Pendulul gravitational

Pendulul gravitațional reprezintă un sistem fizic, format dintr-un corp de masă m suspendat de un punct
fix printr-un fir de lungime l, care efectuează o miscare oscilatorie sub acțiunea fortei gravitationale.

Dacă pendulul este scos din poziţia sa de echilibru şi este lăsat liber, el oscilează într-un plan vertical,
datorită forţei de greutate.

a fost studiat pentru prima dată de savantul italian Galileo Galilei

Galileo Galilei a descoperit legile pendulului, pe baza lui dezvoltând primul ceas modern din istoria
umanităţii.

În secolul al XVI-lea, Galileo Galilei (student la medicina) improviza un mijloc de masurare, deoarece nu
dispunea de nimic potrivit: cronometra cu ajutorul propriului puls perioada de oscilatie a unui
candelabru care se balansa în Catedrala din Pisa, sub actiunea curentilor de aer.

Studiile ulterioare au condus la descoperirea relației dintre perioada pendulului și masa, amplitudinea și
lungimea acestuia: -perioada de oscilatie nu depinde de amplitudinea de oscilatie daca aceasta ramâne
sub anumite valori. - pentru un pendul de o lungime dată, perioada de oscilaţie nu depinde de masa
atârnată la capătul acestuia.

Daca pendulul este scos din pozitia de echilibru are loc o mişcare continuă de o parte şi de alta a poziţiei
iniţiale (de echilibru) a corpului sub actiunea fortei de greutate.

Mişcarea unui corp sau a unui sistem material , care se repetă la intervale de timp egale şi care se face
simetric faţă de o poziţie de repaus se numeşte mişcare oscilatorie sau oscilaţie mecanică.

Pentru mişcarea oscilatorie marimea ω se numeşte pulsaţie si reprezinta viteza de variaţie a fazei.
Această marime se masoara in S.I. in rad/s.

Ca şi la mişcarea circulară intre frecvenţa ν , perioada T si pulsaţia ω, sunt marimi caracteristice mişcarii
oscilatorii, sunt valabile relaţiile

ω = 2πν

perioada pendulului gravitaţional este independentă de masa

Pendulul gravitaţional simplu este un punct material suspendat print-un fir ideal (inextensibil şi de masă
neglijabilă) care poate oscila într-un plan vertical, în jurul punctului de suspensie, sub acţiunea greutăţii
sale. Forţele de frecare se neglijează. Un corp de masă m, suspendat de un fir de lungime l, este o bună
aproximaţie pentru pendulul matematic, dacă lungimea firului este mult mai mare decât dimensiunile
corpului. Lăsat liber, corpul rămâne în echilibru în poziţie verticală. Dacă îl deviem puţin din poziţia de
echilibru, asupra acelui corp acţionează o forţă care tinde să-l aducă din nou în poziţia de echilibru,