PULPITA CRONICĂ ÎNCHISĂ HIPERPLAZICĂ

(GRANULOMUL INTERN PALAZZI)

Este o afecţiune pulpară rară cu etiologie necunosută, manifestată în special la incisivii

superiori şi foarte rar la molari şi premolari. Mai este cunoscută şi sub denumirea de "pink
spots' sau boala "petelor roz".

Morfopatologie

• caracteristica pulpitei cronice închise hiperplazice este tendinţa de multiplicare activă a

ţesutului conjunctiv cu formare de ţesut de granulaţie;
• la început este localizată, fie în pulpa coronară, fie în pulpa radiculară;
• Demineralizarea se produce prin:
A.dezvoltarea ţesutului de granulaţie determină creşterea presiunii asupra pereţilor
dentinari provocând demineralizarea acestora, iar în spaţiul astfel apărut se insinuează
ţesutul nou format;
B.demineralizarea se produce prin mecanism celular de către o serie de celule derivate din
ţesutul mezenchimal tânăr cu aspectul şi funcţiile osteoclaştilor, de liza (pulpoclaşti).
C. mecanisn vascular de preluare a sarurilor de Ca prin capilarele de neoformatie si
absorbtia lor in sistemul circulator.
• pulpa se transformă într-un ţesut vascularizat inflamat cu activitate dentinoclastică care va
resorbi pereţii dentinari de la centru spre periferie;
• dezvoltarea ţesutului de granulaţie determină "sufocarea" odontobiaţilor, cu dispariţia lor în
zona corespunzătoare hiperplaziei pulpare.
-metaplazia granulomatoasă cuprinde treptat pulpa, stratul de odontoblaşti dispare aproape
în întregime, rezultând spaţii vacuolare; restul pulpei este implicat în proce regresive, care
o transformă dintr-un ţesut specializat într-un ţesut conjunctiv lax de tip primitiv.
-demineralizarea localizată, iniţial, devine generalizată provocând mărirea camerei pulpare
şi lărgirea canalului radicular; subţierea pereţilor poate ajunge până la perforarea lor
producând apariţia unei fistule gingivale, când perforaţia este pe suprafaţa radiculară, sau
fractură spontană a dintelui, când perforaţia este coronară.
Simptomatologie subiectiva
 de cele mai multe ori pacientul poate acuza doar o simplă jenă la dintele respectiv;
 diagnosticarea se face frecvent în urma examenului radiologie;
 dacă afecţiunea are localizare coronară şi a provocat o demineralizare dentinară
importantă, prin transparenţa smalţului se observă pulpa coronară de culoare roz; în
localizările radiculare pot fi observate uneori, fistule gingivale vestibulare sau orale în
dreptul dintelui afectat;
 există cazuri când demineralizarea importantă a dentinei coronare provoacă fractura
coroanei cu hernierea pulpei înafara camerei pulpare.
  Simptomatologie obiectiva
In localizarea coronara se observa prin transparent smaltului o pata roza datorata
tesutului de granulatie care a ajuns sub smalt. Smaltul poate fi perforat, tesutul de
granulatie herniind prin orificiu, sangereaza usor, dar pacientul nu acuza
sensibilitate dureroasa.
In localizarea radiculara granulomul intern se evidentiaza radiologic.

Diagnostic pozitiv
 pentru precizarea diagnosticului nu sunt suficiente
 datele clinice care sunt foarte sărace;
 testele de vitalitate indică o sensibilitate scăzută a
 pulpei;
 în localizările coronare pe dinţii frontali un rol important în precizarea diagnosticului îl
poate avea examenul diafanoscopic care relevă modificarea conturului cavităţii pulpare;
 radiografia poate preciza diagnosticul; astfel în localizarea coronară a leziunii se constată
lărgirea
 camerei pulpare cu modificarea conturului pe unul din pereţi; imaginea de rezorbţie a
dentinei apare sub forma unei pete de culoare închisă, de formă neregulată, în prelungirea
pulpei coronare; în localizările radiculare se constată o dilatare neregulată a canalului, pe o
zonă limitată, sub forma unei pete de culoare închisă; » confuzii de diagnostic se pot face
în localizările apropiate de apex, când imaginea radiologică seamăna foarte bine cu un
granulom apical.

Diagnostic diferenţial
Pulpita cronică închisa propiu-zisă
-există antecedente patologice -prezenţa carie sau obturaţiei -radiografia este
neconcludentă
Necroza pulpară
-teste de vitalitate negative -radiografia evidenţiază un contur normal al camerei pulpare şi
canalului radicular -trepanarea camerei pulpare şi sondarea canalului se face fără
sensibilitate şi sângerare.
Parodontita aoicală cronică fistulizată
- dinte cu toate semnele unei gangrene pulpare;
- zone de osteită apicală decelabile radiologie
- fistulă în dreptul apexului dintelui respectiv;
- în fistula datorată granulomului intern, dintele este nemodificat de culoare, iar fistula este
mai apropiată de coroană.
Fracturi radiculare prin traumatisme violente
- traumatism violent în antecedente; (fractura prin granulom intern se produce aparent fără o
anumită cauză);
- examenul radiologie precizează cauza şi localizarea fracturii
Evolutie si complicatii
- evoluează lent spre necroză pulpară,
- demineralizarea accentuată poate provoca fractura coronară, radiculară, fistule.

Tratament

 metoda de tratament de elecţie este extirparea vitală aseptico-antiseptică şi obturarea

radiculară; în cazul fracturilor radiculare localizate în 1/3 coronară sau 1/3 medie, după
extirparea vitală se pot introduce dispozitive intraradiculare cu filet care să solidarizeze
fragmentele fracturate;
 fracturile localizate în 1/3 apicală impun rezecţia apicală.