Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Febra Tifoidã
Febra Tifoidã
Febrele tifoide sunt bacteriemii, iniţial cu staţie limfaticã mezentericã şi sunt cauzate de Salmonella
typhi (bacilul Eberth) şi S. paratyphi A, B şi C.
ETIOLOGIE
- gen Salmonella - familia Enterobacteriaceae;
- BGN, dotaţi cu flageli (antigen H), peretele bacterian conţine o endotoxinã (antigen O) şi au un
antigen capsular "Vi" utilizat pentru vaccinare.
EPIDEMIOLOGIE
- declarare obligatorie;
- rezervor de germeni strict uman;
- contaminare - pe cale fecal-oralã de la bolnavi sau purtãtori sãnãtoşi cronici;
- transmitere directã - contact cu obiecte infectate, alimente contaminate, sau:
- transmitere indirectã - ingestia apei, de scoici, legume crude contaminate;
- muãtele sunt un vector al infecţiei.
FIZIOPATOLOGIE
Dupã absorbţia oralã germenii trec prin mucoasa intestinalã şi disemineazã prin calea limfaticã:
chilifere, ganglioni mezenterici şi canalul toracic, în torentul sanguin.
Multiplicarea bacterianã produce puţin puroi, iar metastazele supurate sunt rare.
Eliberarea endotoxinei prin liza germenilor, joacã rolul esenţial în afectarea visceralã: digestivã,
cardiacã şi cerebralã.
Rãspunsul imunitar majoritar este mediat celular.
TABLOU CLINIC
Incubaţia 7-15 zile
- diaree fugace la 12-48 h dupã masa contaminantã.
Perioada de invazie
Debut - progresiv (obişnuit): T° create regulat la 40°C într-o sãptãmânã; febrã cu cefalee, insomnie,
astenie, anorexie;tulburãri digestive: dureri abdominale, constipaţie (rar diaree); epistaxis; puls disociat - mai
puţin rapid decât gradul ascensiunii termice; limba saburalã; garguimente în fosa iliacã dreaptã;
splenomegalie (30-50%).
Debut - brutal (rar): greţuri, diaree.
Perioada de stare: febra în platou 39-40°C;
Bolnavul prezintã: somnolenţã, prostraţie, obnubilare (typhos) netã ziua, cu insomnie nocturnã -
definesc "starea tificã"; dureri abdominale; diareea clasicã cu aspect de "piureu de mazãre" (variabil)
(75%); puls disociat; limba saburalã; la 10% dintre cazuri - apare angina Duguet: mici ulcere superficiale la
nivelul pilierilor anteriori ai vãlului palatului; abdomen sensibil, fosa iliacã dreaptã cu garguimente;
splenomegalie inconstantã; o eruptie formatã din macule mici rozate, de mãrimea unui bob de linte (pete
lenticulare) se observã la baza toracelui şi în partea superioarã a abdomenului (33%).
Tablou clinic atipic: febrã moderatã, bine suportatã; o stare tificã marcatã cu cefalee, mimeazã
meningita.
DIAGNOSTIC
Date epidemiologice: contact infectant, calamitãţi urmate de epidemii, zone endemice;
Date clinice particulare şi clasice;
Date de laborator:
• orientative: VSH normalã, puţin acceleratã; leuconeutropenie, (excepţie la copil: hiperleucocitozã);
uneori trombopenie; aneozinofilie; > aminotransferazelor - ALT, FA, GGT, LDH.
• serologie - R. WIDAL (Widal-Felix): de interpretare dificilã şi tardivã; tehnicã de aglutinare -
aglutinine anti-H şi anti-O; pozitivã din a 8-a zi; a. anti-O dispar în 2-3 luni; a. anti-H persistã ani; titrul >
100 pentru a. anti-O - martor de i. recentã; serologie fals pozitivã: salmoneloze non-tifoidice; yersinioze; tifos;
paludism; disglobulinemii;
• izolarea germenului diagnostic de certitudine: coproculturi (imperativ); hemoculturi (prima
sãptãmânã).
EVOLUŢIA
a) favorabilã - sub tratament se produce defervescenţa în 2-6 zile, cu estompare rapidã a semnelor
digestive şi a stãrii tifice;
- pot apãrea recãderi (5%) - rezervor de germeni pe litiazã biliarã;
b) cu complicaţii cu 2 mecanisme:
1. impregnare toxinicã - responsabilã de majoritatea afectãrilor viscerale:
- digestive: hemoragii joase sau perforaţii cu semne de peritonitã francã sau astenicã
(hiperleucocitozã);
- miocardice: clinic latente, depistate prin ECG sistematice sau patente cu insuficienţã cardiacã sau şoc
cardiogen;
- cerebrale (rare) - tablou de encefalitã sau comã, cu prognostic rezervat;
2) diseminare bacterianã: colecistite: osteite sau osteo-artrite (drepanocitari homozigoţi); abces
splenic.
PROGNOSTIC
- favorabil; mortalitate la grupe cu risc; vindecare fãrã sechele; portaj persistent - în 95 dintre cazuri dispare
în 6 luni.
TRATAMENT
Principii:
• antibioticoterapia oralã, în caz de intoleranţã digestivã: intravenoasã;
- la adult: - fluorochinolone (de primã intenţie); pefloxacina 400mg x 2/zi; ofloxacina 200 mg x 2/zi;
ciprofloxacina 500 mg x 2/zi; 7 zile (5-10);
la copil - ceftriaxona 75 mg/kg/zi pânã la maximum 4g (elecţie); 5 zile.
• alternative: fenicoli 3 g/zi (A); 25-50 mg/kg/zi (C); amoxicilinã 4-6 g/zi; cotrimoxazol 4-6 cp/zi; 14
zile;
• tratament adjuvant: corticoterapie - la semne toxinice majore; hemoragii transfuzii de sânge;
perforaţii - intervenţie chirurgicalã cu antibiotice pentru germeni anaerobi.
Mãsuri epidemiologice: izolarea bolnavului; dezinfecţia scaunelor, lenjeriei, a camerei: continuã şi
terminalã; declarare obligatorie.
Supraveghere: clinicã: T°, puls, TA, auscultaţie cardiacã, scaune, abdomen; biologicã:
hemoleucograma, 3 coproculturi dupã tratament, negative.
PROFILAXIE
Igiena alimentarã (boala "mâinilor murdare"); lanţ de transmitere întrerupt de spãlarea mâinilor.
Vaccinarea - vaccin poliozidic capsular Typhim Vi injectabil: obligatoriu pentru personalul de
laborator şi militari ca şi pentru voiajori şi personal medico-sanitar în zone endemice sau în zone calamitate;
injecţie cu rapel la fiecare 3 ani, de la vârsta de 2 ani; oral - Ty 21 a (în studiu); protecţie 60%; nu protejeazã
pentru s. paratyphi A sau B.