LABORATOR 4

Sistemele de supraveghere ale centralei electrice

1. SISTEMELE DE AUTOMATIZARE ALE CENTRALEI ELECTRICE
1.1. Consideraţii generale
Operarea centrului electric la bordul navei poate fi făcută manual sau automat. Această operare
cuprinde două aspecte: • operarea echipamentului de producere a energiei electrice la bordul navelor; •
controlul puterii electrice produse şi consummate la bordul navei şi managementul acesteia. Pentru
automatizarea controlului energiei electrice la bordul navelor este imperios necesar să se realizeze
comanda echipamentului de producere a energiei care uzual poate fi: • motor diesel – auxiliar – DG; -
MP – GAx; • turbine cu abur TG; • turbină cu gaze (mai rar). Comanda echipamentelor de producere a
energiei electrice se poate face local sau de la distanţă. Comanda locală se realizează din P.C.L. al
agregatului, iar cea de la distanţă din T.P.D secţiunea aferentă a agregatului respectiv. Comanda
echipamentului trebuie să realizeze următorrele funcţii: • pornirea /oprirea motorului DG; • reglarea
parametrilor de funcţionare; • supravegherea echipamentului. Automatizarea centralei trebuie să poată
realiza următoarele funcţii: • scoaterea/introducerea unui echipament funcţie de bilanţul energetic; •
punerea în paralel a diverselor generatoare; • optimizarea încărcării acestora; • temporizarea
comenzilor funcţie de bilanţul energetic; • supravegherea sistemului. Sistemul de automatizare
prezentat este Nordcontrol şi automatizează un sistem integrat format din: • 2 DG identice; • 1 TG – ce
utilizează abur produs de preferinţă de căldarea recuperatoare(lucrează preferential în regim de
recuperare); • 1 GAx – ce poate funcţiona şi ca motor.

1.2 Operarea sitemului

1.2.1 Operarea normală
Pentru un astfel de sistem modul de operare este cu SG pe post de generator de bază, TG ca
generator auxiliar şi cu DG1 şi DG2 în stand –by. În această situaţie se recomandă ca TG să fie pus în
operare şi cuplat pe modul AUTO încărcat fiind în conformitate cu disponibilul de abur. SG este setat cu
prioritate 1 iar DG-urile cu 2 şi 3. Prioritatea 1 este cea mai mare, iar 3 cea mai mică. Prioritatea mare
înseamnă încărcarea preferenţială cu sarcină, iar cea mică descărcare preferenţială. Aceasta stabileşte
ordinea de intrare/încărcare/descărcare/deconectare a echipamentelor înreţeaua energetică a navei.
Dacă în sistem există TG de regulă acesta are prioritatea cea mai mare funcţionând în sistem recuperativ
este de preferată utilizarea lui. Din acest motiv şi datorită faptului că turbinele cu abur au inerţie mare la
modificarea parametrilor de lucru el se încarcă de regulă cu putere maximă (prin repartitor de sarcină).
 Funcţia de limitare a încărcări diferenţiată de presiunea aburului furnizat este prezentată pentru
cazul concret analizat în figura 42 Numai DG1 şi DG2 pot să lucreze în stand-by, TG şi GAx nu pot fi
pornite şi oprite de către sitemul de automatizare. Indiferent de condiţiile de funcţionare atâta timp cât
este posibil TG este ţinut de sitemele de automatizare al centralei electice şi cel de producere al aburului
în funcţiune cu sarcină zero. La black-out DG cu prioritatea cea mai mare (nr. cel mai mic) va fi pornit
primul după care vor fi introduse în funcţiune şi celelate agregate care erau pornite în momentul
întreruperii alimentării cu energie electrică. Operarea normală pentru un sistem de genul celui prezentat
este cu GAx+TG. Deoarece functionarea GAx este dependentă de turaţia motorului sistemul de
automatizare al centralei electrice este interconectat cu cel al MP. Pentru o comandă a turaţiei sub
limita asigurării puterii electrice la bord, automatizarea realizează o întârziere a execuţiei de până la 20 s
timp în care unul dintre DG aflat în stand-by este conectat şi modul de operare trece automat pe
încărcare egală pentru siguranţă. Noul DG este ţinut conectat până la decuplarea sa din sistemul de
control. La turaţii reduse (sub 40% MCR) GAx nu mai poate funcţiona şi este decuplat din sistem de către
automatizare. Puterea furnizată de GAx funcţie de turaţie pentru cazul studiat este dată de diagrama
prezentată în figura 43. Dacă motorul principal este oprit sau inversat inclusiv ambreajul este
deconectat. Reducerea turaţiei motorului principal conduce şi la diminuarea eficienţei caldarinei
recuperatoare şi în acelaşi timp a TG care îşi reduce randamentul datorită scăderii presiunii aburului. În
aceste condiţii automatizarea sistemului de producere a aburului porneşte în mod automat căldarea cu
arazător care menţine o presiune de 8 bar. Valvula de reglaj TG este ţinută la o valoare care să permită
funcţionarea în continuare a TG cu încărcare zero relizată de repartitorul de sarcină el nefiind niciodată
deconectat dacă nu a apărut vreo alarmă.

1.2.2 Operarea doar cu TG

Operarea doar cu TG este posibilă doar dacă necesarul de energie elctrică este mic şi toate
celelalte agregate au fost decuplate de sistemul de automatizare. În aceste condiţii se poate lucra numai
cu TG , dar acesta trebuie comutat din “încărcare maximă” în modul de încărcare „controlat de
frecvenţă”, şi cu precauţii speciale în ceea ce priveşte rezerva de putere a acestuia: • presiunea >8,5 bar;
• valvula de reglaj cu 15% min. peste valoarea minimă.