de
9 luni.
Participanți: 487 de adolescenți (54% fete) cu vârste cuprinse
între 12 și 19 ani (M = 16 ani, AS = 2 ani).
DECI:
Reușita școlară prezice creșteri
ale standardelor ȘI ale grijilor
perfecționiste
Autoeficacitatea școlară prezice
creșteri ale standardelor
perfecționiste
Nu standardele perfecționiste prezic creșteri
ale performanței, ci autoeficacitatea
(încrederea în capacitatea de a performa).
Hrană pentru minte:
 Perfecționismul chiar aduce beneficii în termeni de
performanță?
 Care sunt costurile performanței?
 Diferențierea standarde versus griji perfecționiste
 Diferențierea standarde perfecționiste versus încredere
în capacitatea de a rezolva probleme
 Interpretarea succesului și eșecului: Avem nevoie nu
doar să obținem succesul, ci și să știm ce să facem cu
el
 Importanța experiențelor de eșec
 Importanța provocărilor și a efortului
 Limite?
Implicaţii?
Utilitate?
Relaţia dintre reuşita
şcolară şi perfecţionism:
Aplicații practice

Seminar 2
Lect. dr. Lavinia E. Damian
Ridică mâna dacă te consideri
perfecţionist.
Manifești comportamente
perfecţioniste?

Notează în ce măsură te regăseşti în

următoarele comportamente pe o scală
de la 1 (deloc) la 10 (în totalitate).
 Comportament Exemple
1 Procrastinare Amân adesea începerea sau terminarea sarcinilor din
cauza fricii că nu va fi suficient de bine.
2 Evitare Nu aplic la job de frica de a fi respins.
Nu vorbesc la seminar pentru a nu spune o prostie.
3 Nehotărâre Nu mă pot decide ce temă să aleg pentru proiect.
Îmi e greu să aleg cu ce să mă îmbrac, la ce film să
merg etc.
4 Căutarea Îi rog pe ceilalţi să se uite peste tema mea să mă
confirmărilor asigure că e în regulă.
Caut să primesc complimente pentru ce am făcut.
5 Supracompens Dau detalii foarte multe şi repet informaţiile.
are Încerc să ajung mult mai repede la întâlniri.
Încerc să fac mai mult decât necesar.

6 Verificare Caut greşelile în mod repetat.

Verific ceasul frecvent.
7 Corectare Înlocuiesc un produs dacă are un defect minor care
nu e vizibil.
Reîmpătur hainele dacă nu sunt aliniate.
 Comportament Exemple
8 Organizare Scriu liste în mod repetat.
excesivă Ordonez biroul ca să fie perfect înainte de a începe
munca.
9 Renunţare Încep un proiect şi nu îl termin pentru că cred că nu îl voi
prematură putea face perfect.
10 Delegare redusă Prefer să fac eu toată treaba decât să cer ajutorul cuiva.
Nu las pe alţii să facă ceva pentru că nu am încredere că
vor face suficient de bine.
11 Încercarea de Îi corectez pe ceilalţi când spun un cuvânt greşit.
a-i schimba pe Le spun frecvent când au greşit ceva şi cum ar fi trebuit
ceilalţi să facă mai bine.
12 Întârzierea Continuu să fac ceva la nesfârşit pentru că mi se pare că
finalizării nu e gata.
Argumentez un punct de vedere în continuu ca să
dovedesc că am dreptate, chiar şi după ce ceilalţi au
lăsat baltă subiectul.
13 Încetinire Fac lucrurile încet ca să mă asigur că fac totul corect.
14 Colecţionare Păstrez toate cursurile şi notiţele.
Adun toate bonurile şi le păstrez dacă e nevoie vreodată
de ele.
În spatele comportamentelor
perfecţioniste stau anumite reguli/
standarde şi asumpţii nefolositoare
care ne împing la comportamente
disfuncționale şi emoţii negative.
Notează pe o scală de la 1 (deloc) la 10
(în totalitate) care sunt regulile/
standardele şi asumpţiile în care te
regăseşti.
 Regulă/ Standard Asumpţie
1 Setare de Nu e suficient să fac ceva Dacă nu mă străduiesc să fac mai
standarde tot bine, trebuie să fac şi mai mult, înseamnă că sunt o
mai înalte bine persoană leneşă şi inutilă
2 Gândire „totul Trebuie să iau 10 la Dacă nu iau 10, atunci nu merit să
sau nimic” examen fac facultatea aceasta
3 Frica de eşec Trebuie să nu fac nicio Dacă fac o greşeală, voi fi respins
greşeală
4 Autocontrol Trebuie să lucrez tot Dacă nu lucrez tot timpul,
timpul înseamnă că sunt un leneş
5 Trebuie Trebuie să fiu perfect în Dacă nu sunt perfect în
faţa celorlalţi tot timpul faţacelorlalţi tot timpul, ei vor
vedea cum sunt eu de fapt,
neplăcut şi nedemn de atenţia lor

