Istorie și Filosofie

mai mult decât prin cuvinte. În fiecare cuplu ar exista mai mult
armonie i în elegere între parteneri, dac s-ar ine cont de aceast
regul nescris i s-ar ajunge la în elepciunea de a utiliza t cerea în
situa iile i contextele potrivite. De asemenea, pornind de la o real
cunoaştere şi comunicare profund şi reciproc , vom şti ce s
aştept m şi ce s cerem de la cel lalt, vom şti s ne p str m autonomia
şi cum s accept m autonomia celuilalt, într-un cuvânt, vom înţelege
c intimitatea dintre parteneri este un proces de cunoaştere, de
acceptare şi de completare.
Bibliografie:
1. HATCH, A. The art of silence. Great Britain: Piatkus, 2017.
2. LE BRETON, D. Despre t cere. Bucure ti: All Educa ional, 2001.
3. MAITLAND, S. A book of silence. London: Granta Books, 2009.
4. NAKANE, I. Silence in intercultural communication: perceptions and
performance. Philadelphia: J. Benjamins Pub. Co., 2007.
5. PICARD, M. The world of silence. South Bend, IN: Regnery/Gateway, 1948.
6. THICH, Nhat Hanh. Silence: The power of quiet in a world full of noise.
London: Rider Books, 2015.
7. TOLLE, E. Lini tea vorbe te. Bucure ti: Curtea Veche, 2009.
8. VL SCEANU, R.B. Jocul t cerii în arta actorului. Craiova: Universitaria,
2015.
9. WITTGENSTEIN, L. Tratatul logico-filosofic. Bucure ti: Humanitas, 2001.
Recomandat
Anghelina SUCEVEANU, dr., conf. univ.

SENS ȘI SEMNIFICAȚIE A CONFLICTULUI

INTERIOR ÎN CONSILIEREA FILOSOFIC
Cristina JITOREANU

Facând referin la structura temei, putem spune c are la baz

abordarea i conceptualizarea termenului de ,,conflict". Este tratat
etimologia cuvintului conflict i se analizeaz defini iile propuse de
majoritatea gânditorilor care au abordat acest subiect. Etimologia
cuvântului conflict are dou r d cini etimologice, primul sens provine
de la verbul l tines nflig ere care înseamn se lu t , se b te,
est lu ru este sus inut de unele di i n re, ltele firm îns
termenul de nfli t r vine de l l tines ul nfli tus, ee e

71
 Analele științifice ale USM. Lucrări studențești

înse mn ,, ine îm reun u f r ”. Ce ine de analiza defini iilor

oferite de marii gânditori, cea mai plauzibil este cea oferit de
s v nţii n St i - nst ntin şi . Ne ul u „ nfli tul este surs
de s himb re individului, sistemului în re este ev lue z ” i,
nu în ultimul rând, cea expus de Deuts h M rt n care susţine în
te ri s „ nfli tul nu trebuie elimin t, i tr nsf rm t”. Este
conturat în baza derivatelor conflictului interior, i anume, analiza
„Interrel iei dintre nfli t intern i nfli t u el l lt”, unde se
analizeaz p r ile negative, cum ar fi: scindarea sinelui, izolarea,
fobia, anxitatea, angoasa i, nu în ultimul rând, fuga de oameni.
M n gementul nfli tului în nsiliere fil s fi – este consacrat
unor abord ri i analize mai delicate, deoarece vizeaz acceptarea i
transformarea conflictului. Aceast art se bazeaz pe câ iva piloni, cum
ar fi: întâi de toate con tentizarea st rii de conflict, acceptarea lui ca o
parte veritabil a actului tr irii, prezen a dialogului i, în cele din urm ,
îndreptarea energiei spre alte procese benefice precum creativitatea.
Un punct relevant în lucrare este faptul c între conflictul interior i
con tiin s-a pus semnul egalit ii, deoarece: c n tiinț pr vine de l
termenul l tin n s ienti – un tere, iar c nfli t pr vine de l
termenul l tin nflig ere – i nire.
un tere nu re l tun i d nu se i nes m i multe idei i
se junge l un nsens res e tiv d un tere nu e lt ev de ât
i nire un r firm ii res e tive, de i i rezult n tiin nu
este lt ev de ât nfli tul! Unul e ltul m letându-se. entru
Freud, „evit re s u e t re n tiin ei este m i mult de ât
sim l m difi re de r teristi : e este rd n re sistemel r
n tient i in n tient, m teri lul n tient î i te s himb l ul în
numite ndi ii m i les în ursul unei sih n lize”. Du um u f st
ex use ideile de m i sus, ne re m un t bl u re um nfli tul e
rte din n i i de inde de n i e l tur îi dezv lt m, fie îl s iem
u un t l tr irii, fie îl s iem u n tiin , im rt nt este s
un tem des re existen lui i s în er m e ât sibil s -l
e t m. Rel i eu- nfli t- eil l i este un multidimensi n l , ee
e im li un tere m i r fund t el r e se întâm l în vi
n str , nfli tul fiind mijl ul de ur, dul e re îl ign r m s u
legem s -l tr vers m entru junge de rte e l lt ,,râului”.

72
Istorie și Filosofie

Sus inem firm i ferit de Lee R ffel ,, nfli tele nerez lv te

entue z em iile ne l ute”, d r t t d t firm m nfli tele
sunt d r miezul, de inde de n i ce f em u el i e j îi ferim.
La începutul acestei lucr ri, ne-am propus s reevalu m defini ia
conflictului i s oferim o nou conota ie, în mare parte ne-a reu it,
acum cunoa tem i p r ile pozitive ale conflictului interior, cunoa tem
cum am putea s -l transform m i ce st la baza accept tii lui.
Medierea conflictelor este posibil datorit dialogului. De asemenea,
actualitatea i noutatea au fost satisf cute la maxim posibil, deoarece
am încercat s demonstr m c conflictul interior nu este altceva decât
prezen a con tiin ei. Pe scurt, am pus semnul egalit ii între aceste
concepte.
Oferindu-i alt conota ie conflictului, am gestionat pe cât posibil ca
energia s fie îndreptat asupra creativit ii. La aceste „ingrediente” a
fost ad ugat elementul-minune, anume comunicarea.
Schema care ar elucida cele expuse mai sus ar fi:
Personalitate
difrag e tată
Co știi ță

Conflict Interior

Mediere

Comunicare Creativitate

În ele e urme z , utem firm e t re i n tientiz re

nfli tului e un r es îndelung t, d r u rezult te rem r bile.
Pentru mediere de su es, este nev ie de im li re m xim , v in
i ur j entru d ri s s himb m ev . Nu uit m, l b z r esului
de e t re/ n tientiz re st u trei rin i ii: un tere stilului de
b rd re nfli tului, res e t re el r trei dih t mii m i sus
men i n te i ntinuit te infinit medierii. nsiliere fil s fi
de su es v ve l tun i ând, întâi de t te, n i v m înv s
e t m nfli tul rte din n i i nu v m ut mereu m tive
um s s m de el, i v m g si ltern tive.

73
 Analele științifice ale USM. Lucrări studențești

Referindu-ne l nfli t l un t liz t r l re tivit ii, utem

firm e este oportun s un a tem unde de f t r trebui s ne
îndre t m energi , l unde ers n lit te nu v degr d , i v
înfl ri. Ne ermitem s firm m utem s himb lume nume rin
est r es, tr nsf rm re nfli tului în gener t r de idei rin re
d m vi i eliber m energiile reful te.
Drept sugestii în privin a acestei teme, se propune:
 Oamenii pot s accepte conflictele ca un act al tr irii, este
necesar doar s se predispun cu adev rat pentru acest lucru.
 Atunci când se dore te ca oamenii s „scape” de un conflict,
energia lui ar fi bine-venit s fie îndreptat spre creativitate.
 Comunicarea este primul element necesar i important care ar
diminua conflictul sau cel pu in ne va ajuta s -l men inem la stadiul
normalit ii.
 Conflictul interior nu e altceva decât personalitatea
difragmentat , este necesar ca ceea ce vrea eul s fie în tandem cu
ceea ce vor al ii de la noi, dac totu i nu este posibil, atunci s
select m ce este cu adev rat important pentru noi.
 Se recomand tehnici alternative de diminuare a conflictului, de
exemplu: s scrii o scrisoare pentru sine unde s expui tot ce sim i c
te deranjeaz sau s pictezi un tablou care te define te, s expui ceea
ce sim i cu adev rat.
 Este important s acceptam starea de conflict, doar accceptând-o
vom ajunge s facem pace cu ea.
Multitudine fen menel r de s ind re sinelui, ng s ,
gresivit te f de sine i, nu în ultimul rând, fug de meni, nu f
lt ev de ât s du l degr d re ide lului mântes – mul!
Trebuie s fim vigilen i la e vrem s b inem în urm nfli tului
rezent în vi n str , de re e te ri bumer ngului nu mân t-
nimeni!
În final, putem afirma c dac nu am reu it s schimb m optica
celorlan i vizavi de notiunea conflictului interior, am facut-o pentru
noi, deoarece acum putem s gestion m conflictul interior i s
ob inem mult mai mult decât frustrare.
Bibliografie:
1. RISTOTEL. Eti ni om ti . Editur : NTET, 2003.

74
 Istorie și Filosofie

2. MORTON, D. Soluion re onfli telor onstru tive, 1998.

3. Di ion r de filosofie/Juli DIDER. I i, 2008.
4. STOI -CONST NTIN, A., NE UL U, . ( oord.). sihoso iologi
rezolv rii onfli tului. I şi: olirom, 1998.
5. HORNEY, K. Conflictele noastre interioare. Bucure ti: IRI, 1998.
Recomandat
Sorin SCUTELNIC, lector univ.

FILOSOFIA DIGITAL ȘI PROBLEMA AUTOMATISMULUI

Daniel LAUR

The problem of technology has persisted since humanity existed. Different

and difficult issues regarding technology are manifested in all societies, from
archaic to evolved ones. The ambiance of the lives of billions of people is a
"artificial world" produced technically. Not only ambiance, but life itself is
increasingly modeled by technology. Perhaps, more than ever, we need to
listen to conscience and the whisper of ethics that exists in each of us, but
which must always be sustained. Naturally, having moral ethics does not mean
that they are always followed; Each individual, struggles between their own
formation, their motivations and their personal interests, on the one hand, and
the demands, traditions and socio-cultural-moral customs, on the other.

Problema tehnicii persist de când exist umanitatea. Diverse i

dificile chestiuni privitor la tehnic i tehnologie se manifesta în toate
societ ile, de la cele arhaice pân la cele evoluate. Ambian a vie ii a
miliarde de oameni este o ,,lume artificial ” produs tehnic. Nu numai
ambian a, dar i via a îns i, este tot mai mult modelat tehnic. Stilul
de via a societ ilor industriale contemporane este de neconceput
f r sisteme tehnice contemporane de produc ie, distribu ie, p strare,
consum al bunurilor de mas ; nu mai pu ine dintre bunurile i serviciile
realizate în societatea actual iau na tere f r mijloacele tehnice
auxiliare; aproape toate bunurile de folosire curente trec printr-o
mul ime de ma ini, care la rândul lor sunt produse cu ajutorul altor
ma ini. De necuprins este însemn tatea hot râtoare a tehnicii pentru
toate domeniile vie ii sociale. Lumea uneltelor, aparatelor i ma inilor
este tot a a de veche ca i omul însu i. La fel ca i sfera a ceea ce a
fost în mod con tient f cut i configurat de oameni, ea a fost

75

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)