Misti, 279 ticul ~ Nou! Teolog Dina maliza esi supra, pp. 268-275 eS Noastr§ ; fost acesta intruch ey Clenismului erestin, aga cum al victoriei impeta Sees ee iconoclasmului. insa, de. ecole de eireeniiess isis ee ae hal& a contrib ura bizantind, spiritualitatea mona- uit inca si i ee doctrinei, obtinind din experienta mitten imho tee aaa a misticd implicatii doctri- nare pina atunci nedezvoltate. f mal 4 tebe ImoWaiomil Grader e casual aisscteseentd noe prin ortodox 8 sustinu dintotdeauna ca s-a supus fomponsnti aut ore 1 tradifiel dogmatice Ta fel ca oricare ay Bisericii, iar aceasta nu_s-a scl niciodati. Ceea ce s-a schimbat insa a fost faptul c’, ince- pind eu secolul al XI-lea_siculminind cu_al XIV-lea, in interiorul m i bizantin s-a dezvoltat_o metoda— de traire teologicd numitAGisihasm, care a gisit in practi- i caréa évlaviei gi a rugaciunii noi posibilitai de dezvoltare Gees Or. 4,119 (PG a doctrinei crestine eologii greci recunoscusera de mult 0 ca ,lucrarea este baza contemplirii” sic disciplina evla- enea disciplinei cultului cregtin, asigura ederii lui Dumnezeu, cea mai inalta contemplare (deup{a). Chiar gi criticii spiritualitagii isihaste, practicate de célugérii dela Muntele Athos, n-ar fi putut decit sa fie de acord cu principiul enunjat de cétre sinodul care a aparat aceasta spiritualitate: ~Modelal rugaciunii este tacere? (jouxia), iar rugiciunea este ard- Sin, . a os vee interpre pasese “Jintotdeauna o parte a teologici practica rugtciumi More jai Simeon, supranumit »Now ning gr dessin stables oradons TTootog’, ea a devenit Une; seoolului al XI-len, Psallos Printre teoloe rel care inca din vremea jsmul cres’'™™ | speculatici rasiiritene; chamgero, semnificatia teologick multe PL era chiar mai prezenti, giacwaal : jritualitatit sae er anuruchipatd de Ein lo viei crestine, asem acel fundament necesar Vv Veai vol. 1: 165-158; 214-215 Scanned with CamScanner280 Gr. Pal. ty. 1.2.10; 2.11 (Meyendorit 95; 227), Max. Ambig. 48 (2G s1:1361) Sim. N. Teol. Btie, 1.12 (80 122: 296), Sim. N. Teol. Catch. 22 (SC 104: 382) Sim. N. Teol. Cateh, 13 (SC 1042186) Sim. N. Teo}. Or. 10 (PG 320363) Sim. N. Tool. Brie. 10 (SC 129:820) Sim. N. Teol. Or. 17 (PG 120;392) Nil. Sor, Ustav. 5 (Borovkova-Majkova 44) Sim. N. Teol. Cateh. 18 (SC 1043278) Sim, N. Tel, Cateh, 20 (SC 104:334) SPIRITUL CRESTINATATI RASARITENE (600-1700) Simeon, Numeroase aspecte ale istoriei spi tualititi ris tene, cum ar fi evolutia tehnicilor, pozitiilor si a gesture de rugiciune gi meditatie propriu-zise, nu fac obiegt cercetarii noastre, oricit de important ar fi rolul pe are Lau jucat in polemicile teologice, mai ales in cele aj Perioadele cele mai recente. Ins, ceea ce ne preceyst este nu cum se ruga misticul crestin, ci implicatia doc. ‘Tinard a acestei modalitati de practicare 2 rugéciunis, ‘Femnificatia ei pentru invatatura crestin’ des e Duminezey ‘ea Sa descoperire de Sine prin em Deplina explicatie a acestei insemnatafi a fost reali. zarea secolului al XIV-lea, ins&hazelOei eser’ asezate