Profesor ……………………………………..

Clasa ………………….…. Viza director Viza şef catedra

Nr. ore / săpt. ……
PLANIFICARE ANUALĂ LA LIMBA ……………………….
ANUL ŞCOLAR 200_ / 200_
Planificarea anuală nu este necesară dacă la începutul anului şcolar se elaborează planificări semestriale pe ambele semestre.

Număr ore
Sem. Nr crt Unitatea de învăţare Competenţe specifice Amendamente
alocate
0 1 2 3 4 5

I
 II

La clasa ……… se va folosi …. (manualul alternativ folosit) Semnătura

Profesor …………………………………………..
 Număr ore / săpt. …………… Viza director Viza şef
catedra
Clasa …………………
Manualul folosit ..............................................................

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ LA LIMBA ................................, ANUL ŞCOLAR 200_ / 200_ , SEMESTRUL ….

Conţinuturi ale unităţii de învăţare.

Nr Competenţe specifice  detalieri tematice Observaţii
Unitatea de învăţare Nr. ore Perioada Modalităţi de evaluare
crt vizate  elemente de construcţie a comunicării (amendamente)
 funcţii comunicative
0 1 3 6 7 8 9

1.

2.

3.

4.

5.
Etc.

EXEMPLU DE PROIECT DE UNITATE DE ÎNVĂŢARE

LIMBA ENGLEZĂ – LIMBA MODERNĂ 1
CLASA A XII-A, ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)
CLASA A XIII-A, ruta progresivă de calificare (toate calificările profesionale)
Timp alocat: 9 ore
 Unitatea de învăţare nr. 3: ……Profesiuni şi locuri de muncă (Professions and Jobs) …..
Detalieri de conţinut C. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
S.
ale Unităţii de viz
învăţare at
e
Curriculum vitae 2.  exerciţii de corectare şi evaluare de C.V. cu greşeli  individual, cu structură de CV Anunţarea temei de
(C.V. / Resume) 1,  în perechi proiect:
 exerciţii de redactare de C.V. 1 oră
4. Dosarul de angajare
1,  exerciţii de reformulare / convertire a unei autobiografii în  individual, cu modele de CV
C.V.  tema avută pentru
2.  exerciţii de evaluare de C.V.-uri produse în activitatea  în perechi 1 oră acasă: Alcătuiţi un C.V.
anterioară
2

3.
4
Oferta de locuri de 2.  exerciţii de citire, comparare şi interpretare de anunţuri  în perechi, pe bază de anunţuri din
muncă 3  activităţi de izolare a principalelor elemente ale unor presă
(Job ads) 2. anunţuri  individual,
1  discuţii  pe grupe observare
may, need, should 1 oră sistematică
3.
a argumenta 2
Scrisoarea de 4.  alcătuire plan de scrisoare  pe grupe; modele scrisori
intenţie / angajare 1  exerciţii de redactare de scrisori formale  individual, pe bază de anunţuri din Evaluare secvenţială
presă
(Application letter) a produselor elevilor
1 oră
Ordinea cuvintelor în  exerciţii de formulare de criterii de evaluare a unei scrisori
propoziţie pe baza unui chestionar dat
 exerciţii de reformulare şi corectare a scrisorii de intenţii  pe grupe, cu chestionar dat
2.  în perechi Evaluare secvenţială
3 1 oră a produselor elevilor
 4.
2
Interviu de angajare 1.  exerciţii de decodare de întrebări  individual, apoi în perechi
(Job interview) 2  exerciţii de răspuns la întrebări  individual, apoi în perechi
1 oră
5.
Tipuri de propoziţii 3
Oferirea de
informaţii, descriere  exerciţii de structurare a unui monolog în cadrul unui  în perechi / pe grupe, cu recuzită
interviu (exerciţii de interviu simulat) 1 oră
de evenimente,
exprimare de 5.  pe grupe, apoi frontal observare
intenţii, 2  exerciţii de analiză de interviu 1 oră sistematică
ordonare de
argumente

5.
4
Evaluare  individual Fişă evaluare proiect
1 oră (Dosarul de
angajare)

EXEMPLE DE INSTRUMENTE DE EVALUARE PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE “Profesiunea şi locul de muncă”:

 TEMA PENTRU ACASĂ: ”Alcătuiţi un curriculum vitae corect structurat, în vederea solicitării angajării la o firmă de soft.”
 Respectarea structurii de C.V.
 Corectitudine ortografică şi lexicală
  Punerea în pagină
 FIŞĂ DE OBSERVARE SISTEMATICĂ: pentru discuţie, dezbatere, interviu
Numele elevului Ascultare Foloseşte Confirmă Exprimă opinii Susţine cu Ordonează Formulează
activă adecvat limbajul informaţii personale exemple argumente contraargumente
trupului
Adrian  bine  da puţine  nu
Mirela

 FIŞĂ DE EVALUARE DE PROIECT: Dosar de angajare

Numele elevului Conţine toate piesele – Aspectul şi Conformitatea pieselor cu Adecvare lingvistică şi Prezentare / susţinere proiect
10% prezentarea grafică – structura standard – 20% funcţională a pieselor – 30% – 25%
15%
Adrian da 12 15 - scrisoare cu deficienţe 26 p. 24 p - convingător!
Mirela

RECOMANDĂRI PENTRU PROFESORI:

 proiectarea unităţilor de învăţare e recomandabil să se realizeze pe parcursul anului, cu aproximativ 1 săptămână înainte de perioada în care va fi folosită la
clasă;
 în stabilirea unităţilor de învăţare se pot folosi fie decupaje ale ariilor tematice recomandate în programă, adecvate clasei, fie elemente din unităţile în care este
împărţit manualul;
 este recomandabil ca în fiecare unitate de învăţare să fie avute în vedere competenţe specifice aparţinând tuturor celor cinci competenţe generale;
 o singură unitate de învăţare nu poate asigura realizarea unei competenţe specifice; activităţile de învăţare propuse ajută la formarea doar a unor elemente de competenţă. De
aceea este necesar ca în cadrul aceleiaşi unităţi să fie avute în vedere mai multe competenţe, şi în toate unităţile de învăţare pentru un an de studiu să fie avute în vedere toate
competenţele prevăzute de programă, care vor fi formate prin însumarea elementelor de competenţă achiziţionate prin diverse activităţi realizate în diferite unităţi de învăţare
 în fiecare unitate de învăţare va fi avută în vedere, pe lângă competenţe, şi construirea de valori şi atitudini prevăzute de programă (în exemplul de mai sus s-a urmărit şi
consolidarea atitudinii “Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare”).
Proiectarea activităţii didactice pe unităţi de învăţare are ca avantaj major faptul că dă posibilitatea profesorului să aibă o viziune de ansamblu asupra finalităţii proceselor de
învăţare.

Evident, această viziune modernă asupra proiectării demersului didactic nu exclude (dar in nici un caz nu impune!) proiectarea didactică la nivelul orei de curs (lecţiei). Un plan de
lecţie detaliat poate fi realizat de orice profesor (mai ales de către profesorii stagiari) ca exerciţiu de învăţare a demersului de proiectare, ca o detaliere operaţională a proiectului
unităţii de învăţare, ca instrument propriu de lucru (sau, la solicitare, pentru inspecţii sau alte activităţi de îndrumare şi control).

PROIECTAREA DIDACTICĂ
(în învăţămîntul PRIMAR şi GIMNAZIAL)
Proiectarea didactică porneşte de la programa şcolară (NU de la manual!!!) şi se raportează la programă.

I. STRUCTURA PROIECTĂRII
Proiectarea didactică se realizează prin proiecte de unităţi de învăţare (U.Î.) (şi / sau prin proiecte de lecţii).
1. Dacă proiectul U.Î. este suficient de detaliat şi în el sînt delimitate (prin linii punctate) spaţiile corespunzătoare fiecărei ore de curs, nu mai este necesară elaborarea
planurilor de lecţie pentru acestea.1
Proiectul unităţii de învăţare (U.Î.)
Conţinuturi (detalieri) Obiective de referinţă vizate Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
(se trece doar numărul O.R.)

2. Dacă proiectul U.Î. nu este suficient de detaliat, se pot elabora de proiecte (planuri) de lecţie.
ESTE NECESAR ca proiectul (planul) de lecţie să cuprindă:
a. Disciplina, Clasa, Numele cadrului didactic, Subiectul lecţiei, Data
b. Obiectivele de referinţă (din programă) vizate (se va trece doar numărul O.R. din programă)
c. Obiectivele de învăţare (deduse din O.R. vizate)
d. Resursele metodologice (şi materiale)
e. Modalităţile de evaluare
f. Derularea activităţilor de învăţare – cu accent pe activitatea (de învăţare) a elevului.
2. În cadrul activităţilor de aplicare a modulelor de dezvoltare profesională, sau în cazul realizării de activităţi demonstrative la comisiile metodice sau cercuri metodice,
se pot proiecta secvenţe de învăţare, după aceeaşi structură ca şi proiectul (planul) de lecţie.

II. ETAPELE ELABORĂRII PROIECTULUI (PLANULUI) DE LECŢIE / SECVENŢEI DE ÎNVĂŢARE

1. Alegeţi 1 – 2 obiective de referinţă din programă pe care le vizaţi în lecţia / secvenţa respectivă.
2. Deduceţi din acestea 3 – 5 obiective de învăţare (operaţionale) pe care vă propuneţi să le urmăriţi pe parcursul orei / secvenţei respective.
3. După formularea obiectivelor de învăţare (operaţionale), verificaţi dacă acestea:
a. Sînt deduse din obiectivele de referinţă respective;
b. Denumesc operaţii, deprinderi, (sub)capacităţi observabile (conţin verbe operaţionale!);
c. Sînt suficient de specifice şi adecvate grupei de vîrstă a elevilor;
d. Pot fi realizate pe durata unei ore (ca număr şi complexitate);
e. Pot fi observate şi măsurate;
şi reformulaţi-le, dacă este necesar, pentru a îndeplini aceste condiţii.

1
Vezi ”Ghid metodologic de aplicare a programei de ... (toate disciplinele)”, primar - gimnaziu, M.Ed.C., C.N.C., 2001, partea a II-a
2. Stabiliţi (abia acum, după ce v-aţi clarificat obiectivele!!!) conţinuturile cu care doriţi să atingeţi obiectivele.
3. Stabiliţi resursele – metodologice şi materiale – pe care doriţi să le folosiţi.
4. Stabiliţi modalităţile prin care veţi măsura gradul de atingere a obiectivelor (modalităţi şi instrumente de evaluare).
5. Stabiliţi ordinea activităţilor de învăţare prin care veţi realiza formarea deprinderilor şi capacităţilor respective.
6. (Opţional, dar ... recomandabil!!!) Derulaţi mental ”filmul” desfăşurării lecţiei.

Elaborarea programei de opţional la liceu

Vă propunem scheme de proiectare care sunt în acord cu modelele programelor de trunchi comun.
La clasa a IX-a
Argument
Obiective de Activităţi de învăţare
referinţă
Lista de conţinuturi
Modalităţi de
evaluare

Pentru Argument, se va redacta 1/2 - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, formarea
unor competenţe de transfer etc.

Obiectivele de referinţă vor fi:

preluări ale unor/tuturor obiective (lor) din programa naţională, în cazul opţionalului de aprofundare;
formulate după modelul obiectivelor de referinţă din trunchiul comun, dar nu vor fi reluări ale acestora, în cazul opţionalelor de
extindere, disciplină nouă sau integrat. Dacă opţionalul ar repeta obiectivele de referinţă din curriculumul-nucleu, atunci
opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formării şi dezvoltării unor capacităţi ale gândirii (ar
aprofunda eventual, prin adăugarea unor conţinuturi, realizarea obiectivelor din programa naţională).

Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă prin enunţul său se răspunde la întrebarea "ce poate să facă elevul?". Dacă
răspunsul la această întrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat şi evaluat) atunci obiectivul este
prea general definit.

Pentru un opţional de o oră pe săptămână este rezonabil să fie definite 5-6 obiective de referinţă.

Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate
de obiective.

Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele disciplinelor de trunchi comun, conţinuturile propuse în opţional nu vor fi
considerate ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectuală.
Ca modalităţi de evaluare, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale,
probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

În cazul in care opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular se vor defini şi obiective cadru din
care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu, adăugându-se şi listele de conţinuturi aferente.

La clasele a X-a - a XII-a

Argument
Competente specifice Continuturi
 Valori şi atitudini
 Sugestii metodologice

Pentru Argument, se va redacta 1/2 - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, formarea
unor competenţe de transfer etc.

În cazul competenţelor şi al conţinuturilor, proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. Astfel:
opţional de aprofundare: Pentru anumite competenţe menţionate în programa de trunchi comun se pot proiecta conţinuturi noi
care vor conduce la aprofundarea competenţelor respective. In programa de opţional se vor trece deci competenţele existente în
programa de trunchi comun si se vor adăuga noi conţinuturi care contribuie la formarea competenţei/ competenţelor respective.
opţional de extindere: Pornind de la competenţele generale ale disciplinei (definite în programa de trunchi comun) se vor deriva
noi competenţe specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi conţinuturi vizând teme, capitole etc. care nu sunt cuprinse în
programa de trunchi comun. In programa de opţional se vor trece deci noi competenţe specifice, în corelare cu acelea deja
existente în programa de trunchi comun, precum şi conţinuturi cu ajutorul cărora se pot construi aceste competenţe.
opţional ca disciplină nouă: Se vor izola teme, capitole, unităţi de informaţie cu care operează respectiva disciplină şi ne vom
pune apoi întrebarea "de ce dorim parcurse aceste conţinuturi?". Răspunsul la întrebare trebuie dat în termeni de competenţe pe
care le dorim formate la elevi (de exemplu, "pentru identificarea fenomenului x în scopul de a ... sau pentru evaluarea
procesului y în vederea optimizării ...")
opţionalul ca temă integratoare: se proiectează asemănător celui de mai sus (tipul C) cu diferenţa că unităţile de conţinut vor
cuprinde informaţii din mai multe discipline/domenii, iar competenţele vizate vor fi în genere competenţe de integrare şi
transfer.

Pentru un opţional de o oră pe săptămână este rezonabil să fie definite şi urmărite 6-8 competenţe specifice care vor fi formulate
după modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora. O competenţă specifică este corect
formulată dacă ea defineşte un rezultat aşteptat al instruirii care poate fi performat şi verificat.

Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele de trunchi comun, informaţiile incluse în programa de opţional nu vor fi
considerate un scop în sine ci mijloace pentru formarea intelectuală.

Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare (care sunt recomandate pentru formarea competenţelor)
precum şi modalităţi de evaluare. Din această perspectivă, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus
(de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.). NU vor fi incluse probele ca atare.

Va fi inclusă, deasemenea, o listă cu valori şi atitudini preconizate a fi formate în cadrul cursului opţional.

In cazul in care opţionalul este prevăzut pentru întreg liceul, se vor defini şi competenţe generale din care se vor deriva
competenţe specifice pentru fiecare an de studiu.

Pentru a veni în sprijinul procesului de avizare a programelor de opţional, propunem fişele de avizare a proiectelor de opţional.
 Consfătuiri cu inspectorii şcolari – Bacău, 04-06.09.2007

FIŞĂ DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL - clasa a IX-a

AVIZAT,
Inspector de specialitate
Denumirea opţionalului.......................
Tipul..................................................
Clasa.................................................
Durata...............................................
Număr de ore pe săptămână..............
Autorul..............................................
Abilitarea pentru susţinerea cursului....
Instituţia de învăţământ.......................

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument
Obiective de referinţă
Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare obiectiv)
Conţinuturi
Modalităţi de evaluare
II. Existenţa unei bibliografii
III. Elemente de calitate
Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor
Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii

© Octavian Patraşcu
 Consfătuiri cu inspectorii şcolari – Bacău, 04-06.09.2007

Conţinutul argumentului
* oportunitatea opţionalului
* realismul în raport cu resursele disponibile
Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare
Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus

Avizul conducerii şcolii: ......................

NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin 5 "DA" / "DA cu
recomandări" la punctul III.

© Octavian Patraşcu