PROIECT DIDACTIC

DATA: 11 mai 2003

Profesor: Ioan Stegariu
Obiectul : Istorie - Cls. a-VIII-a;

Subiectul lecţiei: Partidele politice în România interbelică ; opţiuni politice privind

evoluţia societăţii româneşti în perioada interbelică.

Timp: 50 min.

Tipul lecţiei: ascultare – predare

Strategia didactica: organizarea învăţării - frontal, pe echipe si individual.

Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, problematizarea şi învăţarea prin

descoperire.

Obiectivul general: de a dovedi înţelegerea cauzelor interne şi externe, generale şi

particulare a confruntării între democraţie şi tendinţele autoritariste.

Obiective operaţionale:

a. Cognitive:
- să definească noţiunile: partid politic, doctrina politica, doctrina economica, prin
noi înşine, cu porţile deschise ;
- să identifice cauzele care au dus la apariţia de noi partide după primul război
mondial, cauzele care au dus la proliferarea partidelor de extremă stânga şi de
extremă dreapta ;
- să aprecieze rolul liderilor politici: Ion I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Carol al II lea
in istorie;
- să cunoască trăsăturile unui regim politic totalitar şi în opoziţie cu acesta
trasaturile unui regim politic democratic;

b. Formative:
- să interpreteze documentele istorice prezentate;
- să redea prin cuvinte proprii conţinutul documentelor istorice prezentate;
- să descrie etapele care au dus la instaurarea sistemului totalitar in Europa de est.

c. Afective:
- să conştientizeze implicaţiile impunerii sistemului comunist in Europa de est,
dramatismul evenimentelor;
- să emită judecaţi legate de acestea.
Mijloace de învăţământ: manual, harta istorica, documente istorice,
Bibliografie:
1.Scurtu, Ioan, Ferdinand I , Bucureşti, Ed. Enciclopedica, 2001.
2. Idem, Carol II, Bucureşti, Ed. Enciclopedica, 2001.
3. Idem, Istoria României în anii 1918 – 1940, Bucureşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică, 1996.
Desfasurarea lectiei:

1.Organizarea clasei: notarea eventualelor absente, pregătirea elevilor pentru lecţie.

2. Verificarea cunoştinţelor lecţiei anterioare ;

Test – 10 min
1. Definiţi termenii : monarhie constituţională, monarhie ereditară, regenţă ;
2. Explicaţi rolul monarhiei de a realiza echilibrul politic în ţară ;
3. Numiţi monarhii României indicând şi anii între care a domnit fiecare rege.

4. Anunţarea noii lecţii, a obiectivelor operaţionale si organizarea predării

lecţiei

După Marea Unire din 1918 partidele din provinciile istorice s-au integrat in
partidele deja existente in Vechiul Regat.
Scena politica românească se îmbogăţeşte prin trecerea de la sistemul bipartit
( bazat pe existenta a doua partide, care îşi succed la guvernare ) la cel pluripartit (
care presupune existenta mai multor partide, care ajung la putere în urma alegerilor
bazate pe votul universal ).
Partidul Conservator, după ce va cunoaşte câteva fărâmiţări, dispare din
viaţa politică.
Când a fost fondat acest partid ? Ce interese reprezenta ? Ce lideri a avut ?
1880 – partidul reprezenta interesele marilor proprietari de pământ ; - Lascar
Catargiu, P.P.Carp, Titu Maiorescu.
Ce transformări, schimbări majore din viata politica romaneasca a dus la
dispariţia acestui partid ?
Reforma agrară ( 1918 – 1921 ), reforma electorală.

Partidul Naţional Liberal rămâne şi în perioada interbelica cel mai puternic

şi stabil partid. Fuzionează cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ( Ion Nistor
). Liderul acestui partid I.I.C. Bratianu, a fost o personalitate cu o vastă experienţă,
cu o minte clară, hotărât şi eficient în tot ceea ce întreprindea şi care avea o
influenţă decisivă asupra regelui Ferdinand ( Într-o discuţie cu Ioan Lupaş, regele a
spus : prefer să cad cu Brătianu, dacă ar fi să se întâmple, dar este singurul în
care am încredere ).
Perioadele în care s-a aflat la guvernare : 1918 –1919, 1922 – 1926, 1927 –
1928, 1933 – 1937.
Partidul Poporului ( Liga Poporului )
A fost întemeiat in aprilie 1918 si s-a impus in viata politica datorita
prestigiului si încrederii de care se bucura preşedintele sau, gen. Alexandru
Averescu. A fuzionat cu grupări politice din Transilvania, Basarabia si Bucovina.
Actul de constituire a Ligii Poporului ( 3 aprilie 1918 )
Subsemnaţii, având in vedere situaţia de astăzi a tarii, care necesita o noua
îndrumare a naţiunii, declaram a ne constitui intr-o organizare de acţiune cu
numele de Liga Poporului, sub preşedenţia dlui general Alexandru Averescu,
pentru realizarea următoarelor puncte :
1. Intrarea de fapt în viaţa constituţionala, prin aplicarea nefăţarnică a art. 31
din Constituţie, care glăsuieşte: ‘ Toate puterile statului emana de la
naţiune, care nu se pot exercita decât numai prin delegaţiune si după
principiile si regulile aşezate in Constituţia de fata ‘.
2. Stabilirea răspunderilor pentru abuzurile si greşelile comise in conducerea
intereselor tarii si care au fost cauza nenorocirilor actuale.
3. Reforma agrară, cu trecerea pământurilor expropriate astăzi numai in
principiu, in stăpânirea efectiva si imediata a sătenilor prin mijlocirea
obştilor săteşti, reforma electorală, prin vot universal, direct, secret si
obligatoriu, cu reprezentarea minorităţilor, întrucât aceasta nu va stânjeni
manifestarea liberă a individualităţilor politice : descentralizarea
administrativă.

Care dintre direcţiile de acţiune propuse, consideraţi că a atras popularitatea

partidului ? Motivaţi ?
Pe cine viza acţiunea enunţată la punctul 2 ?

Partidul Ţărănesc
A luat fiinţă în anul 1918 din iniţiativa unui grup de învăţători, preoţi şi tărani,
conduşi de învăţătorul Ion Mihalache. Îşi propune să reprezinte interesele ţăranilor.

Partidul Naţional Român din Transilvania condus de Iuliu Maniu

fuzionează în 1926 cu Partidul Ţărănesc şi astfel rezultă :

Partidul Naţional Ţărănesc

Partidul devine in scurt timp principalul adversar politic al PNL.

Partide ale minorităţilor naţionale : Uniunea Maghiara, Partidul Maghiar din

România, Partidul German, Uniunea Evreilor din România.

Partide extremiste :
Partidul Comunist Roman – 1921 pentru acţiuni antistatale a fost scos in afara legii
în anul 1924.
Liga Apărării Naţional - Creştine ( LANC ) condusă de A.C.Cuza.
Legiunea Arhanghelului Mihail ( 1927 ), din 1930 – Garda de Fier, din 1935 –
Partidul Totul pentru Tara : organizaţie naţionalistă, antisemită şi
antidemocratica. Liderul legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu înscrie partidul pe
linia asasinatelor politice, căreia îi va cădea şi el victima ( 1938 )

Opţiuni politice privind evoluţia societăţii româneşti în perioada interbelică :

I. Opţiuni democratice :
1. Liberalismul , doctrina PNL, îşi propunea făurirea unei economii
capitaliste prospere, după modelul statelor avansate din Occident prin
adoptarea politicii prin noi înşine ce avea drept scop protejarea
burgheziei romaneşti si a bogăţiilor naturale ale tarii, prin limitarea
pătrunderii capitalului străin in industria petroliera si extractiva.
2. Ţărănismul pleca de la convingerea ca baza economica a tarii o
reprezenta mica proprietate ţărănească care trebuia protejată şi ajutată
să se dezvolte. Pornind de la ideea ca statul roman nu era capabil sa
susţină din punct de vedere financiar investiţiile in industrie, ţărăniştii
au promovat politica porţilor deschise, adică pătrunderea masivă a
capitalului străin în economia românească.

II. Opţiuni totalitare :

1. Legionarii respingeau progresul realizat prin industrializare şi exaltau
ortodoxia şi sufletul pur al ţăranului roman, ca singurele valori
autentice ale neamului.
2. Comuniştii erau organizaţi după modelul Partidului bolşevic sovietic
dar nu au avut in cadrul societăţii o audienta suficient de mare care sa
le permită sa acceadă pe scena politica.