de catre ,Noul Teolog”, care, la rindu-i, s-a inspirat atit din traditiile origenista si dionisi na, cit si din serierile gi ideile atribuite unui mistic din secolul al IV-lea, Macana Egipteanul. Ca pozitie si stil, teologia misticd bizantina a fost in mare mésura produsul comunitatilor monastice, practi singurele locuri in care era posibild respectarea serioasi 51 continua a imperativelor evanghelice. Stiinta teologiei contemplative se baza pe o distinctie intre cei care erau pincepatori” (épya(o1) $i cei care erau ,desdvirsiti” (reo) Trist era ed, ,desi Hristos este chemat pretutindeni, in Grase gi in sate”, foarte putini erau, de fapt, crestini auten- tici, Numérul celor care ,cred in realitatea mvierii I Hristos” era mare, ins numai o mic parte din acestia erau capabili ,s& 0 inteleag& cu inima curata” sau si-i aduci inchinare potrivita. Cei care nu reugeau si dove- deasc& in viefile lor virtutile smereniei gi ale castitatii »Sint ori fiare, ori demoni, chiar de-ar fi ei crestini gi ortodocsi”. Dimpotriva, ,cit de binecuvintat este monahul care in rugaciune sta inaintea lui Dumnezeu, {I vede gi, a rindu-i, este vazut de EP’. Adevaratul monah era eal & cérui daruire pentru Hristos ii permitea, prin harul dum- nezeiese, si simt& prezenta mistica a lui Dumnezeu. Mona hii erau aceia care luasera asupra-le ,chipul ingerilor’. Mare parte din serierile lui Simeon erau sub forma unor povatuiri adresate calugarilor, pline de sfaturi de bun-simt despre practicarea evlaviei 7+ vni treble a es pectat ca un loctiitor al lai Has tos insusi. Totugi, monaht Tor'trebuia Sali se reaminteascd pe tenet wvatituri Scanned with CamScannerULTIMA ini RIRE OXIEI BIZANTINE FL ORIRE A ORT, XIE sin. No Tool. Bie. BOSC Predestinatio divicy tos! dinainte gtiuti a : nnn rat dp hl a apt buia si ai mo igi Mal Or. APG si devini na nahul, ci i Se.) motan jcvinit ,piirtay al firii dumeona eee te motafora Bisorich ex up aj rmezeege Bxtngind verse funetii mai multor, made Simeon atribuia acestea, seoapecle” ere mate” sau membre”. Dintre sin. tot Bie. owe PUberea zAmislitoare a idellor dike ee ee 123:226) i ci 7 ane @ ideilor divine ale t ici misti § ae ee pafere Duhului mintuirii pe —— atea Bisericii aie) : ceolgeie RUee Bisorici en trup al lui Hrstos era premisa i plowiet mistie,Intruit,Bizanfln-aeunoseutnciodaté sun 0 tensiune real intre spivitualitatea astotied si cea sacra- mental”, evlavia monahald se biza pe Sfntele Taine, pe Liturghie si pe dogmele Biserci Ortaoxe, Friietatea esting aves besa in primal rnd mu in Tegéminl monahal, ¢i in jnagterea spiritualé prin botezul dumne- zeiese”. Viata contemplativi se hrinea din participarea la Sim. N. Tool. Btic. 9 (SC hia a aa a a eS Buharistie. Chiar dacd tainele nuluerau automat, ei numai fe Ms ,in Duhul”, cle erau canalele firesti prin care era transmis fil on. 140"6 aru alte edi nelfind imposible, ei exeeptionale, Monahit Bim, N. Thol. Cateh, 18 (8 aveau obligatia de a respecta preotii gi de a participa la 104310) liturghie, aga cum cra ca slujiti de acestia. Serghie de Radonej s-a impirtigit cu Sfintele Taine, acestafiind primul sau act dup ce fusese tuns in monahism, si se spunea pL MLW Sere (Leonid ospre el ef participa asiduu la slujbele obstesti. Este t cit de des se intimpla cuiva si imparta- demn de remarea Sim. N, Teol. Cateh. 16 (SC co experienti mist ronats ascii 0 experi timpul liturghiei, eum ee cui 2s Ye exemplu, in timpul psalmodieri ‘Trisaghionului, in timpul nT fui ,Doamne miluieste” sau a alter rugdciuni de 7 | individului nu se opunea nici~ ica in timpul liturghiei, cum ar fi, santa, Extazul mistic al pocitinti. Extazul in al Bisoricii. Asemenea tainelor decum ritual Hag etc, 1 Find + liturghiei, dogmel ‘aca Maicti a Domnului gi liture ‘ei, Fecioara Maria ca Maici a 4 vlaviei. Hee! ri i ii fn rut tig ase fundamentl Or ty al ovlaviel aubentice. Adovaraii 22:196); Sim, N. ‘Tuol. nt co! d ,noi, cei care ne inchiném ‘fe Simeon trata chestiuni cpsit de asprimea tonului ‘onfuz, el crea ca doxe ale Bisericii Hristos” in Catch. 22 (SC 104376) Sim. N. Tool. Ke ral al, Rede. 1, prs (SC 1225172) , Sim. N. Tool, Or. 9 (PG. 120:351-392; nN tool NSC 128;136) degraba o le orto’ cel de-a form dogmelor tos” la modul im. ¥, . Teol, Brie. 1. 12 (SC ag, feo. Bie. 4. 12 (86 fin 129; Tool Or. PG Scanned with CamScanner282 SPIRITUL ORESTINATATI RASARITENE (600-1700) el mai bine ilustrat de uzul termenilor 5 Fieilor hristologiei calcedoniene ca descrieri ale unig credinciosului cu Hristos. in cuvintele lui Simeon, Hristos are o unire cu Tatal asemenea celei pe care 9 avem noj tensa 1660 To Htristos}”. Momentul Pastilor era reconstituit mistic in sinea credinciosului, astfel incit se putea spune c& ,invie. Bananct’ 8° ea Tui Hristos este aceeasi (Smdpxet) cu invierea noastra’, Hristos trebuia sé fie in continuare privit ca biruitor al Samay CellC tivnicilor omului gi ca invatator dumnezeiese care.j Sin. N Teo. Cateh.208C _ instruiegte pe cei credinciosi prin Sfintul Duh. insa aspec- tul care a primit o noua subliniere in spiritualitatea lui Simeon a fost conceptul traditional al lui Hristos ca model, Hristos era exemplul ale cdrui ascultare si smerenie repre- zentau modelul pentru credinciogi si pentru monahi in Sim. N, tel, Goteh. 17150 pentrn ma me tor262) special. El era chiar mai mult, céci ,sfintii sint... membre personal este c Sim Neel. ie16(SC 419 Tyi Hristos... un trup al lui Hristos”. Sau, cum spunea (Simeon jntr-unul dintre imnurile sale, nu numai credin- ciogii_au devenit_ membre ale lui Hristos, ci si Hristos a devenit membru al lor; Hristos este mina mea, Hristos este piciorul meu..., iar eu sint mina lui Hristos gi piciorul Sim N. Tel. ane 18. 7 eee : * Mi-i44 ($C 166:288) Tui Hristos”_Atit de intima era cuprinderea in Hristos cit fiecare generatie a Bisericii avea aceeagi legituri cu Hristos pe care o avusesera si apostolii, Dar aceast& cuprin- dere nu era numai ceva ce trebuia s& se intimple in imp’- Sin. N- tel Cees, (se | ‘TAHA cerururilor si ,numai dup& moarte, ci gi acum, in 104: 140), aceasta viata”. Promisiunea ,Fericirilor” insemna cé ori- Me. 58 cine era ,curat cu inima’” fi Mea puso, $ine era',cure ima” fl putea vedea pe Dumnezeu an ined de aici si de acum, _ lmitarea lui Hristos si identificarea cu Acesta au deve- nit o chemare la o viaga de sfintenie gi iubire. Apropierea de Hristos ii aducea credinciosului trei beneficii: viat’, 62, in ni ted nestricdciune gi Smerenie; cea din urma insd a fost cea ee care s-a bucurat de o atentie aparte din partea lui Simeon. eee luau in serios credinta trebuiau si auda Dumneren? pe ultate: »0, omule, crezi tu ed Hristos este Sim. N. Tool. Coteh. 19 (SC poruncile ce De oreai intr-adevar acest lucru, atunci fine 104526) aes 7 cul fricd de Dumnezeu”. Desi a-L marturist GW, rot. on. 30 peau, de fape cata Plreau doua lucruri diferite, ele 120:335) 1, de ) WI i i fintonieh eran si acelasi. Cele dou’ semnalmen Sim. N Test, Coun sorse —SHiNfenici autentice crau o€redinta ortas Vo viafi im. N. Tool. Cateh. 10 (5 inta ortodoxa gio vial 1045142), conformitate cu -voia Tui Dir oe int le "mo di

sly celui de la 1 rorumind era Dunne ae ci lumina é clar cf accastl ON Marturisitory i oxista o alti Bagge tel 9c, gpintd TreIMes una cu Dumnet gs si-L cunoascl BSG fat oro cea adevaratl ort Nr cuiva si aut ini adevarate. : ‘iloe. 3:37 n, tr) cale care s-i Fectt yederea aces si 1 3 Tol Bic. 5 (SC pe Dumnezeu Scanned with CamScanner286 M172 Sim. N. Teel. Cateh. 20 (SC 104336) Sim. N, Teel. Cateh. 16 (SC 104246) Sim. N. Teol. Or. 3 (PG 120:334) ; Sim. N. Tool. Cateh. § (SC 96440) Sim. N. Tool. Cateh, 5 (SC 963432) Krivocheine (1954) 323, Gr. Pal. r.1.2. 12 (eyendorit 98) Meyendorff (1959) 221 Gr, Pal, 1.1.6 (Meyendorit 21), Ge. Pal. Tr. 3. 1.12 (Meyendorif 581) Gr, Pal. Tr. 3. 2.4 (Meyendortt 649) Gr, Pal. TF. 2. 1.36 (Meyendorif 298) 1 CRESTINATATII RASARITENE (600-1700) a j lumini pe pamint a consti. i ema a acestei lumini pe P: ‘ Manito simbarea Ja Faté a lui Hristos, cind ,a stralucit tuit-0 oe goarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca fata Lui ca so! » a at lamina dee ina”, Ceea ce a stralucit ¢ u 2 subliniere a identitatii dintre lumina Dumnezeu gi a aes ‘i trebuia si fie atenuata de reamintirea rea Dumnerel este transcendent; caci lumina cereaseé, fiind dumnezeiasca, nu avea ,un nume potrivit ci” Simeon nu a aledtuit o tratare sistematicd a relatie| dintre transcendenfa si identitatea lui Dumnezeu cu lumina, ined elementele principale necesare unei astfel de siste- matizari sint prezente in gindirea lui. ; Sarcina de a articula o noua teologie a vietii spirituale, care s& includ& si doctrina Iui Dumnezeu ca lumin§, a fost preluat& de aire rigorie Palama la mai mult de trei_ secole dupa . Si totusi Simeon a fost cel care a ‘primif titlul de ,Noul Teolog”. Urmind obiceiului bizantin, el insusi a folosit titlul de ,Teologul” pentru a se referi fie la Apostolul Ioan (de aici titlul ,dumnezeiescul Ioan”), fie la Grigorie de Nazianz (adesea identificat, simplu, ca find ,Teologul”). Calificativul ,Noul Teolog”, aplicat in cazul lui Simeon, ,a fost_mai intii folosit pentru a-l distinge #1 ‘a-l compara” cu ceilalti doi, cdci ,unul dintre motivele” “pentru care Sfintul Simeon a fost numit «5 Néog Seohb% ‘a fost probabil faptul ci, asemenea Sfintul Grigorie d¢_ Nazianz, a scris, la rindul sau, Cuvintdri Teologice despre ‘Sfinta Treime”. Grigorie Palama, intr-una din foarte pufi nele referiri clare la Simeon, l-a numit ,Noul Teolog” ia vorbit despre minunile svirsite in timpul vietii lui. Chiat daca se pare ca ar fi existat, de fapt, prea putine legdturi SPIRITU! »al doilea Teolog” sau nume propriu”. De ase! rea la adversarul sau intrucit acesta se de intregii Biserici a lui se opuneau in aceeas menea, in polemicile sale el se ref folosind expresia ,acest nou te0l08" partase de traditia ,Parintilor $i * Dumnezeu”, Sustinitorii lui Palam® teologica. In eeae f misurd orictrei sugestii de inovatie teologia lui Palen oestei rezistente la idea de inovati® teologi: ma »este o doctrina de o surprinzatoare indr&zneal $i de o yeqep enna de | eald $1 de o neasteptata nout ee", aproape c@ 5 Scanned with CamScannerULTIMA INF) LORIRE A ORTODOXIEI BIZANTINE bald cum ,Bizan\ 2 ul i ful ar fi jurat si acuze de minciuna viitoarea etasce (1948) 114 Sa reputatie eo a ti 1,241.89 Dalamite consta Te rele Notation teologiei Siero accente mergind in reinterpretarea fundamental a unor (Gieyendorff 201) gitul, in pofida inapoi pind la Origen gi Dionisie Areopa- mentinerii veneratiei fata de Dionisie; aceasta s- ; i ech Ee a manifostat intr-o noua teologie”, in chiar ae eusaiceetn al cuvintului ,teologie”, cici a adus So doctrina ortodoxa despre Dumnezeu. nee alama de sistematizator al invafaturilor nies ae fost acestea reliefate mai sus devine pal peat cel care trece in revisté acele invataturi aga au fost ele reiterate in scrierile lui Palama, Asemenea cupat de practica monahala a Gr, Pal. Ab. 5.6.4 (Contos 31) decit ir modul in care a fost articulat& prin liturghie, a ocupat un oppalp1g.aea11% loc normativ gi a fost citata in sprijinul afirmatiilor sale Bei; 601) teologice. Chemirile la o viata de sfintenie gi iubire ca fiind cea mai apropiat& expresie umana din cite existé a adevarului dumnezeiesc, erau formulate, de exemplu, in intelor lui Pseudo-Dionisie: | nostru si unirea cu El... Ge Pa Th 1.1, 28; 24.89; $505 (atoyendortt 65-67; ae P frecventele citari ale cuvi $os; 300) \Cuprinderea in Dumnezeu dupa cum ne jnvata cuvintele lui Dumnezeu, se consuma . dupe prin mijlocirea faptelor de iubire si inchinave, in Ding fede bof PS conformitate cu cele mai sfinte porunci”, Este remarcabil ee ee palama si Simeon in privinga afirman ce sfinfii au aratat a asemanarea E =e ralai experiontel religioase. Cece ‘lor lor experiente, »¢ ici numai cel fost continutul proprilior poate cunoagte lucrarile Gr, Pal. Teof. (PG 160: care a jnvatat din experienta poate cu! aste h rile Gr, Pal. Tr. 3.3.3 hului”, Dupa cum unul dintre stramosii spirituali ai foi ata aie ia g spunea: ,cele ale Dunult ne pot fi atinse de ui Pala aa ond $ 5 atndi. Gr. Pal, Tr. 1.3.34 « care nu au experienta”. Adoptind in propria- i gindire ‘pms 69 cei care nv 20 Tole spiritualita i a ae din alte multe gimima a dat expresie syeeajulti mintuirii ca ele- SeFa, on. 16176 gurse, Palama 2 1 angheliei erestine, FP a intorpretat iran Goa) Senta contral al Dene garutamerenich dezvaluire mint ool meanitati, desdvirgize: inne @ dumnes ee indum- Pine ote 8 tej omoncsculdi sh, MA. presus de tonte, “i Hemi zoiesculti i omer atristices ins intetizate in ceca CC i vol. I, pp. 169-173 ire — toal nozeire ~ +02 trie + oud teo! 6) : . » trebuie numit or at sinteza in opozitie constienti fafa " Palama gi-a claboral or cctul special al polemicii lui a de poritille ere Jogi filozotie® © ui Varlaam de e fost repr tat Scanned with CamScannér~NE (600-1700) HNATATH RASARE 248 SPIRITUL CRI evelagia dumnezciasca gi filozofig tint (oxonds), $i, prin urmarg a devir_,acordat apostolilor ar Ti ajar I wi bil mijlocit gi color care se dedicat nemijlocil”, Ir a pulea conduce Ia teza et Apud Ge, Pal. Tr. 2.1.6 faa ula Riga lecit Moise cu accent atigr Apu Gea 119 -m cliroia ,Plalon nu este dec s io (Meyondortt 3 form ciireia ,,| Ginditorii pagini, susjinea Varlaam, au fost lumina de Dumnezeu gi ridicafi deasupra nivelului majoritagii oame, orl ot Shi 202) nilor”, Tot co rebuia facut era sk se compare spusele ¢ ale ,marelui Dionisic din incheierea o Teologia misticd” pentru a vedea ci »Platon insugi infelesese bine transcendenta divind” gi cd ceilay greci au Dumnezeu, Care ¢ dineolo de esenfa gi dincolo d , transcende mintea, gtiinfa, gi toate cele. 2200 — lalte realiziiri omencgti”. In opozifie cu 0 atare anulare a abtein,.tt14 diferen(ei dintre ,doctrinele Evangheliilor’” si ,invafaturile Usfeyendovit i) ae cunoastere comuni presus de orice gindire”, Ceca ce tofi credinciogii imparti- : noastere a lui Dumnezeu (yviiotg), ci zou (fvwoic), Cea mai succinti afirmare i enta dintre axioma Ge, Pal 1h 23.60 (Moyendonif 8261 Ge Pa th 1.3, (Moyenidortt 16 Goya; Beas) SOCAL i indemnul mozaie Dew, 18,908) pla seama asupra ta”, Prima cerea cunoastere de sine, cea de-a doua, autodisciplinare prin harul lui Dumnzeu. 0 alli cale de a afirma contrastul a reprezentat-o accentuarea operat de Palama asupra a ceea ce multe secole mai Vitmae (1887) lirziu a ajuns ‘i fic numit ,teologia faptelor”, depasind Le aspir Afiile psihologice sau misticismul exterior hart- ean Biti”. O expresic a acestei teologii a faptelor @ ddvaitatssledice lost, de exemplu, predilectia sa pentru termeni ca pade- Set virul adevirat” (GooanOaic) sau sublinierile sale asupr caracterului factual si nonsimbolie al fenomenelor de tipul luminii de pe Muntele ‘Tabor. ' p de alti parle, ar fi o gregeali si se creadii cf teologia ‘aptelor, Profesatii de G gorie, presupunea un reductio- nism simplist care elimina ambiguitafile din formularile doe TAR eae tiva fel al igecerner steayeeees alterna eats a 10 al soricl 2 rinfilor sti in Capacitatea lor de ,a respect firese oricirui omen Ut Principiu metodologie de baz eos taogs” MN? tin lueru, iar imedinn e ™tturiseste corect si spund acu Incest enn ontiat un altul, amindoun Hive ctewhral2” .unei dogme ort ye Consta intr-atit in negarea total Srtodoxe, cit in aderarea la umul dintre poli ‘Meyendorft (1950) 214 Scanned with CamScannerULTIMA in) FLORIRE a ORTODOXIET BIZANTINE 289 unei dogme dialects nind aceleiagi arene? in detrimentul celuilalt pol aparti- Gr. Pal. Teof. (PG 150:017) Vat&matoare paras »Veti vedea ci aproape fiecare erezie scut din aceste ambiguitati ale teolo- Biei”. Corectitudi ‘itudinea it .. nu se putea constites invafaturii prezente a unui eretic oe c&ci ar fi existat obtinuta pri i apes dase caetificarea unui alt aspect al adevarului de legorile & Parabilé. Cind Varlaam a sugerat ci neinte- Var, Zp. 1 (Sehird 232; 241) ij”, intre el si Palama rived doar moduLexprims- b Fancast observatic a fost respinsa. ,Noi”, spunea un gam assneamina SIRO ‘ palamit, ,discutdim in contradictoriu despre dogme $i : ey » nu despre vorbe. Dogmele si faptele erau continutul raditiei ortodoxe. GrigoriePalama>a identificat cele trei teme-fundamentale ale s; on Atii crestine ri Gy Pal 13.17 Geologia ¥ pofatiom< rovelatis ca lumina si frintui feyendor _iiduminezeire ~ gi le-a redefinit intr-un mod care corecteze formularile lui Dionisie Areopagitul si ale colii sale. Inainte de a fi incheiat aceasta redefinire, Palama a socotit ci este nevoie sa reformuleze chiar gi singura dogma in functie de care este evaluata ortodoxia, dogma Sfintei Treimi. temelia controverselor teologice bizantine din seco- lul'al XIV-lea st& problema «teologiei apofatice».” Aceasta a dovenit o problema intrucit, in gindirea crestina a Rasari- tului, existau cel putin doua definitii, sensibil diferite, ale imposil iva rupoaster Tui Dumnezeu: cea care intele- ezew este imposibil de cunoscut din pricina gea ciDumneze de cunc Y tarilaytimane si cea care sustinea c&teologi@trebuie ‘Meyendorff (1959) 281 Jimitarilorumane =D oF fie .apofaticd” din cauza transcendenjei divine. Cea -_ yr "I — e-a dua earacteriza gindirea lui Palama, Dupd spusele fai, el rae i acord cu privire la pro- ul, ey . ae re Giejendortt 141) blema cunoasterii”, intructt sustineau cu totii imposibili- fara ti ii directe a fiinfei Jui Dumnezeu, nu numai tae i piledtoase, ci gi de etre inger aie fiintele omene’ de cater Bint a Paloma explicatia fundamenta x pam. 2.331 de eterye peat, Pentru Palama, cxplicat (a (feyendorit 449) ae carante stitea in firea lui Dumnezeu. Aceastay aces ene, Damaschin, ,nu face parte din oxis- in formula Mu ony presus de toate existenfele gi mai Bre tenfe. El este mer Priga. [-] $i daca cunogtin{ele sint tn sus de insdgi ox ‘neazi cd coea ce este mai pre- a cu exis i mai presus de esen{a. loan D. Fo. 4 (Kotter 2:13); rH cl (Fecioru, 1993, p. 20) legatura so ras Fs : is de cunostinfa va * trivité_a_relatiel omului a selaticl ein ce auza transconden 9 respinge : an ‘itre cunoastere”. ray i el taicerea mit cale © aceste enn dograbi, ° Kiprian (1950) 278. Scanned with CamScanner