ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L P L O I E Ş T I
SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr(...)

S E N T I N Ţ A NR. 62
Şedinţa publică din data de 4 martie 2008
Preşedinte - G (...)
Judecător - (...) (...) (...)
Grefier - (...) (...) S.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii formulate potrivit Legii contenciosului

administrativ de către reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia
Silvică T, cu sediul în T,(...), jud. D în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României,
cu sediul în B, E. E., nr.1, sector 1, intervenienţii în interesul pârâtului Ministerul
Apărării, cu sediul în B,(...)-5, sector 5, Consiliul Judeţean D, cu sediul în T, E. U.,
nr.1, jud. D şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu sediul în B, E. S.,
nr.1A, sector 1 şi intervenienta în interes propriu SC E. Industrial N. SA, cu sediul în
com. I.L.D., DN 72 A, jud. D.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 19 februarie 2008,
susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte
integrantă din prezenta, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi
pentru a permite părţilor să depună concluzii scrise, în conformitate cu dispoziţiile
art. 156 alin.2 Cod pr.civilă a amânat succesiv pronunţarea la data de 26 februarie
2008, respectiv 4 martie 2008, dată la care a hotărât următoarele :

CURTEA

Asupra cauzei de faţă :

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr(...), reclamanta Regia
Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică T a chemat în judecată pe pârâtul
Guvernul României, solicitând să se dispună anularea H.G. nr. 835/28.06.2007
publicată în Monitorul Oficial nr. 583/5.07.2006, act privind transmiterea unei părţi
dintr-un imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului
Apărări Naţionale în domeniul public al judeţului D şi în administrarea Consiliului
Judeţean D.
În motivarea acţiunii se arată că prin această hotărâre de guvern
suprafaţa menţionată în anexă, 93,5 ha, se transmite fără plată, prin protocol de
predare-primire. Această suprafaţă este administrată de Regia Naţională a Pădurilor
Romsilva-Direcţia Silvică T şi face parte din fondul forestier naţional proprietate
publică a statului.
Potrivit Codului silvic, reducerea suprafeţei de fond forestier proprietate
publică este interzisă, iar ocuparea definitivă a unor terenuri se face pe bază de
 2
schimb, iar în cazul în care beneficiarul nu dispune de teren echivalent pentru schimb,
plăteşte contravaloarea acestuia.
Reclamanta a mai arătat că justifică un interes în promovarea acţiunii,
prin faptul că terenul în litigiu figurează în amenajamentul ei silvic, exercitând asupra
lui un drept de administrare, conform H.G. nr.1105/2003.
Ministerul Apărării a formulat la data de 5.02.2007 o cerere de
intervenţie în nume propriu, prin care a solicitat să se constate faptul că potrivit H.G.
nr. 835/2006 are un drept de acces permanent şi necondiţionat pentru tehnică şi
personalul care deserveşte sistemul de telecomunicaţii S. T., precum şi folosinţa
gratuită a spaţiilor din 2 pavilioane în care se află tehnică specifică, pe toată durata de
existenţă a acestui sistem, motiv pentru care trebuie să-i fie respectat dreptul de
administrare cu privire la acest teren; intervenientul a învederat faptul că terenul i-a
fost transmis prin Ordinul nr. 92/1957, cu specificaţia că „aprobarea defrişării se va
face de către acest minister, iar potrivit art. 4 din ordin, se dispune scoaterea lui din
inventarul Ministerului Silviculturii”.
Guvernul României a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat
excepţia lipsei calităţii procesuale active, susţinând că reclamanta nu justifică un
interes deoarece nu face dovada drepturilor prevăzute de lege şi care să fi fost
vătămate de executiv prin adoptarea actului administrativ atacat.
Potrivit art.10 din Legea nr. 26/1996, titularul dreptului de administrare a
fondului forestier este Regia Naţională a Pădurilor şi nu Direcţia Silvică. Pârâtul a
învederat faptul că la elaborarea amenajamentului silvic s-a ţinut cont numai de
existenţa vegetaţiei forestiere, făcându-se în mod nejustificat abstracţie de faptul că
terenul era administrat de Ministerul Apărării Naţionale.
Prin urmare, Regia Naţională a Pădurilor este o structură cu personalitate
juridică, aflată sub directa coordonare a Ministerului Agriculturii, Pădurii şi
Dezvoltării Rurale, acest minister fiind singurul competent să identifice fondul
forestier pe care ulterior să-l includă în inventarul bunurilor din domeniul public al
statului, conform prevederilor H.G. nr. 2060/2004 pentru aprobarea inventarelor
bunurilor din domeniul public al statului.
Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată,
menţionând faptul că art.16 din Legea nr. 26/1996 nu califică amenajamentul silvic
ca titlu de proprietate a statului, iar schimbarea regimului juridic al unui imobil din
domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale
se poate face conform art.9 alin.1 din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea
publică. Totodată, schimbarea titularului dreptului de administrare se poate face cu
respectarea dispoziţiilor art. 12 alin 1 şi 2 din Legea nr. 213/1999, care prevede
posibilitatea ca bunurile din domeniul public să poată fi date, după caz, în
administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor publice centrale şi
locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local. Această trecere
se realizează prin hotărâre de guvern, ceea ce în fapt se regăseşte în hotărârea
contestată.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a depus la data de
8.02.2007 o cerere de intervenţie în interesul pârâtului, solicitând respingerea acţiunii
ca neîntemeiată. Pe cale de consecinţă, intervenientul a invocat lipsa calităţii
procesuale active a reclamantei, faţă de dispoziţiile art. 1 alin.1 din Legea nr.
 3
554/2004, care prevede că, calitatea de reclamant nu o poate avea decât titularul unui
drept recunoscut de lege şi care a fost vătămat de către autoritatea pârâtă prin
emiterea actului administrativ contestat.
În speţă, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică T nu îşi
justifică calitatea procesuală activă, întrucât nu face dovada dreptului preexistent
adoptării H.G. nr. 835/2006, care să fi fost recunoscut de lege şi să fi fost vătămat de
actul contestat.
Pe fond, intervenientul a arătat că H.G. nr. 835/2006 a fost emis în
temeiul art.108 din Constituţia României, republicată şi a prevederilor Legii nr.
213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Ministerul Apărării a recalificat prima cerere de intervenţie în nume
propriu, într-o cerere de intervenţie în numele Guvernului României, reiterând
susţinerile iniţiale.
Consiliul Judeţean D a depus, la rândul său, cerere de intervenţie în
interesul pârâtului Guvernul României, arătând că este beneficiarul actului
administrativ contestat, pe care îl apreciază ca fiind temeinic şi legal şi pentru faptul
că la adoptarea H.G. nr. 835/2006, Consiliul Judeţean D a avut calitatea de iniţiator.
Intervenientul a anexat şi nota de fundamentare ce a stat la baza hotărârii.
Pe cale de excepţie, Consiliul Judeţean D a invocat lipsa calităţii
procesuale active a reclamantei, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 1 din Legea
nr. (...).
Pe fondul cauzei, intervenientul apreciază că acţiunea nu este întemeiată
deoarece la data transmiterii acestui imobil în administrarea Ministerului Apărării,
terenul şi construcţiile erau incluse în domeniul public al statului, iar nu în fondul
forestier.
Acest imobil a fost transmis la data de 12.02.1957, prin Ordinul 92, către
Ministerul Forţelor armate ale R.P.R., actualul Minister al Apărării, cu menţiunea că
aprobarea defrişării se va face de către acest minister.
Prin acest Ordin 92/1957, se precizează în mod expres că imobilul este
scos din inventarul transmiţătorului, deci din inventarul Ministerului Silviculturii şi
trecut în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, nicidecum a Regiei Naţionale
a Pădurilor-Romsilva.
De altfel, menţionează în continuare Consiliul Judeţean D, art. 16 din
Legea nr. 26/1996 nu califică amenajamentul silvic ca fiind titlu de proprietate al
statului, ci „ca bază a cadastrului forestier şi a titlului de proprietate al statului”.
Intervenientul a mai învederat faptul că actualul Minister al Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu a făcut nicio identificare a fondului forestier, care
să includă, conform Legii nr. 213/1998 şi inventarul bunurilor aflate în domeniul
public al statului, conform H.G. nr. 2060/2004, anexa 3 - pentru aprobarea
inventarelor în domeniul public al statului, într-o poziţie generală, la nivelul întregii
ţări, iar bunurile imobile în litigiu nu sunt prevăzute în categoria celor care, potrivit
art. 136 alin.3 din Constituţia României, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a
statului.
La data de 20.03.2007, reclamantul a răspuns excepţiei lipsei calităţii
procesuale active invocate de pârât şi intervenienţi, solicitând respingerea acesteia ca
 4
neîntemeiată, considerând că, deşi reclamanta nu are personalitate juridică, conform
Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi limitele de competenţă ale
organelor de conducere ale unităţilor din structura R.N.P.-Romsilva, la art.11 se
prevede că direcţiile silvice reprezintă interesele şi atribuţiile R.N.P.-Romsilva în raza
teritorială în care au fost organizare. De asemenea, potrivit art. 9 alin. 2 din
Regulament, directorii şi consilierii juridici ai unităţilor fără personalitate juridică din
cadrul R.N.P.-Romsilva reprezintă interesele şi îndeplinesc atribuţiile acesteia pe raza
teritorială în care sunt organizate aceste unităţi.
Prin urmare, reclamanta are obligaţia ca în numele statului şi în virtutea
obiectului ei de activitate, de apărare şi asigurare a integrităţii fondului forestier
proprietate publică a statului, să întreprindă orice acţiune în justiţie pentru apărarea
bunurilor statului ce îi sunt date în administrare, având deci legitimitate procesuală de
a solicita anularea unui act administrativ vătămător.
Ulterior, la data de 13.04.2007, reclamanta şi-a completat apărările,
menţionând că amenajamentul silvic, conform art.16 din Legea nr. 26/1996, este
considerat ca fiind bază a cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a statului,
aflat în administrarea R.N.P.-Romsilva-Direcţia Silvică T. Reclamanta apreciază că
H.G. nr. 835/2006 se întemeiează pe o eroare de fapt, terenul în litigiu nefiind în
administrarea Ministerului Apărării Naţionale.
Referitor la Ordinul nr. 92/1957, acesta este interpretat în mod eronat ca
o transmitere definitivă a terenului, care ar fi avut ca efect scoaterea din fondul
forestier proprietatea publică a statului.
Dar, chiar din cuprinsul acestui ordin rezultă că este vorba de o
transmitere în folosinţa Ministerului Apărării Naţionale, deci o folosinţă temporară şi
ca dovadă, terenul a figurat continuu şi neîntrerupt în amenajamentele silvice
decenale.
Legiuitorul a făcut de altfel o distincţie clară între transmiterile
temporare şi cele definitive, numai cele din urmă având ca efect scoaterea din fondul
forestier. În acest sens se evidenţiază H.C.M. nr.312/1973, Ordinul 726/1972,
Decretul prezidenţial 231/1975, acte normative care fac menţiune expresă despre
caracterul definitiv al transmiterii.
La data de 19.02.2008, SC E. Industrial N. SA a formulat cerere de
intervenţie în interes propriu (fila 226), invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii
procesuale active a reclamantei, susţinând că potrivit art. 10 din Legea nr. 26/1996,
titularul dreptului de administrare a fondului forestier este Regia Naţională a
Pădurilor-Romsilva şi nu Direcţia Silvică T. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă
că imobilul nu a aparţinut niciodată Fondului forestier naţional, în sensul Legii nr.
26/1996.
Pe fond, a solicitat menţinerea H.G. nr. 835/2006 ca temeinică şi legală,
întrucât respectă atât prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 213/1998, cât şi ale Legii
nr. 24/2000, care reglementează normele de tehnică legislativă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 20.03.2007, instanţa a încuviinţat
în principiu, în temeiul art. 52 alin.1 Cod pr.civilă, cele 3 cereri de intervenţie
formulate în interesul pârâtului Guvernul României de către Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Consiliul Judeţean D.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele :

 5
Prin H.G. nr. 835/2006, s-a dispus transmiterea unei părţi dintr-un imobil
din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în
domeniul public al judeţului D în administrarea Consiliului Judeţean D.
Potrivit datelor de identificare ce fac parte integrantă din această
hotărâre, terenul din satul H., în suprafaţă de 17.483 m.p. ocupat cu construcţii, trece
parţial din domeniul public al statului în domeniul public al Consiliului Judeţean D,
precum şi terenul de 18.108 m.p. din comuna I.L.D., imobil 334 suprafaţă
desfăşurată, totalizând în final 983,700 m.p. (98,3700 ha).
La baza emiterii acestui act normativ s-a aflat nota de fundamentare (fila
22) întocmită de Consiliul Judeţean D care solicita preluarea din domeniul public al
statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul public al
judeţului D şi administrarea sa, a unei părţi din imobilul constituit în cazarma 334 H.,
în vederea realizării unui campus universitar. În această notă de fundamentare se
specifică faptul că Ministerul Apărării Naţionale este de acord cu transmiterea sa,
întrucât în urma procesului de reorganizare şi restructurare a armatei, imobilul a
devenit disponibil şi nu face obiectul unor litigii.
Totodată, se distinge existenţa a 2 incinte apropiate, respectiv incinta
administrativă în care se află şi locaţia sistemului de transmisiuni S. T. şi incinta
tehnică, compusă din 2 camere din pavilioanele A şi S din cadrul incintei
administrative, care rămân în folosinţa gratuită a Minsiterului Apărării Naţionale, ca
spaţii tehnice pentru aparatura sistemului de comunicaţii S. T..
Atât prin cererile de intervenţie în interesul pârâtului, cât şi pârâtul prin
întâmpinarea depusă la dosar, au invocat lipsa calităţii procesuale active a
reclamantei în promovarea acestei acţiuni.
La termenul din 3.04.2007, instanţa a dispus prin încheiere respingerea
excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de cei 3
intervenienţi.
Instanţa a respins această excepţie invocată de Gvernul României ca
neîntemeiată pentru următoarele considerente :
Conform art.11 din Regulamentul pentru organizarea, funcţionarea şi
limitele de competenţă ale organelor de conducere ale unităţilor din structura R.N.P.-
Romsilva, direcţiile silvice reprezintă interesele şi atribuţiile regiei în raza teritorială
în care au fost organizate.
Prin urmare, legiuitorul a instituit un mandat tacit de reprezentare în
teritoriu şi de exercitare a atribuţiilor forului titular.
În acest context legislativ, reclamanta justifică un interes în prezenta
cauză pentru că în numele statului şi în virtutea obiectului său de activitate, constând
în apărarea şi asigurarea integrităţii fondului forestier-proprietatea publică a statului,
apără statutul juridic al terenului care figurează ca amanajament silvic aflat în
administrarea sa, conform H.G. nr. 1105/2003.
Referitor la invocarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a
reclamantei, susţinută de Consiliul Judeţean D, fundamentată pe lipsa

titlului de proprietate asupra terenului în litigiu, instanţa constată că această excepţie

este nefondată pentru următoarele considerente :
 6
Conform art.16 din Legea nr. 26/1996, amenajamentul silivic este
considerat ca fiind bază a cadastrului forestier şi a titlului de proprietate a statului.
Terenurile înregistrate în amenajamentele silvice fac pe deplin dovada că acestea sunt
proprietatea publică a statului şi că se află în administrarea R.N.P.-Romsilva-
Direcţiile silvice.
Faptul că o parte din terenul în litigiu se află în administrarea
Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a Ordinului 92/1957, pe care a fost
constituită o unitate militară la acea dată şi care există şi în prezent, fiind parţial
dezafectată ca urmare a reorganizării şi restructurării armatei, devenind disponibil, nu
justifică excluderea reclamantei din categoria instituţiilor publice interesate pentru că
au în atribuţiile lor apărarea domeniului public al statului, caracterizat ca
amenajament silvic.
Imobilul aflat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi în
folosinţa gratuită a UM 01939 H., potrivit Ordinului 92/1957, a avut caracter
temporar, fără scoaterea suprafeţei de teren din fondul forestier, acesta continuând să
figureze în evidenţele reclamantei ca amenajament silvic.
Excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de intervenienta E.
Industrial N. SA este nefondată şi va fi respinsă ca atare, intervenienta reiterând
considerentele invocate de celelalte interveniente şi care au fost analizate mai sus.
Pe fondul cauzei, acţiunea promovată de reclamantă este întemeiată
pentru următoarele considerente :
Prin H.G. nr.583/2006, suprafaţa de 98,3700 ha se transmite fără plată,
prin protocol de dare-primire, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi
domeniul public al statului, în domeniul public al judeţului D şi în administrarea
Consiliului Judeţean D.
Deşi această suprafaţă de teren a fost şi este administrată de R.N.P.-
Romsilva-Direcţia Silvică T şi face parte din fondul forestier naţional-proprietate
publică a statului, având categoria de folosinţă „pădure”, conform adresei O.C.P.I. D,
nr.9174/2006 (fila 185) administratorul statului nu figurează în hotărârea de guvern şi
nu i se cere acordul referitor la o atare defrişare masivă.
Expertiza tehnică efectuată în cauză confirmă apartenenţa terenului,
continuu şi neîntrerupt la fondul forestier proprietate publică a statului, sub forma
amenajamentului silvic, transmiterea terenului în administrarea Ministerului Apărării
Naţionale, prin Ordinul 92/1957, nu a avut decât un caracter temporar, pădurea având
rolul de a proteja obiectivele speciale, stabilite cu acordul fostului Minister al
Silviculturii (fila 218), dar sub aspectul administrării fondului forestier, acesta a
rămas în continuare în grija reclamantei, aşa cum menţionează şi expertul în
concluziile raportului de expertiză (fila 213).
Potrivit anexei nr.6 la raportul de expertiză (fila 218), obiectivele socio-
economice şi ecologice ce revin unui amenajament silvic sunt următoarele :
conservarea fertilităţii solului, asigurarea unui circuit echilibrat al apei, reglarea
climatului, atât la nivel macro dar şi micro, obţinerea altor produse în afara lemnului
şi serviciilor : fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, vânat, fân

etc; satisfacerea necesităţilor recreaţionale, păstrarea şi reciclarea substanţelor

nutritive esenţiale.
 7
Pădurea ce face obiectul H.G. nr. 583/2006 are funcţia specială de
protecţie, conform evidenţelor Ocolului Silvic M (fila 218), iar defrişarea sa în
vederea construirii unui presupus campus universitar nu este benefică.
Mai mult decât atât, potrivit art. 54 din Codul silvic, reducerea suprafeţei
fondului forestier proprietate publică este interzisă.
Pentru protejarea fondului forestier Codul silvic prevede însă şi situaţii
în care ocuparea suprafeţei de fond forestier se poate face pe bază de schimb, iar dacă
beneficiarul nu dispune de teren echivalent pentru schimb, este obligat să plătească
deţinătorului terenului, contravaloarea acestuia precum şi contravaloarea pierderii de
creştere în cazul terenurilor acoperite cu pădure.
Toate aceste dispoziţii legale au fost încălcate flagrant prin hotărârea de
guvern ce este supusă controlului judiciar.
Din cuprinsul H.G. nr. 835/2006 rezultă că terenul ce face obiectul
litigiului este în suprafaţă de 98,3700 ha, însă potrivit concluziilor raportului de
expertiză (fila 213) terenul identificat, măsurat şi transpus în schiţa de plan anexată,
are numai 90,3 ha. Prin urmare, nu există un corespondent în situaţia de pe teren
pentru diferenţa de circa 8 ha menţionată în plus în actul normativ.
Nu în ultimul rând, în mod surprinzător, prin hotărârea de guvern
contestată s-a dispus cu uşurinţă distrugerea fondului forestier pe o suprafaţă de
98,3700 ha, pe baza unei note de fundamentare informă, nerealistă, fără consultarea
R.N.P.-Romsilva, fără un studiu de fezabilitate şi de impact asupra mediului, fără a
discerne asupra utilităţii edificării unui campus universitar în detrimentul menţinerii
şi protejării unui obiectiv de importanţă naţională.
Hotărârea contestată încalcă de asemenea prevederile legale instituite de
legiuitor prin Codul silvic, de transmitere definitivă a terenurilor de fond forestier din
administrarea R.N.P.-Direcţia Silvică T în administrarea Ministerului Apărării
Naţionale şi numai după aceea, să dispună în continuare dezafectarea fondului şi
transmiterea lui în administrarea Consiliului Judeţean D.
Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează să admită acţiunea şi
să dispună, pe fond, anularea H.G. 583/2006, cu toate consecinţele ce decurg din
această măsură.

Pentru aceste motive,

În numele legii
HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de

intervenientul E. Industrial N. SA, ca neîntemeiată.
Admite acţiunea formulată de reclamanta Regia Naţională a Pădurilor
Romsilva-Direcţia Silvică T, cu sediul în T,(...), jud. D în contradictoriu cu pârâtul
Guvernul României, cu sediul în B, E. E., nr.1, sector 1, intervenienţii în interesul
pârâtului Ministerul Apărării, cu sediul în B,(...)-5, sector 5, Consiliul Judeţean D, cu

sediul în T, E. U., nr.1, jud. D şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, cu

sediul în B, E. S., nr.1A, sector 1 şi
 8
intervenienta în interes propriu SC E. Industrial N. SA, cu sediul în com. I.L.D., DN
72 A, jud. D.
Dispune anularea H.G. nr. 835/28.06.2006, privind transmiterea unei
părţi dintr-un domeniu public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării
Naţionale în domeniul public al judeţului D şi în administrarea Consiliului Judeţean
D.
Respinge cererile de intervenţie în interesul pârâtului formulate de
Ministerul Apărării, Consiliul Judeţean D şi Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2008.

Preşedinte Judecător
G (...) (...) (...) (...)

Grefier
(...) (...) S.

Red. G.A. / C.G.R. - 8 ex./13.03.2008