PRONUMELE PERSONAL

Numărul Pers Forme lungi Forme scurte

oana
I
eu; ( pe ) mă; m-; îmi;
mine; mie
mi-
a II -a
tu; ( pe ) tine; te; îţi; ţi-
Singular ţie
a III-
a
el; ( pe ) el; îl; l-; îi; i(-)
lui
ea; ( pe )
o; -o
ea; ei
Plural I
noi; ( pe ) noi; ne(-); ni(-)
nouă
a II-a
voi; ( pe ) voi; vă(-); vi(-); v-
vouă
a III-
a
ei; ( pe ) ei; îi; i(-); le(-);
lor
ele; ( pe ) ele;
li(-)
lor

PRONUMELE PERSONAL DE POLITEŢE

dumneata (d-ta)
dumneavoastră (d-voastră ; dv.)
-Forme afective : mata,mătăluţa, tălică,tălică, matale

dumnealui (d-lui)
dumneaei (d-ei)
 dumisale (d-sale)
dumnealor (d-lor)
FORME SUPERIOARE (folosite mai rar in vorbirea contemporana):
Domnia ta (sa, lui, voastră)
Măria ta (sa, lui, voastră)
Inalţimea ta (sa, lui, voastră)
Excelenţa ta(sa, lui, voastră)
Luminăţia ta (sa, lui, voastră)

FIŞĂ DE LUCRU
a) Subliniază pronumele personale învăţate:
„-Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni şi nu le-oi lăsa nici pas a ieşi din casă, în lipsa
feciorilor mei. Soacrămea - fie-i ţărna uşoară!- aşa a făcut cu mine. Şi bărbatu-meu - Dumnezeu să mi-l ierte! - nu
s-a putut plânge că l-am înşelat sau i-am risipit casa; ... deşi câteodată erau bănuiele... şi mă probozea... dar
acum s-au trecut toate!...
-Şi m-au văzut cuscrii cum dormeam?
- D-apoi cum să nu te vază, mămucă?!
- Ş-apoi de ce nu m-aţi sculat? Mânca-v-ar ciuma să vă mănânce!
 - D-apoi dă, mămucă, fetele aceste au spus că d-ta vezi tot; şi de aceea am gândit că eşti mânioasă pe
tătuca şi pe mămuca, de nu te scoli. Şi ei erau aşa de mâhniţi, de mai nu le-a ticnit mâncarea.”
(Soacra cu trei nurori, I Creangă)

b). Completează cu formele pronumelor personale învăţate:

„- Iaca, măi băbuşcă, ce odor __-am adus __! Numai să-ţi trăiască! Un băiat ochios, sprâncenat şi frumuşel de nu
se mai poate. ___ seamănă ţie, ruptă bucăţică!... Acum pune de lăutoare şi grijeşte-__ cum ştii ___ că se grijesc băieţii:
că, după cum vezi, îi cam colbăit, mititelul!
-Tată, nu ___ înfricoşa, că ___ sunt! Ci trezeşte pe mama şi du-___ la împăratul de-__ spune că eu __ fac podul.
Moşneagul atunci zise îngăimat:
- D'apoi ai să-__ poţi face, dragul tatei?
- Despre asta n-aibi grijă, tată, că eşti cu mine. Numai du-te şi vesteşte împăratului ce-am spus ___! Baba, atunci,
venindu-şi în sine, sărută băiatul şi __ zise:
- Dragul mamei, drag! Nu-__ pune viaţa în primejdie, şi pe noi să ___ laşi, tocmai acum, străini, cu inima arsă şi fără nici
un sprijin!”

(Povestea porcului, I. Creangă)