Raport PwC-agricultura

Advisory Consulting
Potenţialul dezvoltării
sectorului agricol din
România
Martie 2017
Conţinut 1
2
Analiza situaţiei sectorului agricol din România
Factori limitatori ai randamentului producţiei
3
15
3 Măsuri propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol din România 26
4 Impactul potenţial al măsurilor propuse 37
Secţiunea 1
Analiza situaţiei sectorului agricol din
România
Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România • Martie 2017

PwC 3
1 Analiza situaţiei sectorului agricol din România
România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii

europene, situându-se pe locul 6 în UE din perspectiva
suprafeţei agricole utilizate
Primele zece ţări UE din perspectiva suprafeţei agricole utilizate

(mil. ha, 2013)
29.0
23.6
17.3 16.7
14.4 13.9 13.1
5.3 5.1 5.1
Franţa Spania Regatul Unit Germania Polonia România Italia Ungaria Bulgaria Grecia
Comentarii
• România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii europene, situându-se pe poziţia a 6-a din perspectiva suprafeţei agricole
utilizate, cu aproximativ 13.9 milioane hectare în anul 2013, după Franţa, Spania, Marea Britanie, Germania şi Polonia
Sursă: Eurostat
PwC 4
Cerealele reprezintă cea mai importantă recolta din producţia

agricolă totală din România
Terenul agricol utilizat după tipul de cultură
(mil. ha, 2014)
Oleaginoase
13.9 Grâu Comentarii
18.2%
5.7 25.7%
Alte utilizări Cartofi
(41%)
Legume 2.9% 2.4% • Din totalul terenului agricol utilizat,
8.2 aproximativ 60% (8.2 milioane ha)
Teren cultivat 9.1% reprezintă teren arabil cultivat; din
(59%) Alte cereale
această suprafaţă, circa 66% (5.4
31.1% milioane ha) este cultivată cu
Suprafaţă cereale, în principal grâu şi porumb
agricolă utilizată Porumb
• Alte utilizări ale suprafeţei agricole
Evoluţia valorii totale a producţiei agricole utilizate includ creşterea
(EUR mld, preţuri de bază, 2009-2015) animalelor, păşuni pentru animale,
16.8 fâneţe etc.
16.3
15.2 • Valoarea medie anuală a producţiei
14.1 4.7 4.5 14.2
12.8 13.1 3.9 Ø 15 agricole româneşti în perioada
2.6 (28%) (28%) 3.2
2.0 2.8 (25%) Cereale 2009-2013 a fost de aproximativ 15
(18%) (23%)
(16%) (21%) miliarde EUR, însă există diferenţe
semnificative între anii agricoli
10.8 11.5 12.1 11.8 11.4 10.9 Alte produse slabi (de exemplu 2009 sau 2012) şi
10.3
(84%) (82%) (72%) (72%) (75%) (77%) agricole cei buni (2011 sau 2013)
(79%)
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursă: Eurostat, INS
PwC 5
Ponderea agriculturii în PIB-ul României a scăzut considerabil

din anii 1990, în principal datorită creșterii explozive a
industriei şi a serviciilor
Evoluţia ponderii valorii adăugate brute a principalelor sectoare economice în PIB Comentarii
(% din PIB, 1992-2015)
• Transformările prin care a trecut
100% agricultura românească în ultimii
Industrie
24 de ani sunt cel mai bine
80% evidențiate dacă analizăm ponderea
Agricultură valorii adăugate brute (VAB) a
sectorului agricol în produsul intern
60%
brut (PIB) al României
40% • La nivelul anului 1993 ponderea

Servicii sectorului agricol era de 22.6% din
PIB, iar în anul 2015 ea scăzuse la
20% doar 4.8%. Această evoluție este în
mare parte explicabilă prin
0% creșterea importanței industriei și a
1992 1994 1997 2000 2003 2006 2009 2012 2015 sectorului de servicii în ansamblul
economiei naționale (sectorul de
Evoluţia ponderea valorii adăugate brute a agriculturii în PIB servicii a crescut de la aproximativ
(1992-2015, % din PIB) 25% din PIB în 1990 până la circa
60% în 2015)
22,6 21,5 21,4 20,6 19,6 -6,8%

16,2 15,2 14,5 14,1
12,1 12,6 13,0
9,5 8,8
6,5 7,4 7,2 6,4 7,5 6,1
5,3 5,3 4,8
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sursă: Banca Mondială, INS
PwC 6
Deşi ponderea agriculturii în PIB este în scădere, valoarea

brută adaugată la PIB din agricultura din România este cea
mai mare din UE
Ponderea valorii adăugate brute a agriculturii în PIB la nivelul României şi a altor ţări europene
(2015, % din PIB)
4.8
4.4
3.0
2.5
2.3
2.0
1.6
1.3
România Bulgaria Ungaria Polonia Spania Italia Franţa UE-28
Comentarii
• Desi acest lucru pare încurajator din perspectiva performanţei agriculturii româneşti, nu înseamnă că agricultura din România este mai
productivă decât agricultura din alte ţări EU. În ţările comparabile din UE agricultura este mai productivă decât în România, dar ocupă o
pondere mai mică din VAB la PIB deoarece industria şi mai ales serviciile sunt foarte dezvoltate şi au o contribuţie mare la PIB
• În România industria şi mai ales serviciile nu sunt suficient de dezvoltate, fapt ce rezultă în această pondere mare a agriculturii în economie
Sursă: Eurostat
PwC 7
Ponderea populaţiei ocupate în agricultură din totalul

populaţiei ocupate a scăzut puţin în ultimii 20 de ani
Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în total populaţie ocupată la nivelul României

(%, 1992-2014)
-0.7%
+3.0%
-4.9%
40.6 40.8 40.4
36.8 37.4 0.0%
35.2 35.6 33.6 34.6 35.7
34.2
32.1 31.5 31.3
29.2 29.1 29.2 29.3
27.8 27.3 28.7 27.9 27.3
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Comentarii
• În anul 2014 ponderea forţei de muncă ocupate în agricultură în România era de aproximativ 27% din totalul populaţiei ocupate
• Ponderea forţei de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare foarte apropiată de cea înregistrată în 1992, deşi
ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă
• Se observă o creştere între 1990-1999 - după căderea comunismului, în paralel cu retrocedarea terenurilor agricole, o parte din populaţie a
migrat înspre zonele rurale, reorientandu-se catre activităţi agricole de subzistenţă în mici ferme familiale
Sursă: INS
PwC 8
România are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în

agricultură din UE, dar majoritatea muncitorilor nu sunt
salariaţi
Ponderea populaţiei ocupate în agricultură la nivelul României şi al altor ţări UE Comentarii
(2015, % din total populaţie ocupată) • În medie, 4.4% din totalul populaţiei ocupate
25.9 din UE-28 lucrează în agricultură, procente
mai mari fiind întâlnite în ţările Europei
Centrale şi de Est, în vreme ce în ţările
Europei de Vest ponderea populaţiei din
12.3
9.3 agricultură se situează sub media europeană
5.1 4.5 4.4 • Aproximativ 84% dintre lucrătorii în
2.9 2.5 agricultură din România se încadrează în
categoria personalului nesalariat (patroni,
România Polonia Bulgaria Italia Spania UE-28 Franţa Ungaria lucrători pe cont propriu, lucrători familiali
neremuneraţi şi membrii asociaţiilor
Ponderea lucrătorilor salariaţi şi nesalariaţi în totalul populaţiei ocupate în cooperatiste); prin contrast, ponderea medie
agricultură (2015, %) a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol
în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu
6.6
15.7 mult mai redusă (Spania- 50.%, Franţa –
28.0 30.8 27.6 Salariaţi 63.1%, Germania – 55.8% )
36.9 34.5
49.6 44.2
• Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în
agricultură sunt cele care înregistrează şi cea
mai ridicată valoare adăugată brută generată
93.4
84.3 la nivel de lucrător
72.0 69.2 72.4 65.5 Nesalariaţi • Toate acestea conduc către problema
63.1
50.4 55.8
fundamentala cu care se confruntă
agricultura românească, şi anume
productivitatea scăzută a muncii şi
România Polonia Bulgaria Italia Spania Franţa Ungaria Germania Regatul implicit randamentul relativ mic al
Unit producţiei agricole
Sursă: Eurostat
PwC 9
Valoarea adăugată brută pe fiecare unitate de forţă de muncă

din sectorul agricol românesc este cu 50% mai redusă decât
media UE
Valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură
(2013, EUR)
44.305
33.335 32.496
-83%
17.165
7.058
2.893 2.585
Franţa Italia Spania UE Polonia România Bulgaria
Comentarii
• Valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situaţia este
şi mai dramatică dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în
România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania
• Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de
600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha
Sursă: Eurostat, prelucrare PwC

PwC 10
În ciuda productivităţii scăzute, România este printre

principalii exportatori de porumb şi grâu la nivel mondial,
datorită mărimii suprafeţei agricole disponibile
Principalii exportatori de grâu la nivel mondial Principalii exportatori de porumb la nivel mondial
(mil t, 2015) (mil t, 2015)
Canada 23.6 SUA 44.7
SUA 21.3 Brazilia 28.9
Federaţia Rusa 21.2 Ucraina 19.1
Franţa 19.8 Argentina 16.7
Australia 17.1 Franţa 7.2
Ucraina 13.5 România 5.1
Germania 10.8 Paraguay 3.3
Kazakhstan 3.6 India 0.9
România 3.6 Africa de Sud 0.8
Comentarii
• Chiar şi în condiţiile actuale de productivitate, România se situează în primii 20 de producători la nivel mondial atât pentru grâu cât şi
pentru porumb, find un exportator net de cereale
• În anul 2015 România se situa pe poziţia a 9-a între exportatorii de grâu la nivel global şi pe poziţia a 6-a la exporturile de porumb (de obicei
România se clasează pe a 7-a poziţie la exporturi de porumb dar India a avut un an agricol foarte slab şi a căzut în clasament)
Sursă: ONU ComTrade

PwC 11
Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare

rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei
este principalul factor limitator al sectorului agricol
Rată utilizare
Volumul Suprafaţa agricolă Randament
suprafaţă agricolă
producţiei
anuale Terenurile cu Raportul dintre Cantitatea de produse
destinaţie agricolă, suprafaţa agricolă obţinută pe unitatea de
inclusiv suprafeţe care utilizată şi suprafaţa suprafaţă cultivată.
nu au fost lucrate în agricolă Exprimate de obicei în
anul de referinţă, nu au
kilograme sau tone pe
mai fost cuprinse în
hectar
sistemul de rotaţie a
culturilor, dar care pot
fi din nou cultivate
Comentarii
Rata de utilizare a suprafeţei agricole în ţări UE
(2013, %) • Volumul producţiei anuale este o funcţie a
29,4 suprafeţei agricole disponibile, a ratei de utilizare a
1,6% 26,6 suprafeţei agricole disponibile şi a randamentului
Suprafaţă agricolă neutilizată suprafeţei agricole. Valoarea producţiei anuale,
11,4%
Suprafaţă agricolă utilizată însă, este afectată şi de preţurile comodităţilor şi de
alţi factori cum ar fi fluctuaţii în rate de schimb
14,4 13,2
98,4% 3,7% • România este pe poziţia a 6-a în UE în ceea ce
88,6% 2,9%
5,5 5,1 priveşte suprafaţă agricolă disponibilă şi rata de
96,3% 97,1% 2,0% 1,8% utilizare a terenului este mare, la nivelul mediei UE,
3,5 ceea ce indică faptul că principalul factor
98,0% 98,2% 0,6%
99,4% limitator este randamentul agricol
Franţa Spania România Italia Ungaria Bulgaria Cehia
Sursă: Eurostat, analiză PwC
PwC 12
Randamentele agricole din România au crescut în ultimii 20 de

ani
Evoluţia randamentului anual de cereale

(1992-2015, kilograme pe hectar)
+2,2%
3.995 3.992 4.069

3.862
3.498 3.529
3.334 3.247 3.330
3.179 3.102
3.085 3.005
2.773 2.825
2.620
2.430 2.514 2.534
2.423 2.363
2.128
1.860
1.643
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Comentarii
• Deşi randamentele la cereale au crescut puţin din anii 90, rate de creştere a randamentelor este mult în urma ţărilor comparabile din Europa de
Est. Fluctuaţiile de la an la an în graficul de mai sus sunt normale deoarece, ca şi volumul de producţie, randamentele de cereale depind mult de
condiţii climatice
Sursă: INS, Banca Mondială

PwC 13
Randamentul producţiei de cereale din România este încă cu

mult sub media UE şi sub randamentul altor ţări din Europa
Centrală şi de Est
Randamentul mediu anual de grâu
(2010-2015, tone pe hectar)
7,7
7,3
-37,1% Comentarii
5,4 5,3
4,4 4,3
4,0
3,3 3,2
• Randamentele României sunt în urma mediei

europene cu 37.1% la producţie de grâu şi
49.3% la producţia de porumb, iar România
Germania Franţa Italia UE Ungaria Polonia Bulgaria România Spania
este depăşită confortabil de multe ţări din
Europa Centrală şi de Est la acest capitol
Randamentul mediu anual de porumb
(2010-2015, tone pe hectar) • Randamentele slabe în producţia de cereale
limitează volumul, valoarea şi
11,0 contribuţia la PIB a producţiei anuale de
9,8
9,4 cereale. Există mai mulţi factori care explică
9,1 -49,3%
acest randament slab
7,7
6,1 5,9 5,8
3,9
Spania Germania Italia Franţa UE Polonia Ungaria Bulgaria România

Sursă: Eurostat
PwC 14
Secţiunea 2
Factori limitatori ai randamentului
producţiei
1 Fragmentarea exploataţiilor agricole

2 Nivelul de pregătire a fermierilor
3 Nivelul redus de capitalizare
4 Evaziunea fiscală

PwC 15
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 1 Fragmentarea exploataţiilor agricole
Nivelul de fragmentare a exploatațiilor agricole din România

reprezintă un factor limitator semnificativ pentru
randamentele agricole
Numărul exploataţiilor agricole şi suprafaţa medie a unei exploataţii în ţările Uniunii Europene
(2013)
1 60
Cehia
1 50
Dimensiune medie exploataţie agricolă (ha)
1 40
1 30
1 20
110
1 00
90 Marea Britanie
80 Slovacia
70
Danemarca
60 Luxemburg
Estonia Franţa
50
Suedia Germania Media UE 27-34 ha
40 Finlanda
Irlanda
30 Belgia
Olanda Letonia
Spania
20 Austria Portugalia
Lituania Bulgaria
10 Ungaria Italia
Slovenia Polonia România
Cipru Grecia
0Malta
0 150 300 450 600 750 900 1.050 1.200 1.350 1.500 1.650 1.800 1.950 2.100 2.250 2.400 2.550 2.700 2.850 3.000 3.150 3.300 3.450 3.600 3.750 3.900 4.050
Număr exploataţii agricole (mii)
Comentarii
• România suferă de cea mai acută problemă de fragmentare în agricultură dintre toate ţările din Uniunea Europeană şi are o mărime medie de
exploataţie similară cu Malta sau Cipru, două ţări cu o dimensiune totală foarte mică
Sursă: Eurostat, analiză PwC
PwC 16
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 1 Fragmentarea exploataţiilor agricole
Aproape 75% din fermele din România au o suprafaţă mai mică

de două hectare
Distribuţia fermelor în funcţie de dimensiunea exploataţiilor
(2013, % număr ferme)
3.859.030 370.480 22.870 989.790 516.100 1.620.900 576.810 1.506.610 Număr total
1,8% de ferme
0,5% 2,3% 2,8% 2,4%
4,7% 3,5% 10,5% 6,0%
1,6% 2,9% 12,8%
8,2% 4,6% 20,8%
18,8% 29,9% 8,0%
37,2%
22,1% 11,5%
22,2%
14,3% 22,1%
36,4%
26,9% Dimensiunea
83,2% 23,5% exploatației
79,0% 31,1%
74,3%
9,0% >50 ha
18,3% 50,9% 10-49.9 ha
12,1% 5-9.9 ha
5,5% 29,6%
24,1% 2-4.9 ha
14,7%
9,9% 0-1.9 ha
România Bulgaria Cehia Spania Franţa Italia Ungaria Polonia
Comentarii
• Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total
suprafață agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, dar
exploatează 49% din suprafața agricolă. În contrast cu celelalte state europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 şi 100 de hectare,
este relativ slab reprezentat în România
• Franţa şi Cehia, ţări cu randamente mari la producția agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de ferme de peste 50 de hectare –
ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiţi, acces facil la
finanțare şi implicit tehnologizare mai rapidă
Sursă: Eurostat
PwC 17
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 1 Fragmentarea exploatațiilor agricole
Aproape 70% din fermele din România au venituri mai mici de

2,000 EUR din cauza fragmentării şi lipsei cooperării între
fermieri
Distribuţia fermelor în funcţie de valoarea producţiei anuale
(2013, % număr ferme)
0,4%
8,1% 6,6% 6,4%
11,1%
26,7% 23,5% 23,5%
20,8%
32,0%
55,3% 10,9%
6,9% 47,8%
68,2% 66,4%
51,5%
Valoarea
44,8% 10,7% producţiei
30,2% 31,4% anuale pe fermă
52,1% (EUR)
12,4%
26,6%
10,4% <2,000
36,8% 8,7%
2,000-14,999
25,3% 21,8%
29,9% 8,1% 19,9% 35,6% 33,8% 15,000-24,999
16,3%
22,7% 25,000-99,999
0,7% 2,8% 3,7% 3,1% 11,4%
7,2% 11,7% >100,000
0,9% 0,2% 1,5% 4,0% 1,3% 6,6%
1,7%
România Bulgaria Ungaria Polonia Italia Spania Regatul Unit Franţa Cehia Germania
Comentarii
• Analiza structurii fermelor în funcţie de dimensiunea lor economică subliniază subutilizarea potenţialului agricol al României. Mai mult de
68% dintre fermele din România au o producţie standard anuală sub 2.000 EUR, o situaţie nemaîntâlnită în niciun alt stat european
• Gradul ridicat de fragmentare a proprietăţii agricole are consecinţe negative directe asupra randamentelor înregistrate la hectar, în special în
ceea ce priveşte producţia de cereale şi plante oleaginoase
• Marile exploataţii agricole, organizate pe principiile unor corporaţii, îşi pot reduce riscurile operaţionale prin integrarea verticală (de exemplu
integrarea producţiei de cereale cu procesarea ei) şi pot accesa mai uşor pieţele de capital, în vederea finanţării
Sursă: Eurostat
PwC 18
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 2 Nivelul de pregătire a fermierilor
Nivelul de instruire a fermierilor din România este un alt factor

care limitează randamentul producţiei de cereale
Nivelul de instruire a fermierilor
(2013, % din respondenţi)
România 96,4% 0,5% Comentarii
3,1%
Bulgaria 92,9% 5,8%
1,3% • Forţa de muncă din sectorul agricol românesc
Ungaria 82,1% 14,4% 3,5% prezintă un nivel de instruire inadecvat în
Spania 82,2% 16,1% 1,6% raport cu cel al altor state europene. Astfel,
UE 70,9% 22,2% 6,9% conform datelor Comisiei Europene, o
Polonia 52,2% 20,2% 27,6% majoritate covârşitoare de 96,4% dintre
Franţa 38,4% 32,3% 29,3% fermierii români au declarat că şi-au însuşit
Cehia 46,7% 18,7% 34,6%
cunoștințele în domeniul agricol strict pe baza
experienţei practice, faţă de 70,9% dintre
Italia 90,8% 6,1%
3,1% fermieri la nivelul Uniunii Europene
Doar experienţă practică Instruire de bază Instruire completă • Nivelul de instruire a fermierilor din România
Distribuţia fermierilor pe grupe de vârstă se situează chiar şi sub cel al noilor state
membre precum Ungaria şi Polonia, în cazul
(2015, % din respondenţi)
cărora 17,9%, respectiv 47,8% dintre fermieri
România 40,7% 49,6% 9,7% raportează că au avut parte de instruire
Bulgaria 38,5% 56,1% 5,4% formală de bază şi completă în domeniul
Italia 39,6% 56,1% 4,3% agriculturii
Ungaria 37,6% 55,9% 6,5% • O altă problemă caracteristică sectorului
Spania 34,9% 58,9% 6,2% agricol românesc din perspectiva resurselor
UE 43,3% 49,6% 7,0% umane o reprezintă faptul că nu există un
Cehia 41,5% 53,8% 4,7% statut profesional clar definit al agricultorului.
Acest lucru are implicaţii puternice, pe plan
Franţa 45,2% 47,8% 7,0%
fiscal şi al asigurărilor sociale şi asistenţei de
Polonia 38,7% 56,1% 5,2%
sănătate
Fermieri peste 50 de ani Fermieri între 25 şi 50 de ani Fermieri sub 24 ani
Sursă: Eurostat, Comisia Europeană

PwC 19
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 3 Nivelul redus de capitalizare
Gradul de capitalizare în sectorul agricol din România este

mult sub cel din ţări UE comparabile
Capitalul mediu/ ha pentru culturile de cereale, seminţe şi plante oleaginoase

(2013, EUR/hectar)
4.750
2.635
2.191 2.168 2.165
1.929
1.619
858 758
Italia Marea Britanie Franţa Polonia Spania Germania Ungaria România Bulgaria
Comentarii
• România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploataţiilor agricole – această capitalizare modestă
rezultă într-un grad de tehnologizare scăzut al exploataţiilor agricole din România
• O analiză efectuată de Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii relevă faptul că, din punct de vedere al
dotării cu capital, agricultura românească se află într-un stadiu similar cu cel în care se afla agricultura ţărilor UE-6 în anii 1965-1970
• Printre cauzele acestui grad scăzut de capitalizare se numără şi problemele enumerate anterior: nivelul mare de fragmentare (lipsa
economiilor de scară şi a posibilităţii de a obţine cu uşurinţă finanţare), venituri mici la nivel de fermă şi lipsa instruirii agricole în rândul
fermierilor
Notă: Capitalul nu include terenul agricol, ci doar şeptelul, culturile permanente, îmbunăţăţirile funciare, clădirile, maşinile şi echipamentele, plus capitalul circulant, conform
metodologiei RICA
Sursă: DG-Agri, date RICA
PwC 20
Nivelul de dotare tehnologică al fermelor din România este

mult sub media UE şi acest lucru limitează randamentul
producţiei
Ponderea fermelor care dispun de un tractor
(2014)
84% 82% 79%

62% 60%
44%
7% 7%
2%
Cehia Franţa Regatul Unit Polonia Italia Spania Bulgaria Ungaria Romania
Comentarii
• Simptomele capitalizării scăzute în agricultură sunt numeroase şi afectează în mod semnificativ randamentele producţiei. De exemplu,
dotările tehnologice ale exploataţiilor agricole sunt subdezvoltate
• Mai puţin de 2% din exploataţiile din România dispun de un tractor, una dintre dotările tehnologice de bază din domeniul agricol, spre
deosebire de 84% din exploataţiile din Cehia
• Pe lângă aspectele cantitative, se menţine o diferenţă de dotare la nivel calitativ, în România fiind în funcţiune un număr mare de
echipamente deja amortizate şi cumpărate la mâna a doua. Astfel, la nivelul anului 2012, circa 73,1% din tractoare şi 69,6% din combine de
recoltat cereale păioase aveau o vechime de peste 7 ani, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
• Principala piedică în calea dotării tehnologice a agricultorilor români o reprezintă suprafaţa redusă a exploataţiilor agricole, care nu permite
utilizarea eficientă a mijloacelor tehnologice moderne şi nici nu justifică investiţia în acestea, prin prisma recoltelor obţinute
Sursă: Eurostat, INS

PwC 21
Parcul de maşinării agricole din România a crescut

nesemnificativ în ultimii 22 de ani, în medie cu 1% pe an
Evoluţia parcului de maşinării agricole

(1993-2015, maşinării pe hectar de suprafaţă agricolă disponibilă)
+1%
0.036
0.034 0.035
0.030 0.030 0.030 0.030 0.030 0.031 0.031 0.031 0.031 0.031 0.031 0.032 0.033 0.033
0.028 0.029 0.030 0.030 0.029 0.030
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Comentarii
• Parcul maşinăriilor a crescut uşor din 1993, din punct de vedere al măsurii maşinării pe hectar de suprafaţă agricolă disponibilă, însă
creşterea nu este un semnificativă şi reflectă nivelul scăzut de capitalizare din agricultura românească
• Lipsa unui parc de maşinării modern de nivel european prezintă un obstacol major pentru România. Nu se va putea atinge nivelul mediu
european de randament pe hectar sau randamentul teoretic al solului din România fără investiţii masive în tehnologie agricolă de ultimă
generaţie
• O altă problemă o reprezintă insuficienţa capacităţilor de stocare a produselor agricole, în special cele pentru cereale. Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) estima o capacitate de stocare pentru cereale de aproximativ 16-17 milioane tone în 2013,
împărţită în silozuri ( 8 milioane tone) şi depozite (9 milioane tone). Majoritatea acestor capacităţi de stocare sunt relativ vechi (două treimi
fiind construite înainte de 1989) şi sunt deţinute în prezent de marile companii internaţionale de comerţ cu cereale prezente în România
Sursă: INS
PwC 22
Sistemul de irigaţii trebui dezvoltat în mod prioritar având în

vedere că peste 50% din suprafaţa agricolă din România este
vulnerabilă la secetă
Acces la combustibil lichid în zone agriculturale Ponderea suprafeţei agricole irigate
(2012, % din totalul suprafeţei agricole disponibile) (2015, mii hectare, % din suprafaţa agricolă)
297.360
250.210
100% 100% 100% 100% 100% 100% 96%
56%
18.070 11.130
12,6% 19,1%
1,3% 2,1%
Spania Italia România Ungaria Bulgaria Ungaria FranţaGermania Cehia Polonia UE-27 România
Suprafaţă irigată cel puţin o dată pe an
% suprafaţă agricolă irigată constant
Comentarii
• România este mult în urma altor ţări europene şi din punctul de vedere a sistemului de irigaţii, în condiţiile în care secetele afectează frecvent
peste 50% din terenul agricol iar numai 12% din terenul agricol dispune de irigaţii viabile. Principalele probleme care limitează dezvoltarea
sistemului sunt:
• Fragmentarea ridicată a exploataţiilor agricole, care rezultă în multe ferme de dimensiuni mici şi foarte mici, ce nu dispun de resursele
economice necesare pentru repornirea sistemelor de irigaţii
• Proiectarea sistemelor de irigaţii pentru exploatații extinse, în condiţiile în care în prezent gradul de fragmentare a exploataţilor
agricole este foarte ridicat
• Infrastructură şi echipamente de irigaţii învechite şi energofage
• O altă problemă o reprezintă lipsa de access la infrastructura necesară, cum ar fi combustibilul lichid. Toate ţările din UE, inclusiv Ungaria şi
Bulgaria, au atins o acoperire de 100% a zonelor agricole cu infrastructură de combustibil lichid, în timp ce în România acoperirea este de doar
56%
Sursă: DG-Agri, Banca Mondială, Eurostat, INS
PwC 23
Consumul intermediar şi fondurile alocate de la bugetul de stat

pentru agricultura sunt printre cele mai reduse din Europa,
dar există multe căi de finanţare din fonduri europene
Cheltuielile la hectar cu consumul intermediar la Cheltuieli ale bugetului de stat cu agricultura
producţia de cereale (2013, EUR/ha)
(EUR/hectar suprafaţă utilizată, preţuri curente, 2013)
465
304
Alte cheltuieli 397
16
specifice recoltei
+55.9% 75
195 Produse de
9 protecţia plantelor
40 172 165
143 Îngrăşăminte 149 146
82 111 93
chimice 89
64 70 Seminţe
Cehia Italia Spania Regatul Polonia Franţa Bulgaria România Ungaria

România UE-27
Unit
Comentarii
• Consumul intermediar din agricultura din România este printre cele mai scăzute din UE şi este cu 55.9% sub media UE. România este în urma
UE mai ales din punct de vedere al cheltuielilor fermierilor cu produse de protecție a plantelor, elemente cu impact direct asupra productivităţii
la hectar
• O explicaţie a subcapitalizării agriculturii româneşti este reprezentată de accesul dificil la capital pentru fermierii români, în condiţiile în care
majoritatea covârşitoare a acestora practică agricultura de subzistenţă, în exploataţii fragmentate, de dimensiuni mici şi foarte mici. Dacă la
nivelul UE creditele bancare acordate exploataţiilor agricole europene sunt în medie de 1.700 - 2.000 EUR/hectar, în România, această valoare
este doar de aproximativ 110 EUR/hectar
• România este pe penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura. Aceasta statistică nu spune povestea
completă, deoarece o mare parte din investițiile în agricultură din România vin prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală
(PNDR) sau Politicii Agricole Comune (PAC), finanţate în mare parte din bani europeni
Sursă: Eurostat, DG-Agri
PwC 24
2 Factori limitatori ai randamentului producţiei 4 Evaziunea fiscală
Evaziunea fiscală rămâne o problemă semnificativă în sectorul

agricol din România şi are un impact tangibil asupra
contribuţiilor la bugete locale şi de stat
Ponderea diverselor sectoare economice în evaziunea fiscală la TVA
(2013, %)
Industria alimentară Agricultură
9.0% Producţie energie
14.0%
6.0% Prelucrare petrol
4.0%
Metalurgie
4.0%
3.0% Industria auto
3.0% Construcţie maşini
3.0%
3.0% 3.0% Educaţie
47.0% Produse din tutun
3.0%
Altele Telecomunicaţii
Fabricarea băuturilor
Comentarii
• Sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală a TVA, 9% în 2013 sau aproximativ 1.7 miliarde EUR
• Domeniul din agricultură în care acest tip de evaziune fiscală se manifestă cel mai puternic este cel al vânzării produselor agricole primare, mai
ales cereale şi legume-fructe. Producătorul vinde producţia direct din câmp şi aceasta ajunge la consumatorii finali la un preţ de câteva ori mai
mare, iar sumele nedeclarate între momentul cumpărării de către intermediar şi vânzarea finală intră în evaziune.
• Agricultura este de asemenea afectată puternic de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condiţiile în care se
practică pe scară largă agricultura de subzistenţă şi munca familială, neremunerată
Sursă: Consiliul Fiscal

PwC 25
Secţiunea 3
Măsuri propuse pentru dezvoltarea
sectorului agricol din România

PwC 26
3 Măsuri propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol din
România
Problemele din agricultura românescă, prezentate în secţiunea

anterioară, pot fi adresate prin măsuri concrete
1
1.1) Înregistrarea proprietăților agricole în sistemul național de cadastru
1.2) Optimizarea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatații mici
Optimizarea dimensiunii 1.3) Facilitarea asocierii fermierilor
exploatațiilor agricole 1.4) Introducerea unei dimensiuni minime comerciale
1.5) Implementarea măsurilor fiscale
2
Creşterea gradului de 2.1) Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol
capitalizare a exploataţiilor 2.2) Stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora
agricole 2.3) Facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante
3
3.1) Modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol
Creşterea gradului de pregătire 3.2) Creşterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de
profesională a fermierilor susţinere a acestora (sau facilitarea accesului la fonduri europene relevante)
3.3) Oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională
4
4.1) Licenţierea depozitarilor de cereale
Reducerea evaziunii fiscale 4.2) Optimizarea taxării în sectorul agricol
din sectorul agricol
4.3) Măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale
5
5.1) Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şi
formarea de clustere rurale
Dezvoltare rurală durabilă 5.2) Promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă
prin adoptarea ultimelor 5.3) Promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a creşte valoarea adăugată
inovaţii din ţări europene în agricultură, prin metodologii de rotaţie sau diversificare a recoletelor dar şi prin aplicaţii de IT
sau de robotică
5.4) Promovarea inovării prin colaborare între universităţi, entităţi publice şi private
Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România Martie 2017

PwC 27
România 1 Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole
Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole se poate

realiza prin implementarea următoarelor măsuri
1.1 Înregistrarea proprietăţilor agricole în sistemul de cadastru:
• Crearea unui cadru pentru acţiune concertată a factorilor responsabili din domeniu (ANCPI, Ministerul Justiţiei, MADR)
• Finalizarea Programului Național de Înregistrare Sistematică a Proprietăților în spațiul rural implementat de către ANCPI cu finanțare de la UE și din
bugetul de stat (proiectul CEZAR); până în decembrie 2016 au fost deschise cărţi funciare pentru 228.404 imobile, acoperind suprafaţa de 157.211 ha
• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de cadastrare şi carte funciară actual (e-Terra) din punct de vedere software, hardware şi licenţiere, pentru a
susţine volumul mai mare de proprietăţi înregistrate; continuarea inițiativei Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole iniţiată în 2016 şi a Programului
Naţional de Cadastru şi Carte Funciară dezvoltat de ANCPI
• Contractarea de servicii de asistenţă tehnică în zona tehnică (mapare, cadastrare) şi legală (colectarea şi analizarea titlurilor de proprietate)
• Scăderea costurilor cu prima înregistrare a unei proprietăţi în sistemul de cadastru sau subvenţionarea integrală a acestora
• Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind beneficiile aduse de cadastrarea proprietăților prin campanii de comunicare orientate către
mediul rural şi comunităţile defavorizate
1.2 Optimizarea modului de acordare al subvenţiilor: 1.3 Stimularea asocierii proprietarilor:
• Stabilirea unui cadru clar, simplu şi flexibil de organizare şi

• Ridicarea cerinţelor minime de suprafaţă de teren pentru plăţi directe funcţionare a cooperativelor agricole
către fermieri via PAC
• Oferirea de informaţii fermierilor privind beneficiile pe care le pot
• O sursă importantă de venit ar dispărea pentru ferme mici, îndemnând obţine prin asociere şi căi de finanţare disponibile (Măsura 9.1 PNDR)
proprietarii să vândă terenurile. O astfel de măsură sensibilă ar trebui
• Suport tehnic pentru organizarea şi monitorizarea funcţionării unor
să introducă scheme alternative de suport pentru ferme mici, inclusiv
cooperative-pilot
facilitarea accesului la fonduri europene pentru dezvoltare (Măsura
4.1, 6.3 din PNDR) • Reducerea unor impozite/taxe pentru asociaţiile de producători, după
modelul altor state europene
1.4 Introducerea unei dimensiuni minime comerciale
1.5 Implementarea măsurilor fiscale (de exemplu, reducerea taxelor la vânzări de teren agricol)

PwC 28
România 2 Creşterea gradului de capitalizare
Creşterea gradului de tehnologizare a exploataţiilor agricole se

poate realiza prin implementarea următoarelor măsuri
2.1 Facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol şi alte politici financiare:
• Înfiinţarea fondurilor de garantare a creditului agricol. Susţinerea asigurării culturilor agricole prin suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din costul
primelor de asigurare. S-a incercat înfiinţarea unui fond mutual de agricultură în 2015, dar acesta a eşuat. Există 400 mil. EUR în PNDR pentru înfiinţarea
fondurilor pentru gestionarea riscurilor agricole
• Creşterea numărului fermelor înregistrate ca persoane autorizate (Persoana Fizică Autorizată, Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială), care, în
accepţiune bancară, pot beneficia de credite de investiţii sau pentru capital circulant, spre deosebire de agricultorii persoane fizice, care nu sunt eligibili
pentru acestea
• Plata diverselor forme de sprijin de stat pentru agricultori prin intermediul conturilor bancare, ceea ce ar permite băncilor evaluarea cash-flowului acestora
şi a posibilităţilor de îndatorare
2.2 Stimularea utilizării sistemelor de irigaţii şi modernizarea acestora:
• Analiza stării reale a sistemului de irigaţii existent, desemnarea sistemelor viabile, marginal viabile şi neviabile; reabilitarea sistemelor de irigaţii
funcţionale şi promovarea proiectelor de infrastructură în irigaţii viabile din punct de vedere economic
• Punctele de mai sus vor fi cel puţin parţial adresate prin adoptarea HG 793/2016 privind înfiinţarea Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii
Principale de Irigaţii din România, care va analiza stare irigaţiilor existente şi va reamenaja cel puţin 80 amenajări de irigaţii din toată ţară în decursul a
celor 3 etape ale Programului.
• Monitorizarea funcţionării sistemelor de irigaţii şi introducerea unei metodologii unitare de calcul al tarifelor (va fi efectuat de Agenţia Naţională de
Îmbunătăţiri Funciare în cadrul Programului Naţional menţionat mai sus)
• Organizarea de campanii de conştientizare în scopul informării fermierilor individuali despre viitorul agriculturii irigate şi opţiunile lor, precum şi pentru
stimularea cooperării dintre aceştia
• Implementarea de mecanisme pentru stimularea utilizării sistemelor de irigaţii existente (de exemplu beneficiarii din zonele cu sisteme de irigaţii viabile să
nu fie eligibili pentru despăgubiri datorate secetei);
• Promovarea proiectelor inovative în domeniul tehnologiilor de irigaţii, de exemplu utilizarea sistemelor mobile; facilitarea accesului la fonduri europene
2.3 Facilitarea accesului la fonduri europene şi naţionale relevante pentru entităţi publice, ONG-uri şi fermieri

PwC 29
România 3 Creşterea gradului de pregătire a fermierilor
Creşterea gradului de pregătire a fermierilor se poate realiza

prin implementarea următoarelor măsuri
3.1 Modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol:
• Modernizarea învăţământului primar, secundar/profesional şi superior agricol prin adaptarea curiculei la scopurile definite ale agriculturii şi instruirea
personalului formator
• Oferirea de programe de instruire care să crească nivelul de conştientizare a fermierilor privind provocările agriculturii moderne şi să ofere elementele
necesare îmbunătăţirii managementului exploataţiilor agricole (elemente de instruire tehnică, juridică, economică şi de tehnologia informaţiei)
• Promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol prin creşterea atractivităţii şcolilor profesionale şi tehnice din agricultură şi domeniile conexe în
urma unor campanii de informare în mediul rural, adecvarea curiculei la nevoile reale ale sectorului agricol, accent crescut pe pregătirea practică etc.
• Definirea statutului profesional al agricultorului şi asocierea sa cu învăţământul tehnic
• Susţinerea entităţilor în accesarea fondurilor disponibile prin PNDR pentru dezvoltarea serviciilor de formare în zone rurale (Submăsura 1.1 „Sprijin pentru
formare profesională şi dobândirea de competenţe”), prin Programul Operaţional Regional (POR) pentru zone urbane (Axa 10) sau prin Programul
Operaţional Capital Uman (POCU) (Axa 6)
3.2 Sprijinirea implicării tinerilor în sectorul agriculturii:
• Măsuri menite să îmbunătăţească accesul la finanţare al fermierilor tineri (granturi pentru dezvoltarea afacerii în agricultură, oferirea de ajutoare
suplimentare pentru investiţii, susţinere în accesare de fonduri europene, de exemplu Măsura 6.1 din PNDR – „sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri)
• Încurajarea transferului de active agricole între generaţii prin identificarea şi promovarea de opţiuni viabile şi echitabile pentru agricultorii care părăsesc
sectorul (de exemplu, noua PAC prevede acordarea unui sprijin financiar pentru micii fermieri care au activat cel puţin 1 an şi care se acordă pe o perioadă
de 5 ani de la cedarea exploataţiei agricole)
• Constituirea de organizaţii pentru tinerii fermieri şi asigurarea unui cadru funcţional pentru colaborarea cu alţi actori la nivel local şi regional
• Stabilirea între organizaţii a unor programe de schimb de experienţă pentru facilitarea transferului de cunoştinţe şi diseminarea celor mai bune practici în
domeniu, precum şi pentru constituirea unor structuri care să reprezinte interesele tinerilor fermierii în contextul politicii europene
• Utilizarea de către autorităţile publice a unei varietăţi de canale de informare pentru a atinge populaţia tânără, precum soluţii web şi soluţii de socializare
online
3.2 Oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională:
• Consolidarea serviciilor publice de consultanţă şi formare profesională pentru agricultori şi adaptarea acestora la nevoile reale ale sectorului, pentru a
include aspecte legate de tehnologia de producţie agricolă, planificare de afaceri şi marketing, coduri de bune practici agricole, energii regenerabile etc.

PwC 30
România 4 Reducerea evaziunii fiscale
Implementarea măsurilor de reducere a evaziunii fiscale în

sectorul agricol trebuie să continue
4.1 Licenţierea depozitarilor şi emiterea certificatelor de depozit către fermier:
• Implementarea unor mecanisme funcţionale de licenţiere a depozitarilor de produse agricole şi de emitere a certificatelor de depozit către agricultori
îmbunătăţeşte gradul de lichiditate pentru agricultori, creşte accesului acestora la finanţare şi reduce evaziunea fiscală.
• O măsură privind licenţierea depozitarilor a fost introdusă în 2009, însă interesul apentru această facilitate a fost scăzut. Ca urmare, în iulie 2014 a fost
adoptată o nouă lege. Pentru ca această măsură să îşi atingă obiectivele declarate însă ar fi necesară, în paralel, sprijinirea construcţiei de noi silozuri, care
să asigure necesarul de spaţii de depozitare.
• Asigurarea de spaţii de depozitare suficiente pentru producţia de cereale va conduce la evitarea vânzărilor imediat după recoltă, cu plata cash la marginea
câmpului, ce nu sunt înregistrate de intermediari în evidenţele contabile şi nu sunt fiscalizate
4.2 Optimizarea taxării sectorul agricol:
• Continuarea măsurilor de reducere a TVA în sectorul agricol prin reducere efectivă a ratei sau prin alte forme de compensaţie. De exemplu, Din 1 ianuarie
2017 a fost introdus regimul special pentru agricultori care le permite acestora sa beneficieze de o compensatie in cota forfetara pentru taxa aferentă
achizitiilor
• Returnarea unei părţi din TVA către producător, pentru dezvoltarea exploataţiei, ceea ce ar reprezenta un stimulent ca producătorul să îşi vândă marfa cu
factură. O asemenea măsură însă nu ar putea fi implementată decât pe o perioadă limitată, cu acordul Uniunii Europene
• Continuarea taxării inverse prin care beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii devine persoană obligată la plata TVA, prin excepţie de la regula
generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul. Specialiştii în domeniu estimează că această masură a condus la reducerea
evaziunii fiscale la cereale de la aproximativ 70% la 40%. Această măsura a fost eliminată în 2014 dar reintrodusă în Codul Fiscal în 2016 – măsura rămâne
în viigoare până în 2018 dar va trebui reînnoită
4.3 Modificarea cadrului reglementar din sectorul agricol:
• Înfiinţarea unei burse pentru tranzacţionarea cerealelor, în care tranzacţiile să se facă în partide mari, în condiţii transparente
• Limitarea plăţilor în numerar în agricultură, de exemplu prin obligativitatea ca fermierii să încaseze contravaloarea recoltei prin intermediul sistemului
bancar, iar plăţile către angajaţi să fie de asemenea făcute prin intermediul băncilor (fezabilitate limitată momentan)
• Definirea clară a intermediarilor din agricultură din punct de vedere fiscal şi controlul riguros al acestora de către autorităţile fiscale

PwC 31
România 5 Promovarea dezvoltării durabile
Promovarea dezvoltării rurale durabile poate amplifica

potenţialul agriculturii din România (1/4)
Se recomandă implementarea unui set de măsuri care va promova Dezvoltarea Rurală Durabilă prin adoptarea inovaţiilor
europene de ultimă generaţie din domeniu. Pentru fiecare dintre măsurile propuse există fonduri alocate din surse europene şi naţionale
(în cadrul PNDR, PAC, POR, POCU, sau alte programe) care pot fi accesate de către agricultori, ONG-uri sau de către autorităţi relevante
5.1 Dezvoltarea rurală durabilă prin integrare verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor şi formarea de clustere*
• Repoziționarea în lanţul valoric al exploatațiilor agricole (dezvoltarea „lanţului scurt alimentar”**) – încurajarea agricultorilor să îşi vândă direct produsele
în mod legal chiar în comuna, oraşul sau judeţul lor. Acasta se poate întâmpla prin organizarea de târguri, pieţe şi plasarea directă a produselor agricole
locale în magazinele alimentare din zona. Momentan majoritatea fermierilor vând la negru sau către firme mari de procesare/ambalare/distribuţie la preţuri
mici. Prin vânzarea directă către consumatorii finali sau magazine, fermierii pot sări trepte în lanţul valoric, eliminând necesitatea firmelor
intermediare şi obţinând un preţ mai bun pentru produse
• Fermierii pot în acelaşi timp să investească în activităţi sau capabilităţi care îi repoziţionează în lanţul valoric şi elimină necesitatea vânzărilor către firme
intermediare. De exemplu, o crescătorie de porci poate investi în capabilităţi de procesare a cărnii de porc şi producţie de mezeluri artizanale – care apoi pot
fi vândute la un preţ mai mare, direct către distribuitor. Producătorul ar putea în timp să integreze şi activităţi de distribuţie, sărind încă o treaptă în lanţul
valoric şi crescând profitabilitatea exploataţiei
• Formarea de clustere rurale poate creşte randamentul agricultural din zonă, dar este în principal o măsură de dezvoltarea a economiei locale – deoarece
aceste clustere nu vor conţine exclusiv activităţi agricole. De exemplu, dacă într-un perimetru restrâns există o fermă care cultivă grâu şi o firmă de procesare
grâu – colaborarea între aceste două entităţi va creşte profitabilitatea ambelor entităţi prin proximitate şi dezvoltarea în timp a sinergiilor şi a proceselor
comune. În timp, stimulat de condiţii favorabile oferite de autorităţi locale în cadrul cluster-ului, un distribuitor îşi poate deschide un punct de lucru în
acelaşi perimetru pentru a beneficia de condiţiile oferite de autorităţi şi pentru a dezvolta la rândul lor sinergii cu firmele deja prezente. Când cluster-ul are
un număr mare de angajaţi, vor fi atrase şi firme din activităţi neagricole care vor dezvolta şi mai mult zona (magazine, restaurante, spaţii comerciale etc.)
Exemple de surse de finanţare: Exemplu de finanţare:

Un fermier cu PFA sau o cooperativă poate accesa până
PNDR ( Secţiuni 4.1, 4.2, 6.2, 6.4, la EUR 2.5 milioane (70% din valoare totală proiect)
7.2, 16.4) pentru dezvoltarea unui lanţ scurt alimentar
* Un cluster reprezintă o aglomerare de firme într-un spaţiu geografic restrâns care cooperează, transferă cunoştinţe, dezvoltă sinergii şi economii de scară. Clusterele
rurale propuse vor conţine şi entităţi cu activitate neagricolă
** O definiţie oficială a „lanţului scurt alimentar” poate fi găsită pe pagina MDRAP la: http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT29.pdf
PwC 32

5.2 Promovarea fermelor care pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă
• Implementarea tehnologiilor de reducere a impactului asupra mediului şi de generare a energiei electrice şi termice regenerabile nu ţine doar de fonduri
disponibile. Dacă un fermier din România are acces la capital suficient este probabil că nu va investi din propria iniţativă în panouri solare sau tehnologii
similar, deci progresul către implementarea acestor măsuri şi satisfacerea cerinţelor programului Europe 2020 trebuie stimulat şi prin schimbări
reglementare
• Redefinirea standardelor din Normele de Ecocondiţionalitate (Ordin MADR 352/2015) şi limitarea accesului la subvenţii sau fonduri europene pentru
exploataţiile care nu respectă normele
• Creşterea numărului de controluri şi inspecţii ANPM în zone agricole
• Campanii de informare despre beneficiile financiare ale activităţilor cu impact ecologic redus (în afară de avantajele oferite de autorităţi sau UE)
• Utilizarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională şi a Camerelor Agricole, în parteneriate cu experţi din domeniul privat pentru a crea proiecte pentru fonduri
UE pentru implementarea tehnologiei generatoare de energie regenerabilă şi a facilita accesul la fonduri pentru agricultori
Exemple surse de finanţare: Exemplu de finanţare:
PNDR ( Secţiunea 4.1, 10) Un fermier cu PFA sau o cooperativă poate

Fonduri PAC accesa până la EUR 1 mil (50% din valoare
Fonduri Horizon 2020 totală proiect) pentru achiziţionare/montare
de tehnologii de energie regenerabilă

PwC 33

5.3 Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de management modern pentru gestionarea fermelor
• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de gestionare a recoltelor – rotaţia recoltelor şi regenerarea terenului, diversificare a recoltelor pentru a
obţine valoarea adăugată maximă din portofoliul de recolte crescute etc.
• Implementarea tehnicilor de ultimă generaţie de monitorizare şi organizare a recoltelor şi a angajaţilor, folosind aplicaţii IT de ultimă generaţie şi sisteme
automatizate
• Facilitarea accesului fermierilor la fonduri europene pentru achiziţionarea acestor tehnologii sau implementarea sistemelor de management al recoltelor,
dar şi obţinere de finanţare europeană sau naţională (de exemplu prin Articolul 31 din Directiva Achizitii Publice) pentru consultantă expertă din domeniul
privat care să ajute la implementarea acestor sisteme şi la educarea agricultorilor în utilizarea eficientă a acestora
PNDR ( Secţiunea 4.1) Un fermier cu PFA sau o cooperativă poate

accesa până la 500,000 EUR (70% din valoare
Call-uri UE (de actualitate este „ICT- totală proiect) pentru achizţiionarea de
AGRI Call 2017 - Farm Management software şi brevete, licenţe etc.
Systems for Precision Farming”

PwC 34

5.4 Promovarea inovării prin colaborare între universităţi şi entităţi publice sau private
• Finanţarea programelor de doctorat agriculturale la universităţi importante, care să includă elemente practice şi proiecte care implică implementarea unor
proiecte în ferme subdezvoltate
• Finanţarea parteneriatelor inovative (public-private, de exemplu între un expert din sectorul public şi o agenţie de dezvoltare regională sau între o
universitate şi o autoritate publică) pentru implementarea bunelor practici agriculturale menţionate în secţiunile precedente
• Finanţarea iniţiativelor de acest gen se poate face prin diverse programe europene sau naţionale. Autorităţile naţionale pot forma parteneriate inovative cu
firme private, universităţi sau ONG-uni prin Articolul 13 din Directiva de Achiziţii Publice
POCU (Axa 6) O persoană juridică poate accesa pana la

150,000 EUR pentru formarea profesională a
POR (Axa 10) 400 persoane din domeniul agricol
PNDR (Secţiunea 1.1)
Buget MDRAP

PwC 35
Promovarea dezvoltării rurale durabile poate valorifica

potenţialul agriculturii din România
Existenţa surselor de finanţare nu este suficientă, deoarece în cele mai multe cazuri este foarte dificil pentru fermieri să aplice şi să
acceseze aceste fonduri. Pentru implementarea corectă a acestor măsuri propuse, este nevoie de o acţiune concertată din partea
autorităţilor şi a experţilor terţi pentru dezvoltarea conceptului de “Dezvoltare Rurală Durabilă”
Strategie
+ Finanțare
+ Operaţiuni
+ Guvernanță
Exemple de măsuri pentru dezvoltarea conceptului de Dezvoltare Rurală Durabilă:

• Înfinţarea unui Program Naţional pentru Dezvoltarea Rurală Durabilă, finanţat din bugetul MDRAP, pentru definirea unei viziuni concrete de dezvoltare
rurală durabilă şi susţinerea fermierilor şi a altor entităţi în accesarea fondurilor europene relevante; integrarea acestor măsuri în strategii de dezvoltare
naţionale, regionale şi locale, inclusiv Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pe termen scurt, mediu şi lung
• Simplificarea proceselor birocratice din cadrul PNDR pentru a facilita accesul mai simplu şi rapid la fondurile disponibile. Au fost implementate deja câteva
simplificări ale procesului (HG 226/2015, modificări procedurale la AFIR etc.) dar rata de depunere a proiectelor şi accesare a fondurilor este încă scăzută
• Introducerea în sarcininile Agenţiilor de Dezvoltare Regionale şi Locale a promovării acestor tipuri de proiecte şi a atragerii de fonduri europene pentru a
dezvolta capabilităţile Agenţiilor de planificare şi implementare (Submăsura 19.1 din PNDR)
• Dezvoltarea capabilităţilor Camerelor Agricole şi a cooperării dintre acestea şi autorităţi publice locale, regionale şi naţionale
• Investirea în câteva proiecte pilot de ferme inovative sau ecosisteme rurale de tip cluster prin finanţare de la bugetul de stat pentru a dovedi viabilitatea
conceptelor şi a promova beneficiile unei dezvoltări concertate care poate propulsa sectorul agricol către standarde europene de eficienţă
• Colaborarea cu parteneri experţi din domeniul privat care pot susţine autorităţi publice, exploataţii agricole sau ONG-uri în toate etapele descrise
mai sus (Strategie, Finanţare, Operaţionalizare, Guvernanţă) – inclusiv prin Articolul 31 Directiva Achizitii Publice care permite parteneriate inovatoare
între autorităţi şi domeniul privat

PwC 36
Secţiunea 4
Impactul potenţial al măsurilor propuse

PwC 37
4 Impactul potenţial al măsurilor propuse
Volumul producţiei de cereale din România ar putea creşte

semnificativ dacă randamentul producţiei ar atinge media UE
sau randamentul maxim teoretic al terenului
Decalajul dintre producţia efectivă de cereale şi producţia potenţială (milioane tone)
32.6
25.6 7.0
19.1 6.5
Producţie Producţie teoretică Producţie teoretică

realizată 2014 la randamentul la randamentul
mediu UE (5.5t/ha) teoretic al terenului
agricol (7t/ha)
Comentarii
• Pentru a determina potenţialul producţiei de cereale din România, trebuie ajustat randamentul producţiei (principalul factor limitator al
producţiei). Graficul de mai sus arată producţia teoretică dacă România ar atinge randamentul mediu pe hectar al Uniunii Europene,
aproximativ 5.5 tone pe hectar între 2010-2015
• În plus, este estimată şi producţia teoretică la randamentul teoretic al terenului agricol din România. Sursele experte plasează acest randament
teoretic la 7t/ha. Acest randament este realist, deoarece mai multe ţări din UE au depăşit randamente de 7 tone pe hectar în ultimii ani (printre
ele se numără Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda)
• Pentru a creşte randamentul real al României în următorii ani, trebuie adresate problemele centrale ce limitează randamentul: capitalizarea şi
tehnologizarea exploataţiilor, nivelul de instruire a fermierilor şi mărimea medie a unei ferme, printre altele probleme evidenţiate în secţiunile
precedente din raport
Notă: Producţia realizată 2014 este calculată folosind randamentul mediu 2010-2014, pentru a elimina fluctuaţii de la an la an cauzate de factori externi
Sursa: calcul PwC

PwC 38
4 Impactul potenţial al măsurilor propuse
Creşterea volumului de producţie de cereale ar putea plasa

România printre cei mai importanţi exportatori din lume
Exportul potenţial de grâu Exportul potenţial de porumb

(milioane tone, 2015) (milioane tone, 2015)
Canada 23.6 SUA 44.7

SUA 21.3 Brazilia 28.9
Federatia Rusa 21.2 Ucraina 19.1
Franta 19.8 Argentina 16.7
Australia 17.1 Romania scenariul 2 12.5
Ucraina 13.5 Romania scenariul 1 8.7
Germania 10.8 Franta 7.2
Romania scenariul 2 9.7 Romania 5.1
Romania scenariul 1 6.5 Paraguay 3.3
Kazakhstan 3.6 India 0.9
Romania 3.6 Africa de Sud 0.8
Comentarii
• Creşterea producţiei de cereale conform scenariului 1 (România atinge randamentului de cereale mediu în UE - de 5.5 t/ha) şau conform
scenariului 2 (România atinge randamentului maxim teoretic al suprafeţei agricole - de 7 t/ha) s-ar concretiza într-o producţie semnificativ
mai mare şi deci într-un nivel al exportului mai mare
• Efectele creşterii randamentului în agricultură şi creşterii volumul exporturilor vor avea un impact asupra PIB-ului şi a bugetului de stat
Notă: Pentru calculul acestor scenarii s-a presuspus că ponderea porumbului şi a grâului din totalul producţiei agricole va rămâne neschimbată şi că toată producţia
suplimentară de cereale va fi exportată (România este deja în principal autosuficientă la grâu şi porumb la nivelul actual de producţie)
Sursa: calcul PwC

PwC 39
Mesaj important către toate persoanele care nu sunt autorizate
să aibă acces la acest raport
Orice persoana care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat şi returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants
S.R.L. o scrisoare de acceptare a termenilor PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L. pentru furnizarea de informatii (‘Release
Letter’), nu este autorizată să aibă acces la acest raport.
În cazul în care o persoană neautorizată primeşte şi citeşte acest raport, prin citirea raportului, acceptă şi agreează următorii termeni:
Persoana care citeşte acest raport este de acord că PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L., partenerii, directorii, angajaţii şi
agenţii săi nu au şi nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de aceasta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv
limitare, neglijenţă şi încălcarea responsabilităţii statutare), şi nu va fi ţinută responsabilă cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de nici
un fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecinţa faptului că cititorul a primit acces la raport. În plus,
cititorul este de acord că nu poate face referire la acest raport, nu îl poate cita sau distribui fără consimţământul scris prealabil al
PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L.

PwC 1
© 2017 PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL. All rights reserved. In this document, “PwC” refers to PricewaterhouseCoopers Management Consultants
SRL which is a member firm of PricewaterhouseCoopers International Limited, each member firm of which is a separate legal entity.

Raport PwC-agricultura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport PwC-agricultura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Advisory Consulting

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România • Martie 2017

România ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii

Primele zece ţări UE din perspectiva suprafeţei agricole utilizate

5.3 5.1 5.1

Cerealele reprezintă cea mai importantă recolta din producţia

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Ponderea agriculturii în PIB-ul României a scăzut considerabil

40% • La nivelul anului 1993 ponderea

22,6 21,5 21,4 20,6 19,6 -6,8%

Deşi ponderea agriculturii în PIB este în scădere, valoarea

România Bulgaria Ungaria Polonia Spania Italia Franţa UE-28

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură din totalul

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în total populaţie ocupată la nivelul României

România are cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în

Valoarea adăugată brută pe fiecare unitate de forţă de muncă

Franţa Italia Spania UE Polonia România Bulgaria

Sursă: Eurostat, prelucrare PwC

În ciuda productivităţii scăzute, România este printre

Canada 23.6 SUA 44.7

SUA 21.3 Brazilia 28.9

Federaţia Rusa 21.2 Ucraina 19.1

Franţa 19.8 Argentina 16.7

Australia 17.1 Franţa 7.2

Ucraina 13.5 România 5.1

Germania 10.8 Paraguay 3.3

Kazakhstan 3.6 India 0.9

România 3.6 Africa de Sud 0.8

Sursă: ONU ComTrade

Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare

Randamentele agricole din România au crescut în ultimii 20 de

Evoluţia randamentului anual de cereale

3.995 3.992 4.069

Sursă: INS, Banca Mondială

Randamentul producţiei de cereale din România este încă cu

• Randamentele României sunt în urma mediei

6,1 5,9 5,8

Spania Germania Italia Franţa UE Polonia Ungaria Bulgaria România

1 Fragmentarea exploataţiilor agricole

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România • Martie 2017

Nivelul de fragmentare a exploatațiilor agricole din România

Aproape 75% din fermele din România au o suprafaţă mai mică

România Bulgaria Cehia Spania Franţa Italia Ungaria Polonia

Aproape 70% din fermele din România au venituri mai mici de

Nivelul de instruire a fermierilor din România este un alt factor

Sursă: Eurostat, Comisia Europeană

Gradul de capitalizare în sectorul agricol din România este

Capitalul mediu/ ha pentru culturile de cereale, seminţe şi plante oleaginoase

Nivelul de dotare tehnologică al fermelor din România este

84% 82% 79%

Sursă: Eurostat, INS

Parcul de maşinării agricole din România a crescut

Evoluţia parcului de maşinării agricole

Sistemul de irigaţii trebui dezvoltat în mod prioritar având în

Consumul intermediar şi fondurile alocate de la bugetul de stat

Cehia Italia Spania Regatul Polonia Franţa Bulgaria România Ungaria

Evaziunea fiscală rămâne o problemă semnificativă în sectorul

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România • Martie 2017

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România • Martie 2017

Problemele din agricultura românescă, prezentate în secţiunea

Potenţialul dezvoltării sectorului agricol din România Martie 2017

Optimizarea dimensiunii exploataţiilor agricole se poate

1.1 Înregistrarea proprietăţilor agricole în sistemul de cadastru: