Sunteți pe pagina 1din 3

Alinierea şi studierea funcţionării laserului He–Ne în vizibil, λ = 632,8[nm]

1. Introducere.
Primul laser cu mediu activ gazos a fost laserul cu He–Ne funcţionând pe lungimea de undă
λ = 1,15[μm] . El a fost realizat în anul 1961. Un an mai târziu, în 1962, s-a obţinut efectul laser în domeniul
vizibil, pe λ = 632,8[nm] .
Componentele unui laser cu He-Ne cu funcţionare în regim continuu pe radiaţia 632,8 nm sunt:
a) Tubul laser;

b) Rezonatorul (cavitatea rezonantă);

c) Sursa de alimentare pentru descărcarea electrică în tub. Ea este un redresor de înaltă tensiune.

Tubul laser este din sticlă. El conţine un amestec de gaze nobile, heliu şi respectiv, neon. În el se
produce o descărcare electrică, plasma respectivă reprezentând mediul activ. La extremităţi tubul are lame
plan–paralele numite ferestre Brewster.

Rezonatorul este alcătuit din două oglinzi care au reflectivitate mare. Ele sunt montate câte una la
fiecare extremitate a tubului. Rolul lor este de a menţine în mediul activ o anumită densitate de radiaţie
1
necesară pentru a realiza transferarea, cu un anumit randament, a energiei din plasma descărcării electrice,
către fasciculul laser.
Generarea fasciculului laser are loc prin utilizarea fenomenului de amplificare a radiaţiei optice prin
emisie stimulată. În plasmă are loc interacţia dintre materie şi radiaţie: emisia spontană, emisia stimulată şi
absorbţia. Efectul laser este evident atunci când între oglinzi apare un fascicul, aparent cilindric, de lumină
strălucitoare.
Cele două oglinzi sunt aparent identice. De fapt, ele diferă atât prin valoarea coeficientului de
reflexie cât şi prin raza de curbură. Astfel, una din oglinzi (total reflecting mirror) este cu rază mare de
curbură (de obicei este plană) şi are reflectivitate maximă ( r ≥ 99,7% ) iar cealaltă (output mirror) este cu
raza de curbură de 0,8÷6 m şi reflectivitate de aproximativ 98%. Prin această din urmă oglindă iese în
exteriorul rezonatorului fasciculul laser util.
Pentru menţinerea prin plasmă (mediul activ) a câmpului de radiaţie necesar, oglinzile rezonatorului
trebuie să fie poziţionate perpendicular pe axa tubului. În acest fel radiaţia ajunsă la oglinzi este reflectată
înapoi, exact pe direcţia de incidenţă.

2. Montajul experimental
Lucrarea îşi propune alinierea unui laser He–Ne cu funcţionare pe radiaţia 632,8 nm, adică descrierea
unei metode pentru poziţionarea oglinzilor rezonatorului perpendicular pe axa optică a mediului activ.
Pe un banc optic sunt plasaţi doi suporţi mecanici care conţin oglinzile şi alţi doi suporţi care fixează
tubul laser. Toţi aceşti suporţi sunt reglabili şi se pot deplasa de-a lungul axei optice a bancului optic.

Suporţii care conţin oglinzile sunt alcătuiţi din câte două părţi: una fixă, solidară cu bancul optic şi
una mobilă, reglabilă în raport cu tubul laser. Aceasta din urmă conţine oglinda care trebuie poziţionată. Prin
rotirea celor două şuruburi fasciculul reflectat este trimis în direcţia din care a venit.
Suporţii care susţin tubul laser au, de asemenea câte un şurub cu care se reglează poziţia tubului în
raport cu axa bancului şi cu fascicul laserului de aliniere.
În partea dreaptă a laserului se află laserul de aliniere. Acesta emite pe radiaţia 532 nm (verde).
Puterea maximă este emisă când se apasă butonul verde plasat deasupra lui. Altfel, puterea emisă este
atenuată.

3. Modul de lucru
a) Se introduce în priză alimentatorul laserului de aliniere. Apare un fascicul laser verde care, prin ajustări
iniţiale realizate de producător, se propagă de-a lungul axei bancului optic, paralel cu suprafaţa acestuia.
b) Se scot din locaş suporţii de oglindă.
2
c) Se examinează pata laser care apare după trecerea fasciculului prin capilarul tubului laser. Pata de
lumină care apare pe un ecran plasat la 2÷3 metri de tubul laser trebuie să fie o figură de difracţie Airy.
Aceasta are în centru un disc luminos care are la margine un inel întunecat urmat de un inel luminos apoi
unul întunecat, etc. Axa fasciculului laser coincide cu axa cilindrului reprezentat de interiorul capilarului
atunci când figura Airy este bine definită şi simetrică.
d) Se montează, lângă ieşirea laserului de aliniere, ecranul special, cu partea albă către tubul laser. Se
urmăreşte ca apertura existentă în acest ecran să fie centrată pe fasciculul laser.
e) Se fixează suportul cu oglinda din partea stângă a tubului laser, astfel încât reflexia pe oglindă să se
afle în aproprierea fasciculului incident. Se fac corecturile finale pentru poziţia oglinzii, folosind cele două
şuruburi, astfel încât pata laser proiectată pe ecran să fie concentrată şi poziţionată pe apertura ecranului.
f) Se fixează cel de al doilea suport cu oglindă astfel încât partea reflectătoare a oglinzii să se afle
către tubul laser. Folosind cele două şuruburi de reglare, se dirijează fasciculul reflectat către ecran astfel
încât el să se afle, în final, pe apertură.
g) Se porneşte descărcarea în tubul laser.

Dacă fasciculul laser, de culoare roşie, nu apare imediat, se corectează poziţia oglinzii, scanându-se regiunea
de pe ecran din apropierea aperturii.
h) După apariţia fasciculului laser, se montează pe banc, la extremitatea din stânga, traductorul
fotoelectric al aparatului electronic pentru măsurarea puterii laserului.
i) Se porneşte aparatul de măsură şi se citeşte indicaţia. Aceasta nu reprezintă puterea laser în unităţi
absolute, ci relative. Folosind valoarea citită şi graficul de etalonare, se află valoarea în miliwaţi a puterii
optice a fasciculului generat de laser.
j) Se optimizează puterea, în sensul că, prin corecturi ale poziţiei oglinzilor se caută poziţia în care
indicaţia aparatului de măsură este maximă.
k) Se trasează graficul putere laser (în miliwaţi) funcţie de curentul electric de descărcare prin tub (în
miliamperi) între limitele 4,2 mA÷6,5 mA.
Se procedează în felul următor.
Se stabileşte curentul la 4,2 mA. Se aşteaptă un minut ca plasma să se uniformizeze. Se citeşte
valoarea puterii. Se creşte curentul la 4,4 mA. Se aşteaptă din nou un minut şi se citeşte puterea, etc. Curba
respectivă este crescătoare şi, la aproximativ 6 mA începe să descrie un palier.
l) Se stabileşte, din oglinzi, puterea laser la jumătate din puterea laser maximă. Se trasează din nou
graficul P = f(I) între aceleaşi limite de curent. Se comentează noua curbă.
Tabelul cu valori pentru graficul de etalonare:
I (u.a.) 20 32 44 66 70 85 93
P (mW) 0,7 1,2 1,5 2,3 2,5 3,0 3,2

ATENŢIE PROTEJAŢI –VĂ !


• Lucraţi cu radiaţie laser, nu priviţi fasciculul laser direct, nici reflectat. Purtaţi ochelari de protecţie.
• Lucraţi cu surse deschise de înaltă tensiune, nu atingeţi contactele electrice sau firele de legătură neprotejate.
• Lucraţi cu sursa de reţea de 220 V c.a., nu atingeţi contactele electrice sau firele de legătură neprotejate.
• Lucraţi cu recipienţi aflaţi la presiune coborâtă, manevraţi cu prudenţă, ţinând seama de pericolul imploziei.
ATENŢIE PROTEJAŢI !
• Lucraţi cu elemente şi dispozitive optice, nu amprentaţi suprafeţele optice expuse
• Lucraţi cu aparatură de măsură şi control sensibilă, nu folosiţi butoanele şi elementele ei decât dacă aţi fost instruiţi, şi
cunoaşteţi rezultatul aşteptat
• Verificaţi la plecare dacă aparatura a fost scoasă de sub tensiune.

S-ar putea să vă placă și