6 Verificare Trebuie să verific o Dacă arăt cuiva o lucrare

constantă lucrare de mai multe ori neverificată, s-ar putea să îmi
înainte să o arăt cuiva descopere greşeli şi vor zice că
sunt prost

7 Structură, control Trebuie să fiu pregătit Dacă nu sunt pregătit, se poate

pentru orice eventualitate întâmpla o catastrofă
Ridică mâna dacă ți-ai
schimbat părerea despre
perfecționismul tău:
1. Te considerai perfecționist și acum
nu te mai consideri.
2. Nu te considerai perfecționist și
acum te consideri.
De ce să nu punem eticheta
de “perfecționist” și cum să-i
zicem altfel?
De ce să nu punem eticheta
de “perfecționist” și cum să-i
zicem altfel:
Ex.
Am dificultăți legate de perfecționism.
Mă confrunt cu/ manifest comportamente
perfecționiste/ gânduri perfecționiste.
Am un nivel ridicat de perfecționism.
Perfecționismul este una dintre caracteristicile
mele.
Formaţi perechi/ grupe pentru a vă ajuta reciproc
să vă modificaţi regulile/ standardeșe şi asumpţiile
perfecționiste.
Discutaţi întrebările de mai jos pentru fiecare
membru al perechii/ grupului, căutaţi răspunsuri şi
generaţi soluţii:

1. Alege o regulă/ un standard şi asumpţia aferentă pe

care ai dori să le schimbi:

(Ex. Trebuie să fac totul perfect. Altfel, ceilalţi vor vedea

că de fapt sunt un incompetent.)
2. De unde vine această convingere?

 Încercaţi să identificaţi în grup modalităţile/

mecanismele prin care s-a dezvoltat acea regulă
perfecţionistă
 Analizați: factori de mediu, parentali, individuali,
perioada de dezvoltare.

 (Ex. Am avut o învăţătoare foarte severă şi critică care

îmi repeta asta – mecanismul expectanțelor sociale,
perioada copilăriei)
3. Discutați în ce fel este această regulă:

a. Flexibilă/ Rigidă?
b. Realistă/ Nerealistă?
c. Dreaptă/ Nedreaptă?
d. Folositoare/ Nefolositoare?

4. Discutați care sunt consecinţele negative ale

acestei reguli?

 Cum te face să te simţi, acţionezi, gândeşti?

 Faceți legătura dintre convingere – comportament
perfecționist/ emoții, rezultate
5. Care e alternativa ei mai folositoare?

 Încercați să o reformulați astfel încât să devină mai

realistă, mai flexibilă, mai adaptabilă la situaţii, mai
echilibrată, mai dreaptă.

 (Ex. Îmi place să fac lucrurile cât mai bine. Firește că nu

întotdeauna îmi ies atât de bine pe cât mi-ar plăcea, dar
ceilalţi știu în acele cazuri că e vorba de o scăpare. Mai
important, eu știu că valoarea mea ca persoană nu
depinde nici de rezultate, nici de părerea celorlalți.)
6. Provocare pentru acasă:

 Ce pot face în viaţa de zi cu zi ca să pun în practică

noua regulă folositoare?

 Comportamentul perfecţionist (asociat cu regula

nefolositoare) la care voi lucra:
(Ex. recitesc e-mailurile de mai multe ori înainte să le
trimit şi după ce le trimit)

 Scop specific de a-l reduce (specific, măsurabil, în

termeni de acţiune, realist, cu termen de timp):
(Ex.Timp de 15 zile voi reciti e-mail-ul doar o dată înainte
să îl trimit şi o dată după ce îl trimit. În următoarele 15 zile,
voi reduce la doar o dată înainte să îl trimit